vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: simptome

7 articole
Eveniment

De ce cancerul agresiv de prostată al lui Joe Biden este greu de detectat și ce șanse să scape are

Cancerul de prostată, greu de detectat. Fostul președinte american Joe Biden a fost diagnosticat cu o formă avansată și agresivă de cancer de prostată, anunțul fiind făcut public duminică, 18 mai. Conform echipei sale, boala a atins un scor de 9 pe scara Gleason, care evaluează agresivitatea cancerelor de prostată pe o scară de la 1 la 10. Cancerul de prostată, greu de detectat Potrivit comunicatului transmis de biroul său, cancerul lui Joe Biden este hormonodependent, ceea ce înseamnă că dezvoltarea tumorii este influențată de hormonii sexuali, în special testosteronul. Citește și: EXCLUSIV Generalii MApN Constantin Luca (Corp Control) și Gheorghe Mocanu (Prevenirea Corupției), protectorii generalului Zisu, acuzat de DNA de corupție „Această formă permite o gestionare eficientă a bolii”, se precizează în declarație, adăugând că familia Biden analizează opțiunile de tratament împreună cu echipa medicală. Oncologul radioterapeut Ilan Darmon explică faptul că, în majoritatea cazurilor, cancerul de prostată se dezvoltă în tăcere, fără simptome evidente, pe o perioadă de ani. Deși unele persoane pot experimenta simptome urinare precum dificultăți de urinare, jet urinar slab sau nevoia frecventă de a merge la toaletă, acestea sunt mai des cauzate de afecțiuni benigne, precum hiperplazia prostatică sau infecțiile urinare. Hormonoterapia poate încetini evoluția bolii Pentru cazurile de cancer hormonodependent, tratamentul de bază este hormonoterapia. Aceasta blochează producerea de testosteron – „combustibilul” care alimentează dezvoltarea celulelor canceroase. Astfel, boala poate fi încetinită și menținută sub control. Totuși, tratamentul hormonal poate avea efecte secundare, precum bufeuri, disfuncții sexuale sau creștere în greutate. În unele cazuri, se poate adăuga și chimioterapia. Cancerul, descoperit într-un stadiu avansat, cu metastaze osoase În cazul lui Joe Biden, boala a fost descoperită într-un stadiu avansat, cu metastaze osoase. Acest diagnostic tardiv a ridicat semne de întrebare privind posibilitatea unei erori medicale sau a unei disimulări în perioada campaniei electorale. Totuși, echipa fostului președinte a precizat că ultimul test PSA cunoscut datează din 2014 și că nu fusese diagnosticat anterior cu cancer de prostată. PSA – test util, dar nu infailibil Diagnosticul cancerului de prostată se bazează adesea pe testul PSA (antigen specific prostatic). De obicei, un nivel de peste 4 ng/ml ridică suspiciuni și impune investigații suplimentare. Cu toate acestea, există forme de cancer care nu determină creșterea nivelului PSA, iar testul nu este 100% fiabil. Totuși, în aproximativ 90% dintre cazuri, creșterea PSA este asociată cu prezența cancerului. Ce șanse de supraviețuire există în funcție de stadiu Conform Institutului de Radioterapie și Radiochirurgie H. Hartmann, în formele localizate ale bolii, fără metastaze, rata de supraviețuire la 5 ani este de peste 95%. În cazul metastazelor osoase, prognosticul este mai rezervat, dar nu automat fatal. Chiar și în stadiul IV, cancerul de prostată poate evolua lent, iar speranța de viață la 5 ani se situează în jur de 50%.

Cancerul de prostată, greu de detectat (sursa: Facebook/Joe Biden)
Salmonella, cauză frecventă de toxiinfecție alimentară (sursa: Pexels/CDC)
Eveniment

Salmonella, a doua cea mai frecventă cauză de toxiinfecție alimentară în UE. Cum ne putem proteja

Salmonella, cauză frecventă de toxiinfecție alimentară. Recent, un lot de semințe cu susan comercializat în rețeaua de supermarketuri Lidl a fost retras de pe piață, în urma suspiciunii de contaminare cu bacteria Salmonella. Incidentul readuce în atenția publicului necesitatea informării corecte privind riscurile asociate contaminării alimentare și măsurile de prevenție pe care le putem adopta în viața de zi cu zi. Ce este Salmonella Salmonella este un gen de bacterii patogene, responsabile de cele mai frecvente toxiinfecții alimentare la nivel global. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Infecția cu Salmonella, cunoscută și sub denumirea de salmoneloză, afectează în principal tractul gastrointestinal, dar în unele cazuri poate conduce la complicații sistemice severe, în special la persoanele cu imunitate compromisă, copii mici și vârstnici. Există numeroase serotipuri de Salmonella, însă majoritatea infecțiilor la om sunt cauzate de Salmonella enterica, transmisă prin alimente contaminate. Salmonella, cauză frecventă de toxiinfecție alimentară Potrivit Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), Salmonella este a doua cea mai frecvent raportată cauză de toxiinfecție alimentară din Uniunea Europeană, după Campylobacter. În 2022, în UE au fost raportate peste 65.000 de cazuri confirmate de salmoneloză. România a raportat, în același an, aproximativ 2.800 de cazuri, situându-se peste media europeană în ceea ce privește incidența relativă. Conform Institutului Național de Sănătate Publică din România, cazurile apar mai frecvent în lunile calde, când temperaturile ridicate favorizează multiplicarea bacteriilor în alimente perisabile. Majoritatea infecțiilor nu necesită spitalizare, dar în jur de 10-15% dintre pacienți ajung la medic pentru tratament de specialitate, mai ales copii și vârstnici. Cum ajunge bacteria în alimente? Contaminarea produselor alimentare cu Salmonella se poate produce în diverse etape ale lanțului de producție, de la manipularea materiei prime, la condițiile de depozitare, transport sau expunere pe raft. Semințele și nucile crude, deși mai puțin asociate în mod tradițional cu această bacterie, pot deveni purtătoare în urma contactului cu suprafețe sau medii neigienizate corespunzător. Simptomele infecției cu Salmonella După ingestia alimentului contaminat, simptomele pot apărea între 6 și 72 de ore și includ: Diaree (adesea apoasă) Dureri abdominale intense Febră Greață și, uneori, vărsături În majoritatea cazurilor, infecția se autolimitează în decurs de câteva zile, dar poate necesita tratament medical în situații de deshidratare severă sau atunci când pacientul prezintă factori de risc adiționali. Prevenția, arma principală împotriva infecției Pentru a reduce riscul de infectare cu Salmonella, se recomandă respectarea următoarelor bune practici. Spălarea atentă a mâinilor înainte de prepararea și consumul alimentelor. Gătirea completă a produselor de origine animală și evitarea consumului de ouă sau carne insuficient preparate. Depozitarea corectă a alimentelor, la temperaturi adecvate. Evitarea contaminării încrucișate: separarea alimentelor crude de cele gata de consum. În cazul semințelor sau nucilor crude, prăjirea termică poate reduce riscul bacterian.

Cum ne putem feri de AVC (sursa: Pexels/Andrea Piacquadio)
Eveniment

Accidentul vascular cerebral (AVC) e a doua cauză de deces la nivel mondial. Cum îl putem preveni

Cum ne putem feri de AVC. Într-o societate grăbită, în care stresul, oboseala și grijile se adună nevăzut, accidentul vascular cerebral (AVC) rămâne una dintre cele mai tăcute, dar periculoase amenințări. A doua cauză de deces la nivel mondial și una dintre principalele surse de invaliditate, AVC-ul nu ține cont de vârstă. Însă există o veste bună: poate fi recunoscut la timp și, mai ales, poate fi prevenit. Ce este un AVC? Accidentul vascular cerebral (AVC) apare atunci când circulația sângelui către o parte a creierului este întreruptă sau redusă. Citește și: Preot român misionar critică aducerea Luminii de la Ierusalim: „O improvizație făcută doar pentru impresia maselor” Fără oxigen și nutrienți, celulele nervoase încep să moară în doar câteva minute. Există două forme principale: AVC ischemic – cel mai frecvent (aproximativ 80% din cazuri), cauzat de blocarea unui vas de sânge printr-un cheag; AVC hemoragic – cauzat de ruptura unui vas de sânge care duce la sângerare în creier. Ambele tipuri de AVC sunt urgențe medicale absolute. Simptomele AVC, acronimul FAST Cu cât recunoaștem mai repede semnele unui AVC, cu atât șansele de recuperare cresc. Acronimul internațional FAST ne ajută să reținem simptomele-cheie: F – Face (față): partea feței este căzută sau amorțită. A – Arms (brațe): unul dintre brațe nu poate fi ridicat sau e slăbit. S – Speech (vorbire): vorbirea este neclară sau incoerentă. T – Time (timp): sună imediat la 112 – fiecare minut contează. Alte semne posibile: amețeală bruscă, pierderea echilibrului, vedere dublă sau în ceață, confuzie, dureri de cap intense fără cauză cunoscută. Ce anume declanșează un AVC? Factorii de risc sunt bine cunoscuți și, în mare parte, pot fi ținuți sub control: Hipertensiunea arterială, principalul vinovat, adesea tăcut Diabetul și colesterolul crescut Fumatul, consumul excesiv de alcool, sedentarismul Stresul cronic și lipsa somnului de calitate Fibrilația atrială, o tulburare de ritm cardiac care poate trece neobservată, dar care crește considerabil riscul de AVC ischemic. Ce se întâmplă după un AVC? În funcție de gravitate, pot apărea dificultăți de vorbire, paralizie parțială, probleme de memorie sau coordonare. Însă intervenția rapidă, tratamentul corect și recuperarea prin terapie fizică și psihologică pot duce la îmbunătățiri semnificative. Cum ne putem feri de AVC Prevenția pornește de la obiceiuri aparent mărunte, dar cu efect major. Monitorizarea regulată a tensiunii arteriale și a glicemiei; O dietă echilibrată, săracă în sare și grăsimi saturate (dieta mediteraneană este adesea recomandată); Mișcarea zilnică (chiar și 30 de minute de mers alert pe zi contează); Renunțarea la fumat; Reducerea consumului de alcool; Gestionarea stresului, prin pauze, respirație conștientă, somn și sprijin psihologic; Consultații regulate la medic, mai ales în prezența unor antecedente familiale.

Cum putem gestiona astenia de primăvară (sursa: pexels/Yaroslav Shuraev)
Eveniment

Astenia de primăvară, între neplăceri minore și agravarea unor boli. Cum poate fi gestionată

Cum putem gestiona astenia de primăvară. În mod normal, primăvara ar trebui să ne aducă o stare de bine și vitalitate, totuși unii oameni experimentează o oboseală accentuată, scăderea moralului și dificultăți de concentrare. Acest fenomen este cunoscut sub numele de astenie de primăvară sau letargie sezonieră. Ce este astenia de primăvară? Deși nu este recunoscută ca o afecțiune medicală propriu-zisă, mulți oameni observă această schimbare de energie odată cu tranziția dintre anotimpuri. Citește și: Ex-polițist, absolvent de teologie, pus în fruntea companiilor de stat din energie și unui institut de cercetare din transporturi De cele mai multe ori, simptomele sunt temporare și gestionabile. Este important de menționat că scăderea energiei și schimbările de dispoziție sezoniere pot fi, în unele cazuri, semne ale tulburării afective sezoniere (SAD), o formă de depresie care poate apărea atât iarna, cât și vara. „La începutul primăverii și sfârșitul verii, oamenii pot dezvolta simptome depresive”, explică Dr. Ashwin Sharma, medic și expert medical la MedExpress, citat de The Independent. „Spre deosebire de forma mai frecventă a SAD, declanșată de zilele scurte și lipsa luminii solare în lunile de iarnă, cauzele exacte ale SAD de primăvară nu sunt la fel de bine înțelese”. Potrivit doctorului Sharma unele teorii sugerează că prelungirea zilelor și expunerea crescută la lumină în primăvară pot perturba ritmurile circadiene și producția de melatonină, declanșând simptome depresive. „Alte ipoteze indică alergiile sau schimbările bruște de temperatură ca posibile cauze ale acestei stări”, adaugă Dr. Sharma. Simptomele asteniei de primăvară Potrivit doctorului Ashwin Sharma, simptomele asteniei de primăvară sunt similare cu cele ale depresiei generale și pot include sentimente de tristețe, lipsă de speranță și disperare. De asemenea pierderea interesului pentru activitățile obișnuite, o oboseală accentuată și energie scăzută. Cei care suferă de astenia de primăvară manifestă dificultăți de concentrare și chiar o mai grea luare a deciziilor. Sunt observate modificări ale somnului și apetitului, dureri de capt, o stare de neliniște, iritabilitate și anxietate. Femeile, mai predispuse Indivizii care suferă de alergii sezoniere resimt adesea simptomele asteniei de primăvară într-un mod mai accentuat. Eliberarea crescută de polen și alți alergeni în această perioadă solicită suplimentar sistemul imunitar, ceea ce poate duce la o stare generală de epuizare. De asemenea, persoanele cu tulburări afective sezoniere, cum ar fi depresia sezonieră, pot experimenta o intensificare a simptomelor în timpul tranziției către primăvară Studiile indică faptul că femeile sunt mai predispuse la astenia de primăvară decât bărbații. Această susceptibilitate crescută poate fi atribuită fluctuațiilor hormonale specifice sexului feminin, care influențează echilibrul neurochimic al organismului. Cum putem gestiona astenia de primăvară „Ca și în cazul altor forme de depresie, combinația dintre medicamente, terapie psihologică și schimbări ale stilului de viață este de obicei cea mai eficientă”, explică Dr. Sharma. Dacă simptomele sunt ușoare și trecătoare, câteva ajustări în stilul de viață ne pot ajuta să trecem mai ușor peste această perioadă. De pildă, un plus de activitate fizică ar putea crește nivelului de energie. De asemenea o dietă echilibrată și un program de somn regulat pot reduce senzația de oboseală și îmbunătăți dispoziția. Însă dacă simptomele sunt mai severe și sugerează debutul unei depresii sezoniere, este esențial să căutăm sprijin specializat „Aceasta poate implica administrarea de antidepresive, terapie cognitiv-comportamentală pentru restructurarea gândurilor negative și îmbunătățirea mecanismelor de adaptare, precum și schimbări în rutina zilnică, cum ar fi exercițiile regulate și o alimentație sănătoasă”, potrivit Dr. Sharma.

Alzheimer, și sub 20 de ani (sursa: Pexels/Chokniti Khongchum)
Eveniment

Alzheimer, și sub 20 de ani

Alzheimer, și sub 20 de ani. Mai mulţi oameni de ştiinţă chinezi au informat despre primul caz "probabil" de Alzheimer la un adolescent în vârstă de 19 ani şi au confirmat că patologia nu apare exclusiv la adulţi sau la persoanele în vârstă. Alzheimer, și sub 20 de ani Descoperirile experţilor chinezi au fost publicate recent în revista ştiinţifică Journal of Alzheimer's Disease. Potrivit echipei de oameni de ştiinţă de la Centrul de Inovare pentru Tulburări Neurologice dintr-un spital din Beijing, tânărul a început să aibă probleme de memorie şi dificultăţi de concentrare în timpul studiilor de la vârsta de 17 ani. Un an mai târziu, tânărul era deja afectat de "o pierdere semnificativă a memoriei recente" care îl împiedica să-şi amintească evenimente din ziua precedentă sau unde îşi punea lucrurile. Citește și: Rusia a pierdut 200.000 de oameni în războiul din Ucraina, uciși sau răniți – New York Times. Luptele din jurul Bakhmut au majorat substanțial pierderile Kremlinului Capacitatea de lectură a fost deopotrivă afectată şi reacţiile sale au început să fie tot mai lente, potrivit experţilor chinezi. Reducerea graduală a memoriei sale s-a agravat într-atât încât nici măcar nu mai putea să-şi amintească dacă mâncase sau nu şi, din cauza deteriorării capacităţii sale cognitive, tânărul a fost nevoit să renunţe la şcoală. Jia Jianping, care a condus studiul, a menţionat că în familia tânărului nu existau cazuri de Alzheimer, iar adolescentul nu avea probleme genetice sau boli care ar fi putut fi cauza pierderii memoriei. Jia a cerut să fie studiată mai în detaliu posibilitatea ca maladia Alzheimer să se manifeste la persoane tinere.

Persoanele simptomatice COVID nu se testează, o consecință a relaxărilor, atrage atenția dr. Beatrice Mahler. Sursă: Inquam Photos - Octav Ganea
Justiție

Persoanele simptomatice COVID nu se testează VIDEO Capcana relaxărilor. Dr. Beatrice Mahler: Sunt persoane simptomatice COVID care nu vin să se testeze, ca să-și continue munca  

Relaxările în vigoare în România de o săptămână au dat naștere unui alt fenomen: persoanele simptomatice COVID nu se testează, ca să nu fie nevoite să-și întrerupă munca. Avertismentul a fost lansat de dr. Beatrice Mahler, managerul Institului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Capitală, într-o declarație pentru defapt.ro. Riscul este că aceste persoane simptomatice pot îmbolnăvi și persoane cu comorbidități, care riscă să-și piardă viața din cauza coronavirusului. Citește și: Rafila se spală pe mâini de relaxarea măsurilor anti-COVID și pasează vina doar la Guvern: „Eu am propus eliminarea etapizată a restricțiilor”. Între timp, în România s-au dublat cazurile noi de ieri până azi Persoanele simptomatice COVID nu se testează și continuă să meargă la muncă - noua realitate a relaxărilor Defapt.ro: Suntem la o săptămână de la renunțarea la restricții și vedem o creștere ușoară a numărului de cazuri de COVID. Au început să se vadă efectele relaxării în spital sau credeți că se vor vedea? Dr. Beatrice Mahler: „În acest moment, nu pot să spun că vedem acest trend, sper să nu crească numărul de cazuri în spital și, sigur, lucrurile sunt discutabile, dar oamenii, în marea lor majoritate, au renunțat la măsurile de protecție, deși, din păcate, cel puțin pentru București, transmiterea comunitară este intensă și precauția ar trebui să fie cuvântul de ordine. Era de așteptat să avem o creștere ușoară a numărului de cazuri de COVID după excluderea restricțiilor. Mai există un fenomen de care cu siguranță trebuie să ținem cont, și anume persoanele care în acest moment sunt simptomatice, dar nu mai vin să se testeze, pentru că declararea contacților, deși este urmărită, nu mai este atât de riguros respectată de populație și cu siguranță la persoanele care au forme asimptomatice sau ușor simptomatice există, și știu acest lucru, dorința de a evita diagnosticul pentru a-și continua activitatea. E un lucru riscant, pentru că virusul este același, riscul de a îmbolnăvi persoane cu comorbidități există, persoane care pot avea evoluție severă și care încă își pierd viața din varii motive: fie că nu și-au făcut vaccinul, fie că n-au mai trecut prin boală, fie că bolile pe care le au sunt atât de severe, iar organismul nu a format anticorpi care să intervină în momentul în care organismul ia din nou contact cu boala fac ca evoluția acesteia să fie severă. Suntem într-un moment delicat, aș spune, din acest punct de vedere, depinde foarte mult de conștiința fiecărei persoane care ar trebui să fie maximală, mai mult decât atunci când autoritățile încercau să regleze aceasta prin măsuri și restricții”. Joi, au fost raportate 4.033 de cazuri noi, cu 120 mai multe decât miercuri. 3.287 de pacienți cu COVID sunt internați în spitale, iar 502 la terapie intensivă. Au fost raportate 63 de decese, dintre care 27 survenite anterior ultimelor 24 de ore.

Testare la domiciliu la simptomele Covid. (sursă: Pexels.com)
Eveniment

Testare la domiciliu la simptomele Covid

Testare la domiciliu la simptomele Covid, anunță Ministerul Sănătăţii (MS). Dacă persoanele respective au indicaţie de testare RT-PCR vor putea solicita testarea la Direcţia de Sănătate Publică prin numărul 021-9462 sau prin platforma online https://dspb.ro/formular-programare-test-covid-19/.Persoane nedeplasabile sau care nu au posibilitatea de a merge către un centru de testare vor menţiona acest lucru în formularul online sau operatorului call centre pentru a fi introduse în lista de aşteptare a SABIF pentru testare la domiciliu, potrivit unui comunicat de presă al MS.În cazul celor care pot merge la un centru de recoltare fără a utiliza mijloacele de transport în comun, DSP va informa solicitantul cu privire la posibilitatea testării într-un punct de recoltare organizat într-o unitate sanitară din apropiere, dar şi despre harta acestor puncte de recoltare, publicată pe site-ul MS şi al DSP Bucureşti. Testare la domiciliu la simptomele Covid De asemenea, DSP va emite un email sau sms care conţine numărul de înregistrare al cererii, numele, prenumele solicitantului şi CNP-ul parţial anonimizat, pe care pacientul îl va prezenta la centrul de testare.Persoanele care merg la punctele de recoltare vor prezenta dovada înregistrării de testare la DSP Bucureşti. Fiecare va prezenta email-ul sau sms-ul primit de la DSP Bucureşti. Fără această dovadă, recoltarea probelor pentru RT-PCR, nu se va efectua, atrage atenţia MS.Personalul din punctul de recoltare are obligaţia să valideze datele, iar în cazul în care acestea nu corespund, recoltarea nu se va efectua.După recoltare, persoana testată va aştepta la domiciliu rezultatul testului RT-PCR, pe care îl va primi prin email sau sms din aplicaţia Coronaforms.În cazul în care rezultatul testului este pozitiv, persoanelor în cauză li se recomandă să contacteze medicul de familie şi să urmeze indicaţiile acestuia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră