joi 10 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: SIIJ

7 articole
Justiție

Judecătoarea drogată, ahtiată după bani publici

Judecătoarea drogată, ahtiată după bani publici. Ana Maria Chirilă, judecătoarea de la Tribunalul Suceava care vindea informații interlopilor și se droga cu iubitul ei traficant, era ahtiată după bani. Judecătoarea drogată, ahtiată după bani publici În 2022, Chirilă - împreună cu judecătorul Nicolae Șepelea, colegul ei de la Tribunalul Suceava, și cu alți câțiva judecători - a dat în judecată Ministerul Justiției, dar și Tribunalul Suceava și Tribunalul Cluj, pentru a cere mai mulți bani. Citește și: Judecătoarea care se droga cu iubitul interlop are tratament preferențial: Parchetul General nu comunică nimic despre Ana Maria Chirilă Judecătoarea Chirilă și colegii ei invocau o "discriminare" salarială între procurorii SIIJ (Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, între timp desființată) și judecători. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă Potrivit Anei Maria Chirilă și colegilor ei reclamanți, "în cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale Justiţie, coexistă în prezent două categorii de magistraţi, respectiv procurorii numiţi în cadrul SIIJ, care beneficiază de drepturile procurorilor detaşaţi, deşi nu sunt detaşaţi, ci numiţi, şi ceilalţi magistraţi numiţi, cum sunt şi reclamanţii, care nu beneficiază de aceste drepturi". Tupeu: spor salarial, restanțe și dobânzi Iată ce cereau Chirilă & co: "recalcularea indemnizaţiei de încadrare şi a sporurilor aferente în funcţie de salarizarea aferentă a procurorilor din cadrul S.LI.J, aceasta incluzând şi drepturile salariale specifice personalului detaşat, care să fie incluse în indemnizaţia de încadrare, începând din data de 20.07.2018 (data publicării în Monitorul Oficial a Legii nr. 207/2018 prin care a fost modificată Legea 304/2004, înfiinţându-se Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie) şi pe viitor"; Citește și: EXCLUSIV Mituitorul judecătoarei care se droga cu iubitul interlop, în grupul celui mai dur traficant de țigări din Ucraina: „Codană”, expert în jafuri armate în Germania anilor ’90 "obligarea pârâtului Tribunalul Suceava la plata diferenţei salariale rezultate dintre noua indemnizaţie de încadrare şi indemnizaţia actuală de încadrare, începând cu data de 20.07.2018"; "repararea prejudiciului creat prin neaplicarea dispoziţiilor legale reprezentat de diferenţa salarială rezultată dintre noua indemnizaţie de încadrare şi indemnizaţia actuală de încadrare, începând cu data de 20.07.2018 şi în continuare, pe viitor, până la plata efectivă a noii indemnizaţii de încadrare (prin obligarea pârâţilor la plata, respectiv la alocarea fondurilor necesare plăţii diferenţelor băneşti corespunzătoare, cu titlu de salariu lunar), sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflaţie şi la care se va aplica dobânda legată penalizatoare, până la data plăţii efective.". Tribunalul Mureș: Nu se poate schimba legea Judecătorii de la Tribunalul Mureș, însă, unde s-a judecat procesul, au fost de cu totul altă părere. Citește și: Judecătoarea drogată de la Suceava, relație amoroasă cu un traficant de droguri. Complicele ei, cămătar care răpea oameni și-i bătea pe câmp "În privinţa discriminării invocate de reclamanţi în susţinerea cererii lor salariale, raportat la salariile procurorilor din cadrul SIIJ, instanţa apreciază că aceste susţineri nu pot fi primite. Astfel, este de remarcat faptul că salarizarea personalului plătit din fonduri publice se face în temeiul legii, nefiind permis nici instanţei de judecată și nici angajatorului să deroge de la aceste prevederi legale. Citește și: Judecătoarea șpăgară și drogată de la Suceava are trei copii minori în întreținere, dar își punea casa și la dispoziția altor drogați Or, ca instanţa să dispună schimbarea condiţiilor de salarizare de care beneficiază în prezent reclamanţii, condiţii stabilite potrivit prevederilor Legii-cadru de salarizare nr. 153/2017, ar echivala cu nesocotirea acestor prevederi legale obligatorii, dispunând înlăturarea lor şi stabilirea unor altor drepturi salariale.", se arată în decizia magistraților mureșeni. Nu există discriminare, Chirilă nu e angajata PÎCCJ Mai mult, "reclamanţii nu se află într-o situație identică sau comparabilă cu cea a procurorilor care muncesc în cadrul SIIJ, întrucât reclamanții nu prestează munca într-o structură aflată la nivelul ierarhic al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În acest context, instanța reține însă că între reclamanţi şi persoanele cu care aceştia realizează comparaţia, din care apreciază că ar rezulta situaţia discriminatorie, există o diferenţă în ceea ce priveşte locul de desfăşurare a activităţii (cu consecințe inclusiv asupra adaosurilor salariale aferente locului de muncă), având în vedere faptul că reclamanţii nu sunt încadraţi în muncă la nivelul ierarhic superior al SIIJ – structură a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În consecinţă, nu se poate discuta în cauză despre discriminare, deoarece aceasta ar putea fi discutată doar în ceea ce priveşte personalul angajat în cadrul unor structuri de același nivel ierarhic.", au mai arătat judecătorii Tribunalului Mureș. Prin urmare, cererea judecătoarei Chirilă și a colegilor ei reclamanți a fost respinsă.

Judecătoarea drogată, ahtiată după bani publici (sursa: TVR)
Secția specială o ține în șah pe Kovesi Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Secția specială o ține în șah pe Kovesi

Șefa Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi, cere Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) să oblige procurorii de la Parchetul General să finalizeze dosarul deschis pe numele ei de Secţia specială în urmă cu patru ani. Procesul are ca obiect "contestaţie durată proces", cu termen de dezbatere pentru marţi. Secția specială de anchetare a magistraților a fost desființată, iar dosarele anchetate de SIIJ trebuiau transmise, în termen de trei luni, respectiv 60 de zile lucrătoare, prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) către parchetele competente, pentru soluționare. La finalul anului 2021, la SIIJ erau circa 7.000 de dosare în lucru. După desființrarea SIIJ, competenţele ei au fost preluate de o structură inspirată din modelul Parchetului European, cu 12 procurori la centru şi 30 în teritoriu, spunea ministrul Justiției, Cătălin Predoiu. Secția specială o ține în șah pe Kovesi Dosarul a fost deschis în decembrie 2018 de procuroarea Adina Florea de la Secţia specială, care între timp s-a pensionat. Cauza a fost preluată apoi de Parchetul General, după desfiinţarea Secţiei speciale. Kovesi se plânge de faptul că are trei hotărâri ale Instanţei supreme prin care procurorii sunt obligaţi să finalizeze acest dosar - fie îl clasează, fie o trimit în judecată - însă Parchetul General le ignoră. În octombrie 2022, într-un interviu acordat publicaţiei G4Media, Kovesi spunea că dosarul nu este închis de Parchetul General din dorinţa, probabil, "de a intimida alţi magistraţi din sistem". "Există trei hotărâri ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în care se explică faptul că fie că tot ceea ce s-a făcut este nelegal şi trebuie închis, fie s-a stabilit un termen de finalizare a dosarului. În continuare, procurorii care au acest dosar ignoră nişte hotărâri definitive. Dosarul nu este închis (...) Este foarte ciudat. Este foarte greu să îmi explic. Îmi este greu să explic atitudinea procurorilor ierarhic superiori (...) O să continui să aplic demersurile procedurale. Sunt trei hotărâri ale ICCJ care sunt ignorate (...) Din martie 2019, nu s-a întâmplat nimic în dosar. În afară de plângeri şi demersuri instituţionale, pe care eu le-am făcut prin avocat, nu s-a întâmplat nimic (...). Este ţinut acolo, probabil în dorinţa de a intimida pe alţi magistraţi din sistem, de a-l arăta. Uitaţi ce vi se poate întâmpla (...) Cred că este doar o încercare de a ţine presiunea pe procuror, de a arăta că, atunci când îţi faci treaba, este cineva care îţi va crea probleme", declara, atunci, Kovesi. Adina Florea acționează pe maza declarațiilor fugarului Ghiță În decembrie 2018, Adina Florea a pus-o sub acuzare pe Laura Codruţa Kovesi, la acea vreme procuror şef al DNA, pentru abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă, într-un dosar care are legătură cu aducerea în ţară a fostului director al FNI Nicolae Popa. Dosarul a fost deschis în urma unei sesizări depuse de fostul deputat Sebastian Ghiţă, fugit în Serbia. Acesta susţinea că, în anul 2011, Kovesi i-ar fi cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea în ţară, cu un avion, din Indonezia, a lui Nicolae Popa, pe numele căruia exista un mandat internaţional de arestare. Conform actului de acuzare, în anul 2011, pe vremea când era procuror general, Laura Codruţa Kovesi ar fi pretins şi primit suma de 268.689 lei de la Sebastian Ghiţă în legătură cu extrădarea fostului director al FNI Nicolae Popa. Acesta fugise din ţară, pentru a scăpa de o condamnare de 15 ani închisoare primită în dosarul prăbuşirii FNI, fiind localizat în Jakarta (Indonezia). Concret, banii primiţi de la Sebastian Ghiţă ar fi fost folosiţi pentru plata cheltuielilor de transport cu avionul trimis în Indonezia, Nicolae Popa fiind adus în ţară de poliţişti şi un ofiţer SRI. Kovesi, pusă sub control judiciar De asemenea, Adina Florea o acuza pe Kovesi de mărturie mincinoasă, deoarece aceasta ar fi declarat, în aprilie 2017, când a fost audiată la Parchetul General, că nu s-a întâlnit niciodată într-un cadru privat cu Sebastian Ghiţă, deşi în presă au apărut imagini cu cei doi la o cramă deţinută de omul de afaceri. Ulterior, în martie 2019, Florea a plasat-o pe Kovesi sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, cu interdicţia de a părăsi România. Kovesi a contestat controlul judiciar în instanţă iar în aprilie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a revocat măsura dispusă de Adina Florea. Citește și: Țările NATO au luat o decizie importantă, spune secretarul general al Alianței – vor furniza mai multe arme grele Ucrainei: Suntem într-o fază decisivă a războiului Judecătorul care a luat această decizie a explicat în motivare că măsura controlului judiciar luat faţă de Kovesi este nelegal, iar acuzaţiile aduse acesteia erau lipsite de "precizie, claritate şi de suport probator".

Listă a înalților magistrați condamanți pentru corupție Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Listă a înalților magistrați condamanți pentru corupție

Corupția pare să fi dispărut din rândul magistraților din România, după ce regimul PSD-Dragnea a preluat această atribuție de la DNA și a transferat-o la SIIJ. Ulterior, în 2022, noua putere PNL-PSD-UDMR a desființat SIIJ și a înființat un nou mecanism. Europa Liberă scria, în octombrie 2022, că „SIIJ 2 nu a avut niciun rechizitoriu în cinci luni de la înființare”. „Noi, până în anul 2018, am trimis în judecată aproximativ 160 de procurori şi judecători pentru fapte de corupţie, majoritatea dintre aceştia au fost condamnaţi. Ei bine, din 2018 până astăzi niciun procuror sau judecător n-a mai fost pus sub acuzare pentru fapte de corupţie, darămite să mai fie şi trimis în judecată. Lupta împotriva marii corupţii înseamnă şi lupta împotriva corupţiei din sistemul judiciar”, arăta și șeful DNA, Crin Bologa, la 29 septembrie 2022. Citește și: Fostul activist PCR Petre Daea face glume: Tot timpul fac balet cu mintea. Fac balet cu mintea tot timpul, pentru că o am la mine Listă a înalților magistrați condamanți pentru corupție Iată o listă parțială a înalților magistrați, a „peștilor mari” din Justiție, trimiși în judecată și condamnați pentru corupție în baza dosarelor DNA: Georgeta Barbălată: ex-judecătoarea la ICCJ a fost condamnată în 2015 la patru ani închisoare cu executare. În același dosar a fost condamnat Marcel Sâmpetru, fost adjunct al procurorului general. Gheorghe Bucur: judecător la Înalta Curte condamnat la doi ani şi şase luni de închisoare, cu suspendare. În același dosar a fost condamnat și fostul procuror general adjunct al României Gabriela Ghiţă care a primit doi ani de închisoare cu suspendare. Florin Costiniu: fostul preşedinte al Secţiei Civile al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu suspendare Maria David: fosta judecătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost condamnată la patru ani cu executare pentru două fapte de corupţie Judecătorul Stan Mustaţă, de la Curtea de Apel Bucureşti, acuzat că a primit mită pentru a da soluţii favorabile în dosare pe care le judeca, a fost condamnat, la zece ani şi opt luni de închisoare. Cunoscut opiniei publice drept ”judecătorul lui Voiculescu”, Mustaţă a susţinut în faţa instanţei că dosarul său a fost "fabricat artificial", pornind de la bănuiala că el ar fi încercat să tergiverseze dosarul ICA. Georgeta Buligă, fosta șefă a Curții de Apel Iași, condamantă la 4 ani şi şase luni închisoare cu executare. Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, patru ani de închisoare cu executare, dar ea a fugit în Italia, iar statul român nu pare că ar dori să o readucă în țară. Alina Corbu, actuala șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), a fost trimisă în judecată de DNA pentru complicitate la favorizarea făptuitorului, însă a fost achitată. Ea și-a secretizat dosarul, așa că nu se știe pentru ce motive a scăpat de acuzațiile DNA.

Comisia de la Veneția critică dur modul în care Predoiu și coaliția majoritară au desființat SIIJ Foto: Facebook Cătălin Predoiu
Politică

Comisia de la Veneția critică dur modul în care au desființat SIIJ

Comisia de la Veneția critică dur modul în care Cătălin Predoiu și coaliția PSD-PNL-UDMR au desființat SIIJ. Într-un punct de vedere publicat azi, comisia recomandă restabilirea competențelor DIICOT și DNA în ceea ce privește anchetarea magistraților. Comisia de la Veneția critică și viteza cu care proiectul a trecut de Parlament. Comisia de la Veneția critică dur modul în care au desființat SIIJ Iată concluziile acestei instituții: ”??????? ?? ?? ?????̦?? ???????̆ ????? ?? ???? ? ???? ????????̆ ???????̆ ???? ?????????????̆ ??????? ????????̦???? ???? ? ?????? ???? ????????? ?̦? ? ???? ??????????̆, ???? ?? ? ?̂??????? ??̆ ????? ? ???? ????????̆ ?̂?????? ?? ??????? ??̆ ?????̆ ????? ??????. ????????̦???? ????̦??? ???????? ?? ?? ?????? ??̆ ??? ?? ???????? ?̂? ????. ?????????? ????????̦?̆??? ???? ?? ?????? ??̆ ??? ????? ?? ? ??????? ??? ?????̆ ????????̦?̆ ?̂? ???????????? ?̦? ????̆????? ??????̆ ? ???????̦??????? – ??? ??? ??????????̆, ??????̦?? – ?????? ?? ??????̆???? ?̦? ?????????. ???? ???̦?? ???????? ?? ? ?????????̆ ?? ????????? ?????????????̦? ?? ??????? ????ℎ?????? ?? ?? ??̂???̆ ?̂????? ????? ?? ?????̦?? ?̦? ??????̦?? ?̦? ? ????? ????̦??? ????̦???? ?? ???? ???? ? ?????̦?? ??? ???? ?????? ? ??????? ??????????̦?? ??????? ??????̦???? ?? ??????̦?? ??? ??????̆??????? ?̦? ????????????, ????̂? ???????? ????ℎ?? ??????????? ???. ???̂?? ?̂? ?????? ????????? ????????̆ ? ??? ?̦? ? ?????? ?̦? ???????????̦? ?????̦??????̆ ? ????????, ?????????????, ?????????̦? ?̦? ?????????? ??ℎ???? ?? ???? ??????, ??????? ?? ?? ?????̦?? ???????̆ ??̆, ???? ????????? ?? ????????? ?? ???? ?? ???? ?-? ??????? ?̂? ???????? ??̆? ??? 2021, ??????????? ?? ? ?????????? ?????????̦??? ??????? ????ℎ??? ????????????. ?̂? ?????????̦?̆, ??????? ?? ?? ?????̦?? ?????????̆ ???????????? ?????????̦??? ??????? ????ℎ??? ???????????? ?? ? ????????? ?̦? ?? ? ????̆?? ????? ???????̦?????? ???? ?????̆ ?̂? ????? ??? ?? ?????????̦?̆, ?????? ?? ??????̆???? ?̦? ?????????.” Selecția procurorilor care vor ancheta magistrații, discutabilă În analiza extinsă a legii, citată de G4Media, Comisia de la Veneția notează că ”legea nu prevede o procedură competitivă” de selecție a procurorilor care vor investiga magistrați: ”Este de așteptat ca numeroși procurori să îndeplinească criteriile de eligibilitate și este neclar cum vor fi selectați de către CSM procurorii propuși de Procurorul General. Acest lucru trebuie clarificat. În plus, numirea pentru o perioadă de patru ani este relativ scurtă pentru a garanta procurorilor suficientă independență, mai ales că este posibil ca acești procurori să investigheze cazuri complexe de infracțiuni comise, de pildă, de membri CSM implicați în procedura de selecție”. Citește și: Petiție pentru ca iubita lui Putin să fie expulzată din Elveția. Poliția spune că nu are indicii că ea trăiește în această țară

Judecătorii lui Dorneanu scapă de DNA Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Judecătorii lui Dorneanu scapă de DNA

Judecătorii lui Dorneanu, membrii Curții Constituționale, nu vor mai fi anchetați de către DNA. Deputatul USR Silviu Dehlean, membru al Comisiei Juridice a Camerei Deputaților, scrie, pe Facebook că, printr-un amendament la proiectul denumit „de desființare a SIIJ”, judecătorii CCR sunt asimilați magistraților. În consecință, ei nu vor mai fi cercetați de DNA, ci de structura care preia atribuțiile SIIJ. Amendamentul a fost inițiat de deputata PSD Steluța Cataniciu. Judecătorii lui Dorneanu scapă de DNA „Ne-am întors în epoca Dragnea cu justiția! Judecătorii CCR nu mai pot fi anchetați de DNA, dacă sunt suspectați de fapte de corupție. Acest nouă formă de imunitate pentru judecătorii CCR a fost introdusă astăzi în legea Predoiu de reînființare a Secției Speciale (SIIJ) de către majoritatea PSD-PNL-UDMR, la propunerea doamnei Steluta Cataniciu. Decizia are mai multe implicații: Se asimilează corpul judecătorilor CCR cu cel al magistraților. Ceea ce este absurd și neconstituțional, dar nu-mi fac griji că legea ar putea pica la CCR. Judecătorii CCR NU sunt magistrați, ei sunt numiți de politicieni în aceste poziții, mulți dintre ei înșiși fiind politicieni precum Valer Dorneanu. CCR nu este instanță de judecată, este un organism politico-juridic care are ca atribuție protejarea ordinii constituționale, atribuție POLITICĂ. Vom sesiza Comisia de la Veneția și Comisia Europeană cu privire la acestă extrem de periculoasă pentru democrație.Curtea Constituțională devine total o instituție controlabilă politic ca în perioada Iliescu.Se știrbesc din nou atribuțiile DNA, așa cum face de fapt întreaga lege Predoiu și se împlinește astfel dorința lui Liviu Dragnea. Practic DNA a devenit o formă fără fond.Se acordă o nouă superimunitate judecătorilor CCR după cea stabilită în legislatura trecută. Judecătorii Curții Constituționale nu pot fi urmăriți penal, reținuți, arestați preventiv și nici trimiși în judecată decât cu votul a două treimi dintre ei (6 din 9 judecători)”, scrie deputatul USR. Raportul comisiei juridice a Camerei Deputaților privind proiectul de desființare a SIIJ a fost dezbătut vineri, dar forma adoptată n-a fost publicată pe site. Predoiu s-a armonizat cu CSM-ul lui Savonea Presa a scris că membrii CSM, judecătorii de la Înalta Curte și cei de la CCR vor fi anchetați de structura care va înlocui SIIJ. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO Procurorii care-i vor ancheta pe magistrați vor fi selectați de CSM, prevede proiectul Predoiu. DNA s-a opus vehement acestui proiect.

CSM a avizat proiectul de desființare a SIIJ Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

CSM a avizat proiectul de desființare a SIIJ

CSM a avizat proiectul de desființare a SIIJ, proiect susținut de ministrul PNL al Justiției, Cătălin Predoiu. Acesta a salutat decizia şi a anunţat că va lucra cu reprezentanţii CSM ”pentru adoptarea cât mai rapidă, în acest an, a proiectelor legilor Justiţiei şi abordarea celorlalte probleme stringente”. CSM a avizat proiectul de desființare a SIIJ Iată cum vor fi distribuite, conform proiectului, dosarele care-i privesc pe magistrați: „Sunt de competenţa Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi infracţiunile săvârşite de judecătorii şi procurorii, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, precum şi de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe”„Sunt de competenţa parchetului de pe lângă curtea de apel şi infracţiunile săvârşite de judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale militare şi de procurorii de la parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe” Procurorii speciali, selectați de CSM Pentru aceste infracţiuni urmărirea penală se efectuează de procurori anume desemnaţi de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de patru ani. Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită Consiliului Superior al Magistraturii și Guvernului României să amâne avizarea respectiv adoptarea proiectului de lege privind desființarea SIIJ până la publicarea avizului Comisiei de la Veneția. Nu se reînființează SIIJ, susține ministrul Justiției Predoiu a declarat, vineri, că nu a fost de acord cu unele afirmaţii făcută în cadrul şedinţei CSM, că SIIJ va fi reînfiinţată sub o altă formă. “Nu pot fi de acord că se reînfinţează SIIJ-ul. Îl desfiinţăm cu adevărat pentru că este vorba de o structură care îşi încetează activitatea. E cu totul alt sistem, este o nouă structură, mai mare, mai mică, altfel organizată. E altceva. Că nu este într-adevăr transferul competenţelor la unităţile specializate, e adevărat”, a precizat ministrul Justiţiei. El a precizat că proiectul privind desfiinţarea SIIJ a mai primit aviz negativ din partea CSM, iar consecinţa a fost blocarea sa în Parlament de patru ani. “A mai fost configurat în faţa dumneavoastră, a plecat cu aviz negativ, consecinţa a fost blocarea în Parlament până în ziua de azi. Dacă alergăm după toţi aceşti iepuri, nu mai prindem niciunul. Şi atunci eu, iniţiator, trebuie să am în vedere cărei realităţi mă adresez cu proiectul meu. Dacă nu mă adresez acestei realităţi nu mai plec cu aviz de la dumneavoastră niciodată. Trebuie să optez pentru nişte obiective şi am optat pentru obiectivul principal. (…) Dacă şi ei acceptă acest lucru atunci găsim o cale şi asta e calea pe care am găsit-o de a atinge obiectivul principal altfel vom rămâne blocaţi aşteptând un miracol, miracolul înseamnând ca brusc într-o zi toată lumea să fie de acord cu toate cele spuse de dumneavoastră astăzi aici în contradictoriu. Vă rog să mă scuzaţi, dar nu cred în miracole de genul ăsta”, a transmis ministrul Justiţiei.

CSM ar fi de acord cu desfiițarea Secției Speciale (sursă: facebook/Tribunalul București)
Eveniment

CSM ar fi de acord cu desfiițarea Secției Speciale

CSM ar fi de acord cu desfiițarea Secției Speciale. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat pozitiv, vineri, proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, au precizat, pentru AGERPRES, surse din CSM.Potrivit surselor citate, decizia a fost luată cu 11 voturi "pentru".Avizul dat de Consiliul Superior al Magistraturii este unul consultativ. Citește și: EXCLUSIV Medicul Dorin Ionescu, fost subaltern al lui Lucian Duță, susținut de PNL la șefia CNASMinistrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, anunţa, pe 21 ianuarie, punerea în dezbatere publică a proiectului de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie. CSM ar fi de acord cu desfiițarea Secției Speciale Conform proiectului, competenţele SIIJ vor fi preluate de o structură inspirată din modelul Parchetului European, cu 12 procurori la centru şi 30 în teritoriu, câte doi pentru fiecare Curte de apel."În total, 42 de procurori care vor investiga infracţiunile care până acum erau în competenţa SIIJ. Aceşti procurori sunt anume desemnaţi de plenul CSM. Cei 12 procurori din Bucureşti vor fi selectaţi şi desemnaţi de plenul CSM, din cadrul Secţiei de Urmărire Penală din Parchetul General, iar cei 30 de procurori din Curţile de apel vor selectaţi şi desemnaţi de plenul CSM din cadrul Parchetelor de pe lângă Curţile de apel", indica ministrul Predoiu. Citește și: Cum pot fi anulate în instanţă amenzile date de CNAIR pentru lipsa rovinieteiProcurorii din Parchetul General vor fi propuşi plenului CSM de către procurorul general, iar procurorii de la Parchetele de pe lângă Curţile de apel de către prim-procurorii acestor structuri.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră