duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: scădere

45 articole
Internațional

Doar 25% din ruși susțin războiul

Doar 25% din ruși susțin războiul. Sprijinul din partea opiniei publice ruse pentru războiul din Ucraina "scade substanţial", a anunţat duminică Ministerul Apărării britanic în buletinul său informativ zilnic. Doar 25% din ruși susțin războiul "Cu Rusia improbabil să obţină succese majore pe câmpul de luptă în următoarele câteva luni, menţinerea unei aprobări chiar tacite a războiului, în rândul populaţiei, va fi probabil tot mai dificilă pentru Kremlin", a explicat ministerul citat. "Datele arată că 55% dintre ruşi sunt favorabili tratativelor de pace cu Ucraina, doar 25% afirmând că sprijină continuarea conflictului", a adăugat Ministerul Apărării de la Londra, care citează media ruse. Citește și: Cum a reușit Republica Moldova în doar șase luni să implementeze reforme cerute de UE esențiale pentru începerea negocierilor de aderare La începutul războiului, în jur de 80% dintre ruşi susţineau ceea ce Kremlinul numeşte "operaţiune militară specială" în Ucraina. De la începutul războiului din Ucraina, Ministerul Apărării britanic publică date ce au drept scop să contracareze informaţiile difuzate de Rusia legate de conflict.

Doar 25% din ruși susțin războiul (sursa: kremlin.ru)
ROBOR a scăzut cu doar 0,03% (sursa: Digi24)
Eveniment

ROBOR a scăzut cu doar 0,03

ROBOR a scăzut cu doar 0,03%. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut luni la 7,82% pe an, de la 7,85% pe an, vineri, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). ROBOR a scăzut cu doar 0,03% La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 8,02% pe an, de la 8,04%, în timp ce ROBOR la 12 luni a ajuns la 8,26% pe an, faţă de 8,27% pe an, vineri. Citește și: Republicanii, majoritari în Cameră, vor ca SUA să trimită Ucrainei rachete cu rază lungă: Pot ajunge rachete în Crimeea? Așa e cinstit, Crimeea nu e Rusia, potrivit legii internaționale În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 4,06% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul II 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 2,65%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19/2019 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

Twitter ciugulește Tesla, averea lui Musk (sursa: Twitter/Elon Musk)
Eveniment

Twitter ciugulește Tesla, averea lui Musk

Twitter ciugulește Tesla, averea lui Musk. Averea netă a lui Elon Musk a scăzut marţi sub 200 miliarde de dolari, după ce investitorii au vândut masiv acţiuni Tesla, din cauza temerilor că directorul general şi principalul acţionar al celui mai valoros producător de automobile electrice este mai preocupat de reţeaua de socializare Twitter. Twitter ciugulește Tesla, averea lui Musk Conform datelor Forbes, averea netă a lui Musk se situează la 194,8 miliarde de dolari, o mare parte din ea provenind din participaţia sa de aproape 15% la Tesla, care are o capitalizare bursieră de 622 miliarde de dolari. Din aprilie, când Musk a făcut oferta pentru Twitter, Tesla a pierdut aproape jumătate din capitalizarea sa bursieră, iar averea sa netă a scăzut cu 70 de miliarde de dolari. Investitorii au renunţat la acţiuni Tesla, fiind îngrijoraţi că Musk va vinde din nou acţiuni, după ce a cedat titluri de aproape 15 miliarde de dolari. Luna trecută, Musk a finalizat tranzacţia de 44 miliarde de dolari pentru achiziţionarea Twitter cu împrumuturi de la bănci de 13 miliarde de dolari şi angajamente privind capitalul de 33,5 miliarde de dolari. Musk, tot cel mai bogat din lume Acum, investitorii sunt îngrijoraţi că Musk nu va mai putea sprijini suficient Tesla, într-un moment în care compania majorează producţia de automobile electrice şi se confruntă cu o concurenţă în creştere. "Se pare că Elon Musk alocă 100% din timpul său companiei Twitter şi ar putea avea nevoie de mai mult capital," a apreciat Jay Hatfield de la Infrastructure Capital Management. Citește și: Unde se aflau jet-urile private folosite de Elon Musk când miliardarul era dat ca prezent la castelul de la Bran Averea netă a lui Musk, cel mai bogat om din lume, este cu aproximativ 40 miliarde de dolari mai mare decât a celui clasat pe locul doi - Bernard Arnault - deţinătorul LVMH, cel mai mare grup de lux din lume. Marţi, acţiunile Tesla au scăzut cu 2%, la 193,7 dolari.

Mobilizarea lui Putin ucide economia rusă (sursa: foreignpolicy.com)
Eveniment

Mobilizarea lui Putin ucide economia rusă

Mobilizarea lui Putin ucide economia rusă. Afectată deja de sancţiunile internaţionale, economia Rusiei se confruntă acum cu o lovitură autoindusă, în condiţiile în care mobilizarea parţială a rezerviştilor decretată de preşedintele Vladimir Putin riscă să submineze productivitatea, cererea şi revenirea economică. Mobilizarea lui Putin ucide economia rusă În condiţiile în care sute de mii de bărbaţi fie au fost recrutaţi în armată, fie au fugit din ţară, incertitudinea cu privire la investiţii este din nou la un nivel ridicat în economia rusă, care pare să fi rezistat mai bine decât se estima iniţial la sancţiunile adoptate de Occident în contextul războiului din Ucraina. "Declararea mobilizării şi extinderea sancţiunilor riscă să demareze al doilea val al crizei economice", spune Evgeny Suvorov, economist la CentroCreditBank, care se aşteaptă ca ritmul de contracţie a economiei ruseşti să se agraveze în ultimele luni ale acestui an. Joia trecută, însuşi preşedintele Putin a declarat că vânzările cu amănuntul au scăzut în ultima săptămână a lunii septembrie şi a ordonat Guvernului de la Moscova să găsească modalităţi pentru a stimula cererea de consum. Putin nu a recunoscut însă că ar exista o legătură între scăderea vânzărilor cu amănuntul şi decizia sa din 21 septembrie de a declara mobilizarea rezerviştilor. Declin de două cifre al vânzărilor Cifrele publicate marţi de Banca Centrală a Rusiei arată că activitatea economică a încetinit semnificativ la finele lunii septembrie. De asemenea, datele publicate de o divizie de analiză a băncii Sberbank arată că în săptămâna 19-25 septembrie, cheltuielile gospodăriilor pentru produse non-alimentare au scăzut cu 12,7% în ritm anual, după un declin de 9,2% în săptămâna anterioară. "Ne aşteptăm să vedem un declin de două cifre al vânzărilor de retail în lunile următoare, în special pentru produsele scumpe non-alimentare", a declarat şi economistul de la Renaissance Capital, Sofya Donets. În ultimele luni, oficialii ruşi şi-au îmbunătăţit treptat prognozele, după ce în luna aprilie Ministerul Economiei de la Moscova estima o contracţie a PIB de peste 12% în acest an, în condiţiile în care majorarea preţului petrolului şi îmbunătăţirea excedentului de cont curent au ajutat Rusia să limiteze consecinţele sancţiunilor. Pierdere grea de capital uman Analiştii intervievaţi de Reuters luna trecută se aşteptau ca PIB-ul Rusiei să se contracte cu doar 3,2% în acest an, urmând ca anul viitor să se înregistreze o nouă contracţie de 2,5%. Însă, într-un moment în care Moscova îşi intensifică acţiunile în Ucraina, această revenire relativă a economiei ar putea fi acum pusă în pericol. Citește și: Vladimir Yevtușenkov, oligarhul lui Putin care produce dronele Orion folosite în Ucraina pentru a ucide civili, are afaceri profitabile în România, deși e sancționat de Occident "Principala consecinţă a mobilizării este pierderea de capital uman", spune economistul Natalya Zubarevich. Întinderea şi amploarea mobilizării nu sunt deocamdată cunoscute într-o ţară cu o populaţie de aproximativ 145 de milioane de persoane. Mass media din Rusia au estimat că aproximativ 700.000 de persoane au fugit din ţară de la anunţarea mobilizării, însă Kremlinul a dezminţit aceste cifre. Cele mai afectate, micile firme Dmitry Polevoy, director de investiţii la Locko Invest, a estimat că undeva între 0,4% şi 1,4% din forţa de muncă a Rusiei a fugit din ţară, sau se numără printre cei 300.000 de bărbaţi chemaţi să se alăture forţelor armate. Polevoy spune că mobilizarea rezerviştilor este o adevărată lovitură pentru evoluţia demografică a Rusiei, pentru piaţa muncii şi climatul de investiţii, într-un moment în care accesul la echipamente şi tehnologie modernă dispare. "Anterior era posibil să se mizeze exclusiv pe capitalul uman pentru a susţine economia, acum o parte a acestui capital uman productiv este mobilizat iar o altă parte pleacă din ţară", spune Polevoy. În plus, caracterul haotic al mobilizării a făcut ca unele ministere să se chinuie să obţină scutiri pentru unii dintre cei mai importanţi angajaţi ai lor. Cele mai afectate ar urma să fie micile firme. "Cel mai grav va fi pentru IMM-uri, care nu au oportunitatea de a face lobby pentru scutiri şi în cazul cărora pierderea a doi-trei angajaţi-cheie poate ucide o firmă ", spune Natalya Zubarevich.

Ratele la credite nu vor scădea (sursa: bnro.ro)
Eveniment

Ratele la credite nu vor scădea

Ratele la credite nu vor scădea. Banca naţională nu poate să nu crească dobânzile atât timp cât creşte inflaţia, a afirmat, luni, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, menţionând că în ultimul trimestru al anului ar fi trebuit să intrăm pe o uşoară traiectorie descendentă, dar nu este încă momentul unei asemenea traiectorii. Ratele la credite nu vor scădea "A crescut (dobânda cheie - n.r.) pentru că a crescut inflaţia mai mult decât ne aşteptam şi am văzut această creştere. Cumva în trimestrul al IV-lea al acestui an ar fi trebuit sau am fi vrut să intrăm pe o uşoară traiectorie descendentă. Nu este încă momentul unei traiectorii descendente, indiferent că este uşoară sau nu. Probabil acest episod se va muta spre anul viitor. Atâta vreme cât creşte inflaţia din păcate nu putem să nu creştem dobânzile. Sau nu pot să nu crească dobânzile. Ele sunt condiţionate de creşterea inflaţiei şi sunt răspunsul la creşterea inflaţiei. Citește și: Petrom OMV ar putea trece sub controlul unei companii norvegiene. Scandinavii oferă gaz Austriei, care vrea să se desprindă de Rusia, dar vor controlul companiei Sigur că e un efort şi ne preocupă această îngrijorare pe care o creează creşterea dobânzilor, mai ales asupra Robor-ului şi IRCC-ului, care implicit determină creşterea ratelor. Şi Banca Naţională a fost preocupată de această chestiune, nu numai prin empatia şi compasiunea pe care o avem faţă de situaţie ci prin pregătirea persoanelor care au asemenea rate că urmează o perioadă a dobânzilor mari. Puteam să creştem mai abrupt dobânda", a spus Dan Suciu, la Digi24, întrebat despre perspectiva de creştere a dobânzilor. Dobânzi mai mari în țări vecine El a subliniat că alte ţări din regiune au crescut foarte abrupt dobânda, menţionând Ungaria, Polonia, Cehia. "Ţările cu care ne cumpărăm în mod obişnuit au crescut dobânzile de la 0 la începutul anului la 13% în Ungaria, 7% în Polonia şi Cehia, deci mai mari aceste dobânzi ca dobânda din România, pe inflaţii uşor mai mari şi acolo, dar dobânzile au crescut mult mai mult şi mai brusc. Noi am încercat să facem lucrurile mai treptat, mai temperat, mai bine dozat şi în ideea de a pregăti oamenii să nu aibă un şoc în creşterea ratelor, aşa cum s-a întâmplat cu şocul, dacă vă amintiţi, al francul elveţian", a explicat Dan Suciu. Purtătorul de cuvânt al BNR a subliniat că "nu este normal să fie dobânzi zero sau dobânzi negative". Banii au fost extrem de ieftini, dar nu mai sunt "Sigur că obişnuinţa şi normalitatea referinţei este să te uiţi la ce s-a întâmplat recent, dar, în acea perioadă, a fost o perioadă excepţională pentru economie, nu în sensul pozitiv al termenului, ci ieşită din ritm, din normalitate. Anormalitatea economică a fost în perioada respectivă bine conturată, pentru că a fost o perioadă de represiune financiară, cu dobânzi zero. Nu-i normal să fie dobânzi zero sau dobânzi negative. A fost o perioadă de anormalitate, venită pe baza încercărilor pe care statele, guvernele şi băncile centrale le-au făcut să treacă de o criză economică. Au reuşit să treacă de criza economică, creând o presiune uriaşă asupra dobânzilor, în sens negativ. Banii au fost extrem de ieftini, dar am anunţat de multă vreme la banca centrală: Aveţi grijă, de un an de zile vorbim asta, aveţi grijă, perioada dobânzilor mici sau foarte scăzute a fost o excepţie, s-a încheiat. Urmează o perioadă de dobânzi relativ normale. Nu ne aşteptam să avem 15% inflaţie şi din cauza războiului şi aşa mai departe. Să trecem odată de episodul geopolitic şi al crizei energetice şi vom avea dobânzile normale. Asta este, de fapt, situaţia pe care o observăm", a mai spus Suciu. Inflația nu ajunge la 20% Întrebat dacă inflaţia ar putea ajunge la 20% anul acesta, Dan Suciu a menţionat că nu sunt semnale în acest sens. "Nu avem semnale, dacă nu se întâmplă o catastrofă. Din păcate, putem să vedem şi catastrofe în perioada imediat următoare dacă ne uităm un pic mai la est. (...) Nu, nu vedem inflaţia să crească atât de puternic. Ce urmează acum, dacă vom mai avea uşoare creşteri, ele sunt în jurul valorii actuale, nu foarte depărtate de valoarea de 15% pe care o avem acum. (...) O intervenţie în piaţă s-a dovedit foarte utilă: compensare cu plafonare dacă am făcut în România - şi alte ţări au făcut exerciţii similare. Din perspectiva reducerii inflaţiei, preocuparea principală a băncii centrale a fost o soluţie. Altfel, am fi avut inflaţia de peste 20% pe care aţi evocat-o dvs. Fără această compensare/plafonare, inflaţia ar fi depăşit acest procent", a mai spus purtătorul de cuvânt al BNR.

Popularitatea lui Putin scade la 77% (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Popularitatea lui Putin scade la 77

Popularitatea lui Putin scade la 77%. Cota de popularitate a preşedintelui rus Vladimir Putin a scăzut cu şase puncte procentuale, de la 83% la 77%, după ce liderul de la Kremlin a decretat mobilizarea militară parţială în Federaţia Rusă, potrivit unui sondaj dat publicităţii joi de Centrul Levada (independent), transmite EFE. Popularitatea lui Putin scade la 77% Conform sondajului, 21% din ruşi nu aprobă modul de acţiune al lui Putin. Centrul Levada, declarat agent străin în Rusia, notează totuşi că sprijinul pentru Putin se menţine la una dintre cele mai înalte cote de la începerea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie. Astfel, înainte de ceea ce autorităţile ruse numesc "operaţiune militară specială", activitatea liderului rus era sprijinită de 71% din populaţie, procent care a urcat la 83% în martie 2022 şi s-a menţinut la acelaşi nivel până în septembrie. Mobilizarea parţială pentru întărirea forţelor ruse din Ucraina a fost decretată de Putin la 21 septembrie, dată după care mii de ruşi au fugit din ţară în încercarea de a evita să fie încorporaţi. Unul din doi ruși: anxietate, îngrijorare, spaimă Ulterior, autorităţile ruse au recunoscut existenţa unor iregularităţi în prima etapă de recrutare, iar Kremlinul a promis că aceste erori vor fi corectate. Sondajul Levada mai dezvăluie că mai bine de jumătate dintre ruşi au resimţit teamă sau anxietate după decretarea mobilizării parţiale de către Putin, scrie Reuters. Citește și: Posibilitatea ca un accident nuclear să se producă chiar pe teritoriul Rusiei este foarte mare, din cauza tehnicii militare învechite. „Telefonul roșu” Washington – Moscova, încins În sondaj, realizat în perioada 22-28 septembrie, 47% dintre respondenţi au declarat că au simţit anxietate, îngrijorare sau de-a dreptul spaimă după anunţul făcut de Putin în 21 septembrie. Circa 13% au declarat că au simţit furie, iar 23% s-au declarat mândri de Rusia. Sondajul a fost realizat în peste 50 de regiuni ruse pe un eşantion de 1.631 de ruşi cu vârste de la 18 ani în sus.

Apa freatică din România, nivel periculos (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Apa freatică din România, nivel periculos

Apa freatică din România, nivel periculos. Spre deosebire de momentele de secetă din vară sau din anii trecuţi, fenomenul de anul acesta a ajuns în atenţia oamenilor mai acut fiindcă din ce în ce mai mulţi au fost afectaţi. Apa freatică din România, nivel periculos Nivelurile lacurilor şi debitele râurilor au scăzut la cote nemaiîntâlnite în această generaţie, apa a fost raţionalizată, iar unele fântâni din Iaşi au secat după 100 de ani. Specialistul Ionuţ Minea, conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Geografie şi Geologie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC) şi director la Staţiunea de Cercetări Fizico-Geografice şi de Monitorizare a Calităţii Mediului – Mădârjac, judeţul Iaşi, a explicat că nivelurile şi debitele scăzute din această perioadă nu sunt o reflecţie a secetei din vara anului 2022. Citește și: EXCLUSIV Liberalul Iulian Dumitrescu, șeful CJ Prahova, a plătit din bani publici să „ningă” în județ: 25.000 de euro s-au dus pe zăpadă fictivă curățată la fel de imaginar Ci o consecinţă a unei secete prelungite, de aproape 20 de ani, întreruptă de unii ani mai ploioşi, care a dus la o scădere foarte mare a nivelului apei din pânza freatică. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Preţul petrolului scade, nu la pompă (sursa: Agerpres)
Internațional

Preţul petrolului scade, nu la pompă

Preţul petrolului scade, nu la pompă. Acesta a scăzut marţi, deoarece datele economice sumbre de la principalul cumpărător de ţiţei - China - au reînnoit temerile privind o recesiune globală, transmite Reuters. Preţul petrolului scade, nu la pompă La bursa New York Mercantile Exchange, cotaţiile futures pentru ţiţeiului american West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în luna septembrie au scăzut cu 0,44 dolari, sau 0,5%, la 88,97 dolari per baril, în timp ce cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului a coborât cu 0,73 dolari, la 94,37 dolari. În precedenta sesiune, atât cotaţiile pentru ţiţeiul WTI, cât şi cele pentru ţiţeiul Brent au scăzut cu aproximativ 3%. Banca Centrală a Chinei a redus dobânzile pentru a stimula economia, care a încetinit neaşteptat în iulie, pe fondul restricţiilor impuse de autorităţile de la Beijing şi al crizei din sectorul imobiliar. China, originea problemei "În general, preţurile materiilor prime sunt sub presiune, după ce datele economice din China din iulie sunt mult mai slabe decât se estima anterior, ceea ce a reînnoit temerile privind evoluţia cererii", a apreciat Yeap Jun Rong, analist la IG Group. Citește și: Putin, delir în lumea sa: Donbas „este eliberat pas cu pas”, „armele rusești moderne contribuie la victorie”. În acest timp, Ucraina a distrus o bază a armatei private putiniste, Wagner În Statele Unite, producţia totală în principalele bazine de şisturi bituminoase ar urma să crească în septembrie la 9,049 milioane bpd, cel mai ridicat nivel din martie 2020, conform unui raport al Agenţiei pentru Energie din SUA.

După un singur trimestru de război, Putin și-a trimis economia înapoi cu patru ani Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Putin și-a trimis economia înapoi cu patru ani

După un singur trimestru de război, Putin și-a trimis economia înapoi cu patru ani, arată datele agenției Bloomberg. Astfel, se așteaptă ca datele oficiale să arate că în trimestrul II al anului 2022 economia Rusiei s-a contractat cu 4,7%, ajungând la nivelul din trimestrul II al anului 2018. Putin și-a trimis economia înapoi cu patru ani „Economia va șterge patru ani de creștere, revenind la dimensiunea din al doilea trimestru al anului 2018. Ne așteptăm ca contracția să încetinească în trimestrul al patrulea, cu o politică monetară mai relaxată, care susține cererea. Totuși, economia va pierde încă 2% în 2023, deoarece interdicițiile europene asupra importurilor de energie vor reduce exporturile”, arată Alexander Isakov, un economist rus citat de Bloomberg. Lovitura dată de sancțiunile internaționale, generate de război, a perturbat comerțul și a paralizat industrii precum producția de mașini, în timp ce cheltuielile pentru consum s-au oprit. Deși declinul economiei se dovedește până acum mai puțin brusc decât se credea inițial, banca centrală a Rusiei estimează că scăderea se va agrava în trimestrele următoare și nu se așteaptă la o redresare până în a doua jumătate a anului viitor. Yale's Sonnenfeld breaks down myths surrounding the strength of Russia's economy https://t.co/J1QWqn1gtg (Russia headed for economic oblivion. Likely that Putin’s economy will collapse in less than 24 months.)— Barry R McCaffrey (@mccaffreyr3) August 7, 2022 Inițial se credea că economia Rusiei se va contracta cu 10%. JP Morgan estimează acum o reducere de 3,5%, pe tot anul. Banca Rusiei estimează că PIB-ul va scădea cu 7% în acest trimestru, al treilea, și, posibil, chiar mai mult în ultimele trei luni ale anului. Această instituție estimează că economia s-a contractat cu 4,3% în al doilea trimestru. The ban on coal imports from Russia fully entered into force yesterday.This measure, taken under the ?? sanctions adopted following Russia’s aggression in #Ukraine, will have a significant impact on the Russian economy.? pic.twitter.com/JCcjIscfrc— French Embassy U.S. (@franceintheus) August 11, 2022 Livrările diminuate de energie către Europa ridică noi riscuri pentru economie. Scăderile lunare ale producției de petrol vor începe în august, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie. Agenția estimează că producția de țiței a Rusiei va scădea cu aproximativ 20% până la începutul anului viitor.

Numărul de naşteri, în continuă scădere (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Numărul de naşteri, în continuă scădere

Numărul de naşteri, în continuă scădere la nivel naţional, arată ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică. Numărul de naşteri, în continuă scădere Practic, în fiecare din primele șase luni ale acestui an în România s-au născut între 11 şi 14 mii de copii. Cel mai mic număr, 11.116, apare în dreptul lunii aprilie şi este de aproape două ori mai mic decât vârfurile înregistrate nu demult, în iulie 2017 şi 2018. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: a decis să investească zece milioane de lei pe un câmp dintr-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Atunci, pentru prima dată după criza economică din 2009-2011, numărul născuţilor vii depăşise din nou pragul de 20 de mii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Producția ucraineană de grâu, la jumătate (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Producția ucraineană de grâu, la jumătate

Producția ucraineană de grâu, la jumătate. O primă navă cu cereale ucrainene ar plutea pleca luni din portul ucrainean Odesa, conform acordului încheiat cu Rusia pe 22 iulie, a anunţat duminică preşedinţia turcă, în timp ce la Kiev preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat că în urma invaziei ruse anul acesta recolta de cereale ar putea fi în Ucraina la jumătate din cantitatea obişnuită, relatează AFP şi Reuters. Producția ucraineană de grâu, la jumătate "Pregătirile au ajuns într-un punct care ar permite plecarea navelor din portul Odesa. Navele sunt încărcate, sunt pregătite să plece, dar este nevoie de o bună coordonare logistică", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei turce, Ibrahim Kalin. Centrul comun de coordonare (CCC), însărcinat cu controlul exporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră, a fost inaugurat oficial miercuri la Istanbul, conform acordului semnat pe 22 iulie de Ucraina şi Rusia, cu medierea Turciei şi a ONU. Printre sarcinile acestui centru se numără înmatricularea şi monitorizarea - inclusiv prin satelit - navelor comerciale care vor face parte din convoaiele de transport de cereale, precum şi inspectarea navelor la încărcarea în porturile ucrainene şi la sosirea lor în porturile turce. Exporturile ucrainene de cereale, uriașe înainte de invazie Reluarea exporturilor de cereale ucrainene a fost abordată duminică de ministrul turc al apărării într-o discuţie cu miniştrii ucraineni ai apărării şi infrastructurii. În acest timp, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că din cauza invaziei ruse recolta de cereale a Ucrainei ar putea să scadă anul acesta la jumătate din cantitatea obişnuită. "Obiectivul nostru este să prevenim o criză alimentară globală cauzată de invazia rusă. Încă se găsesc căi alternative de livrare a cerealelor", a transmis el. Înaintea lansării invaziei ruse, pe 24 februarie, Ucraina deţinea 46% din exporturile mondiale de floarea soarelui, 9% din cele de grâu, 17% din cele de orz şi 12% din cele de porumb, potrivit Departamentului Agriculturii al SUA. Rusia relativizează problema De partea cealaltă, Rusia consideră că statele occidentale exagerează importanţa cerealelor ucrainene pe piaţa mondială, argumentând prin faptul că, în pofida ponderii ridicate a exporturilor ucrainene de cereale în totalul exporturilor mondiale, în privinţa producţiei totale de cereale la nivel global ponderea Ucrainei este de sub 1%. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin Rusia şi Ucraina însumează circa o treime din exporturile mondiale de grâu, iar exporturile de cereale şi îngrăşăminte ruseşti, deşi nu sunt vizate direct de sancţiunile occidentale impuse Moscovei după agresiunea asupra Ucrainei, au fost de asemenea împiedicate, ca urmare a suspendări schimburilor bancare şi financiare în urma acestor sancţiuni.

Gazprom șantajează Occidentul cu furnizarea gazului (sursa: Agerpres)
Internațional

Gazprom șantajează Occidentul cu furnizarea gazului

Gazprom șantajează Occidentul cu furnizarea gazului. Livrările de gaze ruseşti via conducta Nord Stream 1 ar urma să fie reluate, joi, după finalizarea lucrărilor de mentenanţă care au fost programate a se desfăşura timp de zece zile, au declarat marţi pentru Reuters două surse din apropierea acestui dosar. Gazprom șantajează Occidentul cu furnizarea gazului În data de 11 iulie, gigantul rus Gazprom a demarat lucrările de mentenanţă la cele două ramuri ale gazoductului Nord Stream 1, care este responsabilă pentru mai mult de o treime din exporturile de gaze naturale ruseşti spre Uniunea Europeană. Marţi dimineaţa, comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, a declarat că executivul comunitar nu se aşteaptă la reluarea livrărilor prin gazoductul Nord Stream 1 după efectuarea celor zece zile de lucrări de mentenanţă, care sunt programate să se încheie joi. "Plecăm de la ipoteza că nu va fi repus în funcţiune", le-a spus Hahn jurnaliştilor. Cât va livra Gazprom, de fapt? În schimb, o sursă din apropierea acestui dosar a declarat pentru Reuters că gazoductul Nord Stream 1 este aşteptat să reia operaţiunile la timp, însă la o capacitate mai mică, de aproximativ 160 milioane metri cubi pe zi. Luna trecută, Gazprom, companie controlată de statul rus, a redus exporturile de gaze prin conducta Nord Stream 1 până la 40% din capacitate, citând întârzierile apărute în returnarea unei turbine pe care firma Siemens Energy a trimis-o pentru service în Canada. "Gazprom va reveni la nivelele înregistrate înainte de 11 iulie", a spus una din sursele citate de Reuters, făcând referire la volumele de gaze aşteptate să fie livrate via Nord Stream 1 începând de joi. Turbina din Canada Cotidianul rus Kommersant a informat şi el luni, citând surse din apropierea situaţiei, că turbina destinată Nord Stream 1 a fost trimisă de Canada spre Germania cu avionul la data de 17 iulie, după ce lucrările de reparaţii au fost finalizate. Cu toate acestea, una din surse a apreciat că este puţin probabil ca această turbină să fie reinstalată până la data de 21 iulie. Citește și: Putin a ieșit din bârlog pentru prima oară de la declanșarea invaziei asupra Ucrainei. Vizită extrem de importantă la Teheran Conducta Nord Stream 1 este o rută importantă pentru aprovizionarea cu gaze a Germaniei şi a altor ţări din Europa Occidentală. Potrivit site-ului societăţii Nord Stream, gazele care sosesc în Germania, în oraşul Lubmin, continuă apoi să fie transportate în Belgia, Danemarca, Franţa, Marea Britanie, Olanda şi "alte ţări".

Prețul gazelor în scădere (sursa: Pixabay)
Internațional

Prețul gazelor, în scădere

Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa au continuat să scadă vineri, îndreptându-se spre a treia săptămână de declin consecutiv, în urma diminuării temerilor privind întreruperea livrărilor din Rusia, transmite Bloomberg. Prețul gazelor, în scădere La bursa de la Amsterdam, cotaţiile futures la gaze cu livrare în luna iulie afişau vineri dimineaţa o scădere de 3%, până la 87,71 de euro pentru un Megawatt-oră, în timp ce la contractele cu livrare în luna iunie, care expiră luni, se înregistra un declin de 3,8%, după un recul de 2,4% joi. Traderii se aşteaptă ca livrările de gaze din Rusia să rămână stabile vineri, chiar dacă fluxul prin Ucraina rămâne redus din cauza războiului. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia În 27 aprilie, Gazprom a oprit complet livrările de gaze naturale în Polonia şi Bulgaria, în absenţa plăţilor în ruble de la cele două ţări. De atunci, temerile privind modul în care companiile din UE pot plăti pentru livrările de gaze ruseşti fără a încălca sancţiunile impuse Rusiei de blocul comunitar s-au atenuat. Companiile din UE au găsit metode de a îndeplini cerinţele Moscovei fără a încălca sancţiunile, potrivit Agerpes. Europa a majorat importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) pentru a face faţă reducerii livrărilor ruseşti. Pe continent, aprovizionarea cu gaze de la terminalele de import a atins cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani.

Războiul lovește dur piața imobiliară românească (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Războiul lovește dur piața imobiliară românească

Războiul lovește dur piața imobiliară românească. Teama de război şi proximitatea cu zona de conflict au pus efectiv pe chituci piaţa vânzărilor de locuinţe de la Iaşi. Războiul lovește dur piața imobiliară românească Fenomenul, resimţit în întreaga ţară, e confirmat de agenţiile imobiliare din Iaşi, unul din cele mai mari oraşe din proximitatea graniţei ucrainene. Specialiştii locali în vânzarea şi cumpărarea de imobile spun că, în acest moment, le este imposibil să îşi dea seama care vor fi tendinţele, că nu ştiu la ce să se aştepte, în condiţiile în care nu s-au mai confruntat până acum cu o pandemie, peste care să se suprapună frica de război. Citește și: Manipulare de manual a oligarhului Deripaska, care are afaceri și în România: „O mobilizare ideologică diabolică se desfăşoară din toate părţile”. Deripaska, prieten cu Putin, sancționat Nimeni nu mai vrea să vândă, toţi se abţin să cumpere: pe fondul acestei amânări, la Iaşi nu se mai tranzacţionează decât ceea ce nu suferă amânare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cazurile de TBC, scădere în pandemie
Justiție

Cazurile de TBC, scădere în pandemie

Cazurile de TBC, scădere în pandemie. Potrivit statisticii realizate de Direcţia de Sănătate Publică Iaşi, cazurile de tuberculoză au scăzut de la 639 în 2018 la 421 în 2021, scădere de aproximativ 40%. Cazurile de TBC, scădere în pandemie Faţă de anul 2020 în schimb, în 2021 numărul de cazuri de TBC a crescut cu 5%. Incidenţa tuberculozei la copii a variat de la 21,95 la 100.000 în 2018 la 19,7 în 2021. Citește și: Biden spune că Putin ar putea folosi arme chimice și biologice în Ucraina De asemenea, mortalitatea prin tuberculoza a variat de la 3,17 la 100.000 în 2018 la 2,77 în 2020. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră