luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sancțiuni

171 articole
Opinii

Rusia trebuie învinsă economic: sancțiuni mai dure, pe ramuri economice, și deblocarea rezervelor de petrol din Arabia Saudită și Iran

Văd că în presă a apărut informația că rubla și-a "revenit". Rubla nu și-a "revenit". Banca Centrală a Rusiei fixează cursul în fiecare zi pentru rublă în raport cu US$ (dolarul SUA) și EUR. Prin urmare, Banca Centrală a abandonat cursul flotant și a trecut la un curs fix/pe cale administrativă. De asemenea, în Rusia sunt comisioane mari la schimbul valutar pentru a descuraja vânzările de monedă locală și achizitia de EUR sau US$. Guvernul rus a aprobat importurile paralele. În sine, "importurile paralele" se practică mai cu seamă la medicamente generice. De pildă, dacă într-o țară nu se mai produc (sau se produc, dar prețul este mare), se caută achiziția lor de pe alte piețe la prețuri mai scăzute. Acesta este mecanismul. Guvernul rus probabil vrea să importe produse ieftine de pe piața asiatică, pentru care să nu dea mulți bani în dolari, mai cu seamă din China și India, unde drepturile de autor/copyright nu prea se respectă. Asta înseamnă că rușii vor cumpăra produse ieftine (eventual în barter? nu știu), din care un număr nespecificat de produse e posibil să fie piratate. Separat de asta, rușii au început să practice exportul de petrol la "negru", în sensul că opresc semnalul pe vasele lor ca să nu se identifice corect ruta acestora. Evident, acest lucru se face cu complicitatea cumpărătorilor, care de multe ori sunt chinezi sau indieni. Sunt curios câte nave rusești sunt acum la Shanghai, oraș aflat în lockdown și unde presa nu are acces. Ar trebui ca presa internațională să urmărească intrările de vase rusești în India și China. Rușii caută să-și conserve rezervele valutare, pe care eu le apreciez la jumătate din total (aprox. 630 mld US$) că ar fi la dispoziția lor. Asta îi ajută să supraviețuiască pe termen mediu, dar la alți parametri decât până acum. Și Uniunea Sovietică a supraviețuit, decenii chiar, având relații comerciale cu Occidentul la un nivel modest. Nu aș paria pe o prăbușire economică mai mare de 11-15% anul acesta. Din petrolul și gazele pe care le exportă în Uniunea Europeană, eu am estimat că rușii încasează zilnic între 310 și 320 de milioane de EUR. Aproximativ 71% sunt din petrol. Este posibil ca factura să fi fost mai mare în februarie și începutul lunii martie, când au fost zile cu temeperaturi scăzute. Eu am estimat valoarea facturii de mai sus ca medie aritmetică, luând în calcul prin comparație exporturile totale de anul trecut (aproximativ 98,9 miliarde de EUR). Sigur că o zi din februarie contează în bani mai mult decât o zi din luna iunie. Asta înseamnă că, într-o lună de război, rușii au încasat intre zece și 12 miliarde de EUR. Destul. Trebuie urmărite și livrările zilnice pe cele trei trasee de gaz spre vestul Europei. Pe de altă parte, cu excepția sectorului metalurgic, nici un sector economic rusesc nu este sub embargo, ceea ce este surprinzător, ținând cont de ce scrie în presa occidentală și la noi. Sancțiunile se aplică individual pe firme și persoane, nu pe ramuri economice. De aceea, sancțiunile mi se par soft. Rușii mai exportă în țările UE metale și pietre prețioase, lemn, celuloză și hârtie, produse alimentare și materii prime agricole, maşini, echipamente şi mijloace de transport , textile şi încălţăminte. Nu am văzut sancțiuni la clasele de produse menționate mai sus. De asemenea, porturile sunt deschise. Numai britanicii le-au închis. O parte din bănci sunt scoase din SWIFT, dar nu am auzit ca și din Target 2. O altă parte din bănci nu sunt scoase din SWIFT. Deocamdată, observ că americanii aplică sancțiuni mai dure decât vest-europenii. Rușii forțează nota și vor ca gazele să fie plătite în ruble. Atenție, nu petrolul exportat, unde rușii știu că au concurenți si apare efectul de substituție, ci doar la gaze, unde europenii sunt vulnerabili. Șmecherie de cartier. Vest-europenii nu acceptă șantajul și nu intră pe piața rusă să cumpere ruble, deși ar putea să o facă. Mai ales că au bănci care au rămas în Rusia. Măsura vine într-un moment în care consumul are o tendință de scadere. Dar depozitele cu gaz ale vest-europenilor sunt pline între 29 și 33%. Dacă cererea totală de gaz se menține, mai cu seamă în sectorul industrial, prețul la gaz (la pret TTf la Amsterdam și la Viena) va înregistra o creștere bruscă la un punct nesustenabil. Multe firme pot ajunge în stare de faliment, din cauza cheltuielilor de exploatare. Prin urmare, va fi nevoie de noi măsuri guvernamentale pentru a menține prețul la un nivel suportabil. În iunie, apreciez că prețul va începe să se stabilizeze, iar efectul urmărit de ruși va începe ușor să se estompeze. Prețul va tinde spre un punct de echilibru, deși va fi mai sus decât în prezent. Ceea ce rușii nu au luat în calcul este că, în ipoteza in care economia Uniunii Europene intră în recesiune, repetând situația din 2020, de exemplu, cererea la toate produsele rusești va scădea, nu doar la petrol și gaze, indiferent de sancțiuni. Apreciez că România trebuie să renunțe la prețul de referință de la Viena, care avantajează numai OMV. Industria care folosește gaz (îngrăsăminte, materiale de construcții, sticlă) trebuie salvată. Până la sfârșitul anului va fi o cursă contracronometru pentru umplerea depozitelor de gaz în subteran peste tot în Europa. De fapt, situația asta va menține cererea la un nivel ceva mai ridicat. Europa va conta pe un supliment de livrări din Qatar, dar nu prea mult, și pe livrări modeste din SUA (15 miliarde de metri cubi, aproximativ 10% din 155 de miliarde de metri cubi importați din Rusia). Ca rușii să cedeze, occidentalii va trebui să întrerupă achizițiile de petrol de la ei, pentru că acesta este sursa lor principală de venit, și să sancționeze toate ramurile economice rusești. Cheia este Arabia Saudită, care nu vrea să majoreze extracțiile, întrucât se opune negocierilor americane cu Iranul și pentru că prințul moștenitor are deschis un proces penal în SUA. De asemenea, Arabia Saudită este nemulțumită de SUA că nu îi acordă suport în războiul din Yemen. Până la urmă, cred că saudiții vor ceda. În acel moment, rușii nu mai au cum să joace în forță. Vor conta exporturile de gaze azere prin Turcia, prin Balcani, dacă bulgarii se mișcă repede și realizează interconectorul cu grecii. De asemenea, pe termen lung este important ca Iranul să fie scos din zona de influență a Rusiei. Iranul este a doua țară din lume ca zăcăminte de gaz natural. Intrarea Iranului pe piața internațională va prăbuși monopolul Rusiei. O să vedem când și cum. Deocamdată, războiul este asimetric, iar prețul este ridicat. Frontul din Ucraina este sprijinit de sancțiuni economice, dar și invers este valabil. Dacă rușii sunt înfrânți, sancțiunile lor asupra Occidentului se reduc, pentru că nu mai au resurse. Valentin Ionescu este invitat al rubricii de opinii.

Valentin Ionescu
Zelenski cere înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei (sursa: asusa.com)
Internațional

Zelenski cere înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut noi sancțiuni împotriva Rusiei în timpul unui discurs online în parlamentul australian, potrivit CNN. Zelenski cere înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei "Distanța dintre țara noastră este mare", a declarat Zelenski, "dar nu există distanță față de brutalitatea rușilor față de pământul nostru ucrainean". Citește și: Putin crede că a fost indus în eroare de șefii armatei ruse, care nu-i furnizează informațiile reale despre pierderile din Ucraina, potrivit unui oficial de la Washington Zelenski a avertizat asupra marilor implicații asupra securității globale dacă Rusia nu va fi oprită și a vorbit, de asemenea, despre ceea ce va urma după război, făcând apel la națiuni și companii să investească în restaurarea Ucrainei. Zelenski a vorbit în mod special despre dezvoltarea porturilor și orașelor de la Marea Neagră și despre reconstruirea sectorului naval. Australia a impus sancțiuni împotriva a peste 500 de persoane și entități rusești, inclusiv oligarhi cu legături strânse cu președintele Vladimir Putin, precum și cu ministrul rus de finanțe. Australia a oferit ajutor militar și umanitar Ucrainei și a anunțat, de asemenea, o interdicție privind exporturile de alumină și minereu de aluminiu către Rusia. Rusia se bazează pe Australia pentru aproape 20% din nevoile sale de alumină, potrivit guvernului australian.

Ovsiannikova, suspectată că a protestat cu voie de la Putin Foto: Captură video
Internațional

Ovsiannikova, suspectată că a protestat cu voie de la Putin

Marina Ovsiannikova, suspectată că a protestat împotriva invaziei Ucrainei cu voie de la regimul Putin: mai mulți comentatori ucraineni arată că ea a promovează, acum, mesajele Kremlinului. În plus, ea nu a fost drastic pedepsită după ce a întrerupt principalul jurnal de știri al televiziunii ruse de stat afișând o pancartă în care spunea telespectatorilor că sunt mințiți. Ovsiannikova, suspectată că a protestat cu voie de la Putin „Într-un interviu pentru publicul din Italia, Marina Ovsyannikova (…) a calificat sancțiunile occidentale drept rusofobie și a echivalat impactul războiului asupra ucrainenilor cu cel al sancțiunilor asupra rușilor de rând”, scrie, pe Twitter, Jaroslava Barbieri, un doctorand al universității din Brimigham care studiază implicarea Rusiei în statele desprinse din fostul URSS. In an interview for ?? audiences, Marina Ovsyannikova, the Russian journalist who showed an anti-war placard live on TV, qualified Western sanctions as Russophobia & equated the impact of the war on Ukrainians with that of sanctions on ordinary Russians /1https://t.co/lOWo3Erayc— Jaroslava Barbieri (@jarabarbieri) March 28, 2022 Barbieri a spus Ovsyannikova încearcă să arate că întreaga vină îi aparține lui Putin, iar poporul rus nu are nici o responsabilitate. Serghei Summleny, un expert în Europa de Est stabilit la Berlin - cu peste 80.000 de urmăritori pe Twitter - a scris că Ovsyannikova este agent FSB. Acuzații că este controlată de FSB „Vă amintiți de doamna Ovsyannikova, care a apărut cu pancarta ei de protest la televiziunea de stat rusă, nu-atât-de-live? Acum, acest agent FSB îndeamnă UE să ridice sancțiunile pentru că „bunicii și copiii suferă, iar acesta este războiul lui Putin”. Cei care au aplaudat-o l-au ajutat pe Putin”, a scris el. Do you remember Ms. Ovsyannikova, who has appeared with her protest poster on Russian not-so-live state TV? Now this FSB asset is urging the EU to lift sanctions because "grandmas and kids are suffering, and this is Putin's war". Those who cheered her have helped Putin. pic.twitter.com/34D3ApmJCR— Sergej Sumlenny (@sumlenny) March 27, 2022 Roman Hryshchuk, un deputat ucrainean, a contestat disidența fostei jurnaliste a televiziunii ruse încă din 15 martie, arătând că mesajul ei a fost în engleză, adică orientat spre audiența vestică, în condițiile în care telespectatorii Russia-1 vorbesc rusă. El a menționat și criticile ei strict către Putin, în timp ce ea afirma că rușii și ucraineni sunt frați. Alți comentatori au arătat că Ovsyannikova a putut vorbi cu presa, în timp ce alți protestatari ruși nu au avut această ocazie. Citește și: Putin și generalii săi se ascund într-un buncăr din munții Ural (presa rusă de investigații)

Oligarhii ruşi, fără sancțiuni în Turcia (sursa: Twitter/Mevlüt Çavuşoğlu)
Eveniment

Oligarhii ruşi, fără sancțiuni în Turcia

Oligarhii ruşi, fără sancțiuni în Turcia. Aceștia pot continua să vină şi să facă afaceri în Turcia atât timp cât respectă legea turcă şi dreptul internaţional, a afirmat sâmbătă ministrul turc de externe, Mevlüt Çavuşoğlu, citat de AFP. Oligarhii ruşi, fără sancțiuni în Turcia "Nu participăm la sancţiuni. Le aplicăm doar pe cele decise de Naţiunile Unite. Cu siguranţă, cetăţenii ruşi pot vizita ţara noastră", a răspuns Mevlüt Çavuşoğlu în cursul unui interviu în marja Forumului de la Doha, în Qatar, la o întrebare despre iahturile aparţinând miliardarului rus Roman Abramovici care au acostat în această săptămână în sud-vestul Turciei. Ţările occidentale, în frunte cu Statele Unite şi Uniunea Europeană, au impus sancţiuni fără precedent împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei, plasând oligarhi, printre care Roman Abramovici, şi apropiaţi ai preşedintelui rus, Vladimir Putin, pe lista ţintelor acestor măsuri de retorsiune. Citește și: Mega-yacht-ul „Solaris” al lui Abramovici, protejat de Turcia în portul Bodrum în ciuda sancțiunilor internaționale Turcia, membră a NATO, care are legături strânse cu Rusia şi Ucraina, nu s-a alăturat sancţiunilor vizând Moscova. "Dacă întrebaţi dacă oligarhii pot face afaceri în Turcia, putem evalua (aceste solicitări) dacă sunt conforme cu legea şi cu dreptul internaţional", a adăugat şeful diplomaţiei de la Ankara. Turcia și-a asumat rolul de mediator Câteva ţări au confiscat iahturi aparţinând celor mai bogaţi ruşi. "În ţara noastră, permitem tot ce este legal şi nu se poate face nimic ilegal. Răspunsul meu este foarte clar", a replicat Mevlüt Çavuşoğlu în faţa întrebărilor insistente privind posibila participare a Turciei la sancţiunile care vizează oligarhii ruşi. "Dar dacă este o situaţie contrară dreptului internaţional, este altceva", a precizat el. Turcia a calificat invazia Ucrainei ca "inacceptabilă" şi s-a poziţionat ca un mediator pentru a pune capăt războiului. "Trebuie să prezentăm o soluţie care să permită ambelor părţi să găsească o ieşire onorabilă, astfel încât să-şi convingă opinia publică şi, în general, pe toată lumea", a spus ministrul de externe turc despre eforturile de a găsi un acord de încetare a focului.

Inimaginabila dramă a oligarhilor sancționați Foto: Alfa Bank/ Petr Aven
Internațional

Inimaginabila dramă a oligarhilor sancționați

Inimaginabila dramă a oligarhilor sancționați: nu-și mai pot plăti șoferul care-i ducea la slujbă. Fostul președinte al Consiliului de directori ai Alfa Bank, Petr Aven s-a plâns într-un interviu pentru Financial Times că nu știe cum să trăiască mai departe, după ce a fost inclus în lista persoanelor sancționate în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia. Inimaginabila dramă a oligarhilor sancționați „Voi putea să angajez un om de serviciu sau șofer? Eu nu conduc mașina… Poate va conduce fiica mea vitregă. Nu știm cum să supraviețuim”, a declarat miliardarul rus pentru Financial Times, citat de newsmaker.md. Omul de afaceri, în vârstă de 67 de ani, locuiește împreună cu soția și fiica de 8 ani în centrul Londrei. Potrivit FT, pe lângă apartamentul situat în cartierul select din St. James, acesta deține o casă „plină cu obiecte de artă”, în suburbia orașului. În prezent, Aven ocupă locul 30 în ratingul celor mai bogați oameni ai Rusiei, potrivit Forbes. Averea sa este estimată la circa 5,3 miliarde de dolari. După ce a fost inclus în lista celor vizați de sancțiuni, toate conturile și activele sale din Marea Britanie și UE au fost înghețate. „Afacerea noastră este distrusă în totalitate. Tot ce am construit timp de 30 de ani acum este distrus. Și trebuie cumva de început o viață nouă”, a menționat Aven. Miliardarul a adăugat că nu este sigur că va reuși să achite facturile de bază sau serviciile unui avocat. Potrivit FT, în decurs de 20 de zile, bancherul ar putea fi expulzat din Marea Britanie. În pofida faptului că deține un pașaport leton și viză în SUA, acesta susține că ar vrea să rămână anume în Regatul Unit. „Dacă voi pleca din Marea Britanie, nu voi mai avea niciodată ocazia să mă întorc”, a spus Aven. Din cauza sancțiunilor, atât Petr Aven, cât și miliardarul Mihail Fridman au părăsit consiliul de directori ai Alfa Bank. Garda financiară italiană (Guardia di Finanza) a pus, la 16 martie, sub sechestru un complex rezidenţial din insula Sardinia, aflat în proprietatea fostului ministru şi bancher rus Petr Olegovich Aven, inclus pe lista oligarhilor sancţionaţi de Uniunea Europeană (UE) după invazia Ucrainei de către Rusia, relatează Agerpres, conform EFE.

200.000 de oameni au rămas fără salariiFoto: AFLOE News Network
Internațional

200.000 de oameni au rămas fără salarii

Efectul plecării multinaționalelor din Rusia: 200.000 de oameni au rămas fără salarii, scrie presa din această țară. Este pentru prima oară când Moscova recunoaște impactul acestor decizii, combinate cu sancțiunile aplicate regimului de la Kremlin. 200.000 de oameni au rămas fără salarii Până acum, și-au anunțat plecarea din Rusia peste 400 de mari companii. Potrivit experților citați de Novaya Gazeta, în aceste companii lucrau circa 200 000 de oameni. Pe 16 martie, președintele Tatarstanului Rustam Minnihanov a declarat că volumul producției la uzina KAMAZ s-ar putea reduce cu 40%. În consecință, circa 15 000 de angajați ar putea rămâne fără serviciu (reprezentanții uzinei au apreciat că acesta ar fi cel mai negativ scenariu). Potrivit datelor serviciului „Action Buhalteria” («Актион Бухгалтерия»), circa 20% din întreprinderile mici și-au trimis angajații în concediu sau au început să facă reduceri de personal. Autoritățile ruse nu neagă că ar exista problema creșterii bruște numărului de șomeri. Pe 24 martie, vice-ministrul rus al Muncii, Elena Muxtiarova, a declarat că angajatorii au anunțat „eliberarea” a 59 000 de angajați, iar alți 95 000 sunt într-o perioadă de „inactivitate”, ca urma a suspendării activității întreprinderilor, scrie newsmaker.md. „Aproape 14.000 de angajați sunt în concediu fără plată. Acest indicator nu s-a schimbat practic de la începutul lunii martie. Disponibilizările vizează circa 59.000 de oameni, ceea ce constituie cu 10% mai mult decât la data de 1 martie”, a declarat oficialul de la Moscova. Analiștii portalului hh.ru au menționat că, din 24 februarie, piața muncii din Rusia a început să se schimbe. Mai precis, numărul locurilor de muncă vacante scade, iar cel al persoanelor în căutare de serviciu – crește. În medie, numărul locurilor de muncă disponibile a scăzut cu 8%. Au fost afectate domeniile asigurărilor (minus 19%), auto, media și divertisment (minus 13%, fiecare sector), transport și resurse umane (scădere de 11%). Citește și: Mulțumită lui Putin, Ucraina are mai multe tancuri decât la începutul războiului – analiză surse publice, citată de presă

China a început să cumpere companiile ruseşti Foto: Kremlin.ru
Eveniment

China a început să cumpere companiile ruseşti

China a început să cumpere companiile ruseşti bucată cu bucată şi să umple golul lăsat de multinaţionalele vestice, relatează Ziarul Financiar. Peste 400 de multinaționale din statele democratice au părăsit Rusia. China a început să cumpere companiile ruseşti Trimisul special al Chinei în Rusia i-a îndemnat pe oamenii de afaceri chinezi aflaţi în Moscova să profite de oportunităţile economice create de criză, o strategie care ar putea ajuta la atenuarea impactului sancţiunilor internaţionale impuse Rusiei, scrie Bloomberg. Ambasadorul Zhang Hanhui le-a transmis oamenilor de afaceri chinezi să nu piardă vremea şi să „umple golul“ apărut pe piaţa locală, se arată pe contul oficial de WeChat al Russia Confucius Culture Promotion Association. Deşi nu există nicio referire la sancţiuni sau la respectarea acestora, Zhang a descris situaţia drept o oportunitate. „Actuala situaţie internaţională este complexă. Marile companii au în faţă provocări majore sau chiar perturbări legate de plăţi şi lanţuri de aprovizionare. Acesta este un moment în care companiile private, mici şi mijlocii, pot juca un rol“, potrivit lui Hanhui. Preşedintele american Joe Biden l-a avertizat pe omologul său chinez Xi Jinping într-o convorbire de săptămâna trecută cu privire la posibile „implicaţii şi consecinţe“ în cazul în care Beijing-ul ar alege să susţină invazia preşedintelui rus Vladimir Putin din Ucraina. Sute de companii occidentale au plecat Numărul marilor companii care au plecat din Rusia a depășit 400, arată lista gestionată de Școala de Management a Universității Yale. Însă 34 au rămas, arată aceeași listă, actualizată la 17 martie. Printre ele, companii mari precum Reebok, Oriflame sau Bacardi. Societe Generale a restrâns accesul Rusiei la piețele de capital, menționează lista Yale. Însă, grupul intenționează să-și păstreze filiala din Rusia, a anunțat miercuri directorul general Frédéric Oudéa. Rosbank a avut în 2021 un profit de 115 milioane euro la o cifră de afaceri de 643 milioane euro, respectiv 2% și 2,5% în ansamblul grupului. Citește și: Super-iahtul lui Putin, „lux bolnav”: suport hârtie igienică din aur, piscină interioară care se transformă în ring de dans și două heliporturi capabile să preia elicoptere militare

Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul Foto: Facebook Olaf Scholz
Internațional

Scholz crede că războiul în Ucraina va dura

Cancelarul social-democrat al Germaniei, Olaf Scholz, crede că războiul în Ucraina va dura, aşadar trebuie evitate sancţiuni împotriva Rusiei nesustenabile pentru UE. Germania, la fel ca și Ungaria, se opune stopării livrărilor de gaze și petrol din Rusia spre UE. Scholz crede că războiul în Ucraina va dura Scholz a declarat marţi că este posibil ca războiul din Ucraina să nu fie unul scurt, ci ''o confruntare mai îndelungată'', motiv pentru care Uniunea Europeană trebuie să evite măsuri nesustenabile pe termen lung, cum ar fi un embargou energetic împotriva Rusiei, consemnează agenţia EFE. Sancţiunile impuse până în prezent Rusiei după invazia acesteia în Ucraina sunt concepute în aşa fel încât să provoace economiei ruse cât mai multe daune posibil şi în acelaşi timp să fie cât mai ''suportabile'' pentru ţările europene, a declarat Scholz la Berlin, la o conferinţă de presă comună cu preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Cancelarul german a semnalat totodată că Germania nu este singura ţară care depinde de Rusia pentru aprovizionarea cu gaze naturale sau cărbune, dar a estimat că dacă UE îşi va atinge obiectivul diversificării surselor de energie rezultatul va fi similar cu cel al unui embargou energetic împotriva Rusiei. ''Trebuie să cumpărăm energie de la amici, nu de la inamici; în caz contrar plătim războiul'', a spus la rândul ei Metsola, admiţând că la ora actuală nu toate ţările europene sunt în situaţia de a se putea lipsi de importurile din Rusia. ''Agenda verde nu mai este abordată doar din perspectiva climei, ci şi din cea a securităţii'', a adăugat preşedinta Parlamentului European. Pentru a reduce dependenţa faţă de resursele energetice ruseşti, guvernul german are în vedere diversificarea surselor de import şi construirea de noi terminale pentru gaze naturale lichefiate (GNL) - deşi aceste gaze sunt mai scumpe - şi constituirea de rezerve strategice de gaze şi cărbune pentru iarna următoare. Citește și: Biden spune că Putin ar putea folosi arme chimice și biologice în Ucraina

Avioane rusești, pe lista neagră americană (sursa: Agerpres)
Internațional

Peste o sută de avioane rusești, inclusiv jetul privat al lui Roman Abramovici, pe lista neagră a SUA

Avioane rusești, pe lista neagră americană. Departamentul american al Comerţului a trecut pe lista neagră aproximativ 100 de avioane ruseşti, printre care cel al omului de afaceri rus Roman Abramovici şi Boeing-urile companiei Aeroflot, care au încălcat recent sancţiunile SUA împotriva Rusiei, notează AFP. Avioane rusești, pe lista neagră americană Statele Unite au interzis avioanelor fabricate în Statele Unite sau având în compunere cel puţin 25% piese de origine americană să intre în Rusia fără o autorizaţie specifică. Dar, "de la 2 martie 2022, pe baza informaţiilor disponibile publicului, ministerul a identificat o serie de zboruri comerciale şi private din ţări terţe către Rusia, toate fiind deţinute sau controlate de, sau în regim charter ori închiriate de Rusia sau cetăţeni ruşi", explică ministerul într-un comunicat care publică lista completă a aeronavelor în cauză. Aceste avioane nu mai pot beneficia de realimentare, întreţinere sau furnizare de piese de schimb ori de servicii. "Împiedicând aceste aeronave să primească orice serviciu, inclusiv din străinătate, de exemplu", orice zbor internaţional din Rusia cu aceste aeronave ar putea duce la blocarea lor la sol, a indicat Departamentul Comerţului. Ce avioane sunt pe listă Lista cuprinde avioane ale companiilor Aeroflot, AirBridge Cargo, Utair, Nordwind, Azur Air şi Aviastar, precum şi avionul privat Gulfstream G650 al lui Roman Abramovici. Citește și: Roman Abramovici nu mai poate face bani din clubul Chelsea. Guvernul britanic i-a „înghețat” toate bunurile "Publicăm această listă pentru a avertiza lumea că nu vom permite companiilor şi oligarhilor din Rusia şi Belarus să călătorească nepedepsite, încălcând legile noastre", a declarat secretarul american pentru comerţ, Gina Raimondo. Statele Unite şi aliaţii săi au impus sancţiuni fără precedent împotriva Rusiei în urma invaziei Ucrainei la 24 februarie, reaminteşte AFP.

Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează (sursa: Sputnik)
Internațional

Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează

Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează. Este vorba despre ajutor economic şi militar pentru a continua războiul în Ucraina şi a ocoli sancţiunile occidentale, potrivit New York Times (NYT). Washingtonul a avertizat Beijingul să nu acorde asistenţă Moscovei, notează AFP. Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează Potrivit NYT, care citează responsabili sub protecţia anonimatului, Rusia a cerut Chinei să îi furnizeze echipament militar pentru război şi ajutor economic în efortul de a depăşi sancţiunile internaţionale. Aceşti responsabili nu au precizat natura exactă a ajutorului solicitat, nici dacă China a răspuns. "Nu am auzit niciodată vorbindu-se despre asta", a reacţionat un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei la Washington pentru mai multe media. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp. Croația cere explicații Aceste informaţii de presă au fost difuzate în timp ce consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american, Jake Sullivan, urmează să se întâlnească luni la Roma cu Yang Jiechi, cel mai înalt responsabil al Partidului Comunist din China pentru diplomaţie. Cei doi responsabili şi echipele lor vor "discuta despre eforturile în curs vizând să gestioneze competiţia dintre cele două ţări şi vor discuta despre impactul războiului Rusiei împotriva Ucrainei asupra securităţii regionale şi globale", a indicat Emily Horne, purtătoarea de cuvânt a Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, într-un comunicat. SUA, mesaj clar: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia "Supraveghem îndeaproape măsura în care China furnizează, într-un fel sau altul, asistenţă materială sau economică Rusiei", a declarat Jake Sullivan duminică la CNN, adăugând că "este un subiect de preocupare pentru noi". "Am făcut cunoscut Beijingului că nu vom rămâne pasivi şi nu vom lăsa nicio ţară să compenseze pierderile Rusiei cauzate de sancţiunile economice", impuse de la începutul invaziei ruse a Ucrainei, la 24 februarie, a insistat el. "Absolut, vor fi consecinţe în cazul unor acţiuni importante vizând să ocolească sancţiunile", a avertizat Jake Sullivan. De la începutul invaziei de la 24 februarie, regimul comunist chinez, acordând prioritate prieteniei cu Moscova, s-a abţinut să îl îndemne pe preşedintele rus Vladimir Putin să-şi retragă trupele din Ucraina. Dacă va ajuta Rusia, "China s-ar expune la sancţiuni substanţiale şi ar deveni un paria. Refuzul ar menţine deschisă posibilitatea cooperării" cu Occidentul, a estimat pe Twitter diplomatul american Richard Haass, preşedintele think-tankului Council on Foreign Relations.

Jumătate din rezervele Rusiei sunt înghețate Foto: Banca Centrală a Rusiei
Internațional

Jumătate din rezervele Rusiei sunt înghețate

Ministrul rus de Finanţe recunoaște dezastrul generat de sancțiunile internaționale: jumătate din rezervele valutare şi de aur ale Rusiei sunt îngheţate. Rusia speră să crească vânzările spre China. Rusia a anunţat, duminică, că se bazează pe ajutorul oferit de China pentru a face faţă consecinţelor economice generate de sancţiunile occidentale, care se pare că ar fi îngheţat aproape jumătate din rezervele Rusiei de aur şi valută străină, conform declaraţiilor ministrului rus de Finanţe, Anton Siluanov. De asemenea, oficialul rus a precizat că Rusia va consolida cooperarea în ceea ce priveşte schimburile comerciale cu China, conform Reuters. Jumătate din rezervele Rusiei sunt înghețate ”Avem o parte din rezervele noastre de aur şi de schimb valutar în moneda chineză, în yuani. Şi vedem ce presiune exercită ţările occidentale asupra Chinei pentru a limita schimburile comerciale reciproce cu China. Desigur, există presiune pentru a limita accesul la aceste rezerve”, a afirmat ministrul rus de Finanţe, Anton Siluanov. ”Dar cred că parteneriatul nostru cu China ne va permite în continuare să menţinem cooperarea pe care am realizat-o şi nu numai să o menţinem, ci şi să o creştem într-un mediu în care pieţele occidentale se închid”, a subliniat el, citat de news.ro. Statele occidentale au impus sancţiuni fără precedent asupra sistemului financiar şi corporativ al Rusiei ca urmare a invaziei în Ucraina, pe 24 februarie, acţiune pe care statul rus o numeşte ”operaţiune militară specială”. Afirmaţiile lui Siluanov oferite într-un interviu televizat constituie cea mai clară declaraţie de până acum a Moscovei că va căuta ajutor din partea Chinei pentru a amortiza impactul sancţiunilor. Cele două ţări şi-au consolidat cooperarea în ultima vreme, deoarece ambele au fost supuse unei presiuni puternice din partea Occidentului din cauza acţiunilor de încălcare a drepturilor omului şi a altor chestiuni. Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi preşedintele chinez, Xi Jinping, s-au întâlnit la Beijing pe 4 februarie şi au anunţat un parteneriat strategic, despre care au spus că are rolul de a contracara influenţa Statelor Unite. Cei doi lideri au descris parteneriatul drept o prietenie fără limite. 300 miliarde dolari, blocați Sancţiunile asupra rezervelor ruseşti reprezintă una cele mai drastice măsuri aplicate economiei Rusiei. În urmă cu o lună, Siluanov a spus că Rusia va putea rezista sancţiunilor impuse datorită rezervelor abundente şi chiar se gândeşte să ofere euroobligaţiuni investitorilor străini odată ce volatilitatea pieţei se va diminua. Oficialul rus a precizat, duminică, că sancţiunile au îngheţat aproximativ 300 de miliarde de dolari din cele 640 de miliarde de dolari pe care Rusia le avea în rezervele sale de aur şi valută. Siluanov a mai afirmat că Rusia îşi va îndeplini obligaţiunile de stat şi va plăti ruble titularilor de creanţe până când rezervele de stat vor fi dezgheţate. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp

Deutsche Bank refuză să plece din Rusia, anunță directorul Christian Sewing Foto: Facebook Deutsche Bank
Internațional

Deutsche Bank refuză să plece din Rusia

Cea mai mare bancă din Germania, Deutsche Bank, refuză să plece din Rusia, apreciind că nu este „practic”, acum. Vorbind pentru CNBC, directorul financiar al băncii, James von Moltke, a susținut că această companie are o datorie față de clienții din Rusia. Deutsche Bank refuză să plece din Rusia Goldman Sachs și JPMorgan Chase au anunțat joi că își închid afacerile din Rusia, devenind primele bănci mari din SUA care au plecat din această țară, după invadarea Ucrainei de către Moscova, și punând astfel presiune asupra rivalilor, pentru ca aceștia să-i urmeze. "Suntem adesea întrebați de ce nu ne retragem complet din Rusia. Răspunsul este că acest lucru ar fi împotriva valorilor noastre", a explicat directorul general al DB, Christian Sewing, într-o notă adresată personalului. „Avem clienți care nu pot părăsi Rusia peste noapte”, a mai spus el. Fabio De Masi, un fost membru al Bundestagului și activist proeminent împotriva criminalității financiare, a spus, citat de US News, că Deutsche Bank are legături strânse cu elita rusă, unde mulți se confruntă cu sancțiuni externe, și că relațiile care au implicat și activități criminale ruse trebuie să se încheie. DB ar avea în Rusia o expunere, prin împrumuturile acordate, de 1,4 miliarde de euro, adică doar 0,3% din totalul împrumuturilor. Bonusuri de miliarde de euro Ca răspuns la criticile faţă de decizia sa de a rămâne în Rusia, DeutscheBank a dat publicităţii un comunicat în care anunţă că va respecta sancţiunile şi că „monitorizează îndeaproape situaţia”, adăugând că ar putea să îşi modifice abordarea „dacă va fi necesar”. Disputa legată de rămânerea în Rusia vine în aceeaşi zi în care Deutsche Bank a dezvăluit că recompensele plătite directorului general Christian Sewing au fost majorate cu 20% anul trecut, până la 8,8 milioane de euro. Citește și: Surse: Putin își decapitează serviciile secrete. Șeful unității care coordona campaniile de destabilizare a Ucrainei și lichidarea lui Zelenski, în arest la domiciliu În total, banca germană a plătit bonusuri în valoare de 2,1 miliarde de euro în 2021, cu 14% mai mult decât în 2020, pentru a-şi recompensa angajaţii pentru cel mai profitabil an pe care l-a avut Deutsche Bank în ultimul deceniu. Deutsche Bank i-a angajat fiica lui Pankin Deutsche Bank a fost investigată de Comisia pentru Bursă și Valori Mobiliare (SEC) a SUA după ce au fost identificate cinci cazuri de angajări ilegale ale unor rude de politicieni. Trei în China și două în Rusia. Unul dintre cazurile din Rusia l-a avut în centrul investigației pe Dmitri Pankin. Acesta conduce Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre. La care România deține 14% din acțiuni. Reprezentantul statului român în această bancă este liberalul Alin Chițu, secretar de stat în Ministerul de Finanțe. În anul 2009, atunci când era ministru adjunct al Finanțelor, Pankin i-a cerut directorului din Rusia al Deutsche Bank să-i angajeze fiica la unul dintre birourile băncii din Moscova, Londra sau New York. Anterior, Deutsche Bank „a încercat în mod repetat și fără succes” să facă afaceri cu Rusia. De această afacere răspundea Dmitri Pankin. Fiica oficialului rus a fost angajată temporar la Moscova, apoi a fost angajată definitiv la Londra. La câteva zile după obținerea postului permanent, Dmitri Pankin a cerut Deutsche Bank să trimită o propunere privind vânzarea de obligațiuni în valoare de 2,2 miliarde de dolari. Ulterior, oficialul rus și fiica acestuia, au plecat într-o vacanță de lux cu șefii băncii din Rusia, au fost la vânătoare, la pescuit și s-au plimbat cu elicopterul. Deutsche Bank a falsificat deconturile cu costurile vacanței, pe care le-a considerat legitime pentru a încheia tranzacția cu obligațiuni. Pentru a scăpa de investigația Comisiei pentru Bursă și Valori Mobiliarea a SUA, Deutsche Bank a acceptat să plătească 16,2 milioane de dolari. Astfel, Deutsche Bank a scăpat de acuzațiile de corupție.

Dungaciu îl apără din nou pe Putin, la Pro TV Foto: B1 TV
Politică

Dungaciu îl apără din nou pe Putin

Dan Dungaciu, angajatul Academiei, îl apără din nou pe Putin, la Pro TV. Invitat două seri la rând la principalul jurnal de știri al acestui post, jurnal prezentat de Andreea Esca, Dungaciu a sugerat că Putin este un lider extrem de popular în Rusia, iar sancțiunile nu trebuie să fie prea dure. El a fost prezent, pe post circa zece minute. Dan Dungaciu a devenit deja celebru prin pozițiile sale pro-Putin și prin susținerea pentru AUR Moldova. Dungaciu îl apără din nou pe Putin „Dar să fim suficient de rezonabili, pentru că nu putem nici să prăbușim Rusia până la capăt, nici să oferim pe tavă această victorie Chinei. China se uită, negociază și riscă să devină principala putere a lumii”, a spus Dungaciu. Deși nu s-a referit clar la sancțiunile impuse acestei țări după invadarea Ucrainei, el a afirmat că Rusia nu trebuie sărăcită. „O Rusie flămândă și disperată este înfiorătoare pentru noi. Ar trebui să ne întoarcem iar în 1990, să stabilizăm Rusia, să punem bani, să găsim o echipă care să o coordoneze, în condițiile în care astăzi populația din Federația Rusă, din păcate, este mult mai anti-occidentală decât înainte de 1990. Putin a demonstrate că problema de raționalitate la nivelul de decizie de la Kremlin e una mare”, a apreciat, la 9 martie, analistul, plătit de Academia Română. La 10 martie, el a spus: „Presiunea pe dl Puțin nu e așa mare ca cea pe Zelenski (...) În Rusia, două sondaje îl dau pe dl Puțin cu o încredere a populației de 70%. Dungaciu prevestea că nu va urma invazia, totul este „instrumentalizare” Cu două zile înainte de invadarea Ucrainei, Dan Dungaciu susținea că Moscova are nevoie de garanții de securitate, fără de care nu se va opri. În plus, el spunea că forțele rusești care au intrat în Ucraina sunt „trupe de menținere a păcii”. „„Sunt trupe de menținere a păcii, să ne înțelegem. Rusia se va opri atunci când va obține garanții din partea Occidentului că Ucraina nu intră în NATO și NATO nu intră în Ucraina și că Occidentul se retrage pe linia de dinainte de 1997. Atunci se va opri. Totul este instrumentalizare, inclusiv amenințarea cu invazia”, a explicat politologul Dan Dungaciu la Europa FM. El a spus că că ceea ce se întâmplă acum este „instrumentalizare, inclusiv amenințarea cu invazia”. La Pro TV, el a avut o poziție mai nuanțată, dar a criticat constant Ucraina și pe președintele Zelenski pentru faptul că și-ar dori să intre în NATO. Dungaciu, fan AUR Moldova Dungaciu este directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române. În vara anului trecut, el anunța că AUR Moldova va fi „lebăda neagră”, adică marea surpriză, a alegerilor parlamentare. „ Această formațiune poate să ducă votul unioniștilor de 44-47 la sută în Parlament. Și în acel moment s-ar putea să fie un partid, care chiar să joace politic acolo”, declara Dan Dungaciu. AUR Moldova a obținut sub 1% la acele alegeri. Citește și: Dan Dungaciu, angajatul Academiei, apără poziția Moscovei la Europa FM și Pro TV. În 2021, el făcea propagandă pentru AUR Moldova

Putin anunță că va naționaliza multinaționalele Foto: News.ro
Internațional

Putin anunță că va naționaliza multinaționalele

Vladimir Putin anunță că va naționaliza multinaționalele care au plecat din Rusia. Într-un discurs ținut azi el a spus că a activitatea economică trebuie să continue, iar aceste întreprinderi vor fi transferate celor care vor să lucreze. Nu este clar cum va suplini Rusia plecarea unor companii precum McDonald's sau Victoria Secret. Ieri, George Simion a cerut naționalizarea petrolului. El a susținut și că românii nu au pentru ce lupta, câtă vreme „noi, românii, nu avem nimic”. „Vă place cât e benzina la pompe? Acuma veniți la protest? 40% din petrol e din România! NAȚIONALIZARE”, este un mesaj, pe Facebook, al lui Simion. Putin anunță că va naționaliza multinaționalele „În ceea ce îi priveşte pe cei care urmează să-şi închidă unităţile de producţie, trebuie să acţionăm decisiv şi în niciun caz să nu permitem să se producă vreo daună furnizorilor locali de componente ruseşti. Trebuie, aşa cum a sugerat premierul nostru, să introducem administraţie externă şi să transferăm ulterior aceste întreprinderi către cei care doresc să lucreze”, a declarat Putin. ”Există suficiente instrumente legale, de piaţă şi nu este nevoie să se permită arbitraritatea”, a mai spus el. Liderul de la Kremlin a promis protecție pentru multinaționalele care rămân în Rusia. „Drepturile investitorilor şi colegilor noştri străini care rămân şi lucrează în Rusia trebuie protejate în siguranţă. Cer guvernului să nu piardă acest aspect din vedere”, a subliniat Putin, citat de news.ro. Rusia va putea găsi soluţii la toate problemele împreună cu alte ţări care nu recunosc sancţiunile impuse Rusiei, a mai afirmat liderul rus, citat de Interfax. ”Împreună cu partenerii noştri, cei care nu recunosc aceste acţiuni ilegale, vom găsi fără îndoială soluţii la toate acele probleme pe care încearcă să ni le creeze”, a adăugat el. Citește și: George Simion cere naționalizarea petrolului. Plus un mesaj defetist pe fondul conflictului din Ucraina: românii nu au pentru ce lupta Putin a ținut acest discurs în cadrul unei ședințe de guvern.

Ciucă a încurcat sancțiunile anti-rusești (sursa: gov.ro)
Investigații

Ciucă a încurcat sancțiunile anti-rusești

Premierul Nicolae Ciucă a încurcat sancțiunile anti-rusești. Acesta a anunțat că România a înghețat activele deținute de trei companii și două persoane fizice aflate în strânsă legătură cu puterea de la Moscova. Decizia ar fi fost luată în urma sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană unor oligarhi, politicieni și companii rusești aflate în sfera de influență a lui Vladimir Putin, președintele Rusiei. Defapt.ro a aflat oficial că, în realitate, sunt verificate trei companii, dar nu și două persoane fizice. Iar cele trei companii ar putea avea legături cu două persoane fizice, respectiv o persoană juridică, aflate pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Mai mult, nu s-a luat nici o decizie privind înghețarea bunurilor celor vizați de investigația condusă de ANAF. Lista neagră a UE: 696 de persoane și 59 de companii Uniunea Europeană a decis să impună sancțiuni Rusiei începând cu anul 2014, în urma anexării ilegale a Peninsulei Crimeea. Până la începutul acestui an, pe lista neagră a Uniunii Europene se aflau 211 persoane și 51 de companii. Pe 15 februarie 2022, președintele Vladimir Putin a cerut Dumei de Stat să voteze recunoașterea independeței așa numitelor republici populare Donețk și Lugansk, din regiunea Donbas, situată în estul Ucrainei. Citește și: Ministrul Energiei: Avem suficiente stocuri de combustibil! Românii nu trebuie să intre în panică şi să stea la cozi În acest context, Uniunea Europeană a decis să mărească lista neagră a persoanelor și companiilor aflate în strânsă legătură cu Kremlinul. Astfel, numărul persoanelor aflate pe lista de sancțiuni a crescut la 571. Totodată, au fost incluse și Agenția pentru cercetarea internetului, dar și băncile Rossiya Bank, Promsvyabank și VEB.RF. Zece zile mai târziu, lista cu sancțiuni a fost din nou actualizată. De data aceasta au fost adăugate alți 99 de membri ai Dumei de Stat și persoane din anturajul lui Vladimir Putin. Pe 28 februarie 2022, lista neagră a Uniunii Europene a fost din nou completată, cu alte 26 de persoane și Compania de Asigurări a Industriei Gazului SOGAZ. La 1 martie au mai fost introduse pe lista de sancțiuni și băncile Bank Otkritie, Novikombank, Sovcombank și VTB Bank. În total, 696 de persoane și 59 de companii. Ciucă a încurcat sancțiunile anti-rusești Toate statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să înghețe activele persoanelor fizice și juridice din Rusia aflate pe lista de sancțiuni. Premierul Nicolae Ciucă a anunțat la Digi24 că pe teritoriul României au fost identificate trei companii și două persoane fizice care alimentează financiar Kremlinul. "Instituţia care se ocupă de această problemă este ANAF-ul şi, desigur, celelalte instituţii şi până în momentul de faţă au fost identificate trei entităţi şi două persoane fizice. Intră sub sancţiuni pe mâna autorităţilor din România. Suntem obligaţi să punem în aplicare deciziile care au fost luate la nivelul Uniunii Europene”, a afirmat Nicolae Ciucă. Premierul a mai spus că ministrul Finanțelor, adică ministrul Adrian Câciu, l-a anunţat că bunurile celor cinci au fost blocate "imediat ce au fost identificate". "Acesta a fost răspunsul ministrului Finanțelor", a spus premierul. ANAF verifică numai trei firme și nu a blocat nimic Defapt.ro a încercat să afle numele celor cinci persoane fizice și juridice cărora le-au fost înghețate activele în România pentru că finanțează regimul de la Kremlin, condus de Vladimir Putin. Dar s-a izbit de o secretomanie excesivă, în contradicție cu practica țărilor din Uniunea Europeană care au luat măsuri similare. Defapt.ro a aflat oficial de la Direcția de Comunicare a Guvernului României că deocamdată nu a fost înghețat nici un activ al vreunei companii rusești din România. "Pe baza informațiilor primite de la instituțiile abilitate, până în prezent, ANAF derulează proceduri specifice pentru un număr de 3 persoane juridice care ar putea avea legături cu 2 persoane fizice, respectiv o persoană juridică, listate în Regulamente/Decizii europene”, a transmis oficial Guvernul României. Tot Direcția de Comunicare a Guvernului a mai transmis că "investigațiile specifice aplicării sancțiunilor internaționale sunt în stadiu avansat de finalizare. La acest moment, nu putem oferi alte detalii, informațiile de această natură fiind supuse secretului fiscal până la finalizarea investigațiilor. Rezultatele vor fi făcute publice la momentul adoptării unor decizii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”. Practic, ANAF nu a blocat încă bunurile celor trei companii înregistrate în România cu conexiuni la Moscova, așa cum a menționat în direct premierul Nicolae Ciucă. VTB Bank a finanțat Chimcomplex Borzești De la invadarea Ucrainei de către Rusia, pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene au fost introduse cele șapte bănci mai sus menționate și Compania de Asigurări a Industriei Gazului SOGAZ. Una dintre cele șapte bănci, VTB Bank, a creditat compania Chimcomplex Borzești, controlată de Ștefan Vuza, pentru a prelua o parte din activele Oltchim. Pe lista de sancțiuni se află și trei membri din conducerea VTB Bank: Dmitriy Yuryevich Grigorenko, Maxim Gennadyevich Reshetnikov și Denis Aleksandrovich Bortnikov. Primul este viceprim-ministru al Federației Ruse și președintele Consiliului de Supraveghere al băncii. Cel de-al doilea este ministrul Dezvoltării Economice din Rusia și membru în Consiliul de Supraveghere al VTB Bank. Denis Aleksandrovich Bortnikov este fiul lui Alexander Bortnikov, șeful Serviciului Federal de Securitate (FSB) și membru permanent în Consiliul de Securitate al Rusiei. În vara anului trecut, reprezentanții Chimcomplex au anunțat că vor împrumuta 90 de milioane de euro de la CEC Bank și Alpha Bank pentru a refinanța împrumutul primit de la banca rusească. "Le mulțumesc partenerilor Credit Suisse Zurich şi VTB Frankfurt pentru că au fost alături de noi în 2018, într-o tranzacție specială de obținere a creditului de 164 de milioane de euro, pentru achiziția Oltchim", declara Ștefan Vuza în toamna anului trecut. Alte firme românești creditate de VTB Bank Filiala băncii rusești pentru Europa, VTB Bank SE, a semnat un contract de ipotecă creanțe pe 13 ianuarie 2022 cu firma Brintex Depot pentru suma de 16 milioane de euro. O altă ipotecă, de 16 milioane de euro, a fost încrisă pe numele debitorilor Complex Comercial Brintex și Brintex Holdings Ltd. VTB Bank a mai creditat acționarii producătorului de înghețată Alpin57 Lux, Food Union Holding Company Limited și SIA Food Union Management. O altă firmă românească, Solar Electric Mostistea, a garantat un împrumut de la VTB Bank cu 100.600 certificate verzi evaluate la peste 13,7 milioane lei. SOGAZ, asiguratorul Gazprom Compania de Asigurări a Industriei Gazului SOGAZ are ca acționari și parteneri strategici mai multe firme din grupurile rusești Gazprom, Rosatom, Roscosmos și RusHydro. În plus, a achiziționat trei firme de asigurări de la VTB Bank. La finalul anului trecut, Sogaz și Gazprombank au cumpărat 45% din MF Tehnologies, care deține 57,3% din rețeaua Vkontakte, "Facebook-ul" rusesc. Sogaz este considerată firma de asigurări a Gazprom și îl are printre acționari pe Yuri Kovalchuck, unul dintre aliații și prietenii oficiali ai lui Vladimir Putin. Președintele firmei de asigurări este Alexei Miller, președintele Consiliului de Administrație și director al Gazprom. Totodată, Miller se mai află la conducerea altor 14 companii din Rusia. Acesta nu a fost inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Nici măcar SUA nu l-a inclus în prima listă de sancțiuni împotriva Rusiei după ce Vladimir Putin a anexat ilegal peninsula Crimeea. De abia în 2018, SUA l-a inclus pe lista neagră. Potrivit BBC, în urma apariției pe lista neagră a SUA, Alexei Miller s-a declarat mândru. "Nefiind inclus în prima listă chiar am avut câteva îndoieli - poate că ceva nu este în regulă? Dar sunt inclus, în sfârșit. Asta înseamnă că facem totul bine", a spus Miller.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră