luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sancțiuni

131 articole
Internațional

Trump despre Putin: "Este geniu"

Trump despre Putin: "Este geniu". Donald Trump a văzut "geniu" în strategia preşedintelui rus, Vladimir Putin, cu privire la Ucraina, marţi, criticând gestionarea crizei de către succesorul său Joe Biden, scrie AFP. Trump despre Putin: "Este geniu" Discursul de luni al lui Vladimir Putin, în care președintele rus a recunoscut independența regiunilor separatiste Donețk și Luagansk, l-a entuziasmat pe Trump. "Am spus ", a declarat miliardarul republican într-un podcast conservator. "Cât de deştept este", a adăugat fostul preşedinte despre Vladimir Putin, lăudând în trecere relaţia sa cu liderul rus. Citește și: Biden: Tăiem accesul Rusiei pe piețele financiare occidentale. Putin plănuiește o invazie masivă în Ucraina. Suplimentăm forțele în țările baltice Apropierea dintre cei doi a fost în trecut subiectul unor puternice critici. Subliniind că îl cunoaşte "foarte bine" pe Vladimir Putin, Donald Trump a mai apreciat într-un comunicat că liderul rus "nu ar fi făcut niciodată sub administraţia Trump ceea ce face acum". Denunţând modul în care succesorul său Joe Biden gestionează dosarul, el a spus că "nu a existat absolut niciun motiv pentru ca situaţia care se desfăşoară în prezent în Ucraina să aibă loc", potrivit Agerpres. Sancțiunile impuse de Biden, slabe, crede Trump Donald Trump, care cochetează cu posibilitatea de a reveni în cursa pentru Casa Albă, a calificat pe de altă parte ca "slabe" sancţiunile adoptate pentru moment de administraţia Biden. "Sunt nesemnificative în comparaţie cu cucerirea unei ţări şi a unor terenuri situate strategic", a acuzat fostul preşedinte. "Putin nu numai că obţine ceea ce şi-a dorit întotdeauna, dar devine din ce în ce mai bogat datorită avântului gazelor şi petrolului", a adăugat el. După primele sancţiuni prudente, care vizau în special teritoriile separatiste pro-ruse din Ucraina, Casa Albă şi-a înăsprit marţi răspunsul împotriva Moscovei, dezvăluind noi sancţiuni care ţintesc în special sectorul bancar rus.

Trump despre Putin: Este geniu (sursa: Agerpres)
Șeful FSB - Putin, sancționat de SUA. În imagine, Aleksandr Bortnikov, în dreapta, în 2010 (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Șeful FSB - Putin, sancționat de SUA

Șeful FSB - Putin, sancționat de SUA. Președintele SUA, Joe Biden, a anunțat de la Casa Albă sancțiunile impuse Rusiei după ce Vladimir Putin a recunoscut independența regiunilor ucrainene Donețk și Lugansk. Conferința lui Biden, VIDEO, aici. "Sancționăm două bănci mari: VEB și banca militară. Interzicem accesul Rusiei la piețele financiare din Vest, SUA și Europa. Vom impune sancțiuni elitelor ruse și familiilor lor.", a spus Biden, printre altele. Lista completă a instituțiilor sancționate La puțin timp după anunțul președintelui american, Trezoreria americană a anunțat lista completă a sancțiunilor. Citește și: Biden: Tăiem accesul Rusiei pe piețele financiare occidentale. Putin plănuiește o invazie masivă în Ucraina. Suplimentăm forțele în țările baltice "OFAC designated two financial institutions that are crucial to financing the Russian defense industry, as well as 42 of their subsidiaries. These financial institutions play significant roles in the Russian economy, holding combined assets worth tens of billions of dollars. VEB and PSB are state-owned institutions that play specific roles to prop up Russia’s defense capability and its economy. VEB’s $53 billion asset portfolio makes it large enough to be among Russia’s top five financial institutions. VEB occupies a unique role in Russia’s financial system as the servicer of Russia’s sovereign debt, financier for exports, and a funding source for investment projects with a loan portfolio of over $20 billion. VEB finances Russia’s national economic development, including large-scale projects to develop domestic infrastructure and other industries that are critical to Russia’s generation of revenue. Currently Russia’s 8th largest bank, PSB was earmarked by the Russian government to finance Russia’s Ministry of Defense and the Russian defense sector. It services nearly 70 percent of Russia’s defense contracts and provides banking and personal finance to Russian military personnel. Today’s designation of PSB exposes the Russian government’s scheme to minimize sanctions risk exposure through PSB’s illicit sanctions evasion activity.", potrivit Trezoreriei SUA. Șeful FSB - Putin, sancționat de SUA Trei foarte importanți apropiați ai lui Putin au fost de asemenea sancționați. "Elites close to Putin continue to leverage their proximity to the Russian President to pillage the Russian state, enrich themselves, and elevate their family members into some of the highest positions of power in the country at the expense of the Russian people. Sanctioned oligarchs have used family members to move assets and to conceal their immense wealth. The following designations target powerful Russians in Putin’s inner circle believed to be participating in the Russian regime’s kleptocracy and their family members. Denis Aleksandrovich Bortnikov, son of Aleksandr Vasilievich Bortnikov Aleksandr Vasilievich Bortnikov (Aleksandr Bortnikov) is the Director of the Federal Security Service (FSB) of the Russian Federation and a permanent member of the Security Council of the Russian Federation. Aleksandr Bortnikov was previously designated in March 2021 for being an official of the GoR, and for acting or purporting to act for or on behalf of, directly or indirectly, the FSB. Aleksandr Bortnikov’s son, Denis Aleksandrovich Bortnikov (Denis Bortnikov), is currently a Deputy President of Russian-state owned financial institution VTB Bank Public Joint Stock Company (VTB Bank) and a Chairman of the VTB Bank Management Board. Today, OFAC redesignated Aleksandr Bortnikovand designated his son DenisBortnikov pursuant to E.O. 14024 for being or having been leaders, officials, senior executive officers, or members of the board of directors of the GoR. Denis Bortnikov was also designated pursuant to E.O. 14024 for being the spouse or adult child of Aleksandr Bortnikov, a person whose property or interests in property are blocked for being or having been a leader, official, senior executive officer, or member of the board of directors of the GoR. Petr Mikhailovich Fradkov (Petr Fradkov) is the Chairman and CEO of PSB. Petr Fradkov is also the son of Mikhail Efimovich Fradkov (Mikhail Fradkov), former Prime Minister of Russia and former Director of the Russian Foreign Intelligence Service (SVR). Mikhail Fradkov was designated by OFAC in April 2018 for being an official of the GoR. Since 2018, Petr Fradkov has worked to transform PSB into a bank that services the defense industry and supports state defense contracts. In his role as Chairman and CEO of PSB, Petr Fradkov has held working meetings with Putin and participated in roundtable discussions in international forums in which he forecasts the PSB’s long-term strategic plans for supporting the Russian defense industry. Petr Fradkov is also the General Director of Joint Stock Company Russian Export Center, which was blocked today as a subsidiary of VEB. Today, Petr Fradkov was designated pursuant to E.O. 14024 for operating or having operated in the defense and related materiel and financial services sectors of the Russian Federation economy. Vladimir Sergeevich Kiriyenko, son of Sergei Vladilenovich Kiriyenko Sergei Vladilenovich Kiriyenko (Sergei Kiriyenko) is the First Deputy Chief of Staff of the Presidential Office. Sergei Kiriyenko is reported to be Putin’s domestic policy curator. Previously, Sergei Kiriyenko served as the Prime Minister of the Russian Federation and as the General Director of Rosatom State Atomic Energy Corporation. Sergei Kiriyenko was previously designated in March 2021for being an official of the GoR. Sergei Kiriyenko’s son, Vladimir Sergeevich Kiriyenko (Vladimir Kiriyenko), previously worked as a vice president at the Russian state-controlled company, Rostelecom, and is presently the CEO of VK Group, the parent company of Russia’s top social media platform, VKontakte. Today, OFAC redesignated Sergei Kiriyenko and designated his son Vladimir Kiriyenko pursuant to E.O. 14024 for being or having been leaders, officials, senior executive officers, or members of the board of directors of the GoR. Vladimir Kiriyenko was also designated pursuant to E.O. 14024 for being the spouse or adult child of Sergei Kiriyenko, a person whose property or interests in property are blocked for being or having been a leader, official, senior executive officer, or member of the board of directors of the GoR. As a result of today’s blocking actions, all property and interests in property of persons mentioned above that are in the United States or in the possession or control of U.S. persons are blocked and must be reported to OFAC. In addition, any entities that are owned, directly or indirectly, individually or in the aggregate, 50 percent or more by one or more blocked persons are also blocked. Unless authorized by a general or specific license issued by OFAC, or exempt, all transactions by U.S. persons or within (or transiting) the United States that involve any property or interests in property of blocked persons are generally prohibited. The prohibitions include the making of any contribution or provision of funds, goods, or services by, to, or for the benefit of any blocked person, or the receipt of any contribution or provision of funds, goods, or services from any such person. In addition, financial institutions and other persons that engage in certain transactions or activities with the sanctioned individuals may be subject to an enforcement action.", potrivit comunicatului Trezoreriei SUA (integral, aici).

Biden a anunțat sancțiunile împotriva Rusiei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Biden a anunțat sancțiunile împotriva Rusiei

Joe Biden a anunțat sancțiunile împotriva Rusiei. Președintele SUA a anunțat de la Casa Albă sancțiunile impuse Rusiei după ce Vladimir Putin a recunoscut independența regiunilor ucrainene Donețk și Lugansk. Conferința lui Biden, VIDEO, aici. Biden a anunțat sancțiunile împotriva Rusiei "Este începutul unei invazii ruse în Ucraina. Voi impune sancțiuni ca răspuns, mult mai dure decât în 2014. Ne-am coordonat cu aliații, i-am spus-o și lui Putin, în față. Azi anunț primele sancțiuni, în coordonare cu aliații și partenerii. Sancționăm două bănci mari: VEB și banca militară. Interzicem accesul Rusiei la piețele financiare din Vest, SUA și Europa. Vom impune sancțiuni elitelor ruse și familiilor lor. Nord Stream 2 nu va continua, repet, nu va continua, am decis cu Germania. Vom continua să asigurăm ajutor militar Ucrainei. Vom întări aliații baltici. Sunt mișcări defensive din partea noastră. Vom apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO. Citește și: Cine sunt fanii lui Putin din România care aplaudă agresarea Ucrainei. Cum justifică Pleșoianu și Severin acțiunile președintelui rus Credem că Rusia va lansa un atac masiv asupra Ucrainei. Sper să mă înșel. Forțele Rusiei au rămas în Belarus ca să lovească in Nord, vasele rusești sunt amplasate pentru a lovi din Sud. Armata rusă a dus la graniță rezerve mari de sânge, de care are nevoie doar într-un război. Nici unul dintre noi nu se va lăsa păcălit: nu există justificare pentru acțiunile Rusiei. Doar Rusia va suporta consecințele. Administrația mea va apăra cetățenii de efectele economice ale sancțiunilor. Vom lua măsuri robuste. Ieri, lumea a auzit cum Putin a rescris istoria. A atacat dreptul Ucrainei de a exista. A amenințat explicit cu războiul. Nu există nici o îndoială că Rusia e agresorul. Dar încă mai e timp pentru a evita războiul. Orice face Rusia, suntem gata să răspundem cu unitate și claritate."

Serbia nu va impune sancțiuni Rusiei, anunță Aleksandar Vucic Foto: Facebook Aleksandar Vucic
Internațional

Serbia nu va impune sancțiuni Rusiei

Serbia nu va impune sancțiuni Rusiei, a spus președintele acestei țări, socialistul Aleksandar Vucic. El este cunoscut în România pentru prietenia sa strânsă cu Victor Ponta. De altfel fostul premier român anunțase, în 2018, că este consilierul onorific al președintelui Serbiei. Un alt prieten al lui Ponta, Sebastian Ghiță, s-a refugiat în Serbia, pentru a scăpa de anchetele DNA. Serbia nu va impune sancțiuni Rusiei Vucic a afirmat luni seară că ţara sa se va confrunta cu presiuni tot mai mari de a impune sancţiuni Rusiei, însă va rezista acestora, transmite marţi Tanjug. El se află în vizită oficială la Monaco, unde a acordat un interviu pentru Pink TV. Citește și: Marea întrebare: când intră trupele rusești în Ucraina? Putin le-a cerut deja „menținerea păcii” în Donbas. Sancțiunile Occidentului se lasă așteptate El a spus că a primit deja apeluri telefonice în legătură cu impunerea de sancţiuni Rusiei. „Nu am discutat despre asta cu preşedintele francez Emmanuel Macron, cu el am vorbit mult despre Balcanii de Vest. El este corect în această privinţă şi vrea să audă ce avem noi de spus”, a afirmat Vucic, care purtase în cursul zilei o convorbire telefonică cu omologul său francez. Vucic a mai arătat că Serbia are o economie puternică şi va găsi o cale de a ieşi dintr-o nouă criză internaţională datorită sistemului său fiscal stabil. Nu va fi uşor, dar va fi mai uşor pentru Serbia decât pentru multe alte ţări, a adăugat el. Tanjug mai relatează că Aleksandar Vucic a început marţi vizita oficială în Monaco, unde a fost întâmpinat de prinţul Albert al II-lea.

UE scoate Rusia din piața financiară (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE scoate Rusia din piața financiară

UE scoate Rusia din piața financiară. Uniunea Europeană a propus marţi să se interzică accesul autorităţilor ruse la pieţele şi serviciile financiare europene. Dar şi să fie vizate băncile care finanţează armata rusă şi alte operaţiuni militare ruse în regiunile separatiste din estul Ucrainei a căror independenţă Rusia a recunoscut-o luni seară, indică un comunicat al Comisiei Europene şi Consiliului European. UE scoate Rusia din piața financiară Pachetul de sancţiuni propuse de Uniunea Europeană în urma deciziei Rusiei de a recunoaşte independenţa regiunilor Doneţk şi Lugansk mai include persoane care au fost implicate în decizia ilegală şi vizează comerţul dinspre cele două regiuni separatiste către UE şi în sens invers. Într-o declaraţie comună, preşedinţii Comisiei Europene şi Consiliului European, Ursula von der Leyen şi Charles Michel, arată că decizia Federaţiei Ruse de a recunoaşte Doneţk şi Lugansk ca entităţi independente şi de a trimite trupe ruse în anumite zone din aceste subdiviziuni este ilegală şi inacceptabilă, încalcă dreptul internaţional, integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi propriile angajamente internaţionale ale Rusiei şi escaladează şi mai mult criza. Cele două înalte oficialităţi europene salută unitatea fermă a statelor membre şi determinarea lor de a reacţiona rapid şi cu vigoare la acţiunile ilegale ale Rusiei, în strânsă coordonare cu partenerii internaţionali. Reuniune informală a miniştrilor de externe din UE După o reuniune informală a miniştrilor de externe din UE, prezidată de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, un prim pachet de sancţiuni va fi prezentat oficial. Ulterior, organismele abilitate se vor întâlni pentru finalizare în cel mai scurt timp a pachetului de măsuri. Citește și: Germania suspendă autorizarea Nord Stream 2 "Ambii preşedinţi, susţinuţi de Înaltul Reprezentant, continuă să urmărească atent evoluţiile în teren şi se consultă cu liderii din UE şi omologi internaţionali. Uniunea rămâne în deplin solidaritate cu Ucraina şi unită în sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale acesteia. Suntem alături şi vom continua să sprijinim Ucraina şi pe poporul său", menţionează declaraţia preşedinţilor Comisiei Europene şi Consiliului European.

Cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei ar viza sistemul financiar-bancar Foto: eng.kremlin.ru
Internațional

Cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei

Cele mai dure sancțiuni pe care Vestul le pregătește împotriva Rusiei sunt cele care vizează sistemul bancar-financiar. Pe listă se află și blocarea exporturilor rusești de energie, însă UE depinde în procent de 40% de importurile de gaze din această țară. O subvariantă este blocarea exporturilor de petrol ale Rosneft. Sancțiuni împotriva Gazprom ar duce la o nouă creștere, substanțială, a prețurilor la gaze. Însă SUA ar putea reimpune sancțiuni împotriva Nord Stream 2, conducta care aduce gaze în Germania. Conducta este finalizată, dar autoritățile germane nu au aprobat funcționarea ei efectivă. Cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei Pe de altă parte, înainte de a prezenta varianta sancțiunilor bancar-financiare, trebuie spus că Rusia are o uriașă rezervă de dolari. Rusia a constituit rezerve valutare în valoare de aproape 600 de miliarde de dolari, adică 40% din PIB. Pentru comparație, în zona euro, băncile centrale dețin echivalentul a 1.200 de miliarde de dolari, echivalentul a 9% din PIB. Bugetul de austeritate al Rusiei permite Kremlinului să acopere cheltuielile curente atâta timp cât petrolul se vinde cu cel puțin 44 de dolari pe baril, potrivit estimărilor internaționale. În plus, Rusia trăiește sub snacțiuni din 2014, când a invadat Ucraina. Estimările FMI arată că ele au încetinit creșterea economică a Rusiei cu circa 1-1,5% din PIB pe an. Modelul Iran-2012 Iată o listă a sancțiunilor aflate pe masa SUA și a UE: SUA ar putea interzice Rusiei tranzacții financiare în dolari americani. Firmele care ar permite unei entități din Rusia să facă tranzacții în dolari s-ar confrunta cu penalități. Cumpărăturile Rusiei ar fi extrem de limitateSUA pot bloca băncile rusești, făcând pratic imposibile tranzacțiile internaționale. Însă această sancțiune ar lovi în investitorii vestici care au bani în aceste bănci, explică BBCScoaterea Rusiei din sistemul SWIFT, un sistem de comunicare între bănci. Ar îngreuna tranzacțiile bancare. A mai fost folosit în 2012 împotriva Iranului și i-a adus pierderi semnificative. Pe de altă parte, există îngrijorarea că o astfel de acțiune ar putea submina credibilitatea SWIFT ca intermediar de încredere, cu consecințe negative pe termen mediu. Deoarece are sediul în Belgia, SWIFT intră sub jurisdicția UE.Blocarea exporturilor de tehnologie către RusiaSancționarea punctuală a unor oligarhi ruși care-l susțin pe Putin „În general, economia Rusiei este mult mai dependentă de importurile occidentale decât este Europa de exporturile rusești. Cu toate acestea, dependența Europei de gazul natural rusesc oferă Kremlinului o pârghie. Pentru aceasta, UE trebuie să elaboreze un pachet care să sprijine țările cele mai expuse, în special din țările baltice și din Europa de est și centrală. În plus, există riscul ca tensiunile să se transforme într-un conflict hibrid cu atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice, acestea reprezentând un risc mare pentru Europa” arată think-tank-ul Bruegel.org. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei. În imagine, Dmitro Kuleba, ministrul de Externe ucrainean, și Antony Blinken, secretarul de stat SUA, în dreapta (sursa: Twitter/Dmytro Kuleba)
Internațional

Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei

Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei. Uniunea Europeană nu va impune deocamdată sancţiuni Rusiei, a declarat luni şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, respingând astfel un apel al ministrului de externe ucrainean ca aceste sancţiuni să fie impuse acum, Kievul considerând că în acest fel Rusia ar fi descurajată să lanseze un atac contra Ucrainei. Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei "Aşteptăm decizii (...) Considerăm că există motive serioase şi legitime de a impune cel puţin o parte din sancţiuni acum pentru a demonstra că UE nu doar vorbeşte, ci şi acţionează", a indicat ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, înainte de a se adresa miniştrilor de externe europeni, reuniţi la Bruxelles. Citește și: Putin joacă pe cartea independenței republicilor separatiste Donețk și Lugansk: i-a cerut-o Duma, acum o cer liderii teritoriilor Situaţia de la frontiera ruso-ucraineană echivalează efectiv cu un atac, a declarat la rândul său presei ministrul de externe lituanian, Gabrielius Landsbergis. Și acesta a cerut blocului comunitar să ia în calcul impunerea mai degrabă acum a sancţiunilor decât să le lase în aşteptare până când invazia ar avea loc, relatează agenţia DPA. Landsbergis a estimat că UE ar putea, de exemplu, să sancţioneze Rusia pentru recentele campanii sub steag fals. Aurescu, de partea Ucrainei și Lituaniei La rândul său, mai notează agenţia DPA, ministrul de externe român Bogdan Aurescu a afirmat că, pentru a descuraja o invazie, UE ar trebui să ia în considerare dezvăluirea parţială a pachetului de sancţiuni aflat în prezent pe masă, potrivit Agerpres. În schimb, ministrul de externe austriac, Alexander Schallenberg, nu s-a arătat favorabil impunerii sancţiunilor în acest moment. "Sancţiunile sunt o reacţie, o pedeapsă. Nu o poţi face în avans", a remarcat acesta. "Întotdeauna am spus că UE va reacţiona proporţional faţă de orice act de agresiune", a mai spus Schallenberg, adăugând că în opinia sa ar fi bine ca pachetul de sancţiuni să nu fie dezvăluit deocamdată. Josep Borrell, la fel ca unii dintre miniştrii europeni de externe, menţionează Reuters, au transmis că UE nu are în vedere să impună sancţiuni Rusiei în acest moment. "Ministrul de Externe" al UE: "Când va veni momentul" Borrell a declarat în faţa presei că va convoca o reuniune extraordinară a UE pentru convenirea acestor sancţiuni numai atunci "când va veni momentul". Obiectivul blocului comunitar la ora actuală este susţinerea iniţiativelor pentru detensionarea crizei generate de comasarea unor trupe ruseşti la graniţa ucraineană şi de incidentele armate care s-au reluat în estul separatist al Ucrainei, a adăugat Borrell. "Întâlnirile la summituri, la nivel de lideri, la nivel de miniştri, în orice format, orice discuţie care să încerce evitarea unui război, este mare nevoie de ele", a explicat Borrell. La reuniunea de luni, miniştrii europeni de externe au aprobat un pachet de ajutor financiar pentru Ucraina constând într-un împrumut de 1,2 miliarde de euro şi au fost de asemenea de acord în principiu cu trimiterea unei mici misiuni de instructori militari care să ajute la pregătirea ofiţerilor ucraineni.

Simion poate continua să agreseze adversarii foto: Inquam/ George Calin
Politică

Simion poate continua să agreseze adversarii

Simion poate continua să agreseze adversarii politici: sancțiunile prevăzute de Statutul deputaților și senatorilor și de Regulamentul Camerei Deputaților sunt limitate. De altfel, agresarea fizică a unui alt parlamentar sau a unui demnitar nici măcar nu este prevăzută în cele două texte cu putere de lege. Simion poate continua să agreseze adversarii Lista sancțiunilor care pot fi aplicate unui parlamentar este scurtă. Regulamentul Camerei Deputaților are exact șase sancțiuni: atenţionare verbală;chemarea la ordine;retragerea cuvântului;îndepărtarea din sală pe durata şedinţei;avertismentul scris;diminuarea indemnizaţiei cu 10% pe o perioadă de maximum 3 luni pentru încălcarea legislaţiei privind conflictul de interese. Statutul deputaților și senatorilor include doar cinci sacțiuni: a) atenţionarea verbală;b) chemarea la ordine;c) retragerea cuvântului;d) îndepărtarea din sală pe durata şedinţei;e) avertismentul scris Nici una din aceste sancțiuni nu-l poate atinge, politic, pe George Simion. Citește și: Viitorul președinte de onoare al AUR, Călin Georgescu, atacă scutul de la Deveselu și-i ridică ode lui Putin USR s-a opus unor sancțiuni mai dure În 2018, chiar USR a sesizat CCR, considerând că o modificare a regulamentului Camerei, care ar fi permis ca deputații indisciplinați să nu mai poată participa timp de maximum 30 de zile la lucările Parlamentului. este neconstituțională. CCR a dat dreptate USR: „Curtea a reținut că împiedicarea deputatului de a participa la şedinţele Camerei din care face parte, pe o perioadă cuprinsă între două și treizeci de zile lucrătoare, constituie o măsură de natură să îl împiedice să îşi realizeze mandatul dat de alegători”.

Uniunea Europeană a pregătit un pachet de sancţiuni (sursă: Facebook)
Internațional

Uniunea Europeană a pregătit un pachet de sancţiuni

Uniunea Europeană a pregătit pentru Rusia un pachet de sancţiuni "robust şi cuprinzător" în cazul în care va continua cu agresiunea la adresa Ucrainei, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cotidianelor Handelsblatt şi Les Echos, transmite vineri Reuters.Aceste sancţiuni financiare şi economice includ "limitarea accesului la capitalul străin" şi "controlul exporturilor, în special de bunuri tehnice", a menţionat ea. Citește și: Weber preia agenda PSD: cere plafonarea prețurilor. Ea are două pensii și salariu de la statControversatul gazoduct Nord Stream 2 este vizat la rândul lui de pachetul de sancţiuni. O punere în funcţiune a acestuia depinde de "comportamentul Rusiei", a spus preşedinta CE. Uniunea Europeană a pregătit pentru Rusia un pachet de sancţiuni cuprinzător "Bineînţeles, cei apropiaţi de (preşedintele rus Vladimir) Putin şi de oligarhi ar putea fi afectaţi în mod semnificativ", a mai adăugat Von der Leyen. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanatorRusia, care a anexat în 2014 de la Ucraina peninsula Crimeea şi îi susţine pe separatiştii din estul acestei ţări, a mobilizat circa 100.000 de trupe în apropiere de graniţa ucraineană, solicitând Occidentului garanţii de securitate, inclusiv angajamentul că Ucraina nu va adera la NATO. Joi, Kremlinul a acuzat Washingtonul că ignoră apelurile sale la detensionare, a doua zi după ce Statele Unite au anunţat că vor trimite aproape 3000 de militari suplimentari în Polonia şi România, aminteşte Reuters.

MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu" (sursa: Facebook/Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu)
Investigații

MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu"

2,5 miliarde de euro. Aceasta este suma pe care România o va investi în următorii 20 de ani pentru modernizarea bazei aeriene "Mihail Kogălniceanu", folosită de trupele NATO staționate la Marea Neagră. MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu". Ministerul Apărării Naționale a organizat o primă licitație de aproximativ 430 de milioane de euro pentru modernizarea bazei militare. MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu" În cursa pentru adjudecare contractului s-au înscris șapte grupuri de firme. Dar oficialii MApN au acceptat doar oferta depusă de un consorțiu din care face parte și firma Strabag SRL. Compania mama din Austria îl are acționar direct pe oligarhul rus Oleg Deripaska, aflat pe lista de sancțiuni a SUA. Prima licitație a fost suspendată până la decizia Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor. 12,17 miliarde lei pentru "Kogălniceanu" Ministerul Apărării Naționale, sub conducerea ministrului Gabriel Leș, a solicitat Guvernului Dăncilă să emită o Hotărâre de Guvern pentru a aproba modernizarea infrastructurii de la baza aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Prin Hotărârea de Guvern 781 din noiembrie 2019 s-a aprobat alocare unei sume de peste 12,17 miliarde de lei. Adică în jur de 2,5 miliarde de euro. Banii urma să fie alocați etapizat într-o perioadă de 20 de ani. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR „Finanțarea obiectivului de investiții se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naționale, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum și din alte surse de finanțare legal constituite, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii”, se menționează în Hotărârea de Guvern. Baza MK, într-o stare jalnică În Nota de Fundamentare aferentă Hotărârii de Guvern se atrage atenția asupra mai multor deficiențe de la Baza Aeriană 57 "Mihail Kogălniceanu". De exemplu, baza aeriană operează zborurile pe aeroportul civil, care se află într-o stare avansată de degradare și care nu corespunde cerințelor de utilizare pentru un aeroport militar. O altă problemă constatată de specialiști este legată de "capacitățile de depozitare a combustibilului turboreactor în rezervoarele fixe existente pe aerodrom asigură la limită cantitățile necesare operării aeronavelor aflate în dotarea unității". "Platforma existentă destinată staționării navelor grele este subdimensionată, neasigurând spațiile de siguranță necesare, iar calea de rulaj ce leagă pista de decolare-aterizare de această platformă nu permite rulajul aeronavelor grele în cazul încărcării acestora la capacitate maximă", se menționează în Nota de Fundamentare. Specialiștii au mai constatat că aerodromul nu dispune de locuri special amenajate și utilate destinate verificării la sol a motoarelor și nici "de spații destinate adăpostirii aeronavelor, mijloacelor de aerodrom și de deservire". Șapte oferte, șase descalificări În primăvara anului 2021, Ministerul Apărării Naționale a inițiat o licitație pentru a achiziționat "Servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizarea infrastructurii Bazei 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu". Durata de execuție a contractului a fost stabilită la 106 luni. Adică opt ani și zece luni. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere Pentru acest contract au fost depuse documente de calificare de către șapte consorții. De exemplu, Aduro Impex a depus documente de calificare împreună cu Bog'Art și Strabag SRL. Un alt consorțiu era format din Astaldi și GSP Offshore. Porr Construct a depus documentația împreună cu Rizzani de Echer și ICM. În cursa pentru contract s-au mai înscris asocierea dintre Electrogrul și Makyol, dar și compania Concelex. În urma analizării documentelor depuse de cele șapte consorții, Ministerul Apărării Naționale a decis să descalifice șase ofertanți. Aceștia au decis ca procedura de licitație să fie continuată doar cu consorțiul format din Aduro Impex, Bog'Art și Strabag. Contestație la CNSC: MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu" Firma Concelex, nemulțumită de decizia MApN, a decis să conteste procedura de achiziție la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC). Mai mult, au cerut suspendarea procesului de achiziție până la o decizie finală în acest caz. Reprezentanții companiei Concelex au constatat mai multe nereguli în cadrul procedurii, motiv pentru care au cerut CNSC să constate că ar fi fost descalificați ilegal. În plus, au arătat că asocierea Aduro Impex, Bog'Art și Strabag a depus o parte din documente cu o întârziere de trei luni. Cătălin Beniamin Vișan, reprezentantul firmei Concelex, susține în contestație că "acestei asocieri i-au fost permise, în mod discrepant și cu încălcarea tratamentului egal, atât depunerea unei declarații inițiale, și ulterior, depunerea documentelor de calificare (inclusiv cu depășirea cadrului SEAP) cât și completarea documentației de calificare inițială". Tot el mai susține că contracandidații săi nu au îndeplinit cerința minima obligatorie privind experiența similară în lucrări similare de construcții de aerodromuri, piste de decolare/aterizare, suprafețe/platforme de manevră/staționare aeronave. Fragment din plângerea la CNSC (sursa: defapt.ro) Fragment din plângerea la CNSC (sursa: defapt.ro) Fragment din plângerea la CNSC (sursa: defapt.ro) Deripaska, acționar la Strabag prin companii off shore Firma Strabag SRL este controlată de alte două firme din grupului austriac Strabag. Acționarii majoritari ai grupului Strabag SE sunt: familia Haselsteiner cu 28,3%, Raiffeisen și Uniqa Group dețin cumulat 29,5%, iar MKAO "Rasperia Trading Limited" are o cotă de 27,8%. Ultima companie este deținută de oligarhul rus Oleg Deripaska, un apropiat al liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. Rapoartele publice ale companiei Strabag arată că Oleg Deripaska deține proprietatea și controlul asupra Melisantis Limited, o altă companie cu acțiuni la Strabag, prin intermediul unui mandatar. Mandatarul Bradmion Holdings Ltd. a înlocuit C&P Trustees Limited și C&P Corporate Services Limited în calitate de administratori pentru Oleg Deripaska. "O astfel de înlocuire a mandatarului nu a avut nici un efect asupra controlului deplin și dreptului de proprietate efectiv al domnului Oleg Deripaska asupra Melisantis Limited", se menționează în raport. Deripaska, pe lista de sancțiuni a SUA Oligarhul Oleg Deripaska este considerat un apropiat al lui Vladimir Putin, președintele Rusiei. Prietenia cu Vladimir Putin i-a adus în anul 2018 includerea pe lista neagră de sancțiuni a SUA. Tot pe lista de sancțiuni au fost incluse și două companii la care Oleg Deripaska este acționar. Este vorba de Rusal, gigantul rusesc din indstria aluminiului, și compania mamă En+ Group. Autoritățile din SUA au renunțat la sancțiunile împotriva celor două companii, dar nu și împotriva lui Deripaska. Numele lui Oleg Deripaska a apărut și în ancheta procurorului special Robert Mueller privind imixtiunea Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016. Potrivit raportului publicat în primăvara anului 2019, fostul șef al campaniei lui Donald Trump, Paul Manafort, a lucrat pentru Deripaska, reprezentându-l în "afaceri și probleme personale în țările în care a avut investiții". Totodată, el a fost acuzat că a promovat interesele companiei de aluminiu Rusal. Mai mult, Deripaska l-a împrumutat cu zece milioane de dolari pe Manafort. Ulterior, acesta din urmă avea să fie condamnat la închisoare. A fost grațiat de Trump în toamna anului 2020.

Noi sancțiuni rutiere, creșteri de amenzi (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Noi sancțiuni rutiere, creșteri de amenzi

Noi sancțiuni rutiere, creșteri de amenzi. Guvernul aprobă, în şedinţa de joi, printr-o ordonanţă, modificarea şi completarea OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, stabilind noi sancţiuni pentru mai multe abateri de la legislaţia rutieră, precum şi definirea şi sancţionarea comportamentului agresiv la volan. Noi sancțiuni rutiere, creșteri de amenzi Astfel, potrivit notei de fundamentare, proiectul cuprinde mai multe dispoziţii, între care: * se defineşte comportamentul agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice, precum şi sancţiunea corelativă adoptării acestui comportament cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni (580 lei - 725 lei) şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile, iar în cazul în care s-a produs un accident de circulaţie din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale se stabileşte amendă prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni (870 lei - 1.160 lei) şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile; Citește și: EXCLUSIV Boloș, pesimist în privința PNRR: „Pentru România va fi dificil să atragă toată suma” * se trece într-o clasă superioară de contravenţii fapta de a circula nejustificat cu un autovehicul pe banda de urgenţă a autostrăzii (de la 580 lei - 725 lei la 1.305 lei - 2.900 lei); totodată, sancţiunea contravenţională complementară privind punctele de penalizare (3 puncte de penalizare) se înlocuieşte cu suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru 90 de zile; * se introduce sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 120 de zile pentru executarea pe autostradă a manevrei de întoarcere sau de mers înapoi, de a circula sau de a traversa de pe un sens de circulaţie pe celălalt prin zonele interzise, respectiv prin zona mediană sau racordurile dintre cele două părţi carosabile, de a circula în sens contrar direcţiei de mers pe calea unidirecţională; * se majorează sancţiunea contravenţională complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 90 de zile la 120 de zile pentru nerespectarea regulilor la trecerea la nivel cu calea ferată; * se trece într-o clasă superioară de contravenţii fapta privind nerespectarea regulilor referitoare la efectuarea manevrei de depăşire (de la 580 lei - 725 lei la 870 lei - 1.160 lei); totodată, se majorează sancţiunea contravenţională complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 30 de zile la 60 de zile; * se trece într-o clasă superioară de contravenţii abaterea de la regulile privind depăşirea, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulaţie din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale (de la 870 lei -1.160 lei la 1.305 lei - 2.900 lei); totodată, se majorează sancţiunea contravenţională complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 60 de zile la 90 de zile; * se trece într-o clasă superioară de contravenţii nerespectarea regulilor privind acordarea de prioritate (de la 580 lei - 725 lei la 870 lei - 1.160 lei); totodată, se majorează sancţiunea contravenţională complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 30 de zile la 60 de zile; * se trece într-o clasă superioară de contravenţii fapta de a nerespecta regulile privind acordarea de prioritate, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulaţie din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale (de la 870 lei - 1.160 lei la 1.305 lei - 2.900 lei); totodată, se majorează sancţiunea contravenţională complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 60 de zile la 90 de zile; * se reglementează un nou prag de viteză, respectiv depăşirea cu peste 70 km/h a limitei legale de viteză, pentru care se va aplica o perioadă majorată de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, respectiv 120 de zile; * în cazul în care prin încălcarea regulilor de circulaţie privind circulaţia pe sens opus, conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice ori conducerea pe autostradă s-a produs un accident de circulaţie din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale, perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce să majorează cu 30 de zile; * se reglementează interdicţia de a conduce un vehicul pe drumurile publice din România, urmare a condamnării penale pentru săvârşirea unor infracţiuni la regimul rutier pe teritoriul României, pentru titularul de permis de conducere emis de o autoritate străină. În şedinţa de guvern va fi aprobat, printr-un proiect de lege, contractul de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 11 noiembrie 2021 şi la Luxemburg la 15 noiembrie 2021, destinat realizării proiectului Spitalul Regional de Urgenţă Cluj. Contractul de finanţare semnat cu BEI este în valoare de 305 milioane euro. Se modifică și Codul Fiscal Executivul va aproba şi un proiect de ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Conform notei de fundamentare, proiectul de act normativ prevede preluarea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2019/2235, de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată şi a Directivei 2008/118/CE privind regimul general al accizelor, în ceea ce priveşte acţiunile de apărare din cadrul Uniunii, prin introducerea scutirii de TVA pentru următoarele operaţiuni: * importul de bunuri efectuat în România de către forţele armate ale altor state membre în scopul utilizării de către forţele armate respective sau de către personalul civil care le însoţeşte ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor acestora, atunci când forţele armate respective participă la o acţiune de apărare desfăşurată pentru a implementa o activitate a Uniunii în cadrul politicii de securitate şi apărare comune; * livrarea de bunuri netransportate în afara României şi/sau prestarea de servicii efectuate în România, destinate fie utilizării de către forţele armate ale altor state membre sau de către personalul civil care le însoţeşte, fie aprovizionării popotelor sau cantinelor acestora, atunci când forţele armate respective participă la o acţiune de apărare desfăşurată pentru a implementa o activitate a Uniunii în cadrul politicii de securitate şi apărare comune; * livrarea de bunuri şi/sau prestarea de servicii către alt stat membru decât România, destinate forţelor armate ale oricărui alt stat membru decât statul membru de destinaţie, în scopul utilizării de către forţele armate respective sau de către personalul civil care le însoţeşte ori pentru aprovizionarea popotelor sau a cantinelor acestora, atunci când forţele armate respective participă la o acţiune de apărare desfăşurată pentru a implementa o activitate a Uniunii în cadrul politicii de securitate şi apărare comune. Câți străini vor putea munci în România Guvernul va stabili, printr-o hotărâre, contingentul de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România în anul 2022, propunerea cuprinsă în proiectul de act normativ stabilind un număr de 100.000 de lucrători. Printr-o altă hotărâre, Executivul va decide cu privire la plafonul maxim al cheltuielilor privind locuinţa de serviciu şi al cheltuielilor de cazare şi deplasare a prefecţilor şi a subprefecţilor, aferente anului 2022. Tot printr-o hotărâre, Guvernul va aproba indicatorii tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii "Autostrada Buzău - Focşani", judeţele Buzău şi Vrancea, lucrare de infrastructură rutieră care ar urma să fie finanţată din fonduri externe nerambursabile, prin PNRR, şi de la bugetul de stat prin Ministerul Transporturilor, arată Agerpres.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră