joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: salariu

127 articole
Economie

Creșterea salariului minim îngroapă micile firme

Creșterea salariului minim îngroapă micile firme. Adina Plugaru Pascal, expert contabil CECCA, a declarat că semnalele în legătură cu creșterea salariului minim sunt clar negative. Creșterea salariului minim îngroapă micile firme Ea a menționat că această creștere îngreunează și mai mult situația antreprenorilor, care deja sunt depășiți de toate taxele. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Potrivit ei, niciunul dintre antreprenorii cu care a discutat nu a fost încântat de această măsură, mai ales că majoritatea sunt mici antreprenori care se descurcă cu greu de la o lună la alta, iar bugetele lor sunt complet afectate. Plugaru a adăugat că, pe lângă majorarea salariului minim, din care angajatul primește doar 55%, urmează și creșterea TVA-ului și a impozitului pe venit, ceea ce va duce la o povară fiscală mai mare pentru angajatori decât în 2024. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Creșterea salariului minim îngroapă micile firme (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Judecătoarea drogată a dat statul în judecată pentru un salariu  Foto: Stiri Suceava
Eveniment

Judecătoarea drogată a dat statul în judecată pentru un salariu

Judecătoarea drogată din Suceava, Ana Maria Chirilă, a dat statul în judecată pentru un salariu mai mare, anunță Antena 3. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro Chirilă merge pe urmele a sute de magistrați, inclusiv procurorul general al României sau judecători de la instanța supremă, Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceștia au dat în judecată statul pentru salarii mai mari și au câștigat. Sumele obținute sunt plătite eșalonat, dar această eșalonare presupune că Finanțele au de achitat și dobânzi penalizatoare. Judecătoarea drogată a dat statul în judecată pentru un salariu Antena 3 nu oferă alte date despre acest proces, în care Chirilă a dat în judecată Tribunalul Suceava, la care este, legal, încă angajată. Însă, potrivit acestui post, este vorba de o acțiune colectivă a mai multor judecători, Ana Maria Chirilă fiind doar unul dintre aceștia. Ultima ei declarație de avere, din 2023, care se referă la anul fiscla 2022, arată că ea câștiga un salariu net anual de 151.285 de lei. Însă probabil că ea dăduse deja statul în judecată pentru salarii mai mari și câștigase, pentru că în declarația de avere apar 3.546 lei din „drepturi salariale” de la Tribunalul Suceava și 57.310 lei drepturi salariale de la Tribunalul Cluj. Ea este trimisă în judecată pentru consum de droguri, divulgare de informații clasificate către traficanții de droguri și luare de mită. În iulie, Judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Suceava a dispus începerea judecății în dosarul penal în care au fost trimiși în judecată fosta judecătoare Ana Maria Chirilă, iubitul ei, Ciprian Cotoară și protectorul ei Mihai Pînzari. Potrivit unor interceptări, judecătoarea își chema companioni de prizat acasă, unde erau trei copii minori, pentru că acolo era „cel mai safe”. Copiii o cam încurcau „Judecătoare:… [neinteligibil]… Vrei să…[neinteligibil]… DOMN: …[neinteligibil]… copiii? Judecătoare: Nu ne văd copiii. Stai așa! …[neinteligibil]… Judecătoare: …[neinteligibil]… și eu una. DOMN: Hai! Judecătoare: Hai! (…) Judecătoare: Da! Hai! Auzi, eu stau în …[neinteligibil]… Stai așa să-ți dau de toate! Stai așa! Aici și am și paie. (…) Judecătoare: Da ’ rămâne și mâine seară veni…veniți iar, da’ vezi, tot aicea veniți, aicea-i cel mai „safe”. Nu vin acolo că, copiii tre’ să doarmă, după aia ne presează că vor acasă, nu, nu, n-are rost. (…)”

Ce salariu primește beizadeaua Alexandra Păcuraru Foto: Facebook
Politică

Ce salariu primește beizadeaua Alexandra Păcuraru

Ce salariu primește beizadeaua Alexandra Păcuraru, moderatoare TV și candidată la președinție, de la televiziunea controlată de tăticul ei: potrivit declarației de avere depusă de ea la Biroul Electoral Central, în 2023 a primit, net, 240.000 de lei, respectiv 20.000 de lei pe lună. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023. SRL-ul, deținut integral de realizatorul radio Ce salariu primește beizadeaua Alexandra Păcuraru Postul Realitatea TV, la care lucrează Alexandra Păcuraru și care este deținut de tatăl ei, Marcel Păcuraru, a fost amendat în repetate rânduri pentru afirmațiile acestei moderatoare. De exemplu, CNA a dat o amendă de 10.000 de lei pentru un atac neobișnuit de vulgar împotriva Ucrainei: „Eu, Alexandra Păcuraru, am spus că sunt una dintre românii care vor să rezilieze sprijinul pentru Ucraina. Nu este războiul nostru. Dacă ei petrec, dansează, se îmbuibă cu alcool, cu prostituție, cu toate, pentru ce să finanțez eu?”. În 2023, emisiunea ei a fost amendată cu 10.000 de lei pentru un atac la Dan Andronic: „Mă cunoaşteţi deja, ştiţi că nu sunt consumatoare de cancan, de picanterii, nu mă interesează, de fapt, intimitatea altora, dar nu pot să nu vă spun că Dan Andronic este foarte mic, este atât de mic, ruşinos de mic”. Păcuraru a mai avut, în 2023, și venituri din chirii, în valoare de 54.000 de lei. Fiica patronului Realității TV deține o casă de 158 mp în „Paradisul Verde”, un Jaguar și un BMW IX și bijterii de 50.000 de euro. Tăticul, penal și cu un proces care este tergiversat În declarația ei de avere nu apar, așa cum apar în alte declarații de avere, alocațiile celor cinci copii ai Alexandrei Păcuraru. Se poate presupune că fie aceștia nu mai sunt în întreținerea ei, fie a neglijat să menționeze alocațiile sociale. În declarație nu figurează nici venituri ale soțului. În iulie 2024, ea posta pe Facebook imagini alături de cinci copii și un bărbat, scriind: „Familia este o adevărată binecuvântare, acolo unde începe viața și dragostea nu se termina niciodată! Familia rămâne stâlpul României Moderne și izvorul nesecat de credință și putere!”. Maricel Păcuraru, tatăl moderatoarei TV, a fost condamnat pentru corupție la 1.460 de zile de închisoare, din care a efectuat 815. El este judecat într-un dosar penal care trenează de ani buni și în care este acuzat că a prejudiciat Loteria Română cu peste 25 de milioane de euro.

Ce salariu avea pensionarul special Mircea Geoană Foto: Facebook
Politică

Ce salariu avea pensionarul special Mircea Geoană

Ce salariu avea pensionarul special Mircea Geoană la NATO: fostul secretar general adjunct al NATO a câștigat 240.000 de euro, net, în anul fiscal 2023. În declarația sa de avere, publicată de Biroul Electoral Central, apare și pensia sa specială, de la ministerul de Externe: 104.400 lei, net, anual. Citește și: ANALIZĂ Cum îi ajută PSD pe Simion și AUR să ajungă nr. 2: de la mobilizarea lui Becali la eliminarea lui Șoșoacă Ce salariu avea pensionarul special Mircea Geoană Soția sa a avut un salariu de 152.000 de lei de la Fundația Renașterea, în calitate de expert în fonduri europene. În plus, familia a încasat dividende de 39.000 de lei de la două firme, bani din chirii - 45.000 de lei și drepturi de autor pentru o carte scrisă de Mircea Geoană - 28.771 lei, net, în 2023. Familia Geoană deține, în conturi bancare și plasamente, echivalentul a peste 800.000 de euro. Cei doi au o casă, în București, de 201 mp, cumpărată în 2015, și un apartament de 80 mp. Obiectele de artă și bijuteriile sunt evaluate la puțin sub 100.000 de euro. În 2024, Geoană a vândut un apartament cu 220.000 de euro și a donat o mașină, evaluată la 40.000 de euro. Fostul secretar general adjunct al NATO a declarat ce salariu avea încă de acum câteva zile: „Erau în jur de 20.000 de euro pe lună, plus anumite cheltuieli de protocol. Dacă invitai pe cineva, dacă ofereai unui lider important sau unor delegații importante o masă, ți-o decontau cei de la NATO. Deci undeva pe acolo. O parte din banii ăștia erau și pentru un fel de alocație pentru locuință”, a răspuns Geoană la emisiunea GSP, „Prietenii lui Ovidiu”, difuzată miercuri, 2 octombrie. Dar el nu a mai precizat că are pensie specială. Nu este clar dacă Geoană are deptul și la pensie specială de fost parlamentar.

Fabricile de textile, falimentate de salarii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Fabricile de textile, falimentate de salarii

Fabricile de textile, falimentate de salarii. Destinul fabricilor de confecții și textile pare croit deja. Fabricile de textile, falimentate de salarii Companii cu o istorie de peste 30 de ani în industrie au intrat în faliment, iar multe dintre cele care au rezistat își restrâng activitatea puțin câte puțin. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” Numai din Iași, în ultimii 16 ani, au dispărut aproape 500 de firme, iar tendința se menține, după cum avertizează oamenii de afaceri din industrie. Nici în alte județe situația nu este mai roz. Declinul industriei confecțiilor și textilelor se poate observa la fel de bine în toată țara, dar și în afara ei, la vecinii din Europa. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Statul, stors de bani de familia procurorului general Foto: Vremea Nouă
Eveniment

Statul, stors de bani de familia procurorului general

Statul român este stors de bani de familia procurorului general, care câștigă procese consistente pentru salarii mai mari. Nu doar procurorul general, Alex Florența, a dat statul în judecată, ci și soția sa, Florența Cristina. Din declarațiile de avere reiese că din 2019 se îndeletnicesc cu obținerea unor suplimente importante la salariu prin darea în judecată a statului, deși ambii au salarii uriașe. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează În aprilie 2024, Alex Florența a fost într-o deplasare în Brazilia, alături de ministrul Justiției, Alina Gorghiu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu și și Georgian Pop, șeful Administrației Rezervelor Naționale. Oficialii români nu au anunțat deplasarea, dar s-a aflat de ea într-o postare a unui demnitar brazilian. Echipa braziliană a Justiției române Statul, stors de bani de familia procurorului general În schimb, dosare majore sunt îngropate de ani la Parchetul General. De exemplu, până acum nu a fost trimis nimeni în judecată în dosarele privind incendiile din spitalele de stat, din perioada pandemiei - Spitalul Județean Neamț (controlat de baronul PSD Ionel Arsene), Insitutul Matei Balș (fieful lui Adrian Streinu Cercel, acum senator PSD) sau Spitalul de Boli Infecțioase Constanța. Cât câștigau, în anul fiscal 2023, soții Florența, în afară de sumele recuperate prin procese: Alex Florența: 254.455 lei - salariu procuror general, 43.297 - salariu DIICOT (înainte de numirea la Ministerul Public), 82.641 - indemnizația membru CSM, 10.284 - „spor salarial proiecte europene”. În total: circa 390.000 lei, net, anual, respectiv 32.500 de lei/lună, în medie, în anul fiscal 2023. Cristina Florența: 256.585 de lei - salariu de la CSM, 65821 lei - spor pentru proiecte europene, 73432 lei - diurne și transport. În total, circa 395.000 de lei, aproape 33.000 lei/lună. Ea nu judecă dosare, ci este, de facto, funcționar al CSM. Însă, de mai mulți ani, cei doi dau statul în judecată și primesc așa-numite „drepturi salariale restante”: 2023 (sume care apare în declarația din anul următor, 2024): 86997 lei - Alex Florența, 92714 lei - Cristina Florența 2022: 86493 lei - el, 77820 - ea. 2021: 49.488 lei - el, 34.489 - ea 2018: 809 lei În total, cei doi au câștigat - până acum - din astfel de procese circa 426.000 de lei în trei ani. Doar conturile în bancă și plasamentele financiare ale familiei Florența sar de 340.000 de euro. Ei dețin un apartament în Sibiu și o casă de vacanță în Caraș Severin.

Cresc soldele rușilor înrolați pentru Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Cresc soldele rușilor înrolați pentru Ucraina

Cresc soldele rușilor înrolați pentru Ucraina. Putin crește cu 25 % sumele pe care le primesc oamenii ce semnează contracte cu Ministerul Apărării. Cresc soldele rușilor înrolați pentru Ucraina Un rus care vrea să meargă pe front primește acum o sumă de până la două milioane de ruble (aproape 20 mii euro) la semnarea contractului cu Ministerul Apărării. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor Aceasta se adaugă salariului lunar de aproximativ 200 mii de ruble (1900 euro) primit de cei care pleacă la război. Maxim Blant are 54 de ani și este analist economic și publicist rus. A absolvit Institutul de Relații Internaționale de la Moscova, iar acum scrie articole în mai multe publicații și realizează o emisiune economică la postul de radio „Svoboda” („Libertate”). În prezent, locuiește în Riga, Letonia. Analistul a explicat pentru HotNews că sumele plătite militarilor diferă în funcție de regiunile din care provin aceștia. În Moscova și Sankt Petersburg bonusurile pentru cei care semnează contracte cu Ministerul Apărării sunt de 2 milioane de ruble (20 mii euro), în timp ce în alte 10 regiuni sunt în jur de un milion de ruble. Decretul lui Putin „Putin recent a semnat un decret care prevede ca asemenea plăți trebuie să fie achitate, atât din bugetul regional, cât și din cel federal. Asta vorbește despre faptul că nu sunt suficienți oameni pentru câmpul de luptă”, a declarat Maxim Blant. „Este o lovitură dublă asupra economiei, pentru că, pe de o parte, crește numărul oamenilor care primesc banii din buget și aceștia sunt oameni care nu produc nimic, adică nici mărfuri, nici servicii. În același timp, pe piața muncii se formează o gaură, iar companiile care produc mărfuri sau servicii se confruntă cu problema găsirii angajaților și, respectiv, creșterii volumelor de produse”, mai susține Blant. Urmarea, mai spune expertul, este că Banca Centrală majorează ratele și astfel crește inflația. Un alt efect este acela că economia crește doar în contul sectorului de apărare.

Șeful CCR, pensii speciale peste salariu (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Șeful CCR, pensii speciale peste salariu

Șeful CCR, pensii speciale peste salariu. Marian Enache, președinte al Curții Constituționale, câștigă de aproape două ori mai mult din pensii decât din salariul de la CCR. Șeful CCR, pensii speciale peste salariu Potrivit declarației de avere depuse anul acesta, Enache a primit în 2023 un salariu de puțin peste 473.000 de lei de la CCR. Citește și: Pensiile speciale ale lui Marian Enache, șeful CCR, suspectat că a turnat la Securitate, au crescut cu peste 50% într-un an, ajungând la sume astronomice. Salariul s-a majorat cu 25% Adică aproape 40.000 de lei lunar, echivalentul a opt mii de euro. Tot în 2023, însă, Enache a încasat din pensii speciale peste 762.000 de lei. Pensia specială de magistrat al CCR și cea de avocat i-au adus 679.800 de lei, iar mandatele de parlamentar, aproape 83.000 de lei. S-a însurat la 69 de ani Dar, în 2023, Enache a avut și cheltuieli. Astfel, din contul bancar în care deținea 326.000 de euro au dispărut 135.000 de euro, lăsându-l pe șeful CCR cu doar 191.000 de euro. Cel mai probabil, suma a fost cheltuită pe un apartament cumpărat în Iași, orașul natal al lui Marian Enache. Motivul achiziției pare să fi fost mariajul la 69 de ani: anul trecut, șeful CCR s-a căsătorit cu o ieșeancă, medic și profesor universitar.

Toni Greblă, salariu ilegal dintr-o eroare (sursa: Facebook/Autoritatea Electorală Permanentă)
Eveniment

Toni Greblă, salariu ilegal dintr-o eroare

Toni Greblă, salariu ilegal dintr-o eroare. Autoritatea Electorală Permanentă a stabilit, începând cu data de 30 martie 2023, dintr-o eroare de interpretare a actelor normative incidente, un cuantum al indemnizaţiei lunare pentru funcţia de preşedinte superior celui prevăzut de legislaţia în vigoare, ceea a dus la efectuarea unor plăţi necuvenite în sumă de 118.830 lei, reiese din Raportul de audit financiar pentru anul 2023 al Curţii de Conturi. Toni Greblă, salariu ilegal dintr-o eroare Potrivit sursei citate, până la aprobarea raportului de audit financiar, conducerea Autorităţii Electorale Permanente a transmis Curţii de Conturi Ordinul preşedintelui de stabilire a indemnizaţiei lunare prin raportare la salariul de bază minim garantat în plată de 2.080 lei şi angajamentul individual de plată pentru recuperarea diferenţei încasată necuvenit. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Raportul detaliază că, pentru determinarea indemnizaţiei lunare aferente funcţiei de demnitate publică s-a prevăzut utilizarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, valabil pentru anul 2019, în sumă de 2.080 lei, stabilit potrivit prevederilor art.1 alin. (1) şi art. 2 din HG nr. 937/2018 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Prin art. 1 alin. (2) din acelaşi act normativ (HG nr. 937/2018), legiuitorul a stabilit în mod excepţional un nivel diferenţiat al salariului de bază minim brut pe ţară de 2.350 lei, din raţiuni de ordin economic, pentru situaţii specifice precum: creşterea salariului net pentru personalul încadrat cu salariul minim brut pe ţară, modificarea valorii maxime a deducerii de bază sau a contribuţiilor sociale datorate de angajatori pentru salariaţii cu program redus etc. Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fost majorat anual de legiuitor prin acte normative succesive, dar pentru determinarea indemnizaţiilor lunare pentru funcţiile de demnitate publică s-a menţinut nivelul aferent lunii decembrie 2019, respectiv 2.080 lei, ca urmare a instituirii unor măsuri fiscal-bugetare. AEP a stabilit un cuantum eronat Auditorii semnalează că, din verificările efectuate la AEP, a rezultat că, începând cu data 30 martie 2023 (data numirii preşedintelui în funcţie, Toni Greblă), dintr-o eroare de interpretare a prevederilor legale incidente, AEP a stabilit un cuantum eronat al indemnizaţiei lunare pentru funcţia de preşedinte, prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată valabil începând cu data de 1 ianuarie 2023, de 3.000 lei, în loc de 2.080 lei. "Calculul eronat al indemnizaţiei lunare a avut incidenţă, în mod implicit, şi asupra cuantumului diurnei zilnice de deplasare care se determină ca procent din indemnizaţia lunară. (...) În contextul prezentat, au fost efectuate plăţi necuvenite în sumă de 118.830 lei de la Titlul I "Cheltuieli de personal"", se mai arată în raport. Acesta menţionează că, în timpul misiunii de audit financiar, conducerea AEP a aprobat un nou cuantum al indemnizaţiei lunare pentru funcţia de preşedinte, însă şi acesta a fost stabilit în mod eronat prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară în sumă de 2.350 lei, în loc de 2.080 lei. "Preşedintele AEP s-a angajat să restituie (prin angajament de plată) suma netă de 70.132 lei, însă această sumă a fost stabilită eronat întrucât reprezintă diferenţa dintre indemnizaţia lunară calculată prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară de 3.000 lei şi cea determinată prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară de 2.350 lei, în loc de 2.080 lei aşa cum este prevăzut de lege. Până la aprobarea raportului de audit financiar, conducerea Autorităţii Electorale Permanente a transmis Curţii de Conturi următoarele documente în completare: ordinul preşedintelui nr. 2031/05.09.2024 de stabilire a indemnizaţiei lunare prin raportare la salariul de bază minim garantat în plată de 2.080 lei şi angajamentul individual de plată pentru recuperarea diferenţei încasată necuvenit", semnalează raportul de audit. Erori corectate în timpul auditului De asemenea, în cadrul misiunii de audit financiar efectuate la AEP, au fost identificate erori care au afectat acurateţea indicatorilor raportaţi în anul 2023, însă erorile identificate, analizate individual şi agregat, nu au avut caracter generalizat, fiind corectate în timpul misiunii de audit financiar. Astfel, raportul semnalează că, potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor beneficiază de o indemnizaţie în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. În conformitate cu reglementările legale succesive, cuantumul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată utilizat la calculul indemnizaţiei pentru deţinerea titlului ştiinţific de doctor a fost plafonat la nivelul sumei de 1.900 lei. "În anul 2023, AEP a acordat indemnizaţia lunară pentru titlul ştiinţific de doctor persoanelor nou angajate şi persoanelor numite temporar pe alte funcţii din cadrul instituţiei, la un nivel superior celui prevăzut prin actele normative aplicabile. Deficienţele constatate au condus la majorarea nejustificată, cu suma de 65.715 lei, a "Cheltuielilor cu salariile şi contribuţiile aferente angajaţilor".(...) Pentru sumele încasate necuvenit în cuantum de 65.715 lei au fost încheiate angajamente individuale de plată, urmând ca debitorii salariaţi să restituie aceste sume potrivit graficului de rambursare lunară", se precizează în raport. Totodată, ca urmare a stabilirii de către Biroul Executorului Judecătoresc (BEJ) a calităţii de terţ poprit a AEP, în solidar cu un debitor al BEJ, entitatea a înregistrat suma de 1.860.326,93 lei pe seama datoriilor curente şi a cheltuielilor în avans, fără ca această sumă să reprezinte o obligaţie de plată a entităţii potrivit reglementărilor contabile, conducând astfel la o supraevaluare a valorii indicatorilor bilanţieri "Cheltuieli în avans" şi "Datorii comerciale". Entitatea a omis să înregistreze în evidenţele contabile cheltuielile cu "Subvenţiile şi transferurile" ca urmare a suspendării temporare de către AEP a plăţii subvenţiilor cuvenite unei formaţiuni politice, situaţie care a condus la subevaluarea cu suma de 2.099.678,14 lei a "Cheltuielilor operaţionale" raportate prin "Contul de rezultat patrimonial". Prin interpretarea eronată a reglementărilor contabile aplicabile, a fost afectat principiul contabilităţii pe bază de angajamente. "Deficienţele constatate au fost remediate în timpul misiunii de audit financiar prin efectuarea corecţiilor în evidenţa contabilă", punctează auditorii. Sesizarea lui Greblă Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, declara, în 28 august, că a sesizat Curtea de Conturi după ce a fost "înştiinţat" că indemnizaţia preşedintelui ar fi fost stabilită, "interpretând eronat legea", la un cuantum superior şi a intrat în "legalitate" din momentul în care a semnat un angajament de plată pentru restituirea unor sume de bani. "În ziua în care am venit preşedinte la Autoritatea Electorală Permanentă am semnat nişte ordine care sunt absolut normale pentru orice fel de activitate, respectiv pentru cei care au specimen de semnătură în bancă şi sunt împuterniciţi să semneze documente în relaţia cu băncile, alte câteva tipuri de ordine care privesc activitatea curentă, inclusiv stabilirea indemnizaţiei preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente. Mi-a fost adus, cum mi-au fost aduse şi celelalte ordine, având pe spate cinci semnături ale şefilor direcţiilor respective: Direcţia Juridică, Direcţia de Resurse Umane, Direcţia Financiară şi ordinul contrasemnat de secretarul general al Autorităţii Electorale Permanente. Făcuseră o interpretare în sensul în care indemnizaţiile demnitarilor erau îngheţate la nivelul anului 2019, iar textul prevedea o normă care zicea: "cu condiţia să-şi desfăşoare acelaşi fel de activitate în aceleaşi condiţii". Secretarul general şi colegii mei, ceilalţi care dispuneau, au interpretat în sensul în care eu veneam din altă activitate şi că acea prevedere nu mi s-ar aplica, motiv pentru care au stabilit nivelul salariului fără să ţină cont de această îngheţare a salariului minim la nivelul anului 2019", afirma Toni Greblă. Şeful AEP a adăugat că, ulterior, fiind înştiinţat legat de interpretarea greşită a legii în acest caz, a sesizat imediat Curtea de Conturi. "După câteva luni, secretarul general a fost trimis în judecată pentru o anume faptă, a devenit incompatibil cu calitatea de secretar general, pentru că legea prevede că, în momentul în care eşti trimis în judecată, raportul de muncă se suspendă automat, după alte vreo două săptămâni am solicitat transferul său şi am acordat transferul. După încă o săptămână a înştiinţat Autoritatea Electorală Permanentă că indemnizaţia preşedintelui ar fi fost stabilită interpretând eronat legea la un cuantum superior, prin ordinul care era contrasemnat de secretarul general. Am chemat imediat Curtea de Conturi. Părerea Curţii de Conturi a fost că trebuie să se revină la nivelul de îngheţare a indemnizaţiei la nivelul anului 2019, lucru ce l-am făcut în aceeaşi zi. Tot în aceeaşi zi am semnat un angajament de plată, prin care în următoarele luni mi-au fost reţinute şi (...) îmi vor fi reţinute diferenţele de bani până ajungem la zero cu această situaţie. Angajamentul de plată l-am luat acum patru sau cinci luni de zile, şase, nu mai ştiu exact. În fiecare lună mi-au fost reţinute sumele de bani. Cred că în două luni de zile sau în trei luni de zile se termină cu această situaţie", a declarat Greblă.

Olguța Vasilescu și-a majorat salariul cu peste 9.000 de lei/lună, deși are o avere uriașă, de bugetar Foto: Facebook
Politică

Olguța Vasilescu și-a tras salariu peste Bolojan

Primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, și-a tras salariu peste Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor: majorare de 9.000 lei/lună în 2 ani, deși ea are avere uriașă și doar bijuteriile au o valoare de aproape 100.000 euro. Șmecheria legală de care s-a folosit Vasilescu a fost cea prin care președinții de consilii județene, primarii și viceprimarii își pot majora cu până în 50% salariile dacă accesează fonduri europene. Însă legea nu-i obligă să și le majoreze, iar plafonul poate fi sub 50%. Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, și-a majorat salariul cu doar 35%, deși are una din cele mai bune rate de absorbție a fondurilor europene. Citește și: Bolojan a evitat să o critice pe șefa USR fiindcă l-a propus premier: „Nu doresc să comentez ce a spus doamna Lasconi” DeFapt.ro a arătat, sâmbătă, că și primarul Clujului, Emil Boc, care probabil că va rata finanțarea PNRR pentru metrou, are un spor de 50% pentru că atrage fonduri europene. Olguța Vasilescu și-a tras salariu peste Bolojan Potrivit datelor de pe site-ul primăriei Craiova, în marte 2022, Olguța Vasilescu avea un salariu lunar de 23.400 de lei, inclusiv o majorare de 25%. În martie 2024, ea încasa 21.735 de lei salariu de bază, lunar, brut, plus 10.868 de lei spor pentru absorbția fondurilor europene. În total: 32.603 lei. Olguța Vasilescu și soțul ei, Claudiu Manda - pe locul II în topul chiulangiilor din Parlamentul European - au o avere uriașă, deși au fost bugetari în aproape întreaga lor carieră. Cei doi dețin două case (din care una de 332 mp, la Craiova) și trei apartamente (din care unul la Bruxelles), bijuterii și ceasuri de aproape 100.000 de euro și un Mercedes. Claudiu Manda are un salariu lunar de aproape 8.000 de euro pe lună.

Salariul mărit, „interpretarea” greșită a legii (sursa: Inquam Photos/george Călin)
Eveniment

Salariul mărit, „interpretarea” greșită a legii

Salariul mărit, „interpretarea” greșită a legii. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a declarat, referitor la subiectul privind mărirea "ilegală" a salariului său de la AEP, că a sesizat Curtea de Conturi după ce a fost "înştiinţat" că indemnizaţia preşedintelui ar fi fost stabilită, "interpretând eronat legea", la un cuantum superior şi a intrat în "legalitate" din momentul în care a semnat un angajament de plată pentru restituirea unor sume de bani. Salariul mărit, „interpretarea” greșită a legii Greblă a răspuns, întrebat miercuri într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, despre cum comentează informaţiile apărute într-o anchetă de presă potrivit căreia şeful AEP şi-a majorat "ilegal" salariul. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG "Da, e bine că am fost întrebat, inclusiv în acest context. Deci, în ziua în care am venit preşedinte la Autoritatea Electorală Permanentă am semnat nişte ordine care sunt absolut normale pentru orice fel de activitate, respectiv pentru cei care au specimen de semnătură în bancă şi sunt împuterniciţi să semneze documente în relaţia cu băncile, alte câteva tipuri de ordine care privesc activitatea curentă, inclusiv stabilirea indemnizaţiei preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente. Mi-a fost adus, cum mi-au fost aduse şi celelalte ordine, având pe spate cinci semnături ale şefilor direcţiilor respective: Direcţia Juridică, Direcţia de Resurse Umane, Direcţia Financiară şi ordinul contrasemnat de secretarul general al Autorităţii Electorale Permanente. Făcuseră o interpretare în sensul în care indemnizaţiile demnitarilor erau îngheţate la nivelul anului 2019, iar textul prevedea o normă care zicea: "cu condiţia să-şi desfăşoare acelaşi fel de activitate în aceleaşi condiţii". Secretarul general şi colegii mei, ceilalţi care dispuneau, au interpretat în sensul în care eu veneam din altă activitate şi că acea prevedere nu mi s-ar aplica, motiv pentru care au stabilit nivelul salariului fără să ţină cont de această îngheţare a salariului minim la nivelul anului 2019", a afirmat Toni Greblă. Sesizarea Curții de Conturi Şeful AEP a adăugat că, ulterior, fiind înştiinţat legat de interpretarea greşită a legii în acest caz, a sesizat imediat Curtea de Conturi. " După câteva luni, secretarul general a fost trimis în judecată pentru o anume faptă, a devenit incompatibil cu calitatea de secretar general, pentru că legea prevede că, în momentul în care eşti trimis în judecată, raportul de muncă se suspendă automat, după alte vreo două săptămâni am solicitat transferul său şi am acordat transferul. După încă o săptămână a înştiinţat Autoritatea Electorală Permanentă că indemnizaţia preşedintelui ar fi fost stabilită interpretând eronat legea la un cuantum superior, prin ordinul care era contrasemnat de secretarul general. Am chemat imediat Curtea de Conturi. Părerea Curţii de Conturi a fost că trebuie să se revină la nivelul de îngheţare a indemnizaţiei la nivelul anului 2019, lucru ce l-am făcut în aceeaşi zi. Tot în aceeaşi zi am semnat un angajament de plată, prin care în următoarele luni mi-au fost reţinute şi (...) îmi vor fi reţinute diferenţele de bani până ajungem la zero cu această situaţie. Angajamentul de plată l-am luat acum patru sau cinci luni de zile, şase, nu mai ştiu exact. În fiecare lună mi-au fost reţinute sumele de bani. Cred că în două luni de zile sau în trei luni de zile se termină cu această situaţie", a declarat Greblă. Greblă nu a verificat legalitatea salariului Greblă a subliniat că a intrat în legalitate pe această speţă din momentul în care a semnat angajamentul de plată. " Raportul Curţii de Conturi nu a fost finalizat, însă eu am intrat în legalitate încă de atunci, am semnat angajamentul de plată, astfel încât din punct de vedere al Curţii de Conturi lucrurile sunt închise, dar ele trebuie formalizate prin raportul care îl încheie, cum bine ştiţi, după fiecare control", a afirmat el. Întrebat dacă la momentul semnării ordinului nu l-a interesat ce salariu va avea la AEP, el a spus că l-a interesat acest aspect, dar nu i-a verificat legalitatea. "M-a interesat, dar n-am stat să-l şi verific să văd dacă este legal sau nu. Deci până nu am chemat Curtea de Conturi nu mi-a spus nimeni că este ceva în neregulă", a declarat Greblă. Demisia nu e luată în calcul Şeful AEP a punctat că, faţă de cele arătate, nu se impune o demisie a sa, întrebat despre faptul că "mai multe voci" i-au solicitat, în spaţiul public, acest lucru. "Acum aud o singură voce, a dumneavoastră, care pune o asemenea problemă. Nu, nu am de gând să demisionez şi nimeni nu mi-a cerut acest lucru şi în afară de dumneavoastră nimeni nu mi-a cerut acest lucru. V-am răspuns la o întrebare, nu consider că acesta ar fi un motiv temeinic, serios, pentru ca, cel puţin în această perioadă, să iau în calcul vreo posibilitate de a demisiona şi a lăsa conducerea Autorităţii Electorale fără preşedinte, fără conducător", a declarat Greblă.

Salariul lui Toni Greblă la control (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Salariul lui Toni Greblă la control

Salariul lui Toni Greblă la control. Raportul de audit al Curţii de Conturi despre care se vorbeşte în spaţiul public nu are în acest moment caracter public, acesta a trecut de faza de conciliere şi urmează să fie supus aprobării Plenului, precizează reprezentanţii instituţiei. Salariul lui Toni Greblă la control "Având în vedere comentariile recente apărute în spaţiul public referitoare la unul dintre rapoartele de audit ale Curţii de Conturi, care în acest moment încă nu are caracter public, dorim să asigurăm o informare corectă a tuturor celor interesaţi. Citește și: Ciolacu recunoaște că unor pensionari li se vor micșora pensiile și spune că a cerut o analiză de la Finanțe: Am cerut o simulare, să vedem câți pensionari intră în această zonă În acest sens, vă invităm să consultaţi Regulamentul privind activitatea de audit public extern ( RAAPE) disponibil pe site-ul instituţiei la următorul link. Menţionăm faptul că raportul de audit în cauză a parcurs etapa de conciliere la data de 22 august, urmând să fie supus aprobării Plenului Curţii de Conturi. (art. 28, art. 29 şi art. 30 din RAAPE)", au explicat reprezentanţii Curţii de Conturi pe pagina de Facebook a instituţiei. Sesizarea depusă de Clotilde Armand Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a depus, luni dimineaţă, o plângere în format electronic la Agenţia Naţională de Integritate în legătură cu sumele încasate de preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă. "Toni Greblă a semnat un ordin ilegal prin care şi-a mărit salariul cu 50%, vorbim de mii de euro/lună, scriu jurnaliştii de la Snoop.ro. Toni Greblă, demnitarul care trebuie să vegheze la corectitudinea alegerilor din noiembrie - decembrie 2024, recunoaşte senin că a semnat ordinul ilegal şi că dă banii înapoi", a precizat Armand, conform unui comunicat USR.

Greblă și-a mărit ilegal salariul AEP (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Greblă și-a mărit ilegal salariul AEP

Greblă și-a mărit ilegal salariul AEP. Fost judecător la Curtea Constituțională, Toni Greblă, 71 de ani, a fost descoperit de Curtea de Conturi că a luat în plus 24.000 de euro de la Autoritatea Electorală Permanentă. Greblă și-a mărit ilegal salariul AEP A fost posibil printr-un ordin emis chiar de Greblă, conform unui document al auditorilor publici, pe care Snoop îl publică astăzi. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul Curtea de Conturi a descoperit plățile supradimensionate făcute de AEP către Toni Greblă în primăvara lui 2024, la un an după instalarea în funcție. Dar, până acum, nu s-a aflat nimic despre banii pe care Curtea de Conturi i-a imputat șefului AEP pentru că raportul nu a ajuns în Plenul Curții de Conturi, unde consilierii aprobă rapoartele inspecțiilor și acestea ajung în documentul centralizat al Curții.

Pensionar care era să lase România în faliment are salariu de un milion lei Foto: SNSPA
Eveniment

Pensionar era lase România în faliment are salariu de un milion lei

Un pensionar care era să lase România în faliment are azi un salariu de peste un milion de lei, de la stat, și două pensii, de 330.000 lei: Florin Georgescu, fost ministru de finanțe în guvernarea Văcăroiu (1992-1996), este de 20 de ani viceguvernator al Băncii Naționale a României. Citește și: EXCLUSIV Cea mai competentă funcționară din România, cu funcții în mai multe ministere, sub miniștri USR, PNL și PSD. Azi e șefa CA al Romarm și a luat de la Transelectrica 930.000 lei Pensionar care era să lase România în faliment are salariu de un milion lei România a fost pe cale să intre în incapacitate de plată în 1998, după falimentele în serie ale mai multor bănci. „După anul 1997, au falimentat nouă bănci private (Albina, Bankcoop, Creditbank, Dacia Felix, Nova Bank, Columna, Banca Turco-Română, Banca Română de Scont, BIR), la care se adaugă falimentul băncii de stat Bancorex şi restructurarea Băncii Agricole aparţinând tot statului, toate acestea provocând costuri cu asanarea sistemului bancar totalizând 5,2 mld. USD, respectiv echivalentul a 10,8% din PIB mediu al intervalului 1998-2004”, scria chiar Florin Georgescu, în una din cărțile sale. Florin Georgescu a făcut parte, timp de câteva luni, din consiliul de administrație a unei bănci controlate de Sorin Ovidiu Vântu, Banca de Investiții și Dezvoltare (BID). Acum, potrivit ultimei declarații de avere, Florin Georgescu, în vârstă de 70 de ani, are un salariu de 1.003.822 lei - ne, în anul fiscal 2023. La acesta se adaugă două pensii: una de 243,935 de lei de la casa de pensii și una de 86.510 lei, net, anual, de fost parlamentar. El deține echivalentul a circa trei milioane de lei

Pierderi astronomice la Unifarm, după ce Rafila a pus șef un pesedist, Adrian Dobre Foto: Digi 24
Politică

Pierderi astronomice Unifarm, după ce Rafila a pus șef un pesedist

Pierderi astronomice la Unifarm, după ce Rafila a pus șef un pesedist care abia câștiga 2.000 lei/lună înainte de a fi angajat la stat. Potrivit unui proiect de buget al Unifarm, publicat de Guvern, aceste pierderi vor fi de 35 milioane euro în 2024. În plus, compania are datorii imense la ANAF. Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Pierderi astronomice la Unifarm, după ce Rafila a pus șef un pesedist Salariul pesedistului, Adrian Marius Dobre, pentru funcția de manager al Unifarm era, în anul fiscal 2023, de puțin sub 20.000 lei/lună (239.161 lei, anual, net). În declarația de avere din 2022, el declara un salariu net de 24.600 de lei de la firma Graficisme SA. Dobre a fost secretar de stat la ministerul Muncii și purtător de cuvânt al PSD în perioada regimului Dragnea. El a fost plasat la conducerea Unifarm în februarie 2022. După peste doi de la numirea lui Dobre la conducerea Unifarm, compania estimează pierderi pentru 2024 de 176 de milioane de lei. Mai rău, uriașele plăți restante vor crește. „Referitor la plăţile restante, precizãm că pentru anul 2024 s-au prognozat creşterea acestora de la 1.337.837 mii lei realizat la 31.12.2023 pânã la 1.379.697 mii lei”, se arată în nota de fundamentare a bugetului Unifarm pe 2024. Obligaţiile bugetare restante ale Unifarm sunt de 1.333.007.485 lei din care 1.150.000.000 lei debit principal şi 183.007.485 lei dobânda penalizatoare. Însă, în pofida acestor rezultate catastrofale, compania va cheltui aproape un milionde lei în 2024 pentru plata celor cinci administratori, iar directorul va primi 34.000 lei/brut.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră