vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: salariu

122 articole
Eveniment

Pensiile speciale ale șefului CCR au crescut cu 50

Pensiile speciale ale șefului CCR, Marian Enache, suspectat că a fost turnător la Securitate, au crescut cu peste 50%, într-un an, ajungând la sume astronomice: acesta a încasat în anul fiscal 2023 două pensii speciale, care au ajuns, net, la peste 761.000 de lei. Citește și: Un fost turnător al Securității este, probabil, cel mai bine plătit bugetar din România. Doar pensia i-a crescut cu circa 85.000 de lei într-un an CCR a respins, în repetate rânduri, diferitele tentative de a abroga sau diminua pensiile speciale. Toți judecătorii CCR pot beneficia de pensie specială. Marian Enache a fost consilierul lui Ion Iliescu și acum apare frecvent alături de Marcel Ciolacu, la diferite evenimente publice. De la 1 ianuarie 2024, pensiile obișnuite s-au indexat cu doar 13,8%. Pensiile speciale ale șefului CCR au crescut cu 50% În medie, doar din pensiile speciale Enache a încasat în medie, net, circa 63.500 de lei pe lună, adică peste 12.500 de lei. Datele apar în ultima sa declarație de avere, depusă în iunie 2024, dar care cuprinde date din anul fiscal 2023. În anul fiscal 2022, cele două pensii speciale încasate de șeful CCR - una de “magistrat“, pentru că este membru al CCR și alta de fost parlamentar - au însumat circa 495.000 de lei. În consecință, pensiile sale au crescut cu 52-53%. Și salariul lui Marian Enache s-a majorat cu peste 25%. În anul fiscal 2022 acesta era, net, anual, de 374.725 de lei. În 2023, a ajuns la 473.298 de lei. În total, Enache - un fost avocat obscur din Vaslui, care a făcut carieră după 1990 alături de Ion Iliescu - a încasat de la stat peste 1,2 milioane de lei, în 2023. În 2009, Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității a precizat că Marian Enache a avut dosar de rețea, dar că dosarul nu mai există în arhivele CNSAS. „În baza notei de constatare nr. S/DI/I/585, din data de 23.03.2009, întocmită de către Direcţia de Specialitate, din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în care se regăsesc următoarele elemente: SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond reţea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, susținea CNSAS.

Pensiile speciale ale șefului CCR, Marian Enache, au crescut cu 50% Foto: Inquam/Octav Ganea
Ce salariu îi plătesc contribuabilii lui Greblă Foto: Facebook
Politică

Ce salariu îi plătesc contribuabilii lui Greblă

Ce salariu imens îi plătesc contribuabilii lui Toni Greblă, autorul haosului de la alegeri, dublu pensionar special și revoluționar de Gorj: potrivit datelor de pe site-ul Autorității Electorale Permanente, el câștigă lunar, net, 18.427 de lei. Datele apar în fișa pe februarie privind salariile din AEP, instituție cu peste 400 de angajați. Citește și: VIDEO Controversa Babasha – artistul român va fi prezent și în al doilea concert de la București al trupei Coldplay: „Străinii ne apreciază, doar românii nu ne apreciază. Urmează un show și mai și” Însă informațiile de pe site-ul AEP sunt neclare, nefiind menționat dacă se acordă sau nu angajaților spor de condiții vătămătoare - pe care-l primesc aproape toți bugetarii din București - sau pentru că gestionează fonduri europene. Haosul de la organizarea acestor alegeri - cu numeroase acuzații de fraudă și cu o numărătoare a voturilor nefinalizată după patru zile - a făcut ca numeroși politicieni să ceară demisia lui Greblă din fruntea AEP, poziție pe care ocupat-o cu ajutorul PSD. Ce salariu îi plătesc contribuabilii lui Greblă Însă Toni Greblă, care are 70 de ani, mai încasează și două pensii speciale și are și indemnizație de revoluționar de Gorj. Evenimentele din decembrie 1989 l-au prins în poziția de avocat la Târgu Jiu. Nu este clar ce merite a avut în înfăptuirea revoluției din decembrie 1989. Între 1993 și 1997, Toni Greblă a lucrat la misiunea permanentă a României de pe lângă sediul ONU de la Geneva, deși nu avea nici o legătură cu diplomația. Cât a încasat Greblă din pensiile speciale, plus indemnizația de revoluționar, în anul fiscal 2022: 272.000 lei, net, din pensia specială de magistrat 47.150 lei – pensia anuală de ex-senator 13.224 – indemnizația de revoluționar. În 2012, prsa scria că el a primit gratuit și loc de veci, la Târgu Jiu, fiind revoluționar. Familia Greblă deține o avere uriașă, deși soția sa este pensionară. Doar în 2023, a vândut o casă și un teren pentru care a încasat 720.000 de euro. În conturile bancare deține circa 1,2 milioane de lei și are două mașini din care un Mercedes, din 2018.

Un judecător din CSM, Alin Ene, își compară salariul cu cel al unui frizer Foto: Facebook
Eveniment

Un judecător își compară salariul cu cel al unui frizer

Un judecător din CSM, Alin Ene, își compară salariul cu cel al unui taximetrist sau frizer: „Cât plătești la frizeria de cartier pentru două tunsori? Cât dai pe două meniuri fast-food? Cât plătești pentru două curse unui șofer de taxi/ride sharing? Atât plătește statul într-un an unui judecător pentru fiecare dosar pe care îl are de soluționat!”, a scris el, pe Facebook. Potirvit ultimei declarații de avere depuse de Ene, în anul fiscal 2022 el a avut un salariu net anual de 173.034 de lei. În plus, el primise 54.279 de lei pentru „diferențe salariale, dobânzi legale”, ceea ce de obicei înseamnă că a dat statul în judecată pentru recalcularea salariului și a câștigat. Însă, pe Facebook, judecătorul s-a plâns că judecătorii sunt prost plătiți și a făcut un calcul din care reiese că judecătorii sunt plătiți cu 70 de lei pentru fiecare dosar. Citește și: Decizie scandaloasă a justiției: fiii „vrăjitoarei” Sidonia, suspecți într-o crimă brutală, eliberați din arest! „Vrăjitoarea” a dat o petrecere cu sute de invitați Un judecător își compară salariul cu cel al unui frizer „Realitatea în cifre, dincolo de emoții, exagerări și dezinformări. 70 lei = 2 tunsori bărbătești = 2 meniuri fast food = 2 curse taxi/ride sharing = activitatea judecătorului pentru un an într-un dosar înregistrat la judecătorie. În anul 2023, venitul net lunar al unui judecător definitiv la început de carieră la judecătorie era de 8.493 de lei. Pentru o perioadă, la acesta se adăuga, potrivit legii, norma de hrana în valoare de 202 lei. În același an, fiecărui judecător de la judecătorie i-a revenit spre soluționare un număr mediu de 1454 de dosare. Din cele două date rezultă un salariu net anual de aproximativ 70 lei/dosar. O fi mult? O fi puțin? E greu de spus, neexistând un mercurial al salariului cuvenit judecătorului pentru fiecare dosar. Desigur, este de competența celorlalte două puteri în stat să analizeze cât valorează munca depusă de un judecător și cât este dispus statul să plătească pentru această muncă, apoi să găsească justul echilibru între cele două. Nu ne plângem, nu ne lamentăm, dar trebuie să asigurăm posibilitatea unei informări corecte și reale într-un noian de informații denaturate, exagerate sau de-a dreptul false, rostogolite în spațiul public și în online. Asta pentru cine este capabil să vadă dincolo de senzațional și de adevăruri servite la cheie și este dispus să cerceteze singur pentru a ajunge la adevăr. Certitudinea: Cât plătești la frizeria de cartier pentru două tunsori? Cât dai pe două meniuri fast-food? Cât plătești pentru două curse unui șofer de taxi/ride sharing? Atât plătește statul într-un an unui judecător pentru fiecare dosar pe care îl are de soluționat!”, a scris judecătorul. Însă calculul său este discutabil fiindcă pornește de la un salariu mimim și fiindcă ia în calcul dosarele înregistrate, nu pe cele efectiv rezolvate. Presa a relatat, recent, cazul judecătoarei din Iași care a amânat zeci de dosare într-o singură zi, spunând că nu are chef să judece.

Salariul uriaș al directorului Zonei Libere Sulina, Dragos Ionita Foto: Captură video
Politică

Salariul uriaș al directorului Zonei Libere Sulina

Salariul uriaș al directorului Administrației Zonei Libere Sulina (AZLS), regie cu pierderi masive și cu doar 26 de angajați, dintre care cinci paznici: pesedistul Dragoș Ioniță, numit în funcție de Consiliul Județean controlat politic de Horia Tedorescu, are o „indemnizație lunară fixă” de 21.000 de lei. Pentru comparație, salariul de bază, în februarie 2024, al directorului medical al Spitalului Județean Tulcea - instituție cu circa 1.500 de angajați - era de doar 17.140 de lei, salariul brut ajungând la 23.740 de lei. Citește și: Administrația Zonei Libere Sulina, cuibușor de pesediști, inclusiv contabila de 75 de ani a organizației PSD. Regia, subordonată Consiliului Județean, un dezastru financiar Zonele libere sunt definite ca zone închise de pe teritoriul vamal al Uniunii Europene în care mărfurile din afara Uniunii pot fi introduse fără taxe de import, alte taxe și măsuri de politică comercială. În Polonia și Letonia, regiunile unde se află astfel de zone libere au înregistrat o creștere economică cu 7% peste medie, arată un studiu din 2023 al UE. Salariul uriaș al directorului Zonei Libere Sulina Decizia a fost luată în februarie de consiliul de administrație a AZLS, la solicitarea lui Ioniță. Acesta a absolvit facultatea la 33 de ani, fiind patron al unei pensiuni turistice până în 2017, când a preluat conducerea AZLS. Șeful AZLS pe vremea când făcea ce știa mai bine Zona Liberă Sulina a avut din 2021 pierderi anuale de sute de mii de lei. La 29 februarie 2024 avea datorii curente de peste 410.000 de lei. Consiliul Județean Tulcea urmează să o subvenționeze, în acest an, cu nouă milioane de lei. Subvenție masivă pentru AZLS Regia are 26 de angajați: cinci paznici, cinci muncitori și 16 angajați TESA. Administrația Zonei Libere Sulina (AZLS) este cuibușor de pesediști, din conducere făcând parte inclusiv contabila de 75 de ani a organizației locale a PSD. Această administrație este organizată sub forma unei regii subordonate Consiliului Județean Tulcea, dominat de PSD și condus de Horia Teodorescu. Acesta este consiliul județean care administrează cel mai penibil aeroport „internațional” din România: prin aeroportul Tulcea au trecut doi pasageri în primul trimestru din 2024. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii au investit-o în aeroportul Tulcea, prin care, în primul trimestru, au trecut exact doi călători Datele publice ale AZLS arată un dezastru financiar: anii 2021, 2022 și 2023 s-au încheiat pe pierdere, iar în 2023 din veniturile prognozate de 122 de milioane de lei s-au realizat doar 14 milioane de lei, adică 11,75%.

Primărița Olguța Vasilescu și-a crescut salariul cu 50.000 de lei
Eveniment

Primărița Olguța Vasilescu și-a crescut salariul cu 50.000 de lei

În timp ce Ciolacu proclama austeritatea, primărița PSD Olguța Vasilescu, care administrează municipiul Craiova, și-a crescut salariul, în 2023, cu 50.000 de lei, net. Averea familiei a crescut cu mai multe case și apartamente, majoritatea fiind „moștenite”. Citește și: Ce sumă a câștigat Piedone în mod onest, muncind la pușcărie. Restul averii sale uriașe, donată copiilor „Tăiem de la demnitari și ajutăm fermierii români!”, scria președintele PSD Marcel Ciolacu, pe Facebook, la 8 mai 2023. Salariile primarilor și președinților de consilii județene au crescut cu 5% de la 1 ianuarie 2024, la fel ca în cazul tuturor bugetarilor. „Am auzit voci din partea primarilor care susţin că au salariul cât o învăţătoare, sincer”, a argumentat ministrul Dezvoltării, Adrian Veștea. Primărița Olguța Vasilescu și-a crescut salariul cu 50.000 de lei Însă salariul primarului Craiovei, Olguța Vasilescu (PSD), este mai mare decât al președintelui României. În anul fiscal 2022, el era de 164.268 de lei, net anual. În anul fiscal 2023, a sărit la 214.394 de lei, anual, net. Soțul ei, Claudiu Manda, care este pe locul II în clasamentul chiulangiilor din Parlamentul European, a avut un salariu net, anual, de peste 93.000 de euro. În 2023 și 2024, familia a mai acumulat: un apartament în Popești Leordeni, unul în Craiova și o casă în Vârvoru de Jos (Dolj) - moștenite trei terenuri intravilane, din care unul de 3.300 mp în Vârvoru de Jos - moștenite în perioada 2022-2023 a achiziționat o casă de 332 mp în Craiova colecția de bijuterii a familiei a crescut cu 5.000 de euro Din 2019, când a ajuns europarlamentar, Claudiu Manda a cumpărat un apartament de 76 mp la Bruxelles. Potrivit politico.eu, Claudiu Manda a ratat să fie prezent la aproape jumătate din voturile în plenul Legislativului de la Bruxelles. Rareș Bogdan, prim-vicepreședinte al PNL și numărul doi pe listele de candidați PSD-PNL, ocupă un onorabil loc V în topul chiulangiilor din parlamentul European. El a ratat prezența la 32,8% din voturile din plen. Pe locul I în clasamentul chiulangiilor se află un europarlamentar grec care se află în pușcărie, Ioannis Latimos.

Cu cât a crescut salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea Foto: Instagram
Eveniment

Cu cât a crescut salariul pensionarului Pandele, soțul Firea

Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari: în anul fiscal 2022, acesta a câștigat, net, 120.457 de lei, iar în 2023 a fost răsplătit cu 162.506 lei, net, anual. Citește și: EXCLUSIV Jandarmeria cumpără veste, căști și scuturi antiglonț de la o firmă deținută de un fost polițist și de o chinezoaică cu conexiuni în Dragonul Roșu Cu cât a crescut salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea Cu o creștere de 42.000 de lei a salariului net anual, primarul Pandele și-a majorat acest tip de venit cu circa 34%. În plus, din august 2022, soțul Gabrielei Firea este pensionar. În anul fiscal 2023, pensia sa a fost de 58.497 de lei, net. Născut în aprilie 1961, el s-a pensionat la doar 61 de ani. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând peste 220.000 euro. Însă, la finalul anului 2023, familia a vândut prin licitație bijuterii de aproape 10.000 de euro. Dar această sumăp nu se regăsește în conturile familiei, unde cuplul Pandele-Firea deține, în total, sub 19.000 de lei. Senatoarea Gabriela Firea a câștigat în anul 2023, când a fost și ministru, foarte puțin sub 160.000 de lei. Familia deține doar o casă, în Petrăchioaia, de 240 mp, plus 2240 mp de teren în intravilanul aceleiași localități.

Cum și-a umilit Diana Șoșoacă soțul
Politică

Cum și-a umilit Diana Șoșoacă soțul

Cum și-a umilit Diana Șoșoacă soțul, Silvestru, de care se desparte cu scandal: în declarația de avere depusă acum câteva zile la Biroul Electoral Central ea a scris că acesta avea funcția de „secretară” la cabinetul ei de avocatură. Citește și: Cîrstoiu: „N-aș exclude nici niște zone din PSD care mă atacă”. Candidatul PSD-PNL la primăria Capitalei a spus că l-ar refuza pe Ciolacu dacă i-ar cere să se retragă Cum și-a umilit Diana Șoșoacă soțul În declarațiile precedente, când nu era certați, se poate constata că Diana Șoșoacă scria că soțul ei este „secretar”, nu secretară. În această ultimă declarație de avere, soțul ei primea un salariu anual, net, de 23.319 lei, adică sub 2.000 de lei pe lună, în medie, în anul fiscal 2023. Diana Șoșoacă a câștigat 130.000 de lei din funcția de senator. Totuși, acest salariu este mult peste ceea ce îi oferea soțului ei în anii precedenți. Potrivit declarațiilor de avere din iunie și decembrie 2021, Dumitru Silvestru Șoșoacă a avut un venit, anual, de doar 6.994 de lei, în calitate de „secretar” la cabinetul de avocatură al soției. Aceste declarații se referă la anul fiscal 2020. Însă, în declarația de avere din 2022, care se referă la anul fiscal 2021, domnul Șoșoacă a câștigat 16.651 de lei, tot din pozția de secretar. În 2023, doamna Șoșoacă i-a mai acordat un bonus substanțial soțului, astfel încât acesta a câștigat, în anul fiscal 2022, 18.288 de lei. În 2023, senatoarea și-a promovat soțul în funcția de prim-vicepreședinte al partidului pe care-l conduce, SOS România. Însă, în 2024, cei doi s-au certat, el a fost exclus din partid și a început și procedura de separare a familiei.

Armata obligatorie, plătită în statele UE (sursa: Facebook/NATO)
Eveniment

Armata obligatorie, plătită în statele UE

Armata obligatorie, plătită în statele UE. Recent, Letonia și Estonia au cerut țărilor europene membre NATO să reintroducă serviciul militar obligatoriu, pentru a se pregăti pentru o posibilă amenințare din partea Rusiei. Armata obligatorie, plătită în statele UE Rusia a fost, de altfel, motivul pentru care mai multe țări ale Uniunii au păstrat sau au reintrodus serviciul militar. Cel mai recent, în 2023, Letonia a apelat la armata obligatorie. Citește și: Armata obligatorie, respinsă de parlamentari. „Stagiul militar obligatoriu nu e nici oportun, nici posibil”, spune șeful Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Laurențiu Leoreanu La începutul anului 2024, Croația a dat semne că va reintroduce obligativitatea serviciului militar. În prezent, serviciul militar este obligatoriu în Austria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania și Suedia. În restul UE, în majoritatea țărilor care au abolit acest sistem, voluntariatul pentru armată e în declin.Guvernele europene caută soluții pentru a atrage tinerii în armată. Polonia, cea mai mare armată din UE Din punct de vedere al efectivelor militare, Polonia are cea mai mare armată din Uniunea Europeană, cu 202.100 de militari activi (dintr-o populație de puțin sub 37 de milioane de locuitori). Pe locul doi este Franța: 200.000 de militari activi (dintr-o populație de peste 68 de milioane de locuitori), la care se adaugă 41.000 de rezerviști. Germania, cu o populație de peste 84 de milioane de locuitori, are 181.600 de militari activi și 33.000 de rezerviști. În majoritatea țărilor UE, armata are mai puțin de 50.000 de militari activi Armatele europene au un număr scăzut de ofițeri, în comparație cu alte puteri geopolitice. Unul dintre motive: cheltuieli militare reduse. Citește și: Armata obligatorie nu poate fi evitată în România: „Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi” (Iulian Fota) Mai multe state membre ale Uniunii au o armată cuprinsă între 25.000 și 45.000 de soldați activi. Este cazul Țărilor de Jos (41.380), Bulgaria (37.000), Cehia (28.000) și Belgia (25.000). Țările cu cel mai mic număr de personal în armată sunt: Letonia (17.250), Cipru (12.000), Estonia (7.700) și Malta (1.700 de militari activi). România, a 47-a armată în lume (din 145 de state) conform clasamentului Global Firepower, are 81.300 de militari activi și 55.000 de rezerviști. Austria, armată obligatorie de 69 de ani În Austria, conscripția este obligatorie pentru bărbați din 1955. La cerere antrenamentul militar poate fi transformat în serviciu civic. În ultimii ani, aproximativ 45% dintre recruții eligibili au decis să facă serviciu în folosul comunității. De la 1 ianuarie a.c., conscrișii primesc un salariu de bază de 585 de euro pe lună. Salariile din armată, în perioada de formare, indiferent de cariera aleasă, subofițer sau ofițer, pornesc de la 1.365 euro net pe lună și sunt scutite de impozitul pe venit. Beneficiile suplimentare includ: mâncare și cazare gratuite, transport gratuit, și sporuri de sprijin pentru familie. Potențialii ofițeri de carieră primesc lunar din a 13-a lună de pregătire 2.910 euro brut (plus bonusuri de sărbători și Crăciun). Doar 100 euro/lună pentru înrolați în Cipru În 2016, Cipru a redus perioada serviciului militar obligatoriu de la doi, la un an. După împlinirea vârstei de 18 ani, ciprioții nu pot părăsi țara dacă serviciul militar obligatoriu nu a fost îndeplinit sau dacă nu există învoire specială, dată de Armată. Obligativitatea serviciului militar vizează și femeile. După terminarea liceului, tinerele trebuie să se prezinte la unitățile militare, o dată pe săptămână, timp de un an. Aici primesc cursuri de asistență medicală. După îndeplinirea serviciului militar, bărbații trebuie să se prezinte la unitățile militare de patru-cinci ori pe an, câte două zile, pentru antrenamente. Pentru perioada de serviciu obligatoriu, conscrișii primesc 100 de euro pe lună. Salariile ofițerilor în Armata cipriotă pornesc de la 12.620 de euro pe an. Pentru un ofițer al forțelor armate cu peste 20 de ani, salariul mediu de bază începe de la 29.320 de euro. Danemarca introduce armata obligatorie și pentru femei Salariul unui conscris danez este de 1.138 de euro pe lună. La acesta, se adaugă o sumă de 33 de euro pe zi, pentru masă. În plus, conscrișii primesc cazare și transport gratuit. În Danemarca, deși conscripția este obligatorie, doar 10% își efectuează efectiv serviciul militar în fiecare an. Restul aleg serviciul civil. Anul trecut, motivând egalitatea între sexe, guvernul danez a inițiat un proiect de lege, care prevede serviciul militar și pentru femei. De asemenea, noua lege vizează creșterea perioadei serviciului militar de la aproximativ patru la 11 luni.Se prevede ca aceasta să intre în vigoare în 2026. Estonienii se înrolează voluntar masiv Estonia, cu o populație mai mică de 1,4 milioane de locuitori, are nevoie de o armată de 60.000 de oameni. În prezent, armata estonă include în jur de 4.000 de militari de carieră, 3.500 de recruți și o Armată de Rezervă și Teritorială. Totalul forțelor armate care pot fi activate în caz de criză: 43.000 de persoane. În Estonia, serviciul militar este obligatoriu și durează între opt și 11 luni. Un conscris primește o indemnizație lunară din ziua sosirii la locul serviciului militar și până la încheierea serviciului militar. Indemnizația se plătește în funcție de serviciul ales pentru antrenament. Pentru un soldat, aceasta e de 115 euro pe lună. Pentru un caporal, 140 de euro pe lună, pentru un sergent, 200 de euro pe lună. Indemnizațiile cresc din a noua lună de serviciu militar: pentru soldați și caporali, aceasta este de 170 de euro pe lună. Dacă înrolații au copii, pot solicita o indemnizație lunară de 900 de euro per copil. Din 2022, tinerii care termină liceul pot opta să facă serviciul militar obligatoriu cu colegii. Înscrierile voluntare în armată au crescut de la an la an. Dacă, în 2018, 29% dintre militari erau voluntari, în 2022 numărul acestora a crescut la 63%. Salariile în armata estonă variază de la 1.900 de euro pe lună (pentru soldații nou intrați), până la 4.600 de euro, pentru personalul militar cu până la 20 de ani de experiență. Deținuții finlandezi, mai bine plătiți decât soldații În Finlanda, conscrișii nu primesc un salariu, ci doar o diurnă. Pe perioada serviciului militar obligatoriu, primesc cazare, hrană și îngrijire medicală, precum și îmbrăcăminte. În timp ce recruții care servesc timp de jumătate de an primesc o diurnă de 5,40 euro, deținuții din închisori pot câștiga 6,22 sau chiar 8,95 euro pe zi. Salariile medii anuale ale ofițerilor din armata finlandeză variază între 20.760 și 66.960 de euro. Amnesty International critică Grecia În Grecia, serviciul militar obligatoriu poate dura de la nouă luni la un an și este obligatoriu doar pentru bărbați. Deși justificată de existența unor amenințări teritoriale din cauza tensiunilor dintre Turcia și Cipru, conscripția e din ce în ce mai criticată de populație. Presa elenă aseamănă Grecia cu state totalitariste, precum Rusia sau Coreea de Nord. În fiecare an, zeci de mii de tineri greci încearcă să scape conscripție. Deși a fost înființat un serviciu alternativ pentru "obiectorii de conștiință", cei care refuză serviciul militar s-au confruntat cu urmărirea penală și închisoarea, precum se întâmplă în Turcia. Fapt pentru care țara a fost puternic criticată de Amnesty International. Conscrișii nu obțin nimic din serviciul militar. Nu sunt remunerați, nu primesc specializări și nici o educație. Salariile în armata greacă au fost majorate de la 1 ianuarie 2024. Loterie (la propriu) în Letonai Letonia a restabilit serviciul militar obligatoriu în 2023, cu intrare în vigoare din 2024. Conscrișii care se prezintă în mod voluntar vor fi plătiți cu 600 de euro pe lună. În ianuarie, un număr de 500 de conscriși s-au prezentat în mod voluntar. Dintre aceștia, 150 nu au fost eligibili, după examenul medical. Drept urmare, Ministerul Apărării a organizat o loterie, transmisă în direct, în care alți 150 de tineri, născuți în 2004, au fost selectați în mod aleatoriu. Aceștia vor primi lunar, jumătate din suma pe care o primesc voluntarii, adică 300 de euro. Lipsă de personal militar în Suedia După ce a suspendat serviciul militar obligatoriu în 2010, armata suedeză a întâmpinat mari dificultăți în recrutarea soldaților pe bază de voluntariat. În 2015, din 4.000 de înrolări așteptate, doar 1.347 de persoane s-au prezentat. În fața amenințărilor Rusiei în Marea Baltică, Suedia a ales să reintroducă serviciul militar din 2017. Conscrișii nu primesc salariul, ci doar o indemnizația zilnică de 12 euro pe zi. În prezent, armata suedeză se confruntă cu o mare lipsă de personal militar activ, în special din cauza salariilor mici. În 2023, o mare parte a piloților de luptă ai forțelor aeriene a părăsit Forțele Armate. Salariile acestora erau cu aproximativ 1.700 de euro mai mici decât salariile piloților civili. Pentru a umple golul, au fost reangajați piloți pensionari. Aceștia și-au păstrat pensia de serviciu și au primit un salariu mai mare decât salariul final pe care îl avuseseră în calitate de angajați. Lituania, serviciu militar obligatoriu reintrodus Lituania a reintrodus serviciul militar obligatoriu în 2015 pentru bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 26 de ani. Un conscris primește salariul minim lunar și o alocație pentru masă de 5 euro pe zi. Salariul anual mediu al unui ofițer în armata lituaniană pornește de la 35.500 de euro. Un ofițer de armată cu 15 până la 20 de ani de experiență poate câștiga, în medie, 46.160 de euro pe an.

Câte secunde a vorbit deputatul PSD Tudorache și cu cât a fost plătit el pentru asta Foto: Inquam/Adel Al-Haddad
Politică

Câte secunde a vorbit deputatul PSD Tudorache

Câte secunde a vorbit în Parlament deputatul PSD Daniel Tudorache, zis „Diamant”, și cu ce salariu uriaș a fost plătit: după circa 40 de luni de activitate, discursurile sale au însumat fix 106 secunde, inclusiv 39 de secunde la depunerea jurământului. Citește și: Rafila, acuzații insidioase împotriva celor care au construit un spital pentru copiii bolnavi de cancer: „Eu acord prezumţia de bună credinţă”. Răspunsul dur al Oanei Gheorghiu Câte secunde a vorbit deputatul PSD Tudorache De fapt, el a vorbit puțin peste un minut, când a anunțat plenul că este de acord cu percheziția informatică a telefonului său. În plus, în aproape patru ani, fostul primar al Sectorului 1 a depus trei interpelări, toate în 2021. Din 14 martie 2023, nu mai există nici declarații politice depuse de Mihalache în scris. Însă el a apăsat conștincios de fix 4124 butonul de vot, pentru sau împotriva unor proiecte de lege. Pentru această activitate, el a fost plătit de contribuabili cu peste 11.000 de lei pe lună, net. Foto: Facebook Fostul primar PSD al Sectorului 1 Daniel Tudorache este acuzat de DNA că, pentru a ascunde sumele de bani obținute ilicit, ar fi deschis conturi bancare prin intermediul fostei soții și al menajerei sale, ar fi cumpărat cu banii cash imobile de 305.000 euro și 470.000 lei, ar fi acordat unei persoane un împrumut de 920.000 de euro, tot prin intermediul fostei soții și ar fi cumpărat bijuterii scumpe, între care un inel cu diamant în valoare de 80.000 euro, un diamant de 190.000 de euro și un inel de 65.000 euro. De asemenea, fostul edil a cumpărat acțiuni la un club de fotbal. Înă, PSD, condus de Marcel Ciolacu, l-a făcut parlamentar, în 2020. „Dar știe toată România, la Sectorul 1 a fost fraudă electorală. Dovedită, cu imagini…Presupun că, la un moment dat…Sectorul 1 este kilometrul zero al…României”, susținea Marcel Ciolacu în martie 202, la Antena 3. Antena 3 a susținut, alături de PSD, că Tudorache a câștigat, de fapt, alegerile la Sectorul 1 În 2020, după ce DNA l-a pus sub urmărire pe Tudorache, Ciolacu spunea că nu-i va valida mandatul de deputat, dar acest lucru nu s-a petrecut iar fostul primar activează în PSD și în grupul parlamentar al acestui partid.

Creștere salarială la salariații din Finanțe Publice (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Creștere salarială la salariații din Finanțe

Creștere salarială la salariații din Finanțe. Lista actualizată în 2024 a salariilor de la Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice (DGRFP) Iaşi arată o creștere bunicică. Creștere salarială la salariații din Finanțe Astfel, veniturile brute ale angajaților au crescut semnificativ față de ultima raportare, realizată la finalul lunii martie 2023. Sumele de mai jos sunt brute. Citește și: Armata obligatorie în România, o măsură urgentă, a sugerat Klaus Iohannis: „Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar” Salariile pentru finanțiștii ieșeni aflați în funcții de conducere pornesc în prezent de la 12.900 de lei și ajung până la 17.700 de lei, în condițiile în care anul trecut se situau între 10.500 și 14.700 de lei. Funcţiile de execuţie sunt plătite acum cu salarii cuprinse între 5.600 și 15.500 de lei, de la 4.700 – 11.300 de lei în anul 2023. Iar salariații cu funcții contractuale sunt remunerați cu sume între 5.200 și 9.400 de lei, față de 4.100 – 8.400 de lei în urmă cu un an. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Armata obligatorie, mai ieftină decât angajarea (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata obligatorie, mai ieftină decât angajarea

Armata obligatorie, mai ieftină decât angajarea. În acest moment, Ministerul Apărării se chinuie să angajeze peste 5.000 de soldați și gradați profesioniști (SGP). Armata obligatorie, mai ieftină decât angajarea La sfârșitul lunii februarie a acestui an, MApN a anunțat că "Perioada de înscriere a candidaților pentru posturile de soldați și gradați profesioniști din cadrul activităților derulate, în această perioadă, de Ministerul Apărării Naționale, se prelungește până la data de 8 martie 2024". Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal Potrivit aceleiași surse, "Pentru această serie au fost introduse în Planul de recrutare 5093 de locuri, în 41 de județe din ţară și în Municipiul București". Era un semn evident că Armata nu reușește să stimuleze civilii să intre în sistemul militar. Hemoragie de oameni din sistem Mai mult, sute de angajați militari renunță lunar la posturi. Astfel, în aprilie 2023, MApN transmitea Europei Libere că „în anul 2022, numărul ieșirilor din structura de forțe a Armatei României a fost de aproximativ 6.600 de persoane”. 5.600 au fost militari, iar 1.000 civili. În 2023, numai în primele trei luni, 1.700 de oameni, cei mai mulți militari, au plecat din Armată. Era momentul în care politicienii discutau intens despre reforma pensiilor de serviciu. Efectul? 57% dintre plecările militarilor din sistem au fost pensionări anticipate. În rândul soldaților și gradaților profesioniști, 63% dintre ieșirile din sistem înregistrate în primele trei luni din 2023, adică aproape 500, au fost demisii. Salarii de mizerie Explicația pare să fie una foarte simplă: nivelul extrem de scăzut al salariilor. Potrivit chiar Ministerului Apărării, nivelul de salarizare net pentru soldații și gradații profesioniști se situează între 2.439 și 4.126 lei. Așadar, un proaspăt angajat în Armată nu ia în mână nici măcar 2.500 de lei, deci sub 500 de euro. Iar banii nu se înmulțesc nici după mulți ani în serviciu. Un comentariu postat la un articol despre anunțul de recrutare este foarte elocvent: "eu nici acum nu ajung la 4000 de lei doar foarte rar în 2 luni din an,după 18 ani de vechime in sistem". Un alt comentariu la același articol arăta că suma maximă este de neatins: "sunt foarte curios cine a luat 4000 de lei salariu , fara norma de hrana si alte bonusuri , dintre sgp-ii din armata romana !!!".

Creșterile salariale judecătorești - ilegale, practica continuă (sursa: colaj - zdg, Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Creșterile salariale judecătorești - ilegale, practica continuă

Creșterile salariale judecătorești - ilegale, practica continuă. Practica prin care procurori și judecători cer măriri salariale în instanțe și, de cele mai multe ori, le și primesc, este nu doar imorală, ci neconstituțională. Creșterile salariale judecătorești - ilegale, practica continuă Este opinia legală a unor judecători pe care-i numeri pe degetele de la o mână. Și care au refuzat, împotriva curentului majoritar din justiție, să acorde tot felul de sporuri neprevăzute de lege. Citește și: Sumele astronomice pe care statul român să le plătească în 2024 magistraților care au dat statul în judecată ca să primească salarii mai mari: circa două spitale regionale ultramoderne Informația apare într-o analiză extinsă a Rise Project referitoare la acest jaf național. "Nu legea reclamată de Borcoman (fost procuror DIICOT care a cerut în instanță un spor de 15% la salariu - n.r.) este neconstituțională, neconstituțional e ceea ce Borcoman îi cere instanței să facă. Să iasă din perimetrul puterii judecătorești și să intre în cel al puterii legislative, modificând remunerația pe care Parlamentul a stabilit-o pentru procurorii DIICOT. Un lucru care, la nivel practic, este posibil — hârtia cu antetul unei curți judecătorești suportă, ca orice hârtie, orice — dar care, în opinia celor trei magistrate (care au respins cererea lui Borcoman - n.r.), echivalează cu .", se arată în analiza citată. Kövesi a cerut ca ilegalitatea să înceteze "Printre cei care fac front comun cu judecătoarele de la Brașov împotriva fenomenului acestor procese se numără și Procurorul General al României de la această dată (2008 - n.r.), Laura-Codruța Kövesi. Aproape în același timp în care Grigorescu, Pîrvulescu și Ștefăniță pronunță sentința în dosarul Borcoman, Kövesi apără un punct de vedere identic cu cel al magistratelor din Brașov. În calitatea sa de șefă a Ministerului Public, aceasta cere Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o decizie prin care să îi oblige pe judecătorii de la instanțele din toată țară să respingă acțiunile viitoare, de tipul celei inițiate de Borcoman. Argumentul Procurorului General este același cu cel al judecătoarelor de la Brașov. Doar exprimarea lui este diferită: .", se mai spune în articol Rise Project. Și CCR a semnalat jaful. Fără efect În 2009, Curtea Constituțională a susținut același punct de vedere: că Înalta Curte de Casație și Justiție și-a însușit, în mod abuziv, puterile Parlamentului, în momentul în care a statuat că instanțele pot acorda beneficii salariale care nu există în lege. Ulterior, inclusiv ÎCCJ a decis în acest sens: drepturile salariale ale magistraților nu pot fi crescute prin decizii de instanță, ci doar prin efect al legii. Dar, în continuare, mulți judecători decid invers pentru colegii lor. Soluția ar putea veni de la parlamentari, care să corecteze legislativ acest haos. Parlamentarii, însă, nu pare că au de gând să se pună rău cu magistrații.

Salariul uriaș al nepoțelului lui Piedone, Iulian Carlogea Foto: Facebook
Politică

Salariul uriaș al nepoțelului lui Piedone

Salariul uriaș al nepoțelului lui Piedone, plătit de contribuabilii Sectorului 5, este mai mare ca al primarului Capitalei, arată datele publice de pe site-urile celor două primării. Iulian Cârlogea, administrator public al Sectorului 5 și nepot al primarului Piedone după soție, potrivit presei, câștiga, în septembrie 2023, 23.147 de lei, brut, lunar. În aceeași lună, primarul general al Capitalei avea o indemnizație de doar 23.000 de lei. Un CV detaliat al lui Cârlogea nu apare pe site-ul primăriei: nu se știe când s-a născut, sau unde a făcut liceul și facultatea. Citește și: Averea uriașă a nepoțicii pesedistei Aura Vasile, plasată de Ciolacu șefă peste Inspectoratul în Construcții: salarii mediocre, dar cu trei vile imense și două BMW-uri Revista CanCan publica, în februarie 2023, fotografii cu Cârlogea la schi în stațiunea Livigno, din Alpii Lombardiei. „Iulian Cârlogea și-a luat inima-n dinți și a dat-o pe față: amanta i-a devenit, oficial, iubită! Despre relația lor se știa, oarecum, prin Primăria Sectorului 5, condusă pe atunci de Cristian Popescu Piedone, nimeni altul decât cel care i-o ”servise” pe secretara Veronica. CANCAN.RO are imaginile cu cei doi la ski, în stațiunea Livigno, din Alpii Lombardiei și vi le prezintă, în exclusivitate”, scria CanCan. Cârlogea și iubita sa, la schi în Italia Foto: CanCan Salariul uriaș al nepoțelului lui Piedone Însă,în martie 2024, Piedone a crescut salariului nepotului său, care a ajuns să câștige 25.200 de lei pe lună, brut. Nu este clar dacă el mai beneficiază și de alte sporuri oferite angajaților primăriei, inclusiv cel de 50% pentru cei care fac parte din echipele de proiecte de fonduri europene. Cârlogea este doar unul dintre cei trei nepoți ai primarului Sectorului 5 pe care acesta i-a angajat în instituția pe care o conduce. El deține o avere consistentă, deși veniturile sale par să fi fost destul de mici. De exemplu, în anul fiscal 2019, când lucra la Orion Security, el a avut venituri de doar 80.000 de lei, iar soția sa - 13.000 de lei. Cum a ajuns să lucreze la stat, veniturile sale s-au dublat: în anul fiscal 2021 el câștiga 176.000 de lei, iar soția sa - care lucra tot la o firmă privată - 13.763 de lei, dar a încasat dividende de la GTE Logistic de 57.000 de lei. În anul fiscal 2022, Iulian Cârlogea a ajuns la circa 257.000 de lei primiți, sub formă de salarii și indemnizații, de la stat. Soția sa nu mai apărea în declarațiile de avere, iar presa scrie că ar fi divorțat. Cei doi au doi copii. Foto: CanCan Ce avere are nepotul lui Piedone: Două case în Bragadiru, trei apartamente în București și unul în Mamaia. Nu este clar ce face cu ele, întrucât nu declară venituri din chirii. Casele din Bragadiru au 240 mp și 158 mp, iar un apartmanet din București este de 120 mp. Trei mașini de colecție: Mercedes, Cadillac, Dacia În mod straniu, Cârlogea nu declară nici un cont bancar sau plasament de peste 5.000 de euro, deși, lunar, el câștiga în media peste 4.000 de euro.

Probabil cel mai mare salariu din România: Christina Verchere Inquam Photos / George Călin
Eveniment

Probabil cel mai mare salariu din România

Probabil cel mai mare salariu din România: cât a câștigat șefa OMV Petrom, Christina Verchere, în anul fiscal 2022. Veniturile ei au avut două componente: un salariu de bază, plus bonusuri și acțiuni. Informațiile apar în raportul de remunerare pentru membrii Directoratului și ai Consiliului de Supraveghere, publicat pe site-ul companiei. Citește și: Procurorul din Caracal care i-a ținut pe polițiști în fața porții ucigașului Alexandrei Măceșanu scapă cu o sancțiune ridicolă. El are salariu uriaș, dar a dat statul în judecată pentru mai mult Probabil cel mai mare salariu din România Potrivit acestor date, remunerația totală acordată lui Verchere a fost de peste 1,9 milioane de euro. Salariul de bază a fost de 634.462 de euro, brut, iar bonusurile de peste 1,3 milioane de euro. În 2022, salariul ei de bază a fost de doar 498.360 de euro, brut. Însă, cu bonusuri și acțiuni, ea a beneficiat de ușor peste 2,05 milioane de euro. OMV Petrom a publicat și veniturile altor membrii ai conducerii: Alin Popa, CFO: 797.918 euro în 2023, față de 729.837 euro, în 2022 Radu Căprău, responsabil refining și marketing: 784.000 euro Cristian Hubati, responsabil, din 17 aprilie 2023, cu „exploration and production”: 294.738 Frank Albert Neel, responsabil „gas & power”: 824.697 euro „Anul trecut (2023) a adus de asemenea recunoaştere crescută pentru acţionarii OMV Petrom, prin plata unor dividende record, în valoare totală de 5,1 miliarde de lei. Tot în acest an financiar, conducerea a demonstrat un angajamentul sporit faţă de comunitatea internaţională de acţionari, pentru a le înţelege aşteptările şi pentru a se adapta mai bine la cerinţele acestora, printr-o serie de prezentări şi întâlniri periodice”, se arată în raportul semnat de Alfred Stern, Preşedintele Comitetului Prezidenţial şi de Nominalizare”, arată, în raport, Alfred Stern, Preşedintele Comitetului Prezidenţial şi de Nominalizare. Compania şi-a bugetat pentru anul 2024 un profit net de 5,2 mld. lei, în creştere cu 31% faţă de rezultatul înregistrat în anul 2023, în timp ce vânzările ar urma să se majoreze cu 1% la 33,3 mld. lei, scrie Ziarul Financiar.

Procurorul din Caracal care i-a ținut pe polițiști în fața porții ucigașului Alexandrei Măceșanu scapă cu o sancțiune ridicolă Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Procurorul ucigașului Alexandrei Măceșanu, sancțiune ridicolă

Procurorul din Caracal care i-a ținut pe polițiști în fața porții ucigașului Alexandrei Măceșanu, Cristian Ovidiu Popescu, scapă cu o sancțiune ridicolă: Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) i-a tăiat salariul cu 25% pe un an pentru exercitarea funcției cu gravă neglijență. El avea, în anul fiscal 2020, un salariu net de circa 11.250 de lei pe lună, dar a dat statul în judecată și, în 2021 și 2023, a câștigat sume imense. Inițial, CSM pur și simplu respinsese sancțiunile propuse de Inspcația Judiciară împotriva acestui procuror. Ucigașul Alexandrei Măceșanu, Gheorghe Dinică, a fost condamnat la 30 de ani de închisoare. Citește și: România va trimite în Ucraina soldați NATO din bazele aflate pe teritoriul său printr-o „coaliție de voință” dacă Rusia va încerca să ocupe Odesa, afirmă un apropiat al puterii de la București Procurorul ucigașului Alexandrei Măceșanu, sancțiune ridicolă Însă, la 18 martie, ICCJ a decis să-i taie salariul cu 25% pentru un an. „Admite recursul declarat de recurenta Inspecția Judiciară împotriva hotărârii nr. 3P din 17 mai 2023 pronunțate de Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători în materie disciplinară, în dosarul nr. 18/P/2019. Casează hotărârea atacată și, rejudecând, aplică pârâtului Popescu Cristian Ovidiu sancțiunea disciplinară constând în diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu 25% pe o perioada de un an pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) teza a ÎI-a din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Definitivă. Pronunțată în ședința publică, astăzi, 18 martie 2024”, se arată în minuta ICCJ. Însă procurorul Popescu câștigă sume uriașe de la statul român: În anul fiscal 2020, salariiile sale, nete, cumulate, au fost de 135.388 lei, plus 16.165 de lei „diferență VRS”, adică bani obținuți din darea statului în judecată pentru recalcularea salariului În 2021: 411.883 lei, salariu plus „diferențe salariale restante” În 2022: 215.970 de lei, salariu plus „diferențe salariale restante” Procurorul are trei mașini, din care un BMW X3, trei case a căror suprafață totalizează 500 mp, peste patru hectare de teren agricol, 1.500 mp de pădure sau 12.200 mp în intravilanul Caracalului. Cum și-a bătut joc de anchetă procurorul Popescu Ce constatase Inspecția Judiciară: „Inspectorii de caz au reținut că procurorul a nesocotit din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material care permiteau pătrunderea în imobilul numitului Dincă Gheorghe cu mandat de percheziție, anterior orei 6:00. S-a constatat că urmărirea penală s-a desfășurat fără coerentă, informațiile au fost colectate disparat, procurorul nu a impus comunicarea într-o singură direcție. Informațiile au fost disipate, iar necoroborarea lor a condus la pierderea consistenței fiecăreia întrucât existau mai multe indicii care doar cumulate puteau conduce la identificarea autorului și găsirea minorei. Lipsa de organizare și de coordonare a activităților a generat ignorarea stării de flagranță în care se află prezumtivul autor al infracțiunii continue, către care se îndreptau toate indiciile obținute în dată de 25 iulie 2019, respectiv: identificarea mărcii și ulterior a numărului de înmatriculare a mașinii în care a fost luată minoră, identitatea proprietarului mașinii, identitatea utilizatorului numărul de telefon, aspectele exterioare ale locuinței numitului Dincă Gheorghe, conținutul apelurilor la 112”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră