joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: salariu

127 articole
Eveniment

Salariul mediu net în administrația publică

Salariul mediu net în administrația publică a ajuns la 7.055 lei/lună, cu 1.000 de lei mai mult decât acum un an și cu aproape 2.000 de lei peste media pe economie, arată datele Institutului Național de Statistică. Citește și: Eternul bugetar Rafila deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei Salariul mediu net în administrația publică Câştigul salarial mediu net, pe întreaga economie, a fost 5176 lei, în creştere cu 58 lei (+1,1%) față de luna mai 2024. În administrația publică, din mai în iunie 2024, salariul mediu net s-a majorat cu 266 de lei. Creșterea anuală a salariului mediu net în administrația publică - fără structurile militarizate - a fost de aproape 17%, cu mult peste rata inflației. În învățământ, salariul mediu net a fost, în iunie 2024, 5808 lei/lună, iar în sănătate și asistență socială - 5274. Comparativ cu luna iunie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 12,5%. „A fost o lună cu încasări bune ale ANAF, dar cheltuielile sunt colosale, atât pe partea de funcționare a instituțiilor statului, cât și pe partea de investiții (...) Au intrat în vigoare măsurile care privesc creșterile salariale etapa a 2-a. Influența lor este de un miliard de lei lunar. De asemenea, la cheltuielile de investiții, bugetul și plățile care s-au efectuat sunt record. De la 1 septembrie, intră în vigoare recalcularea pensiilor, care adaugă o influență de 2 miliarde de lei lunar”, a spus, azi, ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, într-un interviu pentru Profit.

Salariul mediu net în administrația publică Foto: Inquam/Octav Ganea
Eternul bugetar Rafila deține peste șapte milioane de lei Foto: Facebook
Politică

Eternul bugetar Rafila deține peste șapte milioane de lei

Eternul bugetar Alexandru Rafila, ministrul PSD al Sănătății, deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei, arată ultima sa declarație de avere. Citește și: Psihiatrul Diaconu, consilierul lui Rafila, anunță că demisionează după ce a apărat uciderea pacienților de la „Sf. Pantelimon” Rafila a fost bugetar întreaga sa carieră. Mai mult, el a profesat puțin timp medicina, fiind funcționar în sistemul medical de stat, de la postul de director general al DG de Sănătate Publică și Inspectia Sanitară de Stat (2001-2004) la secretar de stat și ministru. Eternul bugetar Rafila deține peste șapte milioane de lei Potrivit declarației de avere din 2024, ministrul PSD al Sănătății deține în conturi, în lei, euro și dolari, echivalentul a circa 3,77 milioane de lei. La aceste sume se adaugă: „împrumuturi personale” către persoane fizice neprecizate de aproape 445.000 euro (2,22 milioane de lei) acțiuni la Trasngaz, Banca Transilvania și Teraplast în valoate totală de peste 1,15 milioane de lei Rafila a câștigat, în anul fiscal 2023, 153.000 lei, net, de la ministerul Sănătății, 124.000 lei de la universitatea de medicină și aproape 13.000 de lei de la Institutul Matei Balș. În același an, el a vândut către Fundația Studiul Nanoneuroștiințelor o mașină, cu peste 200.000 de lei. Rafila deține un BMW, un apartament de 127 mp în București și o casă de vacanță la Râșnov, de 300 mp.

Ce salariu are fiul procurorului Horodniceanu Grupaj foto: dezvaluirea.ro
Eveniment

Ce salariu are fiul procurorului Horodniceanu

Ce salariu are fiul procurorului Daniel Horodniceanu, recent angajat la instituția la care lucrează tăticul său, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM): circa 6.500 de lei pe lună, în medie, în 2023. Citește și: Încă o idee a lui Boloș, strecurată într-o ordonanță de urgență: nu-ți poți vinde casa sau terenul dacă ai fie și un leu datorie la stat Ce salariu are fiul procurorului Horodniceanu Potrivit declarației de avere depusă de Andrei Horodniceanu în calitate de „asistent al judecătorului de la Curtea de Apel Iași”, în anul fiscal 2023 el a avut un salariu net, anual, de 41.889 de lei de la CSM plus încă 3.307 lei de la Curtea de Apel Iași, unde a fost „asistent al judecătorului”. Dacă luăm în considerare că el lucrează din data de 2 mai 2023, înseamnă că el a câștiga circa 6.500 lei/lună, net. Horodniceanu Junior nu are absolut nici un fel de alte bunuri, casă, mașină, terenuri sau conturi în bancă, dar familia sa deține o avere fabuloasă. În ianuarie 2024, când presa a scris despre această angajare dubioasă, Tribunalul Iași refuza să spună ce salariu are Horodniceanu Junior: „În privința întrebării dumnevoastră cu privire la salariul net al domnului Andrei Horodniceanu, nu vă putem oferi un răspuns, având în vedere că această informație este confidențială și excede dispozițiilor Legii 544/2001”, se arăta într-un răspuns către site-ul Dezvăluirea.ro. Fiul celebrului procuror Horodniceanu a fost angajat la Tribunalul Iași, pe un post de expert jurist, printr-un concurs organizat de CSM-ul unde tăticul este vicepreședinte, scria site-ul Dezvăluirea. La concurs au fost 31 de candidați, Andrei Horodniceanu s-a clasat pe locul V la proba scrisă, însă și-a surclasat competitorii pentru postul de expert jurist la Tribunalul Iași la proba orală.

Procurorul general a strâns o avere dând statul în judecată Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Procurorul general a strâns o avere dând statul în judecată

Procurorul general al României, Alex Florența, care ar trebui să reprezinte “interesele generale ale societății“, a strâns o mică avere dând statul în judecată pentru “drepturi salariale restante“. Citește și: Falsuri prin omisiune în serie în CV-ul depus de Mihai Tudose la Parlamentul European. Premierul Ciolacu îl susține să fie comisar european pe buget-finanțe “În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor“, se arată în articolul 131 din Constituția României. Procurorul general a strâns o avere dând statul în judecată Însă, în ultimii trei ani, procurorul Alex Florența pare să fi reprezentat, cu succes, propriile interese: a dat statul în judecată pentru a obține o majorare a salariilor și a câștigat. Soția sa, acum angajată la CSM, a procedat identic. Ce sume a câștigat în ultimii trei ani procurorul Florența dând statul în judecată: 2024 (declarația de avere se referă la anul fiscal precedent, 2023, iar sumele sunt net, nu brut): 86.997 de lei pentru el și 92.714 lei pentru soția sa 2023: circa 97.000 de lei pentru el, puțin sub 78.000 de lei - soția sa 2022: puțin sub 50.000 de lei În anul fiscal 2023, salariile sale au însumat circa 390.000 de lei. Soția sa a adunat circa 394.000 de lei, cu tot cu diurne. În aprilie 2024, el a făcut parte din delegația care a vizitat Brazilia, pe șest, fără nici un anunț public. Florenta și Alina Corbu în Brazilia O fotografie cu ministra Justiției, șeful procurorilor și șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost publicată în 8 aprilie de Curtea de Justiție din Sao Paolo. Alina Gorghiu, Alex Florența și Alina Corbu s-au aflat într-o delegație oficială în Brazilia, conform instituției de justiție din São Paulo, dar care nu a fost anunțată oficial de instituțiile românești.

Cum a ajuns un plagiator ca Bogdan Licu să încaseze de la stat 13.500 euro/lună Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Cum a ajuns plagiator încaseze de la stat 13.500 euro/lună

Cum a ajuns un plagiator notoriu, care abia a absolvit o facultate privată, să încaseze pensie și salariu de la stat de circa 13.500 euro/lună: Bogdan Licu, controversatul fost prim-adjunct al procurorului general al României, s-a pensionat, imediat ce PSD l-a propulsat la Curtea Constituțională. Citește și: De ce Sorin Grindeanu este direct responsabil de dezastrul din Transporturi: de la haosul de pe Otopeni și de la Tarom, la CFR-ul falit și închiderea haotică a Văii Oltului În consecință, în anul fiscal 2023, Licu a încasat un salariu, net, anual, de 413.745 de lei și o pensie specială de 383.000 de lei. El are doar 54 de ani. Soția lui Bogdan Licu, fost procuror șef al Parchetului General și actual judecător la Curtea Constituțională a României, a fost angajată într-un proiect al lui Alexandru Cumpănașu, derulat din fonduri europene, în parteneriat cu statul. În același timp, Monica Licu lucra pentru Serviciul Român de Informații, a arătat o anchetă context.ro. Cum a ajuns un plagiator să încaseze de la stat 13.500 euro/lună Ultima sa declarație de avere arată cum a prosperat Bogdan Licu după numirea la CCR: și-a cumpărat două apartamente în București, unul de 107 mp, altul de 111 mp și-a cumpărat un Lexus NS, un SUV hibrid care costă circa 60.000 de euro a achiziționat ceasuri de 7.000 de euro, plus arme de vânătoare de o valoare neprecizată a vândut un apartament, cu suma de 274.000 de euro. În 2022, presa a prezentat studiile dubioase ale lui Licu, inclusiv un doctorat suspect de plagiat. “Bogdan Licu a urmat Universitatea particulară Spiru Haret din București în perioada 1991-1995, iar examenul de licență în Drept l-a susținut la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în februarie 1996, pentru că Spiru Haret nu era acreditată și nu avea dreptul de a organiza examene de licență, a scris jurnalista Emilia Șercan. În anul I, Licu a avut media 6,69, în anul II – 7,25, în anul III – 7,80, iar în anul IV – 6,60, cu o medie generală a celor patru ani de studiu de 7,08. Potrivit jurnalistei, Licu a obținut nota 5 la examenul de licență la Drept penal și 6 la examenul de Drept civil“, a relatat Hotnews. În noiembrie 2021 Bogdan Licu a câștigat în instanță dreptul de a renunța benevol la titlul de doctor obținut cu teza sa suspectată de plagiat, cu un doctorat coordonat de către Gabriel Oprea la Academia SRI.

Pensiile speciale ale șefului CCR, Marian Enache, au crescut cu 50% Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Pensiile speciale ale șefului CCR au crescut cu 50

Pensiile speciale ale șefului CCR, Marian Enache, suspectat că a fost turnător la Securitate, au crescut cu peste 50%, într-un an, ajungând la sume astronomice: acesta a încasat în anul fiscal 2023 două pensii speciale, care au ajuns, net, la peste 761.000 de lei. Citește și: Un fost turnător al Securității este, probabil, cel mai bine plătit bugetar din România. Doar pensia i-a crescut cu circa 85.000 de lei într-un an CCR a respins, în repetate rânduri, diferitele tentative de a abroga sau diminua pensiile speciale. Toți judecătorii CCR pot beneficia de pensie specială. Marian Enache a fost consilierul lui Ion Iliescu și acum apare frecvent alături de Marcel Ciolacu, la diferite evenimente publice. De la 1 ianuarie 2024, pensiile obișnuite s-au indexat cu doar 13,8%. Pensiile speciale ale șefului CCR au crescut cu 50% În medie, doar din pensiile speciale Enache a încasat în medie, net, circa 63.500 de lei pe lună, adică peste 12.500 de lei. Datele apar în ultima sa declarație de avere, depusă în iunie 2024, dar care cuprinde date din anul fiscal 2023. În anul fiscal 2022, cele două pensii speciale încasate de șeful CCR - una de “magistrat“, pentru că este membru al CCR și alta de fost parlamentar - au însumat circa 495.000 de lei. În consecință, pensiile sale au crescut cu 52-53%. Și salariul lui Marian Enache s-a majorat cu peste 25%. În anul fiscal 2022 acesta era, net, anual, de 374.725 de lei. În 2023, a ajuns la 473.298 de lei. În total, Enache - un fost avocat obscur din Vaslui, care a făcut carieră după 1990 alături de Ion Iliescu - a încasat de la stat peste 1,2 milioane de lei, în 2023. În 2009, Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității a precizat că Marian Enache a avut dosar de rețea, dar că dosarul nu mai există în arhivele CNSAS. „În baza notei de constatare nr. S/DI/I/585, din data de 23.03.2009, întocmită de către Direcţia de Specialitate, din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în care se regăsesc următoarele elemente: SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond reţea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, susținea CNSAS.

Ce salariu îi plătesc contribuabilii lui Greblă Foto: Facebook
Politică

Ce salariu îi plătesc contribuabilii lui Greblă

Ce salariu imens îi plătesc contribuabilii lui Toni Greblă, autorul haosului de la alegeri, dublu pensionar special și revoluționar de Gorj: potrivit datelor de pe site-ul Autorității Electorale Permanente, el câștigă lunar, net, 18.427 de lei. Datele apar în fișa pe februarie privind salariile din AEP, instituție cu peste 400 de angajați. Citește și: VIDEO Controversa Babasha – artistul român va fi prezent și în al doilea concert de la București al trupei Coldplay: „Străinii ne apreciază, doar românii nu ne apreciază. Urmează un show și mai și” Însă informațiile de pe site-ul AEP sunt neclare, nefiind menționat dacă se acordă sau nu angajaților spor de condiții vătămătoare - pe care-l primesc aproape toți bugetarii din București - sau pentru că gestionează fonduri europene. Haosul de la organizarea acestor alegeri - cu numeroase acuzații de fraudă și cu o numărătoare a voturilor nefinalizată după patru zile - a făcut ca numeroși politicieni să ceară demisia lui Greblă din fruntea AEP, poziție pe care ocupat-o cu ajutorul PSD. Ce salariu îi plătesc contribuabilii lui Greblă Însă Toni Greblă, care are 70 de ani, mai încasează și două pensii speciale și are și indemnizație de revoluționar de Gorj. Evenimentele din decembrie 1989 l-au prins în poziția de avocat la Târgu Jiu. Nu este clar ce merite a avut în înfăptuirea revoluției din decembrie 1989. Între 1993 și 1997, Toni Greblă a lucrat la misiunea permanentă a României de pe lângă sediul ONU de la Geneva, deși nu avea nici o legătură cu diplomația. Cât a încasat Greblă din pensiile speciale, plus indemnizația de revoluționar, în anul fiscal 2022: 272.000 lei, net, din pensia specială de magistrat 47.150 lei – pensia anuală de ex-senator 13.224 – indemnizația de revoluționar. În 2012, prsa scria că el a primit gratuit și loc de veci, la Târgu Jiu, fiind revoluționar. Familia Greblă deține o avere uriașă, deși soția sa este pensionară. Doar în 2023, a vândut o casă și un teren pentru care a încasat 720.000 de euro. În conturile bancare deține circa 1,2 milioane de lei și are două mașini din care un Mercedes, din 2018.

Un judecător din CSM, Alin Ene, își compară salariul cu cel al unui frizer Foto: Facebook
Eveniment

Un judecător își compară salariul cu cel al unui frizer

Un judecător din CSM, Alin Ene, își compară salariul cu cel al unui taximetrist sau frizer: „Cât plătești la frizeria de cartier pentru două tunsori? Cât dai pe două meniuri fast-food? Cât plătești pentru două curse unui șofer de taxi/ride sharing? Atât plătește statul într-un an unui judecător pentru fiecare dosar pe care îl are de soluționat!”, a scris el, pe Facebook. Potirvit ultimei declarații de avere depuse de Ene, în anul fiscal 2022 el a avut un salariu net anual de 173.034 de lei. În plus, el primise 54.279 de lei pentru „diferențe salariale, dobânzi legale”, ceea ce de obicei înseamnă că a dat statul în judecată pentru recalcularea salariului și a câștigat. Însă, pe Facebook, judecătorul s-a plâns că judecătorii sunt prost plătiți și a făcut un calcul din care reiese că judecătorii sunt plătiți cu 70 de lei pentru fiecare dosar. Citește și: Decizie scandaloasă a justiției: fiii „vrăjitoarei” Sidonia, suspecți într-o crimă brutală, eliberați din arest! „Vrăjitoarea” a dat o petrecere cu sute de invitați Un judecător își compară salariul cu cel al unui frizer „Realitatea în cifre, dincolo de emoții, exagerări și dezinformări. 70 lei = 2 tunsori bărbătești = 2 meniuri fast food = 2 curse taxi/ride sharing = activitatea judecătorului pentru un an într-un dosar înregistrat la judecătorie. În anul 2023, venitul net lunar al unui judecător definitiv la început de carieră la judecătorie era de 8.493 de lei. Pentru o perioadă, la acesta se adăuga, potrivit legii, norma de hrana în valoare de 202 lei. În același an, fiecărui judecător de la judecătorie i-a revenit spre soluționare un număr mediu de 1454 de dosare. Din cele două date rezultă un salariu net anual de aproximativ 70 lei/dosar. O fi mult? O fi puțin? E greu de spus, neexistând un mercurial al salariului cuvenit judecătorului pentru fiecare dosar. Desigur, este de competența celorlalte două puteri în stat să analizeze cât valorează munca depusă de un judecător și cât este dispus statul să plătească pentru această muncă, apoi să găsească justul echilibru între cele două. Nu ne plângem, nu ne lamentăm, dar trebuie să asigurăm posibilitatea unei informări corecte și reale într-un noian de informații denaturate, exagerate sau de-a dreptul false, rostogolite în spațiul public și în online. Asta pentru cine este capabil să vadă dincolo de senzațional și de adevăruri servite la cheie și este dispus să cerceteze singur pentru a ajunge la adevăr. Certitudinea: Cât plătești la frizeria de cartier pentru două tunsori? Cât dai pe două meniuri fast-food? Cât plătești pentru două curse unui șofer de taxi/ride sharing? Atât plătește statul într-un an unui judecător pentru fiecare dosar pe care îl are de soluționat!”, a scris judecătorul. Însă calculul său este discutabil fiindcă pornește de la un salariu mimim și fiindcă ia în calcul dosarele înregistrate, nu pe cele efectiv rezolvate. Presa a relatat, recent, cazul judecătoarei din Iași care a amânat zeci de dosare într-o singură zi, spunând că nu are chef să judece.

Salariul uriaș al directorului Zonei Libere Sulina, Dragos Ionita Foto: Captură video
Politică

Salariul uriaș al directorului Zonei Libere Sulina

Salariul uriaș al directorului Administrației Zonei Libere Sulina (AZLS), regie cu pierderi masive și cu doar 26 de angajați, dintre care cinci paznici: pesedistul Dragoș Ioniță, numit în funcție de Consiliul Județean controlat politic de Horia Tedorescu, are o „indemnizație lunară fixă” de 21.000 de lei. Pentru comparație, salariul de bază, în februarie 2024, al directorului medical al Spitalului Județean Tulcea - instituție cu circa 1.500 de angajați - era de doar 17.140 de lei, salariul brut ajungând la 23.740 de lei. Citește și: Administrația Zonei Libere Sulina, cuibușor de pesediști, inclusiv contabila de 75 de ani a organizației PSD. Regia, subordonată Consiliului Județean, un dezastru financiar Zonele libere sunt definite ca zone închise de pe teritoriul vamal al Uniunii Europene în care mărfurile din afara Uniunii pot fi introduse fără taxe de import, alte taxe și măsuri de politică comercială. În Polonia și Letonia, regiunile unde se află astfel de zone libere au înregistrat o creștere economică cu 7% peste medie, arată un studiu din 2023 al UE. Salariul uriaș al directorului Zonei Libere Sulina Decizia a fost luată în februarie de consiliul de administrație a AZLS, la solicitarea lui Ioniță. Acesta a absolvit facultatea la 33 de ani, fiind patron al unei pensiuni turistice până în 2017, când a preluat conducerea AZLS. Șeful AZLS pe vremea când făcea ce știa mai bine Zona Liberă Sulina a avut din 2021 pierderi anuale de sute de mii de lei. La 29 februarie 2024 avea datorii curente de peste 410.000 de lei. Consiliul Județean Tulcea urmează să o subvenționeze, în acest an, cu nouă milioane de lei. Subvenție masivă pentru AZLS Regia are 26 de angajați: cinci paznici, cinci muncitori și 16 angajați TESA. Administrația Zonei Libere Sulina (AZLS) este cuibușor de pesediști, din conducere făcând parte inclusiv contabila de 75 de ani a organizației locale a PSD. Această administrație este organizată sub forma unei regii subordonate Consiliului Județean Tulcea, dominat de PSD și condus de Horia Teodorescu. Acesta este consiliul județean care administrează cel mai penibil aeroport „internațional” din România: prin aeroportul Tulcea au trecut doi pasageri în primul trimestru din 2024. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii au investit-o în aeroportul Tulcea, prin care, în primul trimestru, au trecut exact doi călători Datele publice ale AZLS arată un dezastru financiar: anii 2021, 2022 și 2023 s-au încheiat pe pierdere, iar în 2023 din veniturile prognozate de 122 de milioane de lei s-au realizat doar 14 milioane de lei, adică 11,75%.

Primărița Olguța Vasilescu și-a crescut salariul cu 50.000 de lei
Eveniment

Primărița Olguța Vasilescu și-a crescut salariul cu 50.000 de lei

În timp ce Ciolacu proclama austeritatea, primărița PSD Olguța Vasilescu, care administrează municipiul Craiova, și-a crescut salariul, în 2023, cu 50.000 de lei, net. Averea familiei a crescut cu mai multe case și apartamente, majoritatea fiind „moștenite”. Citește și: Ce sumă a câștigat Piedone în mod onest, muncind la pușcărie. Restul averii sale uriașe, donată copiilor „Tăiem de la demnitari și ajutăm fermierii români!”, scria președintele PSD Marcel Ciolacu, pe Facebook, la 8 mai 2023. Salariile primarilor și președinților de consilii județene au crescut cu 5% de la 1 ianuarie 2024, la fel ca în cazul tuturor bugetarilor. „Am auzit voci din partea primarilor care susţin că au salariul cât o învăţătoare, sincer”, a argumentat ministrul Dezvoltării, Adrian Veștea. Primărița Olguța Vasilescu și-a crescut salariul cu 50.000 de lei Însă salariul primarului Craiovei, Olguța Vasilescu (PSD), este mai mare decât al președintelui României. În anul fiscal 2022, el era de 164.268 de lei, net anual. În anul fiscal 2023, a sărit la 214.394 de lei, anual, net. Soțul ei, Claudiu Manda, care este pe locul II în clasamentul chiulangiilor din Parlamentul European, a avut un salariu net, anual, de peste 93.000 de euro. În 2023 și 2024, familia a mai acumulat: un apartament în Popești Leordeni, unul în Craiova și o casă în Vârvoru de Jos (Dolj) - moștenite trei terenuri intravilane, din care unul de 3.300 mp în Vârvoru de Jos - moștenite în perioada 2022-2023 a achiziționat o casă de 332 mp în Craiova colecția de bijuterii a familiei a crescut cu 5.000 de euro Din 2019, când a ajuns europarlamentar, Claudiu Manda a cumpărat un apartament de 76 mp la Bruxelles. Potrivit politico.eu, Claudiu Manda a ratat să fie prezent la aproape jumătate din voturile în plenul Legislativului de la Bruxelles. Rareș Bogdan, prim-vicepreședinte al PNL și numărul doi pe listele de candidați PSD-PNL, ocupă un onorabil loc V în topul chiulangiilor din parlamentul European. El a ratat prezența la 32,8% din voturile din plen. Pe locul I în clasamentul chiulangiilor se află un europarlamentar grec care se află în pușcărie, Ioannis Latimos.

Cu cât a crescut salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea Foto: Instagram
Eveniment

Cu cât a crescut salariul pensionarului Pandele, soțul Firea

Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari: în anul fiscal 2022, acesta a câștigat, net, 120.457 de lei, iar în 2023 a fost răsplătit cu 162.506 lei, net, anual. Citește și: EXCLUSIV Jandarmeria cumpără veste, căști și scuturi antiglonț de la o firmă deținută de un fost polițist și de o chinezoaică cu conexiuni în Dragonul Roșu Cu cât a crescut salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea Cu o creștere de 42.000 de lei a salariului net anual, primarul Pandele și-a majorat acest tip de venit cu circa 34%. În plus, din august 2022, soțul Gabrielei Firea este pensionar. În anul fiscal 2023, pensia sa a fost de 58.497 de lei, net. Născut în aprilie 1961, el s-a pensionat la doar 61 de ani. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând peste 220.000 euro. Însă, la finalul anului 2023, familia a vândut prin licitație bijuterii de aproape 10.000 de euro. Dar această sumăp nu se regăsește în conturile familiei, unde cuplul Pandele-Firea deține, în total, sub 19.000 de lei. Senatoarea Gabriela Firea a câștigat în anul 2023, când a fost și ministru, foarte puțin sub 160.000 de lei. Familia deține doar o casă, în Petrăchioaia, de 240 mp, plus 2240 mp de teren în intravilanul aceleiași localități.

Cum și-a umilit Diana Șoșoacă soțul
Politică

Cum și-a umilit Diana Șoșoacă soțul

Cum și-a umilit Diana Șoșoacă soțul, Silvestru, de care se desparte cu scandal: în declarația de avere depusă acum câteva zile la Biroul Electoral Central ea a scris că acesta avea funcția de „secretară” la cabinetul ei de avocatură. Citește și: Cîrstoiu: „N-aș exclude nici niște zone din PSD care mă atacă”. Candidatul PSD-PNL la primăria Capitalei a spus că l-ar refuza pe Ciolacu dacă i-ar cere să se retragă Cum și-a umilit Diana Șoșoacă soțul În declarațiile precedente, când nu era certați, se poate constata că Diana Șoșoacă scria că soțul ei este „secretar”, nu secretară. În această ultimă declarație de avere, soțul ei primea un salariu anual, net, de 23.319 lei, adică sub 2.000 de lei pe lună, în medie, în anul fiscal 2023. Diana Șoșoacă a câștigat 130.000 de lei din funcția de senator. Totuși, acest salariu este mult peste ceea ce îi oferea soțului ei în anii precedenți. Potrivit declarațiilor de avere din iunie și decembrie 2021, Dumitru Silvestru Șoșoacă a avut un venit, anual, de doar 6.994 de lei, în calitate de „secretar” la cabinetul de avocatură al soției. Aceste declarații se referă la anul fiscal 2020. Însă, în declarația de avere din 2022, care se referă la anul fiscal 2021, domnul Șoșoacă a câștigat 16.651 de lei, tot din pozția de secretar. În 2023, doamna Șoșoacă i-a mai acordat un bonus substanțial soțului, astfel încât acesta a câștigat, în anul fiscal 2022, 18.288 de lei. În 2023, senatoarea și-a promovat soțul în funcția de prim-vicepreședinte al partidului pe care-l conduce, SOS România. Însă, în 2024, cei doi s-au certat, el a fost exclus din partid și a început și procedura de separare a familiei.

Armata obligatorie, plătită în statele UE (sursa: Facebook/NATO)
Eveniment

Armata obligatorie, plătită în statele UE

Armata obligatorie, plătită în statele UE. Recent, Letonia și Estonia au cerut țărilor europene membre NATO să reintroducă serviciul militar obligatoriu, pentru a se pregăti pentru o posibilă amenințare din partea Rusiei. Armata obligatorie, plătită în statele UE Rusia a fost, de altfel, motivul pentru care mai multe țări ale Uniunii au păstrat sau au reintrodus serviciul militar. Cel mai recent, în 2023, Letonia a apelat la armata obligatorie. Citește și: Armata obligatorie, respinsă de parlamentari. „Stagiul militar obligatoriu nu e nici oportun, nici posibil”, spune șeful Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Laurențiu Leoreanu La începutul anului 2024, Croația a dat semne că va reintroduce obligativitatea serviciului militar. În prezent, serviciul militar este obligatoriu în Austria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania și Suedia. În restul UE, în majoritatea țărilor care au abolit acest sistem, voluntariatul pentru armată e în declin.Guvernele europene caută soluții pentru a atrage tinerii în armată. Polonia, cea mai mare armată din UE Din punct de vedere al efectivelor militare, Polonia are cea mai mare armată din Uniunea Europeană, cu 202.100 de militari activi (dintr-o populație de puțin sub 37 de milioane de locuitori). Pe locul doi este Franța: 200.000 de militari activi (dintr-o populație de peste 68 de milioane de locuitori), la care se adaugă 41.000 de rezerviști. Germania, cu o populație de peste 84 de milioane de locuitori, are 181.600 de militari activi și 33.000 de rezerviști. În majoritatea țărilor UE, armata are mai puțin de 50.000 de militari activi Armatele europene au un număr scăzut de ofițeri, în comparație cu alte puteri geopolitice. Unul dintre motive: cheltuieli militare reduse. Citește și: Armata obligatorie nu poate fi evitată în România: „Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi” (Iulian Fota) Mai multe state membre ale Uniunii au o armată cuprinsă între 25.000 și 45.000 de soldați activi. Este cazul Țărilor de Jos (41.380), Bulgaria (37.000), Cehia (28.000) și Belgia (25.000). Țările cu cel mai mic număr de personal în armată sunt: Letonia (17.250), Cipru (12.000), Estonia (7.700) și Malta (1.700 de militari activi). România, a 47-a armată în lume (din 145 de state) conform clasamentului Global Firepower, are 81.300 de militari activi și 55.000 de rezerviști. Austria, armată obligatorie de 69 de ani În Austria, conscripția este obligatorie pentru bărbați din 1955. La cerere antrenamentul militar poate fi transformat în serviciu civic. În ultimii ani, aproximativ 45% dintre recruții eligibili au decis să facă serviciu în folosul comunității. De la 1 ianuarie a.c., conscrișii primesc un salariu de bază de 585 de euro pe lună. Salariile din armată, în perioada de formare, indiferent de cariera aleasă, subofițer sau ofițer, pornesc de la 1.365 euro net pe lună și sunt scutite de impozitul pe venit. Beneficiile suplimentare includ: mâncare și cazare gratuite, transport gratuit, și sporuri de sprijin pentru familie. Potențialii ofițeri de carieră primesc lunar din a 13-a lună de pregătire 2.910 euro brut (plus bonusuri de sărbători și Crăciun). Doar 100 euro/lună pentru înrolați în Cipru În 2016, Cipru a redus perioada serviciului militar obligatoriu de la doi, la un an. După împlinirea vârstei de 18 ani, ciprioții nu pot părăsi țara dacă serviciul militar obligatoriu nu a fost îndeplinit sau dacă nu există învoire specială, dată de Armată. Obligativitatea serviciului militar vizează și femeile. După terminarea liceului, tinerele trebuie să se prezinte la unitățile militare, o dată pe săptămână, timp de un an. Aici primesc cursuri de asistență medicală. După îndeplinirea serviciului militar, bărbații trebuie să se prezinte la unitățile militare de patru-cinci ori pe an, câte două zile, pentru antrenamente. Pentru perioada de serviciu obligatoriu, conscrișii primesc 100 de euro pe lună. Salariile ofițerilor în Armata cipriotă pornesc de la 12.620 de euro pe an. Pentru un ofițer al forțelor armate cu peste 20 de ani, salariul mediu de bază începe de la 29.320 de euro. Danemarca introduce armata obligatorie și pentru femei Salariul unui conscris danez este de 1.138 de euro pe lună. La acesta, se adaugă o sumă de 33 de euro pe zi, pentru masă. În plus, conscrișii primesc cazare și transport gratuit. În Danemarca, deși conscripția este obligatorie, doar 10% își efectuează efectiv serviciul militar în fiecare an. Restul aleg serviciul civil. Anul trecut, motivând egalitatea între sexe, guvernul danez a inițiat un proiect de lege, care prevede serviciul militar și pentru femei. De asemenea, noua lege vizează creșterea perioadei serviciului militar de la aproximativ patru la 11 luni.Se prevede ca aceasta să intre în vigoare în 2026. Estonienii se înrolează voluntar masiv Estonia, cu o populație mai mică de 1,4 milioane de locuitori, are nevoie de o armată de 60.000 de oameni. În prezent, armata estonă include în jur de 4.000 de militari de carieră, 3.500 de recruți și o Armată de Rezervă și Teritorială. Totalul forțelor armate care pot fi activate în caz de criză: 43.000 de persoane. În Estonia, serviciul militar este obligatoriu și durează între opt și 11 luni. Un conscris primește o indemnizație lunară din ziua sosirii la locul serviciului militar și până la încheierea serviciului militar. Indemnizația se plătește în funcție de serviciul ales pentru antrenament. Pentru un soldat, aceasta e de 115 euro pe lună. Pentru un caporal, 140 de euro pe lună, pentru un sergent, 200 de euro pe lună. Indemnizațiile cresc din a noua lună de serviciu militar: pentru soldați și caporali, aceasta este de 170 de euro pe lună. Dacă înrolații au copii, pot solicita o indemnizație lunară de 900 de euro per copil. Din 2022, tinerii care termină liceul pot opta să facă serviciul militar obligatoriu cu colegii. Înscrierile voluntare în armată au crescut de la an la an. Dacă, în 2018, 29% dintre militari erau voluntari, în 2022 numărul acestora a crescut la 63%. Salariile în armata estonă variază de la 1.900 de euro pe lună (pentru soldații nou intrați), până la 4.600 de euro, pentru personalul militar cu până la 20 de ani de experiență. Deținuții finlandezi, mai bine plătiți decât soldații În Finlanda, conscrișii nu primesc un salariu, ci doar o diurnă. Pe perioada serviciului militar obligatoriu, primesc cazare, hrană și îngrijire medicală, precum și îmbrăcăminte. În timp ce recruții care servesc timp de jumătate de an primesc o diurnă de 5,40 euro, deținuții din închisori pot câștiga 6,22 sau chiar 8,95 euro pe zi. Salariile medii anuale ale ofițerilor din armata finlandeză variază între 20.760 și 66.960 de euro. Amnesty International critică Grecia În Grecia, serviciul militar obligatoriu poate dura de la nouă luni la un an și este obligatoriu doar pentru bărbați. Deși justificată de existența unor amenințări teritoriale din cauza tensiunilor dintre Turcia și Cipru, conscripția e din ce în ce mai criticată de populație. Presa elenă aseamănă Grecia cu state totalitariste, precum Rusia sau Coreea de Nord. În fiecare an, zeci de mii de tineri greci încearcă să scape conscripție. Deși a fost înființat un serviciu alternativ pentru "obiectorii de conștiință", cei care refuză serviciul militar s-au confruntat cu urmărirea penală și închisoarea, precum se întâmplă în Turcia. Fapt pentru care țara a fost puternic criticată de Amnesty International. Conscrișii nu obțin nimic din serviciul militar. Nu sunt remunerați, nu primesc specializări și nici o educație. Salariile în armata greacă au fost majorate de la 1 ianuarie 2024. Loterie (la propriu) în Letonai Letonia a restabilit serviciul militar obligatoriu în 2023, cu intrare în vigoare din 2024. Conscrișii care se prezintă în mod voluntar vor fi plătiți cu 600 de euro pe lună. În ianuarie, un număr de 500 de conscriși s-au prezentat în mod voluntar. Dintre aceștia, 150 nu au fost eligibili, după examenul medical. Drept urmare, Ministerul Apărării a organizat o loterie, transmisă în direct, în care alți 150 de tineri, născuți în 2004, au fost selectați în mod aleatoriu. Aceștia vor primi lunar, jumătate din suma pe care o primesc voluntarii, adică 300 de euro. Lipsă de personal militar în Suedia După ce a suspendat serviciul militar obligatoriu în 2010, armata suedeză a întâmpinat mari dificultăți în recrutarea soldaților pe bază de voluntariat. În 2015, din 4.000 de înrolări așteptate, doar 1.347 de persoane s-au prezentat. În fața amenințărilor Rusiei în Marea Baltică, Suedia a ales să reintroducă serviciul militar din 2017. Conscrișii nu primesc salariul, ci doar o indemnizația zilnică de 12 euro pe zi. În prezent, armata suedeză se confruntă cu o mare lipsă de personal militar activ, în special din cauza salariilor mici. În 2023, o mare parte a piloților de luptă ai forțelor aeriene a părăsit Forțele Armate. Salariile acestora erau cu aproximativ 1.700 de euro mai mici decât salariile piloților civili. Pentru a umple golul, au fost reangajați piloți pensionari. Aceștia și-au păstrat pensia de serviciu și au primit un salariu mai mare decât salariul final pe care îl avuseseră în calitate de angajați. Lituania, serviciu militar obligatoriu reintrodus Lituania a reintrodus serviciul militar obligatoriu în 2015 pentru bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 26 de ani. Un conscris primește salariul minim lunar și o alocație pentru masă de 5 euro pe zi. Salariul anual mediu al unui ofițer în armata lituaniană pornește de la 35.500 de euro. Un ofițer de armată cu 15 până la 20 de ani de experiență poate câștiga, în medie, 46.160 de euro pe an.

Câte secunde a vorbit deputatul PSD Tudorache și cu cât a fost plătit el pentru asta Foto: Inquam/Adel Al-Haddad
Politică

Câte secunde a vorbit deputatul PSD Tudorache

Câte secunde a vorbit în Parlament deputatul PSD Daniel Tudorache, zis „Diamant”, și cu ce salariu uriaș a fost plătit: după circa 40 de luni de activitate, discursurile sale au însumat fix 106 secunde, inclusiv 39 de secunde la depunerea jurământului. Citește și: Rafila, acuzații insidioase împotriva celor care au construit un spital pentru copiii bolnavi de cancer: „Eu acord prezumţia de bună credinţă”. Răspunsul dur al Oanei Gheorghiu Câte secunde a vorbit deputatul PSD Tudorache De fapt, el a vorbit puțin peste un minut, când a anunțat plenul că este de acord cu percheziția informatică a telefonului său. În plus, în aproape patru ani, fostul primar al Sectorului 1 a depus trei interpelări, toate în 2021. Din 14 martie 2023, nu mai există nici declarații politice depuse de Mihalache în scris. Însă el a apăsat conștincios de fix 4124 butonul de vot, pentru sau împotriva unor proiecte de lege. Pentru această activitate, el a fost plătit de contribuabili cu peste 11.000 de lei pe lună, net. Foto: Facebook Fostul primar PSD al Sectorului 1 Daniel Tudorache este acuzat de DNA că, pentru a ascunde sumele de bani obținute ilicit, ar fi deschis conturi bancare prin intermediul fostei soții și al menajerei sale, ar fi cumpărat cu banii cash imobile de 305.000 euro și 470.000 lei, ar fi acordat unei persoane un împrumut de 920.000 de euro, tot prin intermediul fostei soții și ar fi cumpărat bijuterii scumpe, între care un inel cu diamant în valoare de 80.000 euro, un diamant de 190.000 de euro și un inel de 65.000 euro. De asemenea, fostul edil a cumpărat acțiuni la un club de fotbal. Înă, PSD, condus de Marcel Ciolacu, l-a făcut parlamentar, în 2020. „Dar știe toată România, la Sectorul 1 a fost fraudă electorală. Dovedită, cu imagini…Presupun că, la un moment dat…Sectorul 1 este kilometrul zero al…României”, susținea Marcel Ciolacu în martie 202, la Antena 3. Antena 3 a susținut, alături de PSD, că Tudorache a câștigat, de fapt, alegerile la Sectorul 1 În 2020, după ce DNA l-a pus sub urmărire pe Tudorache, Ciolacu spunea că nu-i va valida mandatul de deputat, dar acest lucru nu s-a petrecut iar fostul primar activează în PSD și în grupul parlamentar al acestui partid.

Creștere salarială la salariații din Finanțe Publice (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Creștere salarială la salariații din Finanțe

Creștere salarială la salariații din Finanțe. Lista actualizată în 2024 a salariilor de la Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice (DGRFP) Iaşi arată o creștere bunicică. Creștere salarială la salariații din Finanțe Astfel, veniturile brute ale angajaților au crescut semnificativ față de ultima raportare, realizată la finalul lunii martie 2023. Sumele de mai jos sunt brute. Citește și: Armata obligatorie în România, o măsură urgentă, a sugerat Klaus Iohannis: „Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar” Salariile pentru finanțiștii ieșeni aflați în funcții de conducere pornesc în prezent de la 12.900 de lei și ajung până la 17.700 de lei, în condițiile în care anul trecut se situau între 10.500 și 14.700 de lei. Funcţiile de execuţie sunt plătite acum cu salarii cuprinse între 5.600 și 15.500 de lei, de la 4.700 – 11.300 de lei în anul 2023. Iar salariații cu funcții contractuale sunt remunerați cu sume între 5.200 și 9.400 de lei, față de 4.100 – 8.400 de lei în urmă cu un an. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră