vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: salarii

277 articole
Politică

Pe șest, salariile judecătorilor de la CCR au crescut cu 50

Pe șest, salariile judecătorilor de la CCR, plus sporurile lor, au crescut cu aproape 50%, arată informațiile publice de pe site-ul Curții Constituționale, publicate la „Transparența veniturilor de natură salarială”. Și pensiile speciale pe care mulți judecători le cumulează cu salariul, vor crește, probabil. Citește și: Un localnic din Bihor a fost bătut, încătușat și amendat de poliție fiindcă a sesizat la 112 transporturile ilegale de pietriș. Transporturile, escortate chiar de polițiști Pe șest, salariile judecătorilor de la CCR au crescut cu 50% Ce arată datele de pe site-ul CCR: În septembrie 2022, președintele CCR, Marian Enache, fost consilier al lui Ion Iliescu, suspectat că a turnat la Securitate, avea un salariu brut de 29.663 de lei și multiple sporuri în valoare totală de circa 12.400 de lei. În total, septembrie 2022: circa 42.000 de lei. În septembrie 2023, când s-au publicat ultimele liste salariale, Enache avea un salariu brut de 47.074 de lei, ceea ce a ridicat și sporurile sale la suma de circa 15.000 de lei. În total, septembrie 2023: circa 62.000 de lei. El mai beneficiază de diurnă și decontarea cheltuielilor de chirie și transport, dar sumele nu sunt precizate. Enache are mai multe terenuri lângă București, dar nu a trecut în declarația de avere nici o locuință. Și judecătorii CCR au înregistrat creșteri substanțiale ale veniturilor salariale: de la un total de circa 41.500 de lei în septembrie 2022 la puțin sub 60.000 de lei în septembrie 2023. Secretarul general al CCR: brut, 26.200 de lei, lunar, în septembrie 2022. Însă, în septembrie 2023, avea aceleași venituriu salariale. Președintele CCR, Marian Enache, are două pensii speciale - de magistrat și de parlamentar - a căror valoare totală a fost în anul fiscal 2022 de puțin sub 500.000 de lei. Președintele CCR, Marian Enache, deține peste 7.400 de metri pătrați de teren în două comune de lângă București. Cel mai valoros teren, de peste 1.100 de metri pătrați, se află la Corbeanca. Într-un cont bancar, Enache a pus în anul fiscal 2022 suma de 68.000 de euro (diferența dintre 258.000 de euro, cât era suma din cont în declarația din 2022, și 326.000 de euro, sumă declarată în 2023). Adică peste 5.600 de euro economisiți, lunar, în medie.

Pe șest, salariile judecătorilor de la CCR au crescut cu 50% Foto: Inquam/Octav Ganea
Salariile uriașe de la compania care va renova o vilă cu 56 milioane euro. Directoarea Pătrășcoiu (foto) și-a secretizat salariul, dar are o avere imensă Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Salariile uriașe compania care va renova o vilă cu 56 milioane euro

Salariile uriașe de la compania care va renova o vilă de protocol cu 56 de milioane de euro: la Compania Națională de Investiții (CNI) salariul mediu pe anul 2024 va fi de 24.615 lei, adică circa 5.000 de euro pe lună. Compania are 390 de angajați. În 2020, la CNI lucrau doar 215 angajați, iar salariul mediu era de 12.015 lei. Față de 2023, salariile cresc cu circa 7%. Citește și: De unde are bani Regia Protocolului de Stat, cea care renovează o vilă cu astronomica sumă de nouă milioane de euro: intermediază tipărirea carnetelor de conducere, cu un profit imens Pentru comparație, salariul net al premierului României este de circa 15.000 de lei pe lună. Salariile uriașe de la compania care va renova o vilă cu 56 milioane euro Compania nu se ocupă de construcții, ci este doar un intermediar între ministerul Dezvoltării, diferite autorități de stat și companii de construcții. Recent, CNI a propus renovarea Vilei Lac 1 - una din vilele de protocol ale RAAPPS - contra sumei de 280 de milioane de lei, respectiv 56 de milioane de euro. Vila Lac 1 are o suprafață de circa 10.400 mp, deci s-ar plăti peste 5.000 euro pentru fiecare metru pătrat renovat, nu nou cosntruit. Directoarea companiei este Manuela Pătrășcoiu, numită în funcție în 2013, când Liviu Dragnea era ministru al Dezvoltării. Anterior, ea fusese contabilă la Rebus. Pătrășcoiu și-a secretizat salariul, dar declarația ei de avere arată că ea deține două vile, în București și lângă București, un apartament (tot în București) și trei mașini uriașe, de tip SUV, respectiv un VW Touareg, un BMW X5 și un BMW X6, cumpărat în 2023. În regimul Dragnea, CNI a investit în stadioanele din Turnu Măgurele și Alexandria.

Teleorman, cel mai prost salarizat județ (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Teleorman, cel mai prost salarizat județ

Teleorman, cel mai prost salarizat județ. Bucureștiul şi judeţele Cluj și Timiș asigură aproape jumătate din fondul total de salarii la nivel naţional, de aproximativ 38 de miliarde de lei. Teleorman, cel mai prost salarizat județ Asta reiese din situaţia făcută pe baza datelor existente la Casa Națională de Pensii Publice în luna ianuarie 2024 (pentru luna noiembrie 2023). Citește și: Secretarul de stat Iulian Fota, care a negociat acordul de securitate cu Ucraina, demis. George Simion a anunțat demiterea, jubilând, cu o zi înainte În aceste zone, angajaţii sunt plătiţi cu bani mai mulţi şi există un număr mai mare de angajatori în comparaţie cu alte regiuni. Salarii care adunate depăşesc pragul de 1 mld. lei regăsim şi în Ilfov - 1,6 mld. lei, Braşov - 1,3 mld. lei, Prahova - 1,2 mld. lei, Argeş şi Constanţa (cca 1 mld. lei). Teleorman se evidenţiază cu cel mai mic fond de salarii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ministerul de Finante vrea să majoreze cu 50% salariile unor angajati Foto: Facebook
Politică

Ministerul de Finante vrea majoreze cu 50% salariile unor angajati

Ministerul de Finante vrea să majoreze cu 50% salariile unor angajati de la Directia Juridică şi să angajeze avocati care să reprezinte România în procesul intentat de Pfizer/BioNTech, se arată într-un proiect de ordonanță pus în dezbatere pe site-ul acestui minister. Citește și: Veniturile legendare ale liderului sindical Sanitas Bărăscu, cel care cere o majorare cu 20% a salariilor în sistemul de sănătate. Soția sa, operatoare RMN, plătită cu o sumă uriașă Ministerul de Finante vrea să majoreze cu 50% salariile unor angajati Pfizer/BioNTech cer obligarea României la executarea contractului de achiziție prin plata prețului pentru cele 28.940.613 doze rămase pe care le-a achiziționat în valoare de 564.341.953,5 euro, respectiv plata către Pfizer România a sumei de 2.780.851.410,07 lei, sub rezerva majorării pe parcursul procedurii, plus dobânda la rata de refinanțare a BCE plus 5 puncte. Procesul va începe la 20 februarie, în fața primei camere a Tribunalului de Primă Instanță francofon din Bruxelles. Acum, Finanțele vor ca zece experți în chestiuni de drept internațional, angajați ai ministerului, să poată primi salarii majorate cu 50%. În plus, acest minister va putea selecta avocații care să reprezinte statul, din țară sau din străinătate. În nota de fundamentare, ministerul condus de Marcel Boloș arată că, în trecut, în astfel de situații, au fost demnitari români care fie refuzau să semneze acte, fie nu se prezentau la întâlnirile cu avocații. Bugetarii refuzau să discute cu avocații sau să semneze acte În consecință, se propune: instituirea obligației persoanelor care au îndeplinit sau îndeplinesc anumite atribuții în cadrul instituţiilor și autorităţilor publice care au gestionat problematica ce face obiectul litigiilor internaționale vizate de actul normativ, inclusiv demnitarii, să participe la întâlnirile solicitate de avocații care asigură reprezentarea juridică în respectivele litigii persoanele respective nu pot refuza să semneze declarațiile de martori, să participe la audierile orale programate și să semneze orice alte documente procedurale specifice fiecărui litigiu internațional, dacă se apreciază de către avocații care asigură reprezentarea juridică că informațiile sau documentele deținute de acestea sunt utile pentru sprijinirea apărărilor României sau a ministerelor. De altfel, în proiectul de ordonanță se prevede că „în termen de maxim 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Sănătății transmite Ministerului Finanțelor toate documentele pe care le deține în legătură cu problematica ce face obiectul dosarului nr.F5331-23 aflat pe rolul Tribunalului de Primă Instanță francofon din Bruxelles”. Nota de fundamentare nu precizează costurile bugetare ale acestor măsuri.

Veniturile legendare ale liderului sindical Sanitas Bărăscu Foto: Facebook
Eveniment

Veniturile legendare ale liderului sindical Sanitas Bărăscu

Veniturile legendare ale liderului sindical Sanitas Leonard Bărăscu, cel care cere Guvernului o majorare cu 20% a salariilor în sistemul de sănătate: în anul fiscal 2022, acesta a încasat peste 800.000 de lei. Citește și: EXCLUSIV Șeful CNAIR admite că podul de la Brăila, deschis circulației, are infiltrații grave de apă pluvială care pot afecta structura de rezistență, dar se ascunde după lipsa recepției Soția sa, pensionară și operatoare RMN, este plătită cu o sumă uriașă de Sanador. Veniturile legendare ale liderului sindical Sanitas Bărăscu În anul fiscal 2022, care apare în declarația de avere din 2023, Bărăscu a avut cinci venituri salariale: președinte al federației Sanitas - 212.007 lei președinte al CNSLR frăția - 201.000 lei președinte consiliu de administrație Sind Tour (compania de turism a sindicatelor) - 275.399 de lei președinte al fundației institutului de studii sindicale - 74.800 de lei administrator la Edu Sind Tour SRL - 87.550 de lei președinte IFN - 6.435 de lei În total, acesta a avut venituri salariale de circa 855.000 de lei. Soția sa este pensionară, având circa 2.000 de lei pe lună. Însă ea este și operatoare RMN la Sanador, care o plătește cu 307.122 de lei pe an și profesoară la Școala Sanitară Fundeni, de unde a luat alți 14.000 de lei, în 2022. Familia Bărăscu deține trei apartamente și o vilă uriașă, de 348 mp, în București.

Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă

Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă: cheltuielile cu salariile bugetarilor, denumite oficial „cheltuieli de personal”, au crescut cu peste 12%, anul trecut, prin comparație cu anul 2022. În schimb, investițiile - așa-numitele „cheltuieli de capital” - s-au prăbușit, înregistrând o diminuare de minus 4,3% față de 2022. Citește și: Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale: Geoană este la aproape 10 procente în fața lui Ciolacu, iar Ciucă este sub Șoșoacă. Drulă, inexistent Informațiile apar în sinteza execuției bugetului general consolidat, după 12 luni din 2023. „Mai mult decât să îmi asum că într-un an electoral voi finaliza reforma sistemul bugetar nu pot să fac (...) Înţeleg aşteptarea, dar chiar să daţi cu pietre într-unul care şi-a asumat acest lucru”, spunea premierul Marcel Ciolacu acum trei zile. Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă „Cheltuielile de personal au însumat 132,7 mld lei, în creștere cu 12,8% comparativ cu anul precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal și-au menținut ponderea la nivelul de 8,4% din PIB”, se arată în nota de fundamentare a execuției bugetare. În 2021, cheltuielile de personal au însumat 111,91 mld lei, în creștere cu 1,8% comparativ cu anul precedent. Deși sinteza execuției bugetare arată clar o scădere a cheltuielilor de capital, nota de fundamentare susține că au cresacut investițiile, prin absorbția fondurilor europene: „Se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 61,58% din totalul cheltuielilor pentru investiții”. Deficitul bugetar a fost în jur de 90 miliarde de lei, adică 5,68% din PIB. Derapajul bugetar a fost de aproximativ 20 miliarde lei în 2023, din cauza cheltuielilor mai mari. Inițial, bugetul era calculat pe un deficit de doar 70 de miliarde de lei, respectiv 4,4%.

Salariile uriașe de la Inspecția Judiciară au explodat Foto: Inspecția Judiciara
Eveniment

Salariile uriașe de la Inspecția Judiciară au explodat

Salariile uriașe de la Inspecția Judiciară au explodat: angajații ei au beneficiat de majorări de 20% din martie în septembrie, potrivit datelor de pe site. Angajații acestei instituții beneficiază de nenumărate diurne și alocații, iar mare parte din inspectori au averi neobișnuit de mari. Citește și: Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM, în legătură cu împărțirea banilor de salarii. ICCJ respinge mesajele „insidioase” și „ofensatoare” ale CSM Salariile uriașe de la Inspecția Judiciară au explodat În martie 2023, inspectorul șef al Inspecției Judiciare avea o indemnizație de bază de 29.269 de lei. În septembrie, aceasta era de 34.621 de lei. În consecință, și sporurile au crescut. În martie 2023, aceste sporuri însumau 8.780 de lei, plus sporul de doctorat - singurul care nu a crescut - de 950 de lei. În septembrie, sporurile ajunseseră la 13.848 de lei. În consecință, veniturile brute ale inspectorului șef al Inspecției Judiciare au sărit de la 39.000 de lei, brut, la circa 49.400 de lei. Inspectorul șef adjunct primea, în martie, circa 37.500 de lei, iar în septembrie ajunsese la 47.900 de lei. Un inspector judiciar avea, în martie, circa 31.500 de lei. În septembrie: peste 46.000 de lei, plus spor de doctorat în unele cazuri. Un șofer de la Inspecția Judiciară câștigă până în 6.300 de lei, brut, lunar. În martie, avea cel mult 5.800 de lei. DeFapt.ro a scris, recent, despre averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară, Poelincă Liliana Sănduța, care, deși avea vilă în Mogoșoaia, încasa sume uriașe pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe”. Citește și: Salarii uriașe la Inspecția Judiciară, instituția care i-a hăituit pe Kovesi și Danileț. Șefa IJ, 13.000 lei/ lună doar „diurnă, chirie și transport”, deși are casă în Mogoșoaia Doar „alocațiile pentru transport la și de la locul de munca” au fost de 15.766 de lei, în anul fiscal 2022, deși comuna Mogoșoaia este la circa 13 kilometri de sediul Inspecției Judiciare, iar judecătoarea deținea o mașină de lux, un Audi A4.

Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM Foto:Basilica.ro
Eveniment

Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și CSM

Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM, în legătură cu împărțirea banilor de salarii. După ce, marți, secția de judecători a CSM i-a trimis o listă publică de întrebări Alinei Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), azi, adunarea generală a judecătorilor de la ICCJ s-a solidarizat în unanimitate cu șefa instituției. Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM În comunicatul ICCJ se vorbește despre „declaraţii sau mesaje publice cu caracter insidios sau ofensator” și pur și simplu li se spune judecătorilor de la CSM că nu este de competența lor s-o întrebe pe Corbu - care gestionează bugetul tuturor instanțelor - cum a distribuit banii de salarii. Discuția este generată de faptul că, după ce judecătorii au câștigat sume uriașe la salarii dând statul în judecată, ministerul de Finanțe a putut achita doar o parte din aceste drepturi câștigate de magistrați. Finanțele au transmis către ICCJ mai multe tranșe de bani pentru plata salariilor restante, dar ICCJ le-ar fi împărțit discreționar, distribuind sume mai mari către judecătorii acestei instanțe. Citește și: A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție: secția de judecători a CSM sugerează că Corbu a împărțit abuziv bugetul de salarii Pe de altă parte, conflictul de acum se datorează și tensiunilor între gruparea Savonea și Alina Corbu. Cum răspunde acum ICCJ întrebărilor transmise de secția de judecători a CSM: „În loc de declaraţii sau mesaje publice cu caracter insidios sau ofensator, indiferent de forma sau de emitentul acestora, constructiv ar fi ca autorităţile să depună diligenţe raţionale şi sporite în cadrul dialogului instituţional legal, pentru găsirea soluţiilor care să corespundă intereselor fiecăruia. Chestionarea modalităţii de îndeplinire a atribuţiilor de ordonator de credite de către Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este în afara competenţelor oferite de lege şi Constituţie Secţiei de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit art. 38 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 305/2022, singura atribuţie recunoscută de lege în materia bugetului este exclusiv în favoarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi doar cu privire la ,«elaborarea propriului proiect de buget cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor» şi la ,«emiterea avizelor conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor.» Modalitatea în care preşedintele instanţei supreme, ca ordonator principal de credite, îşi exercită atribuţiile, în condiţiile legii, nu poate fi în niciun caz una care să afecteze independenţa judecătorilor, ea putând fi, eventual, supusă verificării organelor legal abilitate”, se arată în Rezoluția Adunării Generale a judecătorilor ICCJ. Unanimitate în ICCJ „În acest context, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îşi manifestă solidaritatea şi susţinerea faţă de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în ceea ce priveşte exercitarea de către acesta a plenitudinii atribuţiilor conferite prin Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, precum şi în calitate de reprezentant al puterii judecătoreşti, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, fără interferenţe nejustificate din partea oricăror alte autorităţi şi instituţii publice în afara competenţelor conferite de către legiuitor acestora”, mai arată magistrații. Rezoluția a fost adoptată în unanimitate, în Adunarea Generală a Judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, convocată la solicitarea a 48 de judecători, prin votul a 72 de judecători din totalul de 101 de judecători în funcţie

A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu

A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ): secția de judecători a CSM sugerează că Corbu a împărțit abuziv bugetul de salarii. Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii i-a trimis o scrisoare lui Corbu, în care îi adresează trei întrebări legate de distribuirea banilor de salarii, sugerând că aceasta a favorizat ICCJ. Citește și: EXCLUSIV Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari și noi beneficii financiare Secția de judecători este dominată de gruparea Savonea. Până la finalul anului 2023, șeful CSM a fost judecătorul Daniel Grădinaru, care în trecut a dat mai multe sentințe extrem de controversate împreună cu chiar Lia Savonea. În scrisoarea obținută de DeFapt.ro, secția de judecători a CSM sugerează și că Alina Corbu a capitulat în fața Guvernului, care nu a alocat sumele necesare pentru plata drepturilor salariale câștigate de magistrați prin procese. În debutul scrisorii se vorbește de o stare de „nemulțumire generală pe fondul alocării, lipsite de transparență, a sumelor necesare plății drepturilor salariale restante la sfârșitul anului 2023, cu efecte negative asupra bunei înfăptuiri a actului de justiție în beneficiul justițiabilului”. Din 2023, bugetul instanțelor de judecată este gestionat de Înalta Curte de Casație și Justiție. A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu Iată cele trei întrebări trimise de secția de judecători a CSM către președintele ICCJ: „1. Care este procentul alocat instanțelor judecătorești, în anul 2023, de Guvernul României, din totalul sumelor necesare pentru plata drepturilor izvorâte din titluri executorii reprezentate de hotărâri judecătorești și acte administrative? 2. La alocarea către Înalta Curte de Casație și Justiție și Curțile de Apel, a sumelor primite în condițiile de mai sus, ați păstrat procentul rezultat din răspunsul la întrebarea nr.1? Dacă NU, ce procent ați alocat fiecărei Curți de Apel, respectiv Înaltei Curți de Casație și Justiție, din sumele scadente în anul 2023, la nivelul fiecăreia dintre acestea? 3. Ce criterii ați avut în vedere la stabilirea procentelor despre care s-a făcut vorbire la întrebarea nr. 2, având în vedere că modalitatea de alocare a sumelor de mai sus este percepută ca fiind de natură a încălca independența justiției din perspectiva componentei financiare și de a afecta statutul constituțional al judecătorilor?”

Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari Foto: ICCJ
Justiție

Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor salarii mari

Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari și noi beneficii financiare: potrivit unei note informative, nesemnate și neasumate, obținută de DeFapt.ro, luni a avut loc o întâlnire între procurorul general, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) și procurorii și judecătorii din CSM. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Întâlnirea a avut loc la inițiativa președintelui CSM. Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari Potrivit acestei note, magistrații vor o nouă creștere de salarii, în timp ce ministerul Justiției le oferă doar „menținerea celor aflate în plata la nivel neplafonat”. În plus, magistrații sunt nemulțumiți de limitele impuse de ANAF la decontarea chiriilor. „Grupul de lucru a propus chirii realiste și adecvate cuantumului existent în piață, în timp ce datele comunicate de ANAF (si prezentat de presedinta ICCJ) cu privire la cuantumul mediu al chiriilor este unul care nu este mulțumitor”, se arată în nota obținută de DeFapt.ro. Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” Presa a scris în repetate rânduri despre magistrații care locuiesc la marginea unui oraș mare, dar încasează bani pentru chirie. DeFapt.ro a relatat, acum câteva zile, despre averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară, Poelincă Liliana Sănduța, care, deși avea vilă în Mogoșoaia, încasa sume uriașe pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe”. Locuiesc la marginea Bucureștiului, dar vor mai mulți bani de chirie Ce pretenții au ridicat magistrații, la întâlnirea secretă de luni, potrivit documentului obținut de DeFapt.ro: „Președinta ICCJ și procurorul general, participanți ieri la ședința COMS alături de ministra justitiei si presedinta CSM, au afirmat ca ministra justitiei nu este de acord cu majorări salariale, ci doar cu menținerea celor aflate în plata la nivel neplafonat. Grila de salarizare propusa de CSM așeza sistemul judiciar, din punct de vedere al salarizării, la locul cuvenit și presupunea o majorare a salariilor peste nivelul neplafonat. Membrii secțiilor pentru judecători și procurori nu au fost de acord cu menținerea salariului doar la nivelul neplafonat actual și s-a convenit invitarea ministrei justitiei, de altfel membru de drept al CSM, la ședința de plen de joi pentru o discuție lămuritoare” „Presedinta ICCJ și procurorul general au afirmat că există certitudinea ca și pentru lunile următoare, începând cu salariile pe ianuarie, se vor achita salariile neplafonate. Președintele ICCJ și procurorul general au susținut cu fermitate faptul ca salariile vor fi încasate neplafonat pe viitor, începând cu luna ianuarie. Faptul ca în buget nu sunt sume decât pentru 9-10 luni nu este un impediment, au afirmat președinta ICCJ și procurorul general, intrucat în aproape niciun an nu s a alocat tot fondul de salarii de la începutul anului” În plus, deja sunt discuții legate de viitoarea lege a salarizării magistraților. Participanții la discuția de luni au arătat că nu este clar „cum se va înlătură diferența de salarizare dintre procurorii DNA și DIICOT și judecătorii care judeca astfel de cauze”.

Cresc pensiile, alocațiile copiilor, salariile bugetarilor (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Economie

Cresc pensiile, alocațiile copiilor, salariile bugetarilor

Cresc pensiile, alocațiile copiilor, salariile bugetarilor. Pensiile, indemnizația socială pentru pensionari, salariile bugetarilor, cu unele excepții, și alocațiile pentru copii cresc de la 1 ianuarie 2024. Cel mai probabil, vor crește și unele prețuri, din cauza noilor taxe. Cresc pensiile, alocațiile copiilor, salariile bugetarilor Pensia minimă (sau indemnizația socială pentru pensionari) crește de la 1.125 lei, la 1.281 lei. Punctul de pensie se majorează cu 13,8% de la 1 ianuarie 2024, la 2.032 lei (de la 1.785 lei în prezent). De la 1 septembrie, pensionarii vor mai avea parte de o mărire după recalcularea pensiilor, conform Legii 360/2023. Citește și: Pe autostrăzile lui Umbrărescu, lucrările avansează în ritm de melc: „A intrat în «Clubul 2% pe lună» alături de repetenții clasei”, scrie Asociația Pro Infrastructură Pensiile speciale ale judecătorilor și procurorilor nu se actualizează cu rata medie anuală a inflației în 2024. Alocațiile pentru copii cresc de la 1 ianuarie 2024 cu 13,8% astfel: Copii între 0-2 ani: 719 lei (de la 631 lei) Copii cu handicap 0-18 ani: 719 lei (de la 631 lei) Copii 2-18 ani și cei care urmează cursurile liceale sau profesionale: 292 lei (de la 256 lei) Salariile bugetarilor cresc cu 5% de la 1 ianuarie 2024. Excepție fac angajații din Ministerul Finanțelor, ANAF, Autoritatea Vamală Română, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și casele teritoriale de sănătate și personalul din sistemul de justiție. Și salariile profesorilor vor crește, arată Hotnews.

Deficitul la 11 luni a explodat la 4,64% din PIB Foto: Facebook
Economie

Deficitul la 11 luni a explodat la 4,64% din PIB

Deficitul bugetar la 11 luni, adică în perioada ianuarie - noiembrie 2023, a explodat la 4,64% din PIB, față de 4,19% în perioada similară din 2022. Execuţia bugetului general consolidat în primele zece luni ale anului 2023 se încheiase cu un deficit de 62,81 miliarde lei, respectiv 3,97% din PIB. Citește și: Ciolacu se răzbună: miercuri noaptea, l-a dat afară pe secretarul de stat care l-a lăsat fără diploma de revoluționar. În locul său, un ex-prefect PSD din regimul Dragnea Deficitul la 11 luni a explodat la 4,64% din PIB „La finalul acestui an, ţinta de deficit asumată de România a fost de 4,4% din PIB (...) Procedura de deficit excesiv era una corectivă – suntem în perioada în care trebuie să adoptăm măsuri care să ajusteze ţinta de deficit bugetar (…) În caz contrar, pe înţelesul tuturor, înseamnă suspendarea fondurilor europene”, spunea ministrul de Finanțe Marcel Boloș, în septembrie. Datele publicate azi de ministerul de Finanțe mai arată că Guvernul a cheltuit aproape 2% din PIB pe plata dobânzilor. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 30,06 miliarde lei (1,9% din PIB), cu 2,88 miliarde de lei mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 10,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu aproape 11% față de primele 11 luni din 2022, deși rata inflației s-a temperat la doar 6,7% din PIB. Cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 538,5 mld lei și au crescut în termeni nominali cu 13,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe cele unsprezece luni ale anului 2023 au înregistrat o creștere cu 0,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 33,9% din PIB la 34,0% din PIB. Citește și: Avalanșă de like-uri și de inimioare din Bangladesh, Maroc, Libia sau Tunis la postarea în care Ciolacu anunță că România va intra în Schengen cu frontiera aeriană Cheltuielile cu dobânzile au fost de 30,06 mld lei, cu 2,88 mld lei mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 10,6%.

Guvernul se pregătește să modifice, prin OUG, bugetul pentru 2024 Foto: Facebook
Politică

Guvernul se pregătește să modifice, prin OUG, bugetul pentru 2024

Guvernul se pregătește să modifice, prin OUG, bugetul deja adoptat, pentru 2024: se taie măririle de salarii promise profesorilor, susține Pro TV, citând surse politice. Citește și: Daniel Ghiță „Luptătorul” explică de ce a agresat un parlamentar USR: dorea să-l apere pe premierul Ciolacu. Avalanșă de greșeli gramaticale grave în postările patriotului PSD Guvernul se pregătește să modifice, prin OUG, bugetul pentru 2024 „Astfel, Educația nu poate primi 5% peste majorarea inițială de 20% pentru salariile profesorilor, prevăzută deja în buget, Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu mai primește 5% pentru că există deja o majorare a salariilor, decisă în parlament, iar aceeași situație se regăsește și la ANAF, arată sursele citate. Măririle salariilor pentru profesori rămân astfel la nivelul de 20%, iar cheltuielile vor fi înghețate în toate instituțiile publice, unde salariile nu mai pot fi crescute, în lipsa unei reorganizări”, afirmă acest post. Citește și: Austria a fost ținută trei ani la poarta Schengen de către Germania, nemulțumită de frontierele șvaițer austriece. După negocieri dure, Viena a intrat în Schengen doar aerian, inițial „După ce s-a instalat și a promis că le va face dreptate dascălilor, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a propus Educației 57 de miliarde de lei. Adică un plus de 21 de miliarde, care înseamnă o creștere de 60% față de anul în curs. Totuși, banii nu vor acoperi creșterile salariale promise profesorilor. Aceştia vor primi în ianuarie o majorare de doar de 13%, iar diferența până la 20 la sută va fi acordată în iunie”, susține ProTV.

Misterioasa agenție unde bugetarii au salarii cu 50% peste cel al colegilor, condusă de penalul PSD Marian Neacșu Foto: captură video
Politică

Misterioasa agenție bugetarii au salarii cu 50% peste cel al colegilor

Misterioasa agenție unde bugetarii au salarii cu 50% peste cel al colegilor, este controlată de penalul Neacșu și va monitoriza „performanțele întreprinderilor publice”: Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Citește și: FOTO Șoșoacă și Simion, cel mai mare circ în Parlament din 2006, când Băsescu a condamnat comunismul în urletele PRM. „Te agresez sexual, scroafo”, i-a spus Simion lui Șoșoacă Pentru 2024, agenția a primit un buget de 18 milioane de lei, din care 10 milioane de lei sunt salariile. Misterioasa agenție unde bugetarii au salarii cu 50% peste cel al colegilor Agenția va avea 88 de angajați plus trei demnitari, care conduc această structură. Potrivit legii, cei 88 de angajați vor avea salariu la nivelul maxim al colegilor din Guvern, plus încă 50%. Astfel, dacă salariile funcționarilor publici de rang superior din Secretariatul General al Guvernului sunt, cu sporuri, între 14.000 și peste 19.000 de lei, un angajat AMEPIP ar putea ajunge la aproape 30.000 de lei pe lună. În consecință, un simplu director ar putea avea salariu mai mare decât președintele României. Structura primește bani prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, dar va deveni ordonator principal de credite și va fi controlată de vicepremierul PSD Marian Neacșu, care are o condamnare penală. Marian Neacșu alături de Ionel Arsene, protestând față de abuzurile Justiției împotriva lui Liviu Dragnea Foto: Inquam În prezent, au fost numiți cei trei demnitari, un președinte și doi vicepreședinți, care vor conduce AMEPIP. Mihai Precup provine din partidul Pro România, condus de Victor Ponta, unde a fost coleg cu Marian Neacșu. Dacă președintele AMEPIP are studii solide, inclusiv la Sorbona, vicepreședintele Victor Moraru - fost primar PSD al localității Amara - a absolvit facultatea la 35 de ani, când a terminat dreptul al universitatea Titulescu. Victor Moraru Foto: Facebook Citește și: Austria a fost ținută trei ani la poarta Schengen de către Germania, nemulțumită de frontierele șvaițer austriece. După negocieri dure, Viena a intrat în Schengen doar aerian, inițial Celălalt vicepreședinte al agenției, Ciprian Cătălin Hodja, a studiat economie la o universitate din Arad, a fost contabil la o bancă din Vișeul de Sus și a fost consilier de stat în Cancelaria fostului premier Nicolae Ciucă.

Guvernul a scos un miliard de lei pentru salariile magistraților Foto: Facebook CSM
Justiție

Guvernul a scos un miliard de lei pentru salariile magistraților

În timp ce spitalele de stat au rămas fără bani de medicamente, Guvernul a scos un miliard de lei din fondul rezerva bugetară pentru salariile magistraților. Însă nota de fundamentare a hotărârii de guvern prin care s-a dispus această măsură arată că Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și Ministerul Public ceruseră, împreună, circa 3,7 miliarde de lei pentru restanțele salariale, pentru salariile mărite retroactiv prin decizii judecătorești și pentru dobânzile penalizatoare la aceste sume. Citește și: O judecătoare cu Q5, vilă de 140 mp în București și salariu de 200.000 lei/an spune că-n România este dictatură fiindcă nu i se plătesc drepturile salariale obținute prin hotărâri judecătorești Mai multe instanțe din țară, precum și grefierii, au intrat, de facto, în grevă, fiindcă nu li s-ar fi plătit drepturile salariale cuvenite. Guvernul a scos un miliard de lei pentru salariile magistraților În consecință, Guvernul a dat: Către ÎCCJ: 767 milioane de lei, din care pentru cheltuieli de personal 639 milioane de lei și 128 milioane de lei pentru dobânzi legale moratorii şi/sau penalizatoare În nota de fundamentare se arată că „necesarul comunicat de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie” la capitolul „Cheltuieli de personal” (salariile) este de 2.145.500 mii lei şi 747.500 mii lei pentru dobânzile penalizatoare. În total, ICCJ solicitase circa 2,9 miliarde de lei Pentru Ministerul Public: 333 de milioane de lei Necesarul comunicat de Ministerul Public era de 776 de milioane de lei Ministerul Justiției: 27,3 milioane de lei „Având în vedere că drepturile salariale restante astfel stabilite sunt purtătoare de dobânzi legale moratorii și/sau penalizatoare, fiind supuse, în egală măsură, și actualizării cu indicelen de inflație, orice întârziere a executării obligației de plată a acestora atrage o creștere semnificativă a cuantumului sumei totale pe care Înalta Curte de Casație și Justiție o datorează titularilor acestor drepturi. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro În lipsa alocării fondurilor necesare, ar fi încălcate dispozițiile art. 205 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, potrivit cărora drepturile salariale ale judecătorilor și procurorilor nu pot fi suspendate altfel decât în condițiile prevăzute de această lege”, explică Guvernul în nota de fundamentare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră