joi 23 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: salarii

294 articole
Eveniment

Diferența uriașă dintre salariul la stat și la privat

Diferența uriașă dintre salariul mediu la stat și cel de la privat: potrivit datelor Open Budget, aceasta a ajuns 2.544 de lei. Open Budget a calculat un salariu mediu la stat de 7.461 de lei pe lună, în timp ce cel mediu la privat este de 4.917 lei/lună. Citește și: EXCLUSIV Din MAE au dispărut sute de lucrări de artă luate cu împrumut de la Muzeul Național de Artă Contemporană. Ministerul, dat în judecată pentru milioane de euro Diferența uriașă dintre salariul la stat și la privat Acum câteva zile, ministerul Muncii a propus majorarea cu 10% a salariilor unui număr neprecizat de bugetari, printre care funcționarii din primăriile localităților cu sub 20.000 de locuitori și diplomaților. Impactul bugetar al acestei măsuri, doar în 2024, va fi de peste 1,12 miliarde de lei. Grafic Open Budget Deputatul USR Claudiu Năsui a amintit că, în plus față de sectorul privat, bugetarii nu pot fi concediați, de facto, și beneficiază de numeroase zile libere. „Pentru că în campanie electorală mai multe categorii de angajați la stat vor face grevă ca să primească salarii mai mari, e util să ne amintim că salariile la stat sunt mai mari decât cele din privat cu peste 2.500 lei/lună. Iar asta e doar partea financiară, fără să punem la socoteală multiplele alte beneficii de la stat: de facto nu poți să fii dat afară, vinerea e mereu scurtă, zilele libere și punțile foarte dese, nimeni nu te poate obliga să muncești și în practică puțini o fac, etc. Salariile la stat nu ar trebui să crească, toate salariile ar trebui să crească prin reducerea taxării muncii pentru toți, și la stat și la privat”, a scris Năsui pe Twitter. Pentru că în campanie electorală mai multe categorii de angajați la stat vor face grevă ca să primească salarii mai mari, e util să ne amintim că salariile la stat sunt mai mari decât cele din privat cu peste 2.500 lei/lună.Iar asta e doar partea financiară, fără să punem la… pic.twitter.com/eJOh1gIqRu— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) May 23, 2024 Angajații români beneficiază oficial de 17 zile libere, România fiind pe locul șapte din Europa la acest capitol.

Diferența uriașă dintre salariul la stat și la privat Foto: Inquam/Octav Ganea
Guvernul mărește cu 10% salariile funcționarilor din primăriile mici Foto: Bihoreanul
Politică

Guvernul mărește cu 10% salariile funcționarilor din primăriile mici

Șpagă electorală: guvernul mărește, prin ordonanță de urgență, cu 10% - mult peste inflația anuală - salariile diplomaților și funcționarilor din primăriile mici, dominate de PSD. În plus, după modelul din sistemul de justiție, se vor deconta ochelarii bugetarilor. Vor mai crește și salariile angajaților din Cultură și din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii. Citește și: După ce Ciolacu și-a abandonat soția în covrigăria din Buzău ca unică asociată, firmei i-au crescut datoriile până la 354.000 de lei. Profitul, modest: 19.000 de lei În primele trei luni ale anului, deficitul bugetar a ajuns la 2,06%, un record. Cheltuielile de personal s-au majorat cu circa 20%, consumând, până în martie, 2,1% din PIB. Guvernul mărește cu 10% salariile funcționarilor din primăriile mici „Se va reglementa posibilitatea angajatorilor de a putea deconta lucrătorilor care folosesc în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru, achiziția de dispozitive de corecţie speciale, în limita sumei de 500 lei/persoană”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță. Ministerul Muncii, care a inițiat acest proiect, estimează cheltuielile cu aceste majorări, în două tranșe, respectiv pentru luna iunie 2024 și luna septembrie 2024, vor fi de 1,127 miliarde de lei. Impactul pentru 2025 și anii următori nu este calculat. Poriectul prevede și înființarea unei noi structuri birocratice. „Se va înființa Comisia Centrală pentru Drepturi Salariale instituită prin ordin comun al ministrului muncii și solidarității sociale, ministrului finanțelor și ministrului justiției, pentru soluționarea unor aspecte de natură tehnică în vederea corectei aplicări a situațiilor semnalate și pentru dezlegarea unor chestiuni privind drepturile de natură salarială”, arată nota de fundamentare. Nota de fundamantare nu precizează câte persoane vor majora de aceste majorări salariale plătite de contribuabili.

Numărul uriaș al sporurilor de care beficiază angajații Guvernului Foto: Facebook
Eveniment

Numărul uriaș al sporurilor de care beficiază angajații Guvernului

Numărul uriaș al sporurilor și salariile mari de care beficiază angajații Guvernului, care acum cer najorări și fac grevă japoneză: sunt nu mai puțin de 11 sporuri și drepturi înșirate pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, care suplimentează venturile salariale. Citește și: Piedone, atacuri în serie la „Firea Pandele”: „A făcut 20 de companii, a cheltuit banii, a îndatorat Bucureștiul și a plecat!”. El cere să se voteze împotriva „lenei și incompetenței” Azi, Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului a cerut o întâlnire „față în față” cu premierul Marcel Ciolacu, pentru a solicita majorări salariale. Pe lista „funcțiilor care intră în categoria personalului plătit din fonduri publice din cadrul Secretariatului General al Guvernului și a structurilor fără personalitate juridică din cadrul Aparatului de lucru al Guvernului, pentru care Secretariatul General al Guvernului are calitatea de angajator, la data de 31.03.2024” cel mai mare salariu brut al unui funcționar sare de 21.000 de lei, iar cel mai mic, al unui referent, este de 5.452 de lei. Numărul uriaș al sporurilor de care beficiază angajații Guvernului Ce sporuri primesc angajații SGG: 50% pentru cei care gestionează proiecte europene Spor condiții vătămătoare Indemnizația de hrană în cuantum de 347 lei/lună, brut, pentru cei cu salarii nete până în 8.000 de lei 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru cei cu doctorat Personalul care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia, beneficiază de o majorare a salariului de bază cu 10% Personalul din cadrul Secretariatului General al Guvernului cu atribuţii în asigurarea suportului documentar şi arhivistic, respectiv a asistenţei juridice de specialitate, beneficiază de o majorare salarială de 50% aplicată la salariul de bază brut Personalul care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoară activitatea în timpul nopţii, între orele 22:00 şi 6:00, beneficiază pentru orele lucrate în acest interval de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază Indemnizație de detașare de 23 lei/zi și decontarea chiriei, în limita unui plafon de 1.600 de lei pe lună, pentru cei detașați la distanțe mai mari de 50 km Probabil că aceștia primesc și vouchere de vacanță, dar acestea nu apar pe lista publicată de SGG. La SGG lucrau, în martie 2024, 4.835 de persoane, potrivit datelor ministerului de Finanțe. În august 2019, când la putere era încă PSD, iar premier era Viorica Dăncilă, numărul angajaților SGG era de 3.133. În martie 2021, a ajuns la 4.473.

Grindeanu aruncă un potop de vouchere peste angajații excelent plătiți ai companiei de stat care nu a construit nici un kilometru de autostradă
Eveniment

Potop de vouchere peste angajații excelent plătiți ai companiei

Potop de vouchere peste angajații excelent plătiți ai companiei de stat care nu a construit nici un kilometru de autostradă, Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR): în anul 2024, aceștia nu mai puțin de patru vouchere speciale, cu ocazia diferitelor sărbători. Potrivit proiectului de buget pentru 2024, „câștigul mediu pe salariat” la CNIR este de 17.744 de lei brut pe lună. Compania este subordonată ministerului Transporturilor, condus de pesedistul Sorin Grindeanu. Abia pe 27 martie 2024 a început transferul unor proiecte de infrastrutură rutieră de la CNAIR la CNIR. Citește și: Piedone, atacuri în serie la „Firea Pandele”: „A făcut 20 de companii, a cheltuit banii, a îndatorat Bucureștiul și a plecat!”. El cere să se voteze împotriva „lenei și incompetenței” Potop de vouchere peste angajații excelent plătiți ai companiei Însă, potrivit Realitatea TV, angajații companiei vor fi potopiți și cu diferite vouchere-cadou: 8 martie – Ziua Femeii – 300 lei; Sărbătorile Pascale – 550 lei; 1 iunie – Ziua copilului – 300 lei/ fiecare copil al anagajatului; Sărbătorile de Crăciun – 550 lei / salariat + 300 lei / fiecare copil al angajatului. În plus, bugetul CNIR prevede cheltuieli de 262,08 mii lei pentru tichete de masă și 76,80 mii lei pentru tichete de vacanță. De la 26 martie 2024, salariul directorului general sare de la 21.368 lei/lună, brut, la 49.928 lei/lună, brut. În 2023, compania a închis anul cu opt angajați. La final de 2024 ar dori să ajungă la 86 persoane „(plus 51 de angajați în etapa 2 de recrutare și respectiv 27 de angajați în etapa 3 de recrutare)”, se arată în proiectul de buget pe 2024.

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, avertizează: „La anul va veni nota de plată” (sursa: Inquam Photos/Alexandru Busca)
Economie

„La anul va veni nota de plată”

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea avertizează: „A cere acum în plus scutiri, nu ştiu ce măriri şi aşa mai departe, când toată lumea ştie foarte bine că la anul va veni nota de plată, să adânceşti acum dezechilibrele, mi se pare o speranţă deşartă că va fi altcineva care va plăti şi tu vei scăpa de nota de plată”. Citește și: Noua „umbră” a lui Firea, după Ligia Enache: nevasta unui ex-ofițer SRI, cu o avere impresionantă, muncitoare la Turbomecanica, cu facultate absolvită la 33 de ani România are, potrivit lui Lazea, cel mai mare deficit de cont curent, în rândul statelor OECD, și este pe locul II de la coada clasamentului în ceea ce privește deficitul bugetar. „La anul va veni nota de plată” Ce a arătat economistul-șef al BNR, vorbind la conferința anuală a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR): „La inflaţie, dacă am intra luna aceasta, noi am fi pe locul 4 din coadă. O mai mare inflaţie decât noi au la nivelul lunii trecute Turcia, 68%, Columbia, 7,4%, şi, surprinzător, Islanda, 6,8%. Deci, am fi a patra din coadă” „La deficitul bugetar, prognoza revistei The Economist spune că un singur stat va avea anul acesta un deficit de peste 6%, şi acesta e SUA, 6,1%. România ar fi mână în mână cu Statele Unite pe ultimul loc în cadrul OCDE cu deficitul bugetar în acest an. Mai rău decât Turcia, care ar avea un deficit de 4,6% din PIB, mai rău decât Columbia, deficit 5,1%, mai rău decât Mexic, deficit 4,7%”. „La deficitul de cont curent, România ar fi pe ultimul loc, cu 6,5%” „La creşterea economică, am sta bine, fiind în grupul fruntaş cu 2,5%, fiind întrecuţi de Turcia, cu 4%”. „Eu mă întreb: cei care acum solicită noi facilităţi fiscale, salarii, nu ştiu ce, ştiind bine în mintea lor că anul viitor va urma o corecţie, la ce se aşteaptă? Adică, chiar aşa, ei îşi închipuie, cei care solicită acum repede, că e an electoral, îşi închipuie că ei nu vor plăti cu atât mai mult anul viitor? Speră ei că la anul nota de plată va fi achitată de alţii? Asta e întrebarea mea. Deci, a cere acum în plus scutiri, nu ştiu ce măriri şi aşa mai departe, când toată lumea ştie foarte bine că la anul va veni nota de plată, să adânceşti acum dezechilibrele, mi se pare o speranţă deşartă că va fi altcineva care va plăti şi tu vei scăpa de nota de plată", a mai spus Lazea.

Imaginea dezastrului PNRR: Câciu trebuia să cheltuie 81 de milioane de lei, a absorbit zero
Eveniment

Imaginea dezastrului PNRR

Imaginea dezastrului PNRR: ministerul lui Adrian Câciu, al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), trebuia să cheltuie, în primul trimestru, 81 de milioane de lei din fonduri nerambursabile din acest program, dar a absorbit zero lei. Informația apare într-un fișier privind execuția bugetară la finalul lunii martie, postat pe site-ul ministerului. Citește și: Un judecător din CSM își compară salariul cu cel al unui taximetrist sau frizer. El avea circa 15.000 lei/lună și dăduse statul în judecată pentru salarii mai mari Mâine, salariații ministerului vor protesta cerând salarii mai mari, deși ei au deja venituri consistente și beneficiază de multiple sporuri, inclusiv cel care le recompensează eșecul în atragerea fondurilor europene. Imaginea dezastrului PNRR Potrivit datelor de pe site-ul MIPE, programul din primul trimestru al anului 2024 prevedea cheltuieli de 81,9 milioane de lei din fonduri PNRR neramburasbile, însă execuția consatată că nu s-a cheltuit nimic. Nici alte proiecte europene nu stau mai bine. În primul trimestru era planificată absorbția a 1,51 miliarde lei din „proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare”. S-a reușit atragerea a doar 1,02 miliarde de lei, până la 31 martie. Acum, Blocul Național Sindical (BNS) solicită nu doar salarii mai mari pentru angajații MIPE, dar sugerează și ca aceștia să beneficieze de pensii speciale: „Reglementarea privind acordarea unui statut special personalului de specialitate care gestionează fonduri europene nerambursabile și desfășoară activități cu caracter complex și special în cadrul MIPE”, este una din solicitările BNS. La nivel național s-a absorbit doar 9,3% din cât se estimase, prin PNRR „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2024, au fost în sumă de 14,28 miliarde lei (0,7% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 45,7% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (9,3%) și a sumelor aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (42,9%)”, se arată într-un document al ministerului de Finanțe privind execuția bugetară din primul trimestru. Citește și: VIDEO Momentul șocant al împușcării premierului slovac Fico: acesta este proiectat pe spate de la forța împușcăturilor, în timp ce garda sa este concentrată pe atacator

Cei mai bogați primari PSD și-au crescut, pe șest, salariile cu 30-50% Foto: Gândul
Eveniment

Cei mai bogați primari PSD și-au crescut salariile cu 30-50

Cei mai bogați primari PSD, printre care Olguța Vasilescu, Florentin Pandele și Robert Negoiță, și-au crescut, pe șest, salariile cu 30-50%, în 2023, când Ciolacu cerea austeritate. Datele apar în declarațiile de avere din 2024, completate la depunerea candidaturii. Pretextul de care aceștia au abuzat a fost că gestionează fonduri europene. Citește și: Înregistrări șocante în care o asistentă ATI de la Pantelimon îi spune directoarei cum au fost uciși 20 de pacienți în 48 de ore: „Le-au pus ser fiziologic, în loc de Nora” Legea permite majorarea indemnizațiilor primarilor și viceprimarilor care „implementează” fonduri europene cu „până al 50%”. Din datele publice, aceștia și-au mărit salariile spre limita maximă de 50%, deși, teoretic, puteau să se limiteze la mai puțin. În plus, din datele de pe site-ul primăriei Craiova, Olguța Vasilescu, după majorarea substanțială de 50% din 2023, și-a macrescut salariul, cu circa 15%, în 2024. Cei mai bogați primari PSD și-au crescut salariile cu 30-50% Cum au crescut salariile câtorva din cei mai bogați primari din PSD în anul fiscal 2023, potrivit declarațiilor de avere: Primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, avea în 2022 164.268 de lei, net anual. În anul fiscal 2023, a sărit la 214.394 de lei, anual, net. Ea și soțul ei, care este europarlamentar, dispun de o avere uriașă, printre care o vilă de 332 mp în Craiova și un apartament la Bruxelles. Însă datele de pe site-ul primăriei arat că, în 2023, salariul ei brut lunar era de 28.080 lei, din care peste 9.000 de lei era sporul pentru fonduri europene. În martie 2024, acesta sărise la 32.603, din care peste 10.000 de lei era sporul pentru că gestiona fonduri UE. Primarul din Voluntari, Florentin Pandele, soțul Gabrielei Firea, avea în anul fiscal 2022 120.457 de lei, net, iar în 2023 a fost răsplătit cu 162.506 lei, net, anual. Familia are o avere declarată uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând peste 220.000 euro. Pandele este pensionar, beneficiind în anul fiscal 2023 de o pensie de 58.497 de lei. Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, avea în anul fiscal 2022 un salariu anual, net, de 185.000 de lei. În 2023, acesta crescuse la 232.000 de lei. Negoiță are datorii de circa 55 de milioane de euro către stat, dar deține și o avere imensă, printre care zeci de mii metri pătrați de teren în intravilan, la marginea Bucureștiului, și mai multe proprietăți imobiliare. Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, avea în 2022 un salariu net anual ușor peste 130.000 de lei. A ajuns la 197.000 de lei în 2023 - probabil cea mai mare creștere. Și Băluță are o avere imensă, doar dividendele de la firma soției fiind, în anul 2023, de 220.000 de lei. În București, el are o casă de 269 mp. Primarul din Alexandria, Victor Drăgușin, a sărit de la 164.000 de lei la 213.000 lei, salariu anual, net. Locuinta familiei Firea-Pandele În iunie 2023, DeFapt.ro a arătat că pesediștii care conduc consilii județene iau spor de 50% pentru că absorb fonduri europene, arată datele publice de pe site-urile acestor instituții. În schimb, Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor, și Florin Birta, primarul din Oradea iau doar un spor de 25%, deși acest județ și acest oraș sunt campioane la absorbție.

Salariile uriașe din compania care n-a construit nici un kilometru de autostradă: Grindeanu, darnic cu banii publici Foto: Facebook
Economie

Salariile din compania care n-a construit un kilometru autostradă

Salariile uriașe din compania de stat care, deocamdată, n-a construit nici un kilometru de autostradă: „câștigul mediu pe salariat” la Compania Națională de Infrastructură Rutieră (CNIR) este de 17.744 de lei pe lună. Citește și: Publictate electorală pentru Firea, la Antena 3: pe un solo de pian, soțul Pandele, cu vocea gâtuită de emoție, îi face declarații soției, pe care o ține de mână Abia pe 27 martie, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a semnat un Ordin de ministru prin care CNIR va prelua de la CNAIR primele șapte proiecte. Transferul investițiilor ar urma să se facă în termen de 90 de zile. Salariile din compania care n-a construit un kilometru de autostradă Potrivit proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2024 al Companiei Naționale de Investiții Rutiere S.A., în această structură vor lucra 57 de oameni. Cheltuielile cu personalul, sunt programate în anul 2024, la valoarea de 14.319,64 mii lei. De la 26 martie 2024, salariul directorului general sare de la 21.368 lei/lună, brut, la 49.928 lei/lună, brut. „Cheltuielile aferente contractului de mandat și a altor organe de conducere și control, comisii și comitete în valoare de 1.830,77 mii lei”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de buget. Președinte al Consiliului de Administrație al CNIR este Sorin Bota, un fost deputat PSD. Din acest consiliu face parte și Bogdan Pascu, fost ministru și vicepremier din partea Partidului Conservator în Guvernul Tăriceanu, în perioada iulie - septembrie 2006, deputat în perioada 2004-2008.

Guvernul a rămas fără bani de salarii
Economie

Guvernul a rămas fără bani de salarii

Guvernul a rămas fără bani de salarii: se caută câteva miliarde pentru salarii și drepturile salariale câștigate de magistrați în instanță, plus zece miliarde de lei pentru pensii. Informațiile apar într-un memorandum intitulat „Stabilirea limitelor de credite bugetare și credite de angajament pe luna mai 2024”, discutat în ședința de guvern de joi. Citește și: Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând 220.000 euro Deficitul bugetar a urcat la 2,06% din Produsul Intern Brut după primele trei luni din acest an, soldul negativ cifrându-se la 35,88 miliarde de lei, faţă de 28,99 miliarde de lei sau 1,67% din PIB după primele două luni, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanţelor. Guvernul a rămas fără bani de salarii Ce arată memorandumul aflat pe ordinea de zi a ședinței de guvern: „La nivelul ordonatorilor principali de credite din sistemul justiției (Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională, Ministerul Justiției, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii), la titlul «Cheltuieli de personal» se înregistrează plăți totale în sumă de 1,3 mld. lei, reprezentând 30% din prevederile bugetare aprobate, în principal ca urmare a punerii în plată, începând cu luna decembrie a drepturilor salariale astfel cum au fost acestea majorate prin acte administrative în cursul anului 2023. Fondurile rămase de utilizat nu asigură plata integrală a drepturilor salariale până la sfârșitul anului. Suplimentar, este necesară asigurarea fondurilor necesare pentru plata tranșelor aferente titlurilor executorii având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială” „Din analiza evoluției bugetului Ministerului Educației la nivelul primului trimestru, la titlul «Cheltuieli de personal» se înregistrează plăți de 8,2 mld. lei, respectiv 25,3% din bugetul aprobat, în contextul în care începând cu luna iunie va fi acordată a doua tranșă de majorare salarială reglementată prin actul normativ mai sus menționat” „Având în vedere actele normative aprobate recent prin care pentru anumite categorii de personal din sectorul bugetar au beneficiat de majorări salariale (…) se impune identificarea fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale majorate. Potrivit informațiilor prezentate de către inițiatori în Fișele financiare, impactul asupra cheltuielilor bugetare determinat de aprobarea celor două acte normative este de 4,3 mld. lei” Însă sunt și alte probleme, nu doar cu salariile și pensiile: nu sunt bani pentru plata compensărilor la energie, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu-și plătește furnizorii, ea cheltuind în primele trei luni 30% din bugetul alocat. Nu sunt bani pentru compensările în energie „În condițiile în care drepturile de pensie majorate în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 (…) intră în plată începând cu luna septembrie, este necesară alocarea suplimentară de fonduri pentru plata acestora. Impactul estimat de inițiator pentru anul 2024, prezentat în Expunerea de motive a legii mai sus-amintite este în sumă de 10,0 mld. lei”. „Execuția bugetară la nivelul bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate este de 18,4 mld. lei, respectiv 30% din prevederile anuale (…) în contextul existenței riscului declanșării procedurii de infringement împotriva țării având ca obiect încălcarea legislației UE în materia combaterii întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale”. „Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale solicită alocarea de fonduri suplimentare în sumă de 2,7 mld. lei”. „La nivelul Ministerului Finanțelor există solicitări formulate de Ministerul Energiei și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în vederea suplimentării bugetelor acestor instituții, în cuantum total de 2,6 mld. lei, reprezentând plata compensărilor datorate furnizorilor de energie”

Grindeanu crește cu aproape 40% salariile la CFR Foto: Inquam/Raluca Al-Haddad
Economie

Grindeanu crește cu aproape 40% salariile la CFR

Grindeanu crește cu aproape 40% salariile la CFR, deși compania continuă să aibă pierderi uriașe: potrivit proiectului de buget pe 2024, salariul mediu sare de la circa 8.400 de lei la peste 11.400 lei pe lună. În consecință, și cheltuielile cu cei circa 25.000 de angajați ajung de la 2,5 miliarde de lei la peste 3,4 miliarde de lei. Citește și: Suma ridicolă pe care a câștigat-o Mihai Neamțu, candidat Parlamentul European, în 2023. În ce multinaționale și-a investit patriotul AUR banii Grindeanu crește cu aproape 40% salariile la CFR Pentru acest an, CFR a prevăzut pierderi de 600 de milioane de lei, ca în 2023. Însă în proiect se arată că și pentru 2025 și 2026 sunt prevăzute pierderi, ele ajungând la 800 de milioane de lei. Directoratul companiei are alocată suma de un milion de lei, iar consiliul de administrație - 1,6 milioane de lei. „Câștigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat conform Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 și a Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2024 – legea nr. 421/2023, în valoare de 11.462,51 lei/salariat, este programat în anul 2024 în creștere cu 36,38% față de cel preliminat/realizat în anul 2023”, se arată în nota de fundamentare a bugetului CFR. „România nu poate suporta un sistem bugetar ca cel în care suntem acum. Nu va duce la dezvoltare un astfel de sistem bugetar. Te duceai într-un minister, erau şapte agenţii pentru avizare. După reorganizare, există un singur serviciu de avizare. (..) Nu poţi să faci reformă fără digitalizare, îm continuare este o reticenţă în privinţa digitalizării”, susținea premierul Ciolacu, la 3 aprilie.

Suma pe care spitalul o alocă pentru medicamentele pacienților Foto: Facebook
Eveniment

Suma pe care spitalul o alocă pentru medicamentele pacienților

Suma ridicol de mică pe care spitalul Sf. Pantelimon, unde 17 pacienți au murit în condiții dubioase, o alocă pentru medicamentele și hrana pacienților, potrivit bugetului pe anul 2024: 7,8 milioane de lei medicamentele și 1,15 milioane de lei hrana. Materialele sanitare au alocate 5,38 de milioane de lei, iar reactivii - 3,1 milioane de lei. Citește și: Câte secunde a vorbit în Parlament deputatul PSD Daniel Tudorache, zis „Diamant”, și cu ce salariu uriaș a fost plătit. Ciolacu susținea în 2023 că el a câștigat alegerile în Sectorul 1 Suma pe care spitalul o alocă pentru medicamentele pacienților Pe pagina de prezentare a spitalului se susține că ar interna 25.000 de pacienți anual și ar „îngriji” un număr dublu de persoane, deci medicamentele ar costa circa 200 de lei de persoană, în medie. Instituția medicală are 525 de paturi, dintre care 25 de paturi în secția ATI. În spital lucrează 650 de medici, dintre care 13 la ATI. Spitalul dispune, la capitolul cheltuieli, de credite bugetare în valoare de 231 de milioane de lei. Însă, din această sumă, ușor peste 166 de milioane de lei, adică aproape 75%, sunt salariile angajaților. Deși legea obliga spitalul să publice periodic lista salariilor, acest lucru nu s-a mai petrecut din 2020. Medicii care conduc spitalul Sf. Pantelimon, unde 17 pacienți au murit în condiții dubioase în câteva zile, au averi uriașe, mașini de lux, conturi și salarii impresionante: majoritatea dețin mai multe apartamente și conduc BMW-uri, Volvo sau Mercedes. Însă unul dintre ei, bugetar, la fel ca și soția, are circa 45 de conturi în care a depozitat sume uriașe. Cristea Ștefan, șef de secție la acest spital, are șase apartamente în București, din care unul de 169 mp achiziționat în 2019, trei mașini – din care un BMW – și circa 10 milioane de lei în aproximativ 45 de conturi bancare. Citește și: Averile uriașe, mașinile de lux, conturile și salariile impresionante ale medicilor care conduc spitalul Sf. Pantelimon, unde 17 pacienți au murit în condiții dubioase în câteva zile Acuzațiile conform cărora la acest spital au murit 17 pacienți la începutul lunii aprilie din cauza neadministrării de noradrenalină suficientă sunt acum anchetate de parchet. Conform presei, ei ar fi fost lăsați să moară pentru a „elibera paturile”.

Dîncu spune că statul român va intra în faliment Foto: Facebook
Eveniment

Dîncu spune că statul român va intra în faliment

Președintele Consiliului Executiv al PSD, Vasile Dîncu spune că statul român va intra în faliment în câțiva ani urmare a pretențiilor salariale ale magistraților, care câștigă noi drepturi în instanță. El a spus că, după alegeri, va trebui văzut ce se poate face cu „deciziile aberante” din Justiție. Citește și: ANALIZĂ Iranul a lansat peste 300 de drone împotriva Israelului și a reușit să rănească o fetiță de șapte ani și să avarieze o bază militară. ISW: Teheranul copiază modul de acțiune al Rusiei Dîncu spune că statul român va intra în faliment „Justiția este la noi într-o situație jalnică, încrederea în justiție este foarte mică, în sondaje sunt peste 50% dintre români care spun că nu au încredere că se poate face dreptate în România. Sunt 50% care spun că justiție se face doar pentru cei care au bani sau influență. Cu toate că noi avem salarii extraordinare pentru Justiție, sunt inamovibili, nu răspund în fața nimănui, dar totuși va trebui să vedem și noi ce se întâmplă cu deciziile aberante din Justiție, cine îi judecă pe judecători? Ei își judecă salariile, au niște procese magistrații cu statul român, în câțiva ani va intra în faliment statul român”, a pus Dîncu, la postul B1 TV. El a susținut și că, după alegeri, statul ar trebui reformat. „Eu am propus o dată prin 2014 o reformă a statului prin descentralizare, regionalizare și alte lucruri, cu o echipă profesionistă, ieșisem din politică, a fost o tentativă de a schimba constituția pe de o parte, și pe de altă parte de a face reforma statului și reorganizrea teritorială. Singura modalitate este ca după ce trece acest an electoral cine va câștiga să își asume două lucuri foarte importante: o reformă a Constituției și o reformă a statului, o reformă teritorială și o reformă a instituțiilor, un stat mai suplu”, a afirmat liderul social-democrat, care candidează pentru un post în Parlamentul European.

Procurorul general și soția au dat statul în judecată pentru salarii Foto: Pro TV
Justiție

Procurorul general și soția au dat statul în judecată pentru salarii

Procurorul general al României, Alex Florența, și soția sa, Flavia Maria Cristina, sunt printre magistrații care au dat statul în judecată pentru salarii mai mari și au câștigat. Cei doi aveau oricum salarii imense: în anul fiscal 2022, el a obținut circa 22.000 lei/lună, net, iar ea ușor peste 16.500 de lei pe lună, net, în medie. Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Acum, Ministerul Public, pe care-l conduce, anunță procurorii că sumele câștigate în instanță nu se mai reeșalonează și ar urma să fie plătite integral. Potrivit Constituției, “în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor“. Procurorul general și soția au dat statul în judecată pentru salarii În anul fiscal 2021, procurorul Florența a încasat circa 59.000 de lei din drepturi salariale restante. În 2022, încă 97.000 de lei. Soția sa, care lucrează la CSM, a beneficiat, în anul fiscal 2022 de plata drepturilor salariale restante în valoare de 77.000 de lei. Pe lângă salariu și drepturi restante, Flavia Maria Cristina Florența a încasat de la stat o majorare de salariu de 40.870 de lei pentru că a lucrat cu proiecte europene și 93.077 lei pentru “diurnă și transport“. Familia deține un apartament în Sibiu, unul în Vaslui și o casă de vacanță în Caraș Severin. La 29 martie, Parchetul General a comunicat parchetelor curților de apel, prin directoarea economică a Ministerului Public, că “din dispoziția procurorului general al PICCJ, tranșele aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești, reprezentând atât diferențe salariale, cât și dobânzi legale, existente în evidența unităților de parchet, vor fi stabilite similar anilor anteriori și vor fi achitate respectând procedura de eșalonare prevăzută deja de actele normative în vigoare. Drept urmare, sumele restante prevăzute prin hotărâri judecătorești, stabilite în favoarea personalului Ministerului Public, nu se vor reeșalona începând cu anul 2024“. Citește și: Bolojan, atac surprinzător la Guvern: „Când se alocă bugetul de stat, alocarea este pe criteriul socialist”. Șeful CJ Bihor vorbește despre blocuri ANL goale și școli modernizate degeaba Aceasta ar putea însemna că drepturile salariale câștigate înainte de 1 ianuarie 2024 vor fi plătite integral în acest an, nu reeșalonate.

Salarii uriașe pentru funcționarii unui minister inutil: Alina hagima, ex-soție de interlop, răsplătită fiindcă absoarbe PNRR
Politică

Salarii uriașe pentru funcționarii unui minister inutil

Salarii uriașe, peste cele ale unui chirurg de la un spital de elită, pentru funcționarii unui minister inutil, al Familiei, Tineretului și Egalității de Șansă: ei primesc sporuri imense pentru că lucrează cu proiecte PNRR. Citește și: Postare virală pe TikTok a unui vlogger olandez, extaziat de „Străzile deschise” din București: „Oamenii din București pur și simplu își trăiesc viața la maximum” Salarii uriașe pentru funcționarii unui minister inutil Potrivit ultimelor date publicate de acest minister, secretarul general al ministerului are un salariu brut de 26.603 lei pe lună, plus 1.503 lei spor de condiții vătămătoare, deci peste 28.100 de lei. Acum un an, această funcție era plătită cu 19.100 lei/lună, brut, cu tot cu sporuri. Majorarea este de circa 50%. În septembrie 2023, secretar general al ministerului condus de pesedista Natalia Intotero a fost numită Alina Veronica Hagima. Puterea scria despre ea că a fost soția unui interlop, Coco Păun, fost iubit al Alinei Drăgușanu. Presa a sesizat în repetate rânduri că un CV al Alinei Hagima este de negăsit pe internet. Alina Hagima „Dar cine este Alina Veronica Hagima? Este fiica baronului local de Gorj, Constantin Preoteasa, cel care, în anul 2004, l-a ajutat pe Victor Ponta să câştige un loc de deputat în Parlamentul României. Fratele noului secretar general de la MFTES, Claudiu Preoteasa a fost coleg cu Victor Ponta în corpul de control al lui Adrian Năstase şi apoi a avut o evoluţie politică spectaculoasă, în prezent fiind pe la ANCOM. Mai mult, soția acestuia, Teodora Elena Preoteasa este secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. De fapt, Teodora și Claudiu Preoteasa sunt finii lui Victor Ponta și Daciana Sârbu (...) Alina Veronica Hagima a fost căsătorită, la 18 ani, cu cunoscutul interlop gorjean Coco Păun. În timpul mariajului cu interlopul Coco Păun se pare că aceasta s-a implicat activ în afacerile soțului, drept dovadă fiind probele aflate la dosarul penal nr. 128999/2001 de la Judecatoria Tirgu-Jiu. După despărțirea de interlopul Coco Păun, Alina Veronica Preoteasa a fost adusă prin anii 2005 în București de tatăl și fratele ei care au hotărât să facă din ea un om de stat. Astfel, în scurt timp din soție ascultătoare de interlop gorjean ajunge șef peste biroul juridic al Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului la București. Dar după o perioadă pleacă în mediul privat ca să apară apoi brusc numită viceconsul la Lion de Ministerul de Externe. Numai că după câteva luni petrecute la Lion, Alina Preoteasa, devenită Hagima prin căsătoria cu Ovidiu Hagima director în Ministerul Justiției, se plânge că nu mai suportă munca asiduă și solicită o funcție călduță în țară, în cadrul centralei MAE. Inițial și-ar fi dorit postul de director resurse umane al MAE dar a fost refuzată politicos și trimisă să se ocupe de românii de pretutindeni din postura de director general al celei mai importante instituții destinate sprijinirii acestora”, a relatat Puterea. Cât câștigă un medic de la UPU Floreasca Hagima nu este singurul funcționar din minister cu salariu uriaș. Secretarul general adjunct câștigă lunar, brut, peste 27.000 de lei. Un director general - 26.000 de lei, directorii au în jur de 25.000 de lei, iar șefii de serviciu pot ajunge la 22-25.000 de lei pe lună, brut, cu tot cu sporuri. Pentru comparație, un medic UPU de la spitalul de urgență din Floreasca avea, în septembrie 2023, circa 24.000 lei/lună, brut. Doar un șef de secție UPU putea ajunge la 27.000 de lei, brut.

Sumele astronomice pe care statul trebuie să le plătească magistraților, inclusiv bogătașei Lia Savonea Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Sumele astronomice statul trebuie să le plătească magistraților

Sumele astronomice pe care statul român trebuie să le plătească în 2024 magistraților care au dat statul în judecată ca să primească salarii mai mari: ele echivalează cu costurile a circa două spitale regionale ultramoderne. Citește și: Creșterile salariale enorme pe care magistrații și le dau între ei prin decizii ale judecătorilor sunt ilegale, ba chiar neconstituționale. Cum poate fi stopat acest jaf național de miliarde de euro Informațiile apar într-o investigație Rise Project, „Justiția, imprimeria personală de bani a magistraților din România”. În octombrie 2023, DeFapt.ro a prezentat un document al ministerului de Finanțe care arăta că magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, dar încă neachitate la acel moment, ajungeau la 3,2 miliarde euro. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro Sumele astronomice pe care statul trebuie să le plătească magistraților „În ultimii douăzeci de ani, magistrații români și-au majorat singuri veniturile, pronunțând sute de hotărâri judecătorești prin care i-au impus statului obligația de a le plăti mai mulți bani decât fuseseră prevăzuți de lege. Oferindu-și, în mod discreționar, sume de bani pe care Parlamentul și Guvernul nu fuseseră de acord să li le acorde, magistrații au încălcat Constituția, violând principiul separației puterilor în stat. Frazele pe care le-ați citit mai sus nu reprezintă o opinie jurnalistică. Sunt părerea — reformulată într-un registru jurnalistic — a Curții Constituționale a României, a unor foști procurori generali, a unui fost procuror-șef al DNA, a unor profesori de drept, a unor judecători de instanțe obișnuite și, parțial, a Înaltei Curți de Casație și Justiție”, se arată în investigația Rise Project. Citește și: Decizie istorică a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție: contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali din Justiție. Plafon: 3.000 lei plus manoperă Investigația Ries Project arată că: Între ianuarie 2013 și noiembrie 2022, creșterile salariale pe care magistrații și le-au acordat singuri – lor și personalului auxiliar din Justiție – l-au costat pe contribuabilul român 1,13 miliarde de euro. În februarie 2024, potrivit datelor ministerului de Finanțe, datoriile către magistrații care au câștigat în instanță salarii mai mari ajunseseră la 1,4 miliarde de euro. Din această sumă, 200 de milioane de euro sunt dobânzile Spitalul regional de la Iași va costa doar 700 de milioane de euro, adică jumătate din pretențiile pentru 2024 ale magistraților. Investigația Rise Project mai arată că printre cei care au deschis calea acestor procese se află controversata judecătoare Lia Savonea, considerată o apropiată a PSD, și fostul procuror Codruț Olaru. Poți citi aici întreaga investigație „JUSTIȚIA, IMPRIMERIA PERSONALĂ DE BANI A MAGISTRAȚILOR DIN ROMÂNIA”. În anul fiscal 2022, Savonea a primit indemnizații în valoare de circa 530.000 de lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră