marți 23 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: salarii

300 articole
Eveniment

Cum a reușit șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu, să stoarcă de la contribuabili, în 2024, uriașa sumă de 1,1 milioane de lei

Cum a reușit șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Alina Corbu, să stoarcă de la contribuabili, în 2024, uriașa sumă de 1,1 milioane de lei: printre aletele, ea a dat statul în judecată, a câștigat și a primit depăgubiri imense de la ministerul de Finanțe. Citește și: PSD a băgat Casa de Comerț Unirea în faliment: pierderi astronomice, în 2023, de patru ori peste cele din toți anii precedenți, cumulat Față de anul 2023, în 2024 veniturile de la stat ale Alinei Corbu s-au dublat. Cum a reușit Corbu să stoarcă 1,1 milioane de lei Ce a obținut de la statul român șefa ÎCCJ, în 2024: activitate salarială și drepturi salariale restante: 779.816 lei. În 2023, ea încasase din aceste surse de venit puțin peste 320.000 de lei membru CSM: peste 126.000 de lei, față de 119.000 de lei în 2023 despăgubiri de 200.000 de lei de la ministerul de Finanțe În august 2022, Curtea de Apel București a stabilit ca președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina Corbu, să primească daune morale de 200.000 de lei pentru prejudiciul suferit într-un dosar în care a fost acuzată de favorizarea infractorului, însă în care a fost achitată. Din 2018 în anul fiscal 2022 ea a mai obținut circa 550.000 de lei din procesele în care și-a cerut „drepturile salariale” suplimentare plus dobânzile la salariile neîncasate între 2014 și 2018. Citește și: Soția lui George Simion s-a angajat la stat, la ministerul Educației, condus de Ligia Deca, fosta consilieră a președintelui Iohannis Corbu a obținut de la stat și 725.000 de lei „drepturi salariale pentru perioada 2014-2018”, când a fost scoasă din magistratură fiindcă fusese dată în judecată de DNA. Ea a câștigat procesul cu DNA – dar decizia ICCJ a fost secretizată, așa că nu se poate ști care a fost motivul – și și-a cerut drepturile salariale pe perioada în care nu activase în magistratură. În perioada 2019-2021, Comisia de Etică a Universității București a clasat ”pe motive de procedură” trei sesizări legate de suspiciuni de plagiat masiv – sute de rânduri – în lucrarea de doctorat a judecătoarei Corina Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, rezultă din documentele obținute de G4Media.ro

Cum a reușit Corbu să stoarcă de la contribuabili 1,1 milioane de lei Foto: Basilica.ro
Polițiștii de la Permise, fără salarii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Statul începe să dea rateuri: polițiștii de la Permise nu și-au primit salariile pe luna iunie

Polițiștii de la Permise, fără salarii. Scandal printre polițiștii de la Serviciul Public de Permise și Înmatriculări Iași. Polițiștii de la Permise, fără salarii Aceștia sunt supărați pentru că statul nu le-a achitat salariile pe luna trecută. Citește și: VIDEO Coldplay a postat un video despre București: Babasha apare în două rânduri, cu imagini din al doilea concert Lefurile polițiștilor trebuiau date pe data de 14, ca de obicei. Dar polițiștii se plâng de faptul că nu au primit banii, în condițiile în care mulții dintre ei au rate, copii etc. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Explozia salariilor bugetarilor este abia la început (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Explozia salariilor bugetarilor este abia la început: din mai vor crește salariile din apărare, securitate și poliție, avertizează Ministerul de Finanțe

Explozia salariilor bugetarilor este abia la început: din mai vor crește salariile din apărare, securitate și poliție, avertizează ministerul de Finanțe într-un memorandum către premierul PSD Marcel Ciolacu. Citește și: Sumele uriașe plătite de contribuabili pentru cazarea și masa ștabilor de la Guvern: cheltuielile au crescut cu aproape 900% în doi ani Guvernul a cheltuit, în primele patru luni, zece miliarde de euro pe salariile bugetarilor, cu aproape 21% mai mult decât în perioada similară din 2023. Prin bugetul de stat pentru 2024, aprobat de Parlament, salariile bugetarilor ar trebui să crească în acest an cu 10%, oricum mult peste inflația anuală, estimată la circa 5%. Explozia salariilor bugetarilor este abia la început „În ceea ce privește plățile la cheltuielile de personal, în perioada următoare acestea vor cunoaște o creștere comparativ cu media lunară a cheltuielilor aprobate în buget, ca urmare a aplicării prevederilor actelor normative care au reglementat acordarea de majorări salariale pentru anumite categorii de personal din sectorul bugetar, respectiv etapa a 2-a majorărilor salariale reglementate pentru personalul din educație și sănătate, precum și intrarea în plată începând cu luna mai a majorărilor salariale acordate pentru personalul din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională”, se arată în memorandum. Documentul mai arată că fondul de sănătate a cheltuit în patru luni sub jumătate din alocarea pe întregul an: „În cazul bugetului fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, execuția este de 42,16% din prevederile anuale”. „La nivelul ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat se remarcă o execuție mai mare raportat la prevederile anuale la următoarele titluri de cheltuieli bugetare: titlul 10 „Cheltuieli de personal” (34,69%), titlul 40 „Subvenții” (40,64%), titlul 51 „Transferuri între unități ale administrației publice” (37,52%), titlul 57 „Asistență socială” (41,31%), titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020” (57,85%), titlul 59 „Alte cheltuieli” (49,90%), titlul 61 „Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR”(38,41%) și titlul 71 „Active nefinanciare” (40,20%)”, avertizează Finanțele.

Deficit apocaliptic după doar patru luni Foto: inquam/George Calin
Politică

BREAKING Deficit apocaliptic după doar patru luni: 3,24%. Din martie în aprilie, deficitul aproape că s-a dublat. Cheltuielile de personal, creștere de 20%

Deficit apocaliptic după doar patru luni din anul 2024: acesta a ajuns la 3,24%, potrivit datelor ministerului de Finanțe. Din martie, când deficitul era deja foarte mare, de 1,7%, în aprilie, când a ajuns la 3,24%, deficitul aproape că s-a dublat. Un astfel de deficit nu s-a înregistrat nici în anii crizei din perioada 2008-2012. Citește și: DeFapt.ro a câștigat un proces cu dezvoltatorul imobiliar One United Properties, care cerea ștergerea a trei articole „Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 57,29 mld lei, respectiv 3,24% din PIB față de deficitul de 27,35 mld lei, respectiv 1,70% din PIB aferent celor patru luni ale anului 2023”, se arată în nota ministerului de Finanțe. Deficit apocaliptic după doar patru luni Datele bugetului consolidat arată un deficit de 768 de milioane de lei al băncii de stat EximBank. Datele ministerului de Finanțe arată că cheltuielile de personal (salariile bugetarilor) s-au majorat cu 20,7%, în pofida promisiunilor Guvernului de a reduce aceste cheltuieli. De altfel, acum câteva zile, Executivul a mai majorat salariile unor bugetari, cu 10%. Salariile bugetarilor au consumat, în doar patru luni, 2,8% din PIB, față de 2,6% în primele patru luni din 2023. Cheltuielile cu investițiile au crescut, în primele patru luni, de la circa 19 miliarde de lei în perioada similară din 2023 la 31 de miliarde de lei, însă au scăzut cu circa 1,5 miliarde de lei cele finanțate de UE și s-au triplat cele achitate din „fonduri naționale”. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 13,78 mld lei, cu 1,11 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

După alegeri, va urma o creștere enormă de taxe, avertizează Traian Băsescu Foto: Inquam/George Calin
Politică

Băsescu: După alegeri, va urma o creștere enormă de taxe. Alternativa ar fi optimizarea cheltuielilor, dar când angajezi clientela politică și mai și mărești salariile, n-ai cum

„După alegeri, va urma o creștere enormă de taxe”, a afirmat fostul președinte Traian Băsescu, la postul B1 TV. El a apreciat că alternativa ar fi optimizarea cheltuielilor statului, dar „când tu angajezi toată clientela politică la stat și mai și mărești salariile, n-ai cum”. Citește și: Delir la postul lui Pandele: Nicușor Dan, acuzat că l-a ajutat pe finul lui Sile Cămătaru și că, dacă va fi ales, își va pierde mandatul. Laude deșănțate pentru Firea la Metropola TV După alegeri, va urma o creștere enormă de taxe „Avem investiții din bani de la bugetul de stat, în vreme ce banii din PNRR stau blocați în Banca Națională pentru că nu au proiecte să-i acceseze. Sunt banii din PNRR, plus banii din bugetul pe 2022-2027 (bani europeni), care n-au fost cheltuiți. În total, sunt vreo 80 de miliarde. Cel mai ușor e să împrumuți bani, să-i dai clientelei politice în teritoriu înainte de alegeri pentru a-ți cumpăra suportul electoral. Aici cred că românii vor trebui să suporte o curbă de sacrificiu prin creșterea enormă a taxelor după alegeri. Urmează o creștere enormă de taxe”, a susținut fostul șef de stat. El a arătat că alternativa ar fi „optimizarea cheltuielilor statului”, „dar când tu angajezi toată clientela politică în aparatul de stat și mai și mărești continuu salariile, și sporurile, și toate cele, n-ai cum să rezolvi prin optimizarea cheltuielor. „Când tu, în loc de Dacii – care-s bune, le vezi în toată Belgia – tu cumperi pentru Poliție BMW-uri, îmi apre rău, dar asta e… Și lu Ciolacu îi duduie economia ca lui Tăriceanu. Îi duduie economia-n cap”, a mai declarat fostul președinte Traian Băsescu.

Ciolacu, îngrijorat că o majorare de 10% a salariilor unor bugetari este „prea mică” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Ciolacu, îngrijorat că o majorare de 10% a salariilor unor bugetari este „prea mică”: „Putem găsi soluţii pentru structuri de personal mai suple”

Premierul PSD Marcel Ciolacu pare îngrijorat că o majorare de 10% a salariilor unor bugetari este „prea mică”: „Putem găsi soluţii pentru structuri de personal mai suple”, a spus el, azi, în ședința de Guvern. Citește și: Diferența uriașă dintre salariul la stat și la privat. În plus, angajații statului beneficiază de nenumărate zile libere, inclusiv celebrele punți Ciolacu, îngrijorat că o majorare de 10% este „prea mică” „Sunt zone rămase în urmă cu salarizarea faţă de restul bugetarilor şi este corect să luăm o decizie în raport cu cât permit finanţele ţării în acest an. Am văzut că există nemulţumiri faţă de această majorare, considerată prea mică. Chiar în Guvern sunt angajaţi care protestează, susţinând că muncesc prea mult pentru o mie şi ceva de euro pe lună. Cred că atât la Guvern, cât şi la Parlament şi în alte zone ale administraţiei atât centrale, cât şi locale, putem găsi soluţii pentru structuri de personal mai suple. Din economiile făcute pot fi mărite apoi salariile celor care merită. Şi ministerele restante trebuie să finalizeze reorganizarea până pe 30 iunie, ca să reducem numărul bugetarilor, cum s-a întâmplat în fiecare lună din acest an”, a susținut premierul. Guvernul mărește, prin ordonanță de urgență, cu 10% – mult peste inflația anuală – salariile diplomaților și funcționarilor din primăriile mici, dominate de PSD. În plus, după modelul din sistemul de justiție, se vor deconta ochelarii bugetarilor. Citește și: EXCLUSIV Din MAE au dispărut sute de lucrări de artă luate cu împrumut de la Muzeul Național de Artă Contemporană. Ministerul, dat în judecată pentru milioane de euro Vor mai crește și salariile angajaților din Cultură și din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii.

Diferența uriașă dintre salariul la stat și la privat Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Cât de mare a ajuns diferența dintre salariul la stat și cel la privat. În plus, angajații statului beneficiază de nenumărate zile libere, inclusiv celebrele punți

Diferența uriașă dintre salariul mediu la stat și cel de la privat: potrivit datelor Open Budget, aceasta a ajuns 2.544 de lei. Open Budget a calculat un salariu mediu la stat de 7.461 de lei pe lună, în timp ce cel mediu la privat este de 4.917 lei/lună. Citește și: EXCLUSIV Din MAE au dispărut sute de lucrări de artă luate cu împrumut de la Muzeul Național de Artă Contemporană. Ministerul, dat în judecată pentru milioane de euro Diferența uriașă dintre salariul la stat și la privat Acum câteva zile, ministerul Muncii a propus majorarea cu 10% a salariilor unui număr neprecizat de bugetari, printre care funcționarii din primăriile localităților cu sub 20.000 de locuitori și diplomaților. Impactul bugetar al acestei măsuri, doar în 2024, va fi de peste 1,12 miliarde de lei. Grafic Open Budget Deputatul USR Claudiu Năsui a amintit că, în plus față de sectorul privat, bugetarii nu pot fi concediați, de facto, și beneficiază de numeroase zile libere. „Pentru că în campanie electorală mai multe categorii de angajați la stat vor face grevă ca să primească salarii mai mari, e util să ne amintim că salariile la stat sunt mai mari decât cele din privat cu peste 2.500 lei/lună. Iar asta e doar partea financiară, fără să punem la socoteală multiplele alte beneficii de la stat: de facto nu poți să fii dat afară, vinerea e mereu scurtă, zilele libere și punțile foarte dese, nimeni nu te poate obliga să muncești și în practică puțini o fac, etc. Salariile la stat nu ar trebui să crească, toate salariile ar trebui să crească prin reducerea taxării muncii pentru toți, și la stat și la privat”, a scris Năsui pe Twitter. Pentru că în campanie electorală mai multe categorii de angajați la stat vor face grevă ca să primească salarii mai mari, e util să ne amintim că salariile la stat sunt mai mari decât cele din privat cu peste 2.500 lei/lună.Iar asta e doar partea financiară, fără să punem la… pic.twitter.com/eJOh1gIqRu— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) May 23, 2024 Angajații români beneficiază oficial de 17 zile libere, România fiind pe locul șapte din Europa la acest capitol.

Guvernul mărește cu 10% salariile funcționarilor din primăriile mici Foto: Bihoreanul
Politică

Șpagă electorală: guvernul mărește cu 10% salariile diplomaților și funcționarilor din primăriile mici, dominate de PSD. Bonus: se vor deconta ochelarii bugetarilor

Șpagă electorală: guvernul mărește, prin ordonanță de urgență, cu 10% - mult peste inflația anuală - salariile diplomaților și funcționarilor din primăriile mici, dominate de PSD. În plus, după modelul din sistemul de justiție, se vor deconta ochelarii bugetarilor. Vor mai crește și salariile angajaților din Cultură și din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii. Citește și: După ce Ciolacu și-a abandonat soția în covrigăria din Buzău ca unică asociată, firmei i-au crescut datoriile până la 354.000 de lei. Profitul, modest: 19.000 de lei În primele trei luni ale anului, deficitul bugetar a ajuns la 2,06%, un record. Cheltuielile de personal s-au majorat cu circa 20%, consumând, până în martie, 2,1% din PIB. Guvernul mărește cu 10% salariile funcționarilor din primăriile mici „Se va reglementa posibilitatea angajatorilor de a putea deconta lucrătorilor care folosesc în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru, achiziția de dispozitive de corecţie speciale, în limita sumei de 500 lei/persoană”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță. Ministerul Muncii, care a inițiat acest proiect, estimează cheltuielile cu aceste majorări, în două tranșe, respectiv pentru luna iunie 2024 și luna septembrie 2024, vor fi de 1,127 miliarde de lei. Impactul pentru 2025 și anii următori nu este calculat. Poriectul prevede și înființarea unei noi structuri birocratice. „Se va înființa Comisia Centrală pentru Drepturi Salariale instituită prin ordin comun al ministrului muncii și solidarității sociale, ministrului finanțelor și ministrului justiției, pentru soluționarea unor aspecte de natură tehnică în vederea corectei aplicări a situațiilor semnalate și pentru dezlegarea unor chestiuni privind drepturile de natură salarială”, arată nota de fundamentare. Nota de fundamantare nu precizează câte persoane vor majora de aceste majorări salariale plătite de contribuabili.

Numărul uriaș al sporurilor de care beficiază angajații Guvernului Foto: Facebook
Eveniment

Numărul uriaș al sporurilor și salariile mari de care beneficiază angajații Guvernului, care azi cer majorări și fac grevă japoneză. În ultimii ani, personalul Executivului a crescut cu 50%

Numărul uriaș al sporurilor și salariile mari de care beficiază angajații Guvernului, care acum cer najorări și fac grevă japoneză: sunt nu mai puțin de 11 sporuri și drepturi înșirate pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, care suplimentează venturile salariale. Citește și: Piedone, atacuri în serie la „Firea Pandele”: „A făcut 20 de companii, a cheltuit banii, a îndatorat Bucureștiul și a plecat!”. El cere să se voteze împotriva „lenei și incompetenței” Azi, Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului a cerut o întâlnire „față în față” cu premierul Marcel Ciolacu, pentru a solicita majorări salariale. Pe lista „funcțiilor care intră în categoria personalului plătit din fonduri publice din cadrul Secretariatului General al Guvernului și a structurilor fără personalitate juridică din cadrul Aparatului de lucru al Guvernului, pentru care Secretariatul General al Guvernului are calitatea de angajator, la data de 31.03.2024” cel mai mare salariu brut al unui funcționar sare de 21.000 de lei, iar cel mai mic, al unui referent, este de 5.452 de lei. Numărul uriaș al sporurilor de care beficiază angajații Guvernului Ce sporuri primesc angajații SGG: 50% pentru cei care gestionează proiecte europene Spor condiții vătămătoare Indemnizația de hrană în cuantum de 347 lei/lună, brut, pentru cei cu salarii nete până în 8.000 de lei 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru cei cu doctorat Personalul care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia, beneficiază de o majorare a salariului de bază cu 10% Personalul din cadrul Secretariatului General al Guvernului cu atribuţii în asigurarea suportului documentar şi arhivistic, respectiv a asistenţei juridice de specialitate, beneficiază de o majorare salarială de 50% aplicată la salariul de bază brut Personalul care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoară activitatea în timpul nopţii, între orele 22:00 şi 6:00, beneficiază pentru orele lucrate în acest interval de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază Indemnizație de detașare de 23 lei/zi și decontarea chiriei, în limita unui plafon de 1.600 de lei pe lună, pentru cei detașați la distanțe mai mari de 50 km Probabil că aceștia primesc și vouchere de vacanță, dar acestea nu apar pe lista publicată de SGG. La SGG lucrau, în martie 2024, 4.835 de persoane, potrivit datelor ministerului de Finanțe. În august 2019, când la putere era încă PSD, iar premier era Viorica Dăncilă, numărul angajaților SGG era de 3.133. În martie 2021, a ajuns la 4.473.

Grindeanu aruncă un potop de vouchere peste angajații excelent plătiți ai companiei de stat care nu a construit nici un kilometru de autostradă
Eveniment

Potop de vouchere peste angajații excelent plătiți ai companiei de stat care nu a construit nici un kilometru de autostradă. Salariul mediu: 17.744 de lei pe angajat

Potop de vouchere peste angajații excelent plătiți ai companiei de stat care nu a construit nici un kilometru de autostradă, Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR): în anul 2024, aceștia nu mai puțin de patru vouchere speciale, cu ocazia diferitelor sărbători. Potrivit proiectului de buget pentru 2024, „câștigul mediu pe salariat” la CNIR este de 17.744 de lei brut pe lună. Compania este subordonată ministerului Transporturilor, condus de pesedistul Sorin Grindeanu. Abia pe 27 martie 2024 a început transferul unor proiecte de infrastrutură rutieră de la CNAIR la CNIR. Citește și: Piedone, atacuri în serie la „Firea Pandele”: „A făcut 20 de companii, a cheltuit banii, a îndatorat Bucureștiul și a plecat!”. El cere să se voteze împotriva „lenei și incompetenței” Potop de vouchere peste angajații excelent plătiți ai companiei Însă, potrivit Realitatea TV, angajații companiei vor fi potopiți și cu diferite vouchere-cadou: 8 martie – Ziua Femeii – 300 lei; Sărbătorile Pascale – 550 lei; 1 iunie – Ziua copilului – 300 lei/ fiecare copil al anagajatului; Sărbătorile de Crăciun – 550 lei / salariat + 300 lei / fiecare copil al angajatului. În plus, bugetul CNIR prevede cheltuieli de 262,08 mii lei pentru tichete de masă și 76,80 mii lei pentru tichete de vacanță. De la 26 martie 2024, salariul directorului general sare de la 21.368 lei/lună, brut, la 49.928 lei/lună, brut. În 2023, compania a închis anul cu opt angajați. La final de 2024 ar dori să ajungă la 86 persoane „(plus 51 de angajați în etapa 2 de recrutare și respectiv 27 de angajați în etapa 3 de recrutare)”, se arată în proiectul de buget pe 2024.

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, avertizează: „La anul va veni nota de plată” (sursa: Inquam Photos/Alexandru Busca)
Economie

Economistul-șef al BNR avertizează: „La anul va veni nota de plată”. România are cel mai mare deficit de cont curent și a patra mare inflație, comparativ cu statele OECD

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea avertizează: „A cere acum în plus scutiri, nu ştiu ce măriri şi aşa mai departe, când toată lumea ştie foarte bine că la anul va veni nota de plată, să adânceşti acum dezechilibrele, mi se pare o speranţă deşartă că va fi altcineva care va plăti şi tu vei scăpa de nota de plată”. Citește și: Noua „umbră” a lui Firea, după Ligia Enache: nevasta unui ex-ofițer SRI, cu o avere impresionantă, muncitoare la Turbomecanica, cu facultate absolvită la 33 de ani România are, potrivit lui Lazea, cel mai mare deficit de cont curent, în rândul statelor OECD, și este pe locul II de la coada clasamentului în ceea ce privește deficitul bugetar. „La anul va veni nota de plată” Ce a arătat economistul-șef al BNR, vorbind la conferința anuală a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR): „La inflaţie, dacă am intra luna aceasta, noi am fi pe locul 4 din coadă. O mai mare inflaţie decât noi au la nivelul lunii trecute Turcia, 68%, Columbia, 7,4%, şi, surprinzător, Islanda, 6,8%. Deci, am fi a patra din coadă” „La deficitul bugetar, prognoza revistei The Economist spune că un singur stat va avea anul acesta un deficit de peste 6%, şi acesta e SUA, 6,1%. România ar fi mână în mână cu Statele Unite pe ultimul loc în cadrul OCDE cu deficitul bugetar în acest an. Mai rău decât Turcia, care ar avea un deficit de 4,6% din PIB, mai rău decât Columbia, deficit 5,1%, mai rău decât Mexic, deficit 4,7%”. „La deficitul de cont curent, România ar fi pe ultimul loc, cu 6,5%” „La creşterea economică, am sta bine, fiind în grupul fruntaş cu 2,5%, fiind întrecuţi de Turcia, cu 4%”. „Eu mă întreb: cei care acum solicită noi facilităţi fiscale, salarii, nu ştiu ce, ştiind bine în mintea lor că anul viitor va urma o corecţie, la ce se aşteaptă? Adică, chiar aşa, ei îşi închipuie, cei care solicită acum repede, că e an electoral, îşi închipuie că ei nu vor plăti cu atât mai mult anul viitor? Speră ei că la anul nota de plată va fi achitată de alţii? Asta e întrebarea mea. Deci, a cere acum în plus scutiri, nu ştiu ce măriri şi aşa mai departe, când toată lumea ştie foarte bine că la anul va veni nota de plată, să adânceşti acum dezechilibrele, mi se pare o speranţă deşartă că va fi altcineva care va plăti şi tu vei scăpa de nota de plată", a mai spus Lazea.

Imaginea dezastrului PNRR: Câciu trebuia să cheltuie 81 de milioane de lei, a absorbit zero
Eveniment

Imaginea dezastrului PNRR: ministerul lui Câciu trebuia să cheltuie, în primul trimestru, 81 de milioane de lei din fonduri nerambursabile. A absorbit zero

Imaginea dezastrului PNRR: ministerul lui Adrian Câciu, al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), trebuia să cheltuie, în primul trimestru, 81 de milioane de lei din fonduri nerambursabile din acest program, dar a absorbit zero lei. Informația apare într-un fișier privind execuția bugetară la finalul lunii martie, postat pe site-ul ministerului. Citește și: Un judecător din CSM își compară salariul cu cel al unui taximetrist sau frizer. El avea circa 15.000 lei/lună și dăduse statul în judecată pentru salarii mai mari Mâine, salariații ministerului vor protesta cerând salarii mai mari, deși ei au deja venituri consistente și beneficiază de multiple sporuri, inclusiv cel care le recompensează eșecul în atragerea fondurilor europene. Imaginea dezastrului PNRR Potrivit datelor de pe site-ul MIPE, programul din primul trimestru al anului 2024 prevedea cheltuieli de 81,9 milioane de lei din fonduri PNRR neramburasbile, însă execuția consatată că nu s-a cheltuit nimic. Nici alte proiecte europene nu stau mai bine. În primul trimestru era planificată absorbția a 1,51 miliarde lei din „proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare”. S-a reușit atragerea a doar 1,02 miliarde de lei, până la 31 martie. Acum, Blocul Național Sindical (BNS) solicită nu doar salarii mai mari pentru angajații MIPE, dar sugerează și ca aceștia să beneficieze de pensii speciale: „Reglementarea privind acordarea unui statut special personalului de specialitate care gestionează fonduri europene nerambursabile și desfășoară activități cu caracter complex și special în cadrul MIPE”, este una din solicitările BNS. La nivel național s-a absorbit doar 9,3% din cât se estimase, prin PNRR „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2024, au fost în sumă de 14,28 miliarde lei (0,7% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 45,7% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (9,3%) și a sumelor aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (42,9%)”, se arată într-un document al ministerului de Finanțe privind execuția bugetară din primul trimestru. Citește și: VIDEO Momentul șocant al împușcării premierului slovac Fico: acesta este proiectat pe spate de la forța împușcăturilor, în timp ce garda sa este concentrată pe atacator

Cei mai bogați primari PSD și-au crescut, pe șest, salariile cu 30-50% Foto: Gândul
Eveniment

Cei mai bogați primari PSD și-au crescut, pe șest, salariile cu 30-50%, în 2023, când Ciolacu cerea austeritate. Informații preliminare arată că au mai crescut cu încă 15% în 2024

Cei mai bogați primari PSD, printre care Olguța Vasilescu, Florentin Pandele și Robert Negoiță, și-au crescut, pe șest, salariile cu 30-50%, în 2023, când Ciolacu cerea austeritate. Datele apar în declarațiile de avere din 2024, completate la depunerea candidaturii. Pretextul de care aceștia au abuzat a fost că gestionează fonduri europene. Citește și: Înregistrări șocante în care o asistentă ATI de la Pantelimon îi spune directoarei cum au fost uciși 20 de pacienți în 48 de ore: „Le-au pus ser fiziologic, în loc de Nora” Legea permite majorarea indemnizațiilor primarilor și viceprimarilor care „implementează” fonduri europene cu „până al 50%”. Din datele publice, aceștia și-au mărit salariile spre limita maximă de 50%, deși, teoretic, puteau să se limiteze la mai puțin. În plus, din datele de pe site-ul primăriei Craiova, Olguța Vasilescu, după majorarea substanțială de 50% din 2023, și-a macrescut salariul, cu circa 15%, în 2024. Cei mai bogați primari PSD și-au crescut salariile cu 30-50% Cum au crescut salariile câtorva din cei mai bogați primari din PSD în anul fiscal 2023, potrivit declarațiilor de avere: Primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, avea în 2022 164.268 de lei, net anual. În anul fiscal 2023, a sărit la 214.394 de lei, anual, net. Ea și soțul ei, care este europarlamentar, dispun de o avere uriașă, printre care o vilă de 332 mp în Craiova și un apartament la Bruxelles. Însă datele de pe site-ul primăriei arat că, în 2023, salariul ei brut lunar era de 28.080 lei, din care peste 9.000 de lei era sporul pentru fonduri europene. În martie 2024, acesta sărise la 32.603, din care peste 10.000 de lei era sporul pentru că gestiona fonduri UE. Primarul din Voluntari, Florentin Pandele, soțul Gabrielei Firea, avea în anul fiscal 2022 120.457 de lei, net, iar în 2023 a fost răsplătit cu 162.506 lei, net, anual. Familia are o avere declarată uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând peste 220.000 euro. Pandele este pensionar, beneficiind în anul fiscal 2023 de o pensie de 58.497 de lei. Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, avea în anul fiscal 2022 un salariu anual, net, de 185.000 de lei. În 2023, acesta crescuse la 232.000 de lei. Negoiță are datorii de circa 55 de milioane de euro către stat, dar deține și o avere imensă, printre care zeci de mii metri pătrați de teren în intravilan, la marginea Bucureștiului, și mai multe proprietăți imobiliare. Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, avea în 2022 un salariu net anual ușor peste 130.000 de lei. A ajuns la 197.000 de lei în 2023 - probabil cea mai mare creștere. Și Băluță are o avere imensă, doar dividendele de la firma soției fiind, în anul 2023, de 220.000 de lei. În București, el are o casă de 269 mp. Primarul din Alexandria, Victor Drăgușin, a sărit de la 164.000 de lei la 213.000 lei, salariu anual, net. Locuinta familiei Firea-Pandele În iunie 2023, DeFapt.ro a arătat că pesediștii care conduc consilii județene iau spor de 50% pentru că absorb fonduri europene, arată datele publice de pe site-urile acestor instituții. În schimb, Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor, și Florin Birta, primarul din Oradea iau doar un spor de 25%, deși acest județ și acest oraș sunt campioane la absorbție.

Salariile uriașe din compania care n-a construit nici un kilometru de autostradă: Grindeanu, darnic cu banii publici Foto: Facebook
Economie

Salariile uriașe din compania de stat care, deocamdată, n-a construit nici un kilometru de autostradă. Directorul companiei va avea 10.000 de euro pe lună

Salariile uriașe din compania de stat care, deocamdată, n-a construit nici un kilometru de autostradă: „câștigul mediu pe salariat” la Compania Națională de Infrastructură Rutieră (CNIR) este de 17.744 de lei pe lună. Citește și: Publictate electorală pentru Firea, la Antena 3: pe un solo de pian, soțul Pandele, cu vocea gâtuită de emoție, îi face declarații soției, pe care o ține de mână Abia pe 27 martie, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a semnat un Ordin de ministru prin care CNIR va prelua de la CNAIR primele șapte proiecte. Transferul investițiilor ar urma să se facă în termen de 90 de zile. Salariile din compania care n-a construit un kilometru de autostradă Potrivit proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2024 al Companiei Naționale de Investiții Rutiere S.A., în această structură vor lucra 57 de oameni. Cheltuielile cu personalul, sunt programate în anul 2024, la valoarea de 14.319,64 mii lei. De la 26 martie 2024, salariul directorului general sare de la 21.368 lei/lună, brut, la 49.928 lei/lună, brut. „Cheltuielile aferente contractului de mandat și a altor organe de conducere și control, comisii și comitete în valoare de 1.830,77 mii lei”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de buget. Președinte al Consiliului de Administrație al CNIR este Sorin Bota, un fost deputat PSD. Din acest consiliu face parte și Bogdan Pascu, fost ministru și vicepremier din partea Partidului Conservator în Guvernul Tăriceanu, în perioada iulie - septembrie 2006, deputat în perioada 2004-2008.

Guvernul a rămas fără bani de salarii
Economie

DOCUMENT Guvernul a rămas fără bani de salarii: se caută câteva miliarde pentru salarii și drepturile salariale câștigate de magistrați în instanță, plus zece miliarde de lei pentru pensii

Guvernul a rămas fără bani de salarii: se caută câteva miliarde pentru salarii și drepturile salariale câștigate de magistrați în instanță, plus zece miliarde de lei pentru pensii. Informațiile apar într-un memorandum intitulat „Stabilirea limitelor de credite bugetare și credite de angajament pe luna mai 2024”, discutat în ședința de guvern de joi. Citește și: Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând 220.000 euro Deficitul bugetar a urcat la 2,06% din Produsul Intern Brut după primele trei luni din acest an, soldul negativ cifrându-se la 35,88 miliarde de lei, faţă de 28,99 miliarde de lei sau 1,67% din PIB după primele două luni, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanţelor. Guvernul a rămas fără bani de salarii Ce arată memorandumul aflat pe ordinea de zi a ședinței de guvern: „La nivelul ordonatorilor principali de credite din sistemul justiției (Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională, Ministerul Justiției, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii), la titlul «Cheltuieli de personal» se înregistrează plăți totale în sumă de 1,3 mld. lei, reprezentând 30% din prevederile bugetare aprobate, în principal ca urmare a punerii în plată, începând cu luna decembrie a drepturilor salariale astfel cum au fost acestea majorate prin acte administrative în cursul anului 2023. Fondurile rămase de utilizat nu asigură plata integrală a drepturilor salariale până la sfârșitul anului. Suplimentar, este necesară asigurarea fondurilor necesare pentru plata tranșelor aferente titlurilor executorii având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială” „Din analiza evoluției bugetului Ministerului Educației la nivelul primului trimestru, la titlul «Cheltuieli de personal» se înregistrează plăți de 8,2 mld. lei, respectiv 25,3% din bugetul aprobat, în contextul în care începând cu luna iunie va fi acordată a doua tranșă de majorare salarială reglementată prin actul normativ mai sus menționat” „Având în vedere actele normative aprobate recent prin care pentru anumite categorii de personal din sectorul bugetar au beneficiat de majorări salariale (…) se impune identificarea fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale majorate. Potrivit informațiilor prezentate de către inițiatori în Fișele financiare, impactul asupra cheltuielilor bugetare determinat de aprobarea celor două acte normative este de 4,3 mld. lei” Însă sunt și alte probleme, nu doar cu salariile și pensiile: nu sunt bani pentru plata compensărilor la energie, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu-și plătește furnizorii, ea cheltuind în primele trei luni 30% din bugetul alocat. Nu sunt bani pentru compensările în energie „În condițiile în care drepturile de pensie majorate în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 (…) intră în plată începând cu luna septembrie, este necesară alocarea suplimentară de fonduri pentru plata acestora. Impactul estimat de inițiator pentru anul 2024, prezentat în Expunerea de motive a legii mai sus-amintite este în sumă de 10,0 mld. lei”. „Execuția bugetară la nivelul bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate este de 18,4 mld. lei, respectiv 30% din prevederile anuale (…) în contextul existenței riscului declanșării procedurii de infringement împotriva țării având ca obiect încălcarea legislației UE în materia combaterii întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale”. „Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale solicită alocarea de fonduri suplimentare în sumă de 2,7 mld. lei”. „La nivelul Ministerului Finanțelor există solicitări formulate de Ministerul Energiei și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în vederea suplimentării bugetelor acestor instituții, în cuantum total de 2,6 mld. lei, reprezentând plata compensărilor datorate furnizorilor de energie”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră