duminică 23 august
Login Contact
DeFapt.ro

salarii

310 articole
Economie

Salariații din România vor plăti cu 50% mai mult impozit statului, avertizează un economist

Salariații din România vor plăti cu 50% mai mult impozit statului, avertizează economistul Bogdan Glăvan. El arată că, potrivit planului fiscal pe următorii șapte ani, Guvernul își propune să crească taxele colectate pe muncă și pe alte venituri (dividende, chirii etc.) de la 2,8% din PIB la 4% din PIB, adică cu aproape jumătate. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” Salariații vor plăti cu 50% mai mult impozit „Subiectul ar trebui dezbătut la fiecare televiziune! Însă este îngropat. De ce? Fiindcă guvernul a anunțat la Bruxelles creșterea masivă a birurilor, mai exact a impozitelor pe salarii/venit. Ce vedeți în poză este un fragment din Planul fiscal pe 7 ani. Anul viitor guvernul își propune să crească taxele colectate pe muncă și pe alte venituri (dividende, chirii etc.) de la 2,8% din PIB la 4% din PIB, adică cu aproape jumătate!! Este ca și cum toți salariații din România ar plăti cu 50% mai mult impozit statului. Ca și cum impozitul pe dividende ar crește cu 50% ș.a.m.d. Doar că aceste lucruri nu sunt comunicate, nu sunt cunoscute. Este sarcina presei (câinele de pază al democrației, nu?) să-i întrebe pe Ciolacu și pe Ciucă (ministrul de finanțe este penelist) la ce hal de măsuri s-au gândit mai exact, din moment ce au anunțat UE că vor colecta cu aproape 50% mai mulți bani din taxarea veniturilor. În loc să-i întrebe dacă dorm noaptea dezbrăcați sau dacă plâng la filme, ar trebui să-i întrebe cu cât vor să taie salariile românilor în 2025. Fiindcă magnitudinea acestei ajustări se vede din satelit”, a scris Glăvan pe Facebook. DeFapt.ro a arătat că, în așa numitul „Plan Bugetar-Structural pe Termen Mediu (PBSTM)”, Guvernul anunță că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Însă documentul, publicat ieri pe site-ul ministerului de Finanțe, evită să se refere la „creșteri” de taxe și impozite, teremenele folosite fiind de „revizuire”, „actualizare” sau „aliniere”.

Salariații din România vor plăti cu 50% mai mult impozit statului, avertizează un economist
300 milioane euro se pierd din PNRR fiindcă Ciolacu își menține clientela la conducerea a 17 companii de stat, arată o scrisoare oficială a Comisiei Europene
Economie

300 milioane euro se pierd din PNRR fiindcă Ciolacu își menține clientela la conducerea a 17 companii de stat, arată o scrisoare oficială a Comisiei Europene

Puțin sub 300 milioane euro se pierd din PNRR fiindcă guvernul Ciolacu își menține clientela la conducerea a 17 companii de stat, arată o scrisoare de la Comisia Europeană către autoritățile de la București. Scrisoarea a fost publicată de Economedia. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist În scrisoare, Comisia Europeană descrie în detaliu mecanismele prin care Guvernul a vrut să simuleze îndeplinirea acestui jalon din PNRR, însă, de fapt, și-a plasat clientela în conducerile acestor companii. Comisia consideră că jalonul a fost îndeplinit în proporție de 54,7% și, pe această bază, va suspenda o sumă de 299.290.090 euro. 300 milioane euro se pierd fiindcă Ciolacu își menține clientela Printre cele 17 companii menționate în scrisoarea oficialilor de la Bruxelles sunt: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Oil Terminal, CONPET, Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova, Midia Green Energy, CNCIR, SAPE, Eurotest, Radioactiv Mineral Magurele, ICSITPML. De exemplu, „în cazul Romgaz, la fel ca în cazul Nuclearelectrica, unul dintre secretarii de stat din cadrul Ministerului Energiei a fost clasat pe primul loc de către comitetul de selecție compus în întregime din funcționari din cadrul Ministerului Energiei și a fost ulterior numit președinte al consiliului de administrație al Romgaz. În plus, trei membri ai comitetului de nominalizare și remunerare (inclusiv secretarul de stat menționat anterior) au fost, de asemenea, candidați în cadrul procedurii de selecție și au fost în cele din urmă numiți din nou în consiliul de administrație”. Comisia mai arată că cei aflați în fruntea acestor companii sunt plătiți fără să fie obligați să atingă o serie de indicatori de performanță.

Salariile uriașe cu care Băluță își plătește "garda pretoriană": un polițist local din Sectorul 4, cu studii medii, are leafă cât un profesor cu vechime mare
Politică

Salariile uriașe cu care Băluță își plătește "garda pretoriană": un polițist local din Sectorul 4, cu studii medii, are leafă cât un profesor cu vechime mare

Salariile uriașe cu care Băluță își plătește Garda Pretoriană: un polițist local din Sectorul 4, cu studii medii, are cât un profesor cu vechime mare. Citește și: Averea inexplicabil de mare a polițistului lui Băluță care l-a respins pe Nicușor Dan în Piața Unirii și a sunat la 112. Soția, fără venituri ani întregi, lucrează la Primăria Sectorului 4 Presa a scris în repetate rânduri despre legăturile dintre această poliție locală și Clanul Sportivilor: „Cum a devenit Sectorul 4 victima grupărilor de crimă organizată cu largul suport al unor oficiali din Poliția Locală și Administrația Domeniului Public Sector 4”, relata Rise Project acum câteva zile. Un polițist local are cât un profesor cu vechime Informații publice despre Poliția Locală Sector 4 se găsesc extrem de greu. Pe site-ul primăriei lui Băluță există o adresă, un număr de telefon și o adresă de email. Lista veniturilor salariale nu există. Însă, Consiliul Local al Sectorului 4 a votat, în ianuarie 2023, salariile din administrația acestui sector și aici se poate vedea cât câștigă un polițist local. Astfel, de exemplu, un polițist local cu studii medii dar grad profesional „superior” poate ajunge la 9.218 lei, saalriu de bază brut. Pentru comparație, un profesor cu studii superioare de lungă durată, grad didactic II, cu 15-20 ani vechime, avea 8.296 lei brut în iunie 2024 - potrivit site-ului Europa Liberă. Un banal polițist local debutant cu studii medii primea, de la contribuabilii Sectorului 4, între 6.846 de lei, brut, fără sporuri, și 8.526 de lei. Profesorii debutanți au un salariu mediu brut de 6.446 de lei, arătat tot Europa Liberă. Polițiștii locali din Sectorul 4 cu studii superioare pot ajunge la 11.190 de lei, brut, fără sporuri. Citește și: Veniturile uriașe ale Elisabetei Lipă, dublu pensionar special și viitor senator PSD: are șase surse de venit de la stat și o situație imobiliară de invidiat În organigrama din 2021 a primăriei Sectorului 4, figurau 175 de funcționari publici angajați la Poliția Locală.

De ce e bătaie pe sinecurile din consiliul de administrație al BNR: salarii uriașe, „alte venituri” - fără număr și zero răspundere
Eveniment

De ce e bătaie pe sinecurile din consiliul de administrație al BNR: salarii uriașe, „alte venituri” - fără număr și zero răspundere

De ce e bătaie pe sinecurile din consiliul de administrație al BNR: salarii uriașe, „alte venituri” - fără număr și zero răspundere, fiindcă nimeni nu iese din cuvântul eternului guvernator Mugur Isărescu. Citește și: Pesedist buzoian, cu studii la universitate privată, șef peste o importantă companie din energie. Presa scrie că e finul lui Ciolacu Managementul BNR, care urmează să fie numit astăzi prin vot parlamentar, este alcătuit din 9 persoane, respectiv 5 membri neexecutivi, 2 viceguvernatori, un prim-viceguvernator şi un guvernator. De ce e bătaie pe sinecurile din BNR Un simplu membru al consiliului de administrație al BNR primește o indemnizație netă lunară de 23.920 lei. Nu se știe dacă aceștia au vreo obligație, în afară de a se prezenta la ședințele consiliului. Însă, la indemnizație se mai adaugă: Prima de vacanță – 100% din salariul net lunar „Alte drepturi bănești în cuantum 1,8 salarii nete lunare”- site-ul BNR nu oferă informații suplimentare despre aceste „alte drepturi” „O sumă din fondul de participare a salariaţilor la profit – în funcție de cuantumul fondului constituit potrivit prevederilor art. 43 din Legea nr. 312/2004” În anul fiscal 2023, Csaba Balint, membru al CA al BNR a declarat o indemnizație netă, anuală, de peste 317.000 de lei. Viceguvernatorul BNR Eugen Nicolaescu a primit un salariu de 48.100 de lei/lună/net și o indemnizație de membru al CA de 23.920 lei, net, pe lună. În anul fiscal 2023 el a încasat în total, net, 958.938 de lei.

Pentru acoperirea salariilor personalului medical este nevoie de o nouă rectificare bugetară, spune un lider Sanitas
Eveniment

Pentru acoperirea salariilor personalului medical este nevoie de o nouă rectificare bugetară, spune un lider Sanitas

Personalul medical nu are salariile asigurate. Iulian Cozianu, președintele Sanitas Iași, spune că în perioada următoare, problema acoperirii bugetare, apărută în urma creșterilor salariale, ar putea fi rezolvată. Personalul medical nu are salariile asigurate El susține că fondurile există, însă este necesară o rectificare bugetară pentru a putea fi utilizate. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor În caz contrar, avertizează că angajații vor ieși singuri în stradă. Spitalele vizate sunt Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie „Cuza Vodă”, Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie „Elena Doamna”, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva”, Spitalul Clinic Județean de Urgență pentru Copii „Sf. Maria”, Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Nicolae Oblu” și Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene
Eveniment

Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene

Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de dezastrul de la ultimele inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene. La Apele Române, instituție condusă de un penal din Timișoara, client politic al lui Sorin Grindeanu, lucrează puțin sub 8.500 de persoane. Citește și: Alexandra Păcuraru, fiica penalului care controlează Realitatea Plus, care susținea că Zelenski a otrăvit un român, vrea la Cotroceni Salarii uriașe la Apele Române, instituția responsabilă de inundații Un baraj din Vaslui s-a spart pentru că Apele Române l-au lăsat în paragină, acuză un primar PSD din acest județ. Barajul s-a spart după ploile abundente din week-end și a inundat mii de hectare de teren agricol. Din cheltuielile totale de 3,3 miliarde de lei prevăzute la Apele Române pentru 2024, aproape 30%, respectiv 944 de milioane de lei sunt plătiți pentru salarii - arată datele bugetului pe anul 2024. Lista salariilor de la Apele Române, publicată la 31 martie 2024, arată că aproape toți angajații primesc un spor între 20 și 50% din salariu pentru că lucrează cu proiecte europene. Astfel, șoferii primeau spor între 20 și 30%, dar exista cel puțin o poziție de secretară dactilografă cu salariu brut de peste 5.000 de lei care avea spor de 50% pentru absorbția fondurilor UE. De pe lista celor premiați astfel lipseau femeile de serviciu și muncitorii necalificați. Directorul general de la Apele Române avea un salariu brut de peste 17.000 de lei, dar lua spor de 50% pentru absorbția fondurilor europene. Adjuncții săi aveau un salariu brut de peste 10.000 de lei plus sporul de 50%. Specialiștii în relații publice aveau 7.255 lei/lună, brut, fără sporuri. Dar și ei primesc spor de 50% pentru că atrag bani europeni. În plus, unii dintre salariați primesc un spor de 25% pentru că lucrează noaptea. Deși Apele Române au o pierdere planificată de 265 de milioane de lei, fondul de salarii a explodat în 2024, crescând cu 32,72%. Șeful Apelor Române, Sorin Lucaci, este clientul politic al lui Sorin Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat.

CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor publice, care trebuie plătite până pe 15 septembrie, și cere o suplimentare masivă de fonduri de la Ciolacu
Eveniment

CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor publice, care trebuie plătite până pe 15 septembrie, și cere o suplimentare masivă de fonduri de la Ciolacu

CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor de stat, care trebuie plătite pe 15 septembrie și cere o sumă uriașă pentru a rezolva aceasă problemă: guvernul Ciolacu ar trebui să aprobe azi o „suplimentare” a limitei de credite bugetare și de angajament cu peste 789 de milioane de lei. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Totuși, în memorandum se arată că vor fi diminuate fondurile pe trimestrul IV și astfel se vor menține alocările anuale. CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor În memorandumul aflat pe ordinea de zi a ședinței de guvern de azi, se arată că CNAS nu are bani să acopere majorările salariale din spitalele de stat. „Astfel, la solicitarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de suplimentare a creditelor de angajament și a creditelor bugetare în trimestrul III 2024 cu suma de 789.452 mii lei și diminuarea corespunzătoare a prevederilor trimestrului IV 2024, cu încadrarea în prevederile anuale aprobate pentru anul 2024, Ministerul Finanțelor comunică prin adresa nr. 481226/2024 aprobarea modificărilor prevederilor trimestriale mai sus menționate. Având în vedere că influențele financiare amintite reprezintă parte din drepturile salariale care, potrivit reglementărilor specifice în vigoare, trebuie plătite de unitățile sanitare publice personalului angajat până cel târziu pe data de 15 septembrie 2024, aprobarea suplimentării limitei de cheltuieli pentru luna septembrie trebuie să se realizeze cu celeritate pentru a nu genera nemulțumiri din partea angajaților și a organizațiilor sindicale care îi reprezintă, cu consecințe directe asupra populației. În aceste condiții, pentru asigurarea acordării și decontării influenţelor financiare determinate de creșterile salariale, precum și a celor determinate de drepturile salariale prevăzute de lege pentru personalul din unităţile sanitare publice, inclusiv cele care au ca asociat unic unităţile administrativteritoriale, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, este necesară suplimentarea limitei de cheltueli pe luna septembrie 2024, cu credite de angajament și credite bugetare în sumă de 789.452 mii lei”, se arată în memorandum. Citește și: Spital nou de lux pentru pensionarii speciali ai Internelor. Valoarea totală: două miliarde de lei – un miliard din PNRR, celălalt miliard – de la bugetul public al României Memorandumul a fost inițiat de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, și de președintele CNAS, Valeria Herdea.

GRAFIC Doar guvernele din Malta și Letonia cheltuie mai mult decât România pe salariile bugetarilor, ca procent din veniturile la buget
Economie

GRAFIC Doar guvernele din Malta și Letonia cheltuie mai mult decât România pe salariile bugetarilor, ca procent din veniturile la buget

Doar guvernele din Malta și Letonia cheltuie mai mult decât România pe salariile bugetarilor, ca procent din veniturile la buget, arată datele Consiliului Fiscal. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj România a cheltuit 29,8% din veniturile la buget pe salariile bugetarilor, în 2023. Media UE a fost de doar 21,8%. Doar Malta și Letonia cheltuie mai mult pe salariile bugetarilor Consiliul arată și cum a evoluat România în acest clasament. Ea a trecut în fruntea celor mai cheltuitoare administrații din 2018, când PSD era la putere. „În ceea ce privește raportul dintre cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar și total venituri încasate (...) în anul 2023 se constată o majorare marginală a acestui indicator comparativ cu anul anterior, România fiind devansată de Malta (30,2%) și Letonia (30%) în clasamentul statelor UE. Dacă, până în 2009, România era plasată în prima jumătate a clasamentului (pe poziția a opta în anul 2008 și a zecea în anul 2009), în anul 2011, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală inițiate la jumătatea anului 2010, România a coborât pe poziția 19 din 27 (...) Începând cu anul 2016 situația s-a schimbat și România a urcat abrupt pe locul 10, ajungând în anul 2017 pe al doilea loc, iar din 2018 ocupând prima poziție până în anul 2021”, scrie Consiliul Fiscal. În administrație publică și apărare dinamica creșterii salariilor a fost de 16,8%, în învățământ majorarea a fost de 26,9%43, iar în sănătate, de 8,4%.

Ministerul Justiției scoate o sumă uriașă din Fondul de rezervă al Guvernului ca să plătească drepturile salariale câștigate de magistrați în instanță. Este a doua tranșă achitată în 2024
Eveniment

Ministerul Justiției scoate o sumă uriașă din Fondul de rezervă al Guvernului ca să plătească drepturile salariale câștigate de magistrați în instanță. Este a doua tranșă achitată în 2024

Ministerul Justiției scoate o sumă uriașă din Fondul de rezervă al Guvernului ca să plătească drepturile salariale câștigate de magistrați în instanță: potrivit notei de fundamentare a proiectului unei hotărâri de guvern, este nevoie de peste 820 de milioane de lei. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga DeFapt.ro a scris că procurorul general al României, Alex Florența, care ar trebui să reprezinte “interesele generale ale societății“, a strâns o mică avere dând statul în judecată pentru “drepturi salariale restante“. Aceasta este a doua tranșă achitată “în vederea achitării tranșelor cuvenite în anul 2023 reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești“. Prima tranșă achitată în acest an a fost de 380 de milioane de lei, prin H.G. nr. 675/2024. Sumă uriașă ca să plătească drepturile salariale câștigate de magistrați Din suma uriașă pe care ministerul Justiției o vrea scoasă din fondul de rezervă, 660 de milioane de lei sunt “în vederea achitării tranșelor cuvenite în anul 2023 reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești“. Însă proiectul de hotărâre de guvern arată că este nevoie de 163 de milioane de lei “în vederea achitării dobânzilor aferente diferențelor salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești“. Nota de fundamentare arată că “suma necesară a fost calculată la nivelul minim care, până la rectificarea bugetară, ar urma să asigure aducerea la îndeplinire exclusiv a unor obligații de plată care nu mai pot suferi amânare“. “În prezent, din cauza lipsei fondurilor bugetare, nu pot fi plătite integral tranșele cuvenite în anul 2023, reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și al celorlalte instanțe judecătorești, precum și dobânzile aferente acestor sume. Cum plata acestor sume, care privesc drepturi deja întârziate la plată, prin eșalonare succesivă (așadar, purtătoare de accesorii) se impunea să fie făcută până la sfârșitul anului bugetar 2023, o întârziere și mai mare a executării lor nu este posibilă din punct de vedere legal. În plus, neachitarea cât mai urgentă a acestor sume riscă să conducă la o amplificare considerabilă a debitului total datorat, prin creșterea exponențială a dobânzilor și a altor accesorii, cu repercusiuni grave asupra cheltuielilor bugetare“, mai explică ministerul Justiției.

Bucureștenii, cei mai avantajați din țară când vine vorba de legumele din piețe: mai scumpe decât media națională, dar și salariile, mult mai mari
Economie

Bucureștenii, cei mai avantajați din țară când vine vorba de legumele din piețe: mai scumpe decât media națională, dar și salariile, mult mai mari

Legume mai scumpe, salarii mai mari. Bucureștenii, cu un salariu mediu net de 6.428 de lei încasat în luna mai, au putut face cumpărăturile la prețuri comparabile cu cele din piețele din localități mai mici și cu venituri mai reduse. Legume mai scumpe, salarii mai mari Dar clujenii, cu al doilea cel mai mare salariu mediu net din țară (6.083 lei), au resimțit mai puternic cheltuielile făcute în piețe. Citește și: Lovitură dură pentru Ciolacu: candidatura lui Negrescu la funcția de comisar european, respinsă de von der Leyen. Negrescu a cotizat 1,2 milioane de lei la PSD pentru post În ce îi privește pe ieșeni, salariul lor mediu net nu atinsese în mai nici pragul de 5.000 de lei (era de 4.997 lei), în timp ce salariul mediu net din România era de 5.118 lei. Practic, bucureștenii plăteau pentru produsele din piețele alimentare cu până la 11% mai mult decât prețul mediu în România, dar primeau salarii medii nete cu 28% mai mari decât salariul mediu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Trei sferturi din bugetul spitalului Pantelimon se duce pe salarii, pentru medicamentele bolnavilor rămân 4% din cheltuieli
Eveniment

Trei sferturi din bugetul spitalului Pantelimon se duce pe salarii, pentru medicamentele bolnavilor rămân 4% din cheltuieli

Trei sferturi din bugetul spitalului Pantelimon se duce pe salarii, pentru medicamentele bolnavilor rămân 4% din cheltuieli, arată bugetul acestui spital, publicat pe site. Citește și: VIDEO Penibila ministră a Muncii explică de ce nu e gata legea salarizării: „Astăzi suntem înainte de Ziua Recoltei pentru pensionari” În România, sunt spitale de stat unde 90-99% din buget este alocat salariilor. „Am anunțat personalul că nu mai avem bani, pentru că salariile consumă 99% din buget”, spunea, în aprilie 2024, Sorin Mehedințu, managerul spitalului din Târgu Cărbunești, Gorj. Trei sferturi din bugetul spitalului Pantelimon, pe salarii La spitalul Pantelimon din București, cheltuielile pentru 2024 sunt estimate la puțin sub 305 milioane de lei, din care 223,35 milioane pentru „personal” - salarii, prime, vouchere de vacanță sau indemnizație de hrană. Pentru medicamente se vor aloca 12,5 milioane de lei, adică puțin peste 4% din buget. Pentru „hrană” se cheltuie, în 2024, sub două milioane de lei. Rata deceselor înregistrate în secţia ATI a Spitalului ”Sfântul Pantelimon” a scăzut considerabil după ce una dintre asistente a depus plângerea privind scăderea dozelor de noradrenalină, arată statisticile puse la dispoziţie de spital magistraţilor. Dacă înainte de mai 2024 în această secţie mureau, în medie, 67 de pacienţi pe lună, în luna mai, după depunerea sesizării, numărul deceselor a scăzut la 46. Inclusiv una dintre doctoriţele inculpate, care nu participa la resuscitarea bolnavilor, a renunţat la practica prin care scădea noradrenalina şi a început să respecte protocolul, se arată în referatul în care procurorii cer arestarea a două doctorițe de la acest spital.

Bugetarii au potopit Înalta Curte de Casație și Justiție cu cereri de majorare a salariilor și pensiilor speciale
Eveniment

Bugetarii au potopit Înalta Curte de Casație și Justiție cu cereri de majorare a salariilor și pensiilor speciale

Bugetarii au potopit Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) cu cereri de majorare a salariilor și pensiilor speciale. ICCJ va judeca la 16 septembrie și 28 octombrie nu mai puțin de 21 de solicitări de acest fel. Citește și: Magistrații vor un nou privilegiu: să se pensioneze cu pensie specială chiar dacă nu mai sunt judecători și procurori. Înalta Curte trebuie să ia o decizie Dacă ele vor fi admise, fie și parțial, nu se știe ce impact bugetar vor avea. Bugetarii au potopit Înalta Curte cu cereri de majorare a salariilor Pentru ce au dat bugetarii statul în judecată: Cadrele didactice plătite cu ora, dar care au și un contract pe durată nedeterminată, vor „concediu de odihnă plătit și pentru timpul efectiv lucrat în regim de plată cu ora, respectiv de indemnizația aferentă zilelor de concediu de odihnă cuvenite și neefectuate, la încetarea contractului individual de muncă pe durată determinată” Magistrații vor ca ICCJ să decidă dacă, după ce au câștigat în instanță majorarea salariilor, măsura se aplică retroactiv, din 2018 Cadrele medicale vor ca sporul de condiții periculoase să se aplice gărzilor. Funcționarii publici plătiți la nivel maxim vor eliminarea sporului pentru condiții de muncă vătămătoare. Polițiștii vor pensii de magistrați Procurorii și grefierii vor ca salariile să le crească cu 25%, iar sporurile de 45% să fie calculate raportat la salariile mărite Personalul din spitale vrea spor de radiații cumulat cu spor de condiții periculoase, chiar dacă desfășoară doar activități ocazionale la laboratorul de radiologie Angajații ministerului agriculturii vor ca stimulentele să fie introduse în calculul indemnizaţiei de concediu de odihnă. Mai multe dosare se referă la impozitarea progresivă a pensiilor speciale DeFapt.ro a scris de miercuri că ICCJ trebuie să stabilească dacă perioada în care o persoană, licenţiată în drept, a ocupat funcţii de specialitate juridică (ofiţer MAI) poate fi luată în considerare la data de 14.12.2022 pentru acordarea pensiei de serviciu prevăzute de art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 - adică poate primi pensie de magistrat.

Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii: majorare de 23% a costurilor cu salariile angajaților statului. Ele au consumat, în șase luni din 2024, 4,4% din PIB
Politică

Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii: majorare de 23% a costurilor cu salariile angajaților statului. Ele au consumat, în șase luni din 2024, 4,4% din PIB

Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii: majorare de 23% a costurilor cu salariile angajaților statului. Ele au consumat, în șase luni din 2024, 4,4% din PIB, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Anul trecut, după primele șase luni, cheltuielile de personal înghițeau doar 3,9% din PIB. Citește și: Curs scurt de fraudare a alegerilor: primar pesedist, reținut pentru că a dat adeverințe de domiciliu și șpagă alegătorilor Rata anuală a inflației era, în iunie, de 5,3%, potrivit Eurostat, deci aceste cheltuieli au crescut mult peste această rată. Nota ministerului de Finanțe, care însoțește datele privind execuția bugetară, nu explică această creștere explozivă. Ele reprezintă 22,9% din toate cheltuielile bugetului și aproape 30% din venituri. Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii Guvernul a prezentat la 3 iulie o situație centralizată privind posturile de conducere și de execuție care au fost desființate prin reorganizarea aparatului bugetar cerută prin legea 296/2023 prin care Guvernul Ciolacu a introdus noi taxe și impozite în acest an. Exceptând MAI care are nevoie de avizul CSAT și MApN care este exceptat de la proces, la nivelul instituțiilor centrale, reorganizate, au fost desființate 455 posturi de execuție și 236 posturi de conducere. Potrivit execuției bugetare din primele șase luni ale anului 2024, cheltuielile cu bunurile și serviciile s-au majorat cu aproape 25%. Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 63,67 mld lei, respectiv 3,60% din PIB față de deficitul de 37,21 mld lei, respectiv 2,32% din PIB aferent celor șase luni ale anului 2023.

Salarii uriașe, plus o nesfârșită listă de sporuri, la cel mai prost aeroport din Europa, Otopeni: un casier are circa 9.000 lei, plus sporuri. Conducerea consumă aproape trei milioane lei
Eveniment

Salarii uriașe, plus o nesfârșită listă de sporuri, la cel mai prost aeroport din Europa, Otopeni: un casier are circa 9.000 lei, plus sporuri. Conducerea consumă aproape trei milioane lei

Salarii uriașe, plus o nesfârșită listă de sporuri, la cel mai prost aeroport din Europa, Otopeni: de exemplu, un casier are circa 9.000 lei, plus sporuri. Conducerea aeroportului, numită politic de Sorin Grindeanu, consumă aproape trei milioane de lei, anual. Citește și: Aeroportul Otopeni, distrus în clasamentele de specialitate: cotat ca ultimul din Europa, plictisitor, scump, încremenit în anii ’60, personal neprietenos, fără spații pentru copii Aeroportul are 1.420 de angajați, iar salariul mediu în anul 2024 este de 15.491 de lei. Salarii uriașe, plus sporuri, la cel mai prost aeroport din Europa Conducerea Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB) este bine răsplătită. Cheltuielile aferente contractului de mandat “și a altor organe de conducere și control, comisii și comitete“, sunt, potrivit notei de fundamentare la bugetul pe 2024 a CNAB, în valoare de 2,96 milioane de lei. Pentru directorat a fost bugetată suma de 1,15 milioane de lei, iar pentru consiliul de administrație peste 1,8 Durata mandatului, atât pentru directorat cât și pentru membrii Consiliului de Administrație, este provizorie, mandatele fiind încheiate pe 5 luni cu posibilitatea prelungirii până la 7 luni, se mai arată în nota de fundamentare. Practic, în acest fel, prin astfel de numiri provizorii, ministrul Transporturilor, pesedistul Sorin Grindeanu poate ține sub controlul său conducerea aeroportului. Potrivit grilei de salarii, din decembrie 2023, sunt nu mai puțin de zece sporuri care se dau angajaților. De exemplu, un șef de tură care conduce minimum doi subordonați primește un plus de 10%. Sporul pentru vechimea în muncă poate ajunge la 25%. Grila de salarii arată că un curier poate avea un salariu maxim de 8.127 de lei, fără sporuri. Casierul “central“ poate ajunge la 9.807 lei, iar unul obișnuit la peste 8.900 de lei. Personalul cu studii superioare de specialitate - ingineri, juriști, programatori - are salarii de maximum 13-14.000 de lei. Purtătorul de cuvânt al aeroportului are prevăzut un salariu între 5.880 de lei și 13.062 de lei.

Lunga listă a uriașelor diurne primite de judecătorii plătiți cu circa 25.000 lei/lună, deși nu judecă. Majoritatea au dat statul în judecată și au încasat și consistente “diferențe salariale“
Eveniment

Lunga listă a uriașelor diurne primite de judecătorii plătiți cu circa 25.000 lei/lună, deși nu judecă. Majoritatea au dat statul în judecată și au încasat și consistente “diferențe salariale“

Lunga listă a uriașelor diurne primite de judecătorii plătiți cu circa 25.000 lei/lună, deși nu judecă: magistrații angajați la Inspecția Judiciară au trecut în declarațiile de avere nu mai puțin de două diurne și trei alocații, care le completează veniturile salariale. Citește și: GALERIE VIDEO-FOTO Imagini stupefiante de pe noul pod peste Dunăre de la Brăila: tranșee și „valuri” în asfalt, crevase de câțiva centimetri adâncime. Se circulă cu cel mult 15 km/h În majoritatea declarațiilor de avere verificate de DeFapt.ro, apăreau și așa numite “diferențe salariale din hotărâri judecătorești“, adică au dat statul în judecată pentru restanțe salariale și au câștigat. Lunga listă a uriașelor diurne primite de judecătorii plătiți cu circa 25.000 lei/lună De exemplu, Lorența Adriana Butnaru, a avut în anul fiscal 2023 un salariu anual, net, de 302.217 lei. Dar ea a încasat și: diurnă de detașare: 72.804 lei alocație locuință: 31.337 lei diurnă delegare: 7.219 lei alocație transport: 5.335 lei alocație pentru călătorii anuale: 1.304 lei În plus, ea a încasat și 57.000 de lei pentru contribuția la un proiect finanțat cu fonduri europene. În anul fiscal 2023, ea a primit 25.741 de lei “diferențe salariale din hotărâri judecătorești“. Dijnărescu Cosmin a avut același salariu, de peste 300.000 de lei, la care s-au adăugat două diurne și trei alocații în valoare de circa 116.000 de lei. În declarația de avere apare așa-numite “diferente hotarari judecatoresti“ în valoare de 54.058 lei. Judecătorul Liviu Mustață: salariu de peste 300.000 de lei, alocații și sporuri de circa 95.000 de lei, plus “drepturi salariale conform sentinte judecatoresti Parchetul de pe langa Judecatoria Strehaia“ în valoarea de peste 136.000 de lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră