luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: salarii

198 articole
Economie

Câți bani vor câștiga profesorii real

Câți bani vor câștiga profesorii real. Personalul didactic de predare, de conducere, îndrumare şi control sau didactic auxiliar va beneficia de o majorare în medie de 25%, adică 1.300 de lei, iar personalul nedidactic va primi 420 de lei. Câți bani vor câștiga profesorii real Suma de 1.300 de lei va fi aplicată tuturor, indiferent că vorbim despre profesor în primul an de învăţământ sau despre profesor în pragul pensiei. În urma acordării acestei sume de 1.300 de lei, pentru profesorul debutant va primi 749 de lei net. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului Pentru cei care au dirigenţie, gradaţie de merit, spor de şcoală specială, spor de zonă sau spor de simultan, sporurile procentuale din salariul de bază se aplică în plus la acei 1.300 de lei, rezultând un net mai mare 749 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Câți bani vor câștiga profesorii real (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Cătălin Prisacariu
Opinii

Ciolacu, marele perdant politic al grevei din educație

Premierul Marcel Ciolacu va trebui să se asigure că bugetul României suportă măririle salariale pentru sistemul de învățământ preuniversitar, în caz că șeful PSD, Marcel Ciolacu, nu va da bir cu fugiții. Greva personalului din educație a început cu puține zile înainte ca "rotativa" premierilor să aibă loc: Nicolae Ciucă ar fi urmat să-i cedeze locul lui Marcel Ciolacu, potrivit protocolului alianței de guvernare. O dată mișcarea de protest pornită, însă, Ciolacu a refuzat ca un catâr să se instaleze la Palatul Victoria. Motivația, desigur, elementar de politică: șeful PSD nu voia să deconteze măsuri impopulare. La pachet, însă, Ciolacu a fost irelevant în timpul grevei: toate negocierile sindicatelor cu Executivul au avut loc, firește, la Guvern, cu premierul în funcție, Nicolae Ciucă. Acesta - și nu Ciolacu - și-a asumat prima OUG de mărire a salariilor profesorilor și învățătorilor. Și tot Ciucă a fost cel care și-a pus semnătura pe a doua OUG, care a determinat oprirea grevei. Acum, Ciolacu va trebui să accepte, în sfârșit, preluarea mandatului de prim-ministru. Da, greva a trecut și elevii vor avea situațiile anuale încheiate iar cei din clasa a VIII-a și a XII-a își vor da examenele de final de ciclu școlar. Dar pentru președintele social-democrat abia încep "lucrările de control": găsirea a 15 miliarde de lei anual pentru plata salariilor mărite. Soluția preferată a și fost găsită, deși este catastrofală: se reduc investițiile și, astfel, se plătesc lefurile. Ciolacu, însă, se agață de vechea lui marotă a impozitării progresive și de magicul 1% pe cifra de afaceri a companiilor. O măsură de stânga extrem de periculoasă, însă, după cum a demonstrat profesorul Cristian Paun: impozitul de 1% pe cifra de afaceri ar fi mult mai mare decât întregul profit net al multor companii. Pe scurt, impozitul de 1% pe cifra de afaceri ar duce la pierderi și, inevitabil, la concedieri, scăderi ale cifrei de afaceri. Deci, în cele din urmă, la mai puțini bani încasați la buget. Dacă mai are măcar un economist nepopulist la partid, șeful PSD deja știe lucrurile astea. Adică știe că este într-o situație foarte grea din punct de vedere politic. Bașca, PNRR gâfâie și nu e deloc clar ce bani va ma primi România de la UE din marele plan post-pandemic. Iar 2024 înseamnă patru rânduri de alegeri. Așa că strângeți-vă centurile, urmează o aterizare dură.

Unde va găsi guvernul banii pentru salariile profesorilor Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Unde va găsi guvernul banii

În 2024, o creștere cu 50% a salariilor profesorilor va însemna cheltuieli suplimentare de 15 miliarde de lei, arată o analiză economică a RFI, care se întreabă de unde va găsi Guvernul banii. Unde va găsi guvernul banii pentru salariile profesorilor Doar în acest an, pentru ultimele șase luni din an, o plată în plus de 2,7 miliarde de lei presupune fie o creștere a veniturilor, fie o reducere a cheltuielilor, prin economii sau realocarea sumelor. „Este imposibil de crezut că veniturile bugetare pot crește peste nivelul programat, pentru că deja sunt sub prognoză”, se arată în analiză. Citește și: Investigație The Times: Cercetătorii chinezi din Wuhan au manipulat viruși mortali, proveniți de la lilieci, pentru a-i transforma în arme. China dorea să schimbe echilibrul puterii mondiale „Nu se poate pune problema reducerii cheltuielilor cu dobânzile sau, de exemplu, a celor cu medicamentele subvenționate. Dar, se poate aplica din nou metoda verificată prin care se reduc investițiile și se plătesc salariile”, mai arată analiza RFI. Puteți citi aici întreaga analiză RFI „Unde poate găsi guvernul bani pentru creșterea salariilor profesorilor”.

Salarii uriașe la agenția pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate Foto: Facebook
Politică

Salarii uriașe agenția dezvoltarea infrastructurii sănătate

Salarii uriașe la agenția pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, ANDIS, dar care n-a pus piatra de temelie la nici un spital nou: de la 16.735 de lei pentru președinte la 6.458 de lei, cel mai mic salariu de consilier. Însă sporurile sunt uriașe. Agenția s-a înființat exact acum un an, are o organigramă cu 85 de angajați, și, potrivit datelor publice, tot ce a reușit în această perioadă de timp a fost să facă angajări pe bandă rulantă și să publice trei anunțuri de intenție pentru servicii de supraveghere a unor viitoare șantiere. Președintele agenției a fost numit pe filiera PSD Bacău. Președintele ANDIS, Adrian George Popa, numit pe filiera PSD Bacău Salarii uriașe la agenția pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate Însă, întrucât agenția lucrează, teoretic, cu fonduri europene, angajații ei beneficiază de „o majorare a salariului de bază cu până la 50% pentru personalul care prestează activitate în proiecte finanțate din fonduri europene sau care desfășoară activităţi-suport pentru sistemul de management şi control al fondurilor europene”. Prevederea acoperă, probabil, toți angajații ANDIS, întrucât ei pot fi încadrați cel puțin la „activități-suport”. În plus, ei ar primi un spor de 15 % din salariul de bază pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare. ANDIS își desfășura activitatea în aceeași clădire cu ministerul Sănătății, unde toți angajații au spor de condiții vătămătoare, deci și funcționarii agenției au beneficiat de el. Între timp, agenția s-a mutat în Piața Presei Libere. În aceste condiții, cel mai mic salariu brut al unui consilier de la ANDIS ar ajunge la peste 10.000 de lei, în timp ce un director ar avea peste 17.000 de lei, brut. Șeful agenției: economist cu studii la Bacău, susținut de PSD Această agenție a fost înființată acum un an, dar: Din 8 august 2022, când a anunțat că „Ministerul Sănătății, în calitate de beneficiar, organizeză prima conferinţă de presă a proiectului «Construire Spital Regional de Urgență Craiova», Cod SMIS 134201”, nu a mai transmis nici un comunicat. Linkul către „Proiecte cu finanțare europeană” nu duce nicăieri Rubricile privind rapoarte și studii sunt goale În aprilie, ANDIS și-a anunțat intenția că vrea să achiziționeze „Servicii de supraveghere a lucrărilor de construcții” pentru trei spitale regionale, dar abia în mai-iunie începeau procedurile de atribuire. Agenția are, teoretic, 85 de angajați. Anul trecut, circa 80% din bugetul agenției a fost consumat de salarii. Citește și: Justiția viitorilor pensionari speciali: acuzată de 272 de șpăgi, doctoriţa Cun a scăpat cu o pedeapsă cu suspendare. Deciziile de pensionare pe caz de invaliditate, contra mită Prședintele ANDIS este Adrian George Popa, numit pe filiera PSD Bacău. El este absolvent al Facultății de Științe Economice din cadrul Universitatii „George Bacovia” Bacău.

Managerii unor spitale de stat, salarii impresionante, mai mari decât ale președintelui României (sursa: presidency.ro)
Eveniment

Managerii spitale stat mâna a II-a, salarii impresionante

Managerii unor spitale de stat de mâna a II-a, unele fiind notorii pentru situația dezastruoasă, au salarii impresionante, mai mari decât ale președintelui României. Potrivit declarației de avere depusă de Klaus Iohannis în mai 2023, șeful statului a avut venituri salariale, în 2022, de 181.944 de lei. Însă managerul spitalului din Fălticeni, Vlad Morariu, a avut, în 2021, 204.000 lei. În 2019, acest manager își făcea selfie-uri, alături de primarul din Fălticeni, de la mitingul PSD organizat de Liviu Dragnea la Iași. Managerul spitalului din Fălticeni, în stânga imaginii, și primarul acestui oraș Foto: Facebook Managerii unor spitale de stat de mâna a II-a, salarii impresionante Iată câteva salarii ale managerilor celor circa 360 de spitale de stat, din care doar aproximativ 60 sunt subordonate ministerului Sănătății: Anca-Mihaela Hâncu, manager la Spitalul de Psihiatrie „Sf. Nicolae” din Roman: 242.530 de lei, în 2021, potrivit declarației de avere. Spitalul se află în subordinea Consiliului Județean Neamț. Maria Andrici, manager la Spitalului Municipal de Urgență Roman: 240.065 lei, tot în 2021, potrivit unei publicații locale. Rodica Rusu, economist, manager al Spitalului de Boli Infecțioase și Psihiatrie Baia Mare: 187.745 de lei - date pe anul fiscal 2021. Maria Anton, manager al Spitalului de Pneumoftiziologie Bisericani: 187.576 de lei - date tot din 2021. Cambrea Simona, manager la Spitalul Clinic De Boli Infectioase Constanta: 171.018 lei, puțin sub șeful statului, dar ea mai câștigă 147.750 de lei din activitatea didactică și 15.412 lei din activitatea de cercetare. În 1 octombrie 2021 Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa și-a suspendat activitatea în urma unui incendiu în care și-au pierdut viața 9 persoane (7 persoane în incendiu și alte 2 ulterior). Bordazi Eerdgin, manager la Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Constanța: 227.000 lei, în 2021, tot potrivit presei locale. Vlad Vasile Cătălin, managerul Spitalului Căi Ferate din Cluj: 131.000 lei ca manager și 71.000 de lei- cadru universitar. Iurciuc Stela, manager la Spitalul Clinic CF Timișoara: 131.000 lei ca manager, 111.000 lei - cadru universitar. La spitale mai mari, precum Spitalul Universitar de Urgență București, managerul avea circa 26.000 de lei pe lună, cu tot cu sporuri, în octombrie 2022. La spitalul județean Cluj, tot potrivit datelor din toamna anului trecut, managerul primea sub 25.000 de lei pe lună, cu tot cu sporuri. Record: o absolventă de Spiru Haret Însă cazul cel mai scandalos este al managerului spitalului municipal din Mangalia: 42.736 de lei pe lună, potrivit situației veniturilor salariale din acest spital la data de 31 martie 2023. Salariul este aproape dublu față de managerii altor unități medicale, mult mai mari. Citește și: Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor le depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar și sunt mult peste cele ale profesorilor din școli „Alina Niţoi este licenţiată a Universităţii „Spiru Haret”, Facultatea de Drept şi Administraţie Publică din Constanţa, având şi diplomă de Masterat pe care l-a urmat la Universitatea „Spiru Haret”, Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative Braşov. Înainte de a intra în administraţie publică, a mai lucrat în Turism, unde a fost recepţioner şi moderator evenimente de divertisment”, scria Editia de Sud, în 2017.

Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat Foto: Facebook
Eveniment

Adevărul salariile asistentelor medicale spitalele de stat

Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar, o arată datele publice, publicate de spitale. Zilele trecute, Federația Solidaritatea Sindicală a anunțat că se pregătește să declanșeze greva pentru că salariile asistentelor medicale sunt prea mici. Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat Această federație susține că asistentele medicale debutante din Sănătate au salariu de bază mai mic decât debutanții din Educație. Potrivit unui studiu publicat de această structură sindicală la 23 mai, salariul mediu net al asistentelor medicale din sectorul public este de 4285 lei/lună. El este în acest moment cu 269 lei mai mic decât salariul mediu de la nivel național. Însă datele publice, de pe site-urile spitalelor de stat, contrazic situația dramatică creionată de Federația Solidaritatea Sindicală. De exemplu, la spitalul județean Gorj, datele din martie arată că, la unul din blocurile operatorii, asistenta șefă are un salariu net de 7.045 de lei. Absolut toate celelalte asistente de la acest bloc au între 5.400 de lei și 6.300 de lei. La compartimentul ATI-COVID, asistenta medicala șefă a luat, în martie, 8.219 lei. La unele secții sunt și salarii de 3.200-3.500 de lei, pentru o asistentă, dar acestea sunt relativ puține. Pe de altă parte, la acest spital un muncitor calificat a primit, în martie 2023, peste 11.000 de lei, ceea ce arată că salariile variază foarte mult în funcție de sporuri neprecizate în tabel. Sporuri peste sporuri La Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara veniturile salariale nu s-au mai actualizat din septembrie 2022. Tabelul publicat nu precizează dacă e vorba de venituri nete sau brute. Dar datele arată că aici erau asistente medicale care avea 4.300 de lei salariu de bază, 3.181 lei - „cuamtum spor condiții de muncă”, 784 de lei - sporuri de lucru în week-end, 415 lei - spor de ture și 347 de lei indemnizația de hrană. În unele cazuri, sporul pentru condiții de muncă depășea 3.000 de lei. Însă sunt și salarii de bază în jur de 2.000 de lei care, cu tot cu sporuri, nu de pășesc 3.000 de lei. Spitalul județean Tulcea publică salariile de bază și brute, fără să precizeze dacă includ sporurile. Salariile de bază variază între 4.800 de lei și 6.600 de lei. Brutul, între 12.259 de lei și 8.602. La ele se adaugă indemnizația de hrană. Spitalul universitar de urgență București a publicat ultimele liste de salarii în octombrie 2022. La Unitatea de Primiri Urgențe (UPU), o asistentă medicală a primit - cu tot cu sporuri - 11.600 de lei, dar altele, de la diferite secții, sunt la circa 5.500 de lei. Din nou, tabelul nu precizează dacă e vorba de salarii nete sau brute. Salariile cadrelor universitare la o universitate de prestigiu Ziarul de Iași arăta, în februarie anul trecut, cât câștiga cadrele universitare la universitatea Cuza, din Iași. „La UAIC, spre exemplu, din informaţiile obţinute de „Ziarul de Iaşi”, sunt asistenţi abia intraţi în sistem cu un salariu brut de circa 4.000 de lei, ceea ce înseamnă 2.300 de lei net (...) Sporul de doctorat are valoarea netă de 950 de lei. Prin urmare, cele mai mici salarii la nivelul cadrelor didactice, prima treaptă, asistent, sunt de măcar 3.250 de lei net. Lectorii, următoare treaptă didactică, care sunt mai tineri şi nu au vechime, au între 5.000 şi 5.500 de lei brut la UAIC. Asta înseamnă între 2.875 de lei şi şi 3.160 de lei net, la care se adaugă obligatoriu şi sporul de doctorat - 950 de lei net. Prin urmare, salariile tinerilor lectori pornesc de la circa 3.800 de lei net şi merg până la 4.100 net (...) La UAIC sunt conferenţiari cu salarii de bază de circa 4.800 de lei brut, ceea ce înseamnă un salariu net de 2.760 de lei, 3.710 lei net dacă adăugăm şi sporul de doctorat. Cum însă majoritatea conferenţiarilor au vechime mare, unii ies şi la pensie de la acest grad didactic, pot ajunge cu salariile brute până la 8.900 de lei, adică aproape 5.150 de lei net, 6.100 dacă adăugăm şi sporul de doctorat. În fine, profesorii universitari pot obţine peste 12.500 de lei brut cu toată vechimea aferentă, adică 7.200 de lei net, 8.150 cu tot cu sporul de doctorat”, arată această publicație. Citește și: I-a căzut tavanul în cap, la duș, la câteva luni după ce a cumpărat un apartament în bloc nou. Instanța a acordat despăgubiri majore

Solidaritatea Sanitară a demarat culegerea semnăturilor pentru grevă Foto: Facebook
Eveniment

Solidaritatea Sanitară culegerea semnăturilor grevă

După Educație, vine și Sănătatea de stat: Federaţia Solidaritatea Sanitară anunţă că a parcurs paşii legali, deschizând conflictul colectiv de muncă şi că a demarat culegerea semnăturilor pentru grevă, nivelul de referinţă fiind ca minim jumătate din sector să semneze pentru participarea la grevă. Solidaritatea Sanitară a demarat culegerea semnăturilor pentru grevă Federaţia „Solidaritatea Sanitară" solicită, potrivit news.ro: pe termen lung, aplicarea proiectului noii legi a salarizării, aşa cum a fost stabilit pe termen scurt acordarea salariilor de bază la nivelul prevăzut de legea salarizării pentru anul 2022, plata corectă a continuităţii prin raportarea sporului de tură şi a celui pentru lucrul în zile libere/sărbători legale la salariul de bază în plată, utilizarea valorii coeficientului de ierarhizare la nivelul salariului minim brut pe economie în plată (3000 lei), inclusiv pentru stabilirea valorii indemnizaţiei de hrană acordarea drepturilor prevăzute în contractul colectiv de muncă la nivel de sector public de sănătate prin finalizarea negocieri şi înregistrarea acestuia. Această federație susține că asistentele medicale debutante din Sănătate au salariu de bază mai mic decât debutanții din Educație. Potrivit unui studiu publicat de această structură sindicală la 23 mai, salariul mediu net al asistentelor medicale din sectorul public este de 4285 lei/lună. El este în acest moment cu 269 lei mai mic decât salariul mediu de la nivel național. Citește și: În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă „Deficitul de asistente medicale în sectorul public de sănătate este la ora actuală de cca. 22,42%, nevoia unităților publice fiind de cca. 20.243 de asistente medicale în plus față de numărul actual. Asta înseamnă că fiecare asistentă medicală trebuie să lucreze în plus, în medie, cu cca. 25%”, mai arată Federația Solidaritatea Sanitară.

Creşterea salariilor îmbunătăţeşte calitatea serviciilor medicale Foto: Sanitas
Eveniment

Creşterea salariilor îmbunătăţeşte calitatea serviciilor

Federaţia "Solidaritatea Sanitară" susține că creşterea salariilor îmbunătăţeşte semnificativ calitatea serviciilor medicale. În sistemul public de sănătate creşterea salariilor determină o creştere a calităţi serviciilor medicale şi o reducere semnificativă a migraţiei profesioniştilor din sănătate, potrivit unui studiu comandat de Federaţia "Solidaritatea Sanitară". Creşterea salariilor îmbunătăţeşte calitatea serviciilor medicale "În condiţiile în care sunt puse în discuţie, în mod public, relevanţa şi impactul creşterilor salariale reale din Sănătate, Federaţia "Solidaritatea Sanitară" a comandat un studiu pe această temă. Analiza a fost desfăşurată în cadrul Centrului de Cercetare şi Dezvoltare Socială "Solidaritatea", fiind bazată exclusiv pe prelucrarea unor informaţii din surse publice. Studiul a fost comandat pornind având în vedere următoarea ipoteză: dacă creşterile salariale anterioare au avut un impact semnificativ asupra calităţii serviciilor medicale şi asupra migraţiei profesioniştilor din sănătate atunci aceasta este direcţia de urmat pentru a creşte gradul de satisfacţie al pacienţilor", se menţionează într-un comunicat al organizaţiei. Studiul a evidenţiat creşteri semnificative ale calităţii serviciilor medicale ce au intervenit în contextul creşterilor salariale din perioada 2017-2023. Conform studiului, creşterea calităţii serviciilor medicale este demonstrată atât de creşterea semnificativă a gradului de satisfacţie a pacienţilor cât şi de scăderea procentului pacienţilor care indică faptul că le-au fost solicitaţi bani sau atenţii. Creşterea salariilor angajaţilor din sistemul sanitar este corelată cu scăderea numărului pacienţilor care au indicat faptul că le-au fost solicitaţi bani sau atenţii cu 127%, acest indicator ajungând la nivelul de 1,8% (comparativ cu 4,1% înaintea de creşterea salariilor). Potrivit documentului, în perioada 2017-2023 se înregistrează o creştere cu circa 37% a procentului pacienţilor care se declară foarte mulţumiţi de serviciile oferite de spitale (diferenţa în plus fiind de 13,6 puncte procentuale) şi o scădere cu circa 33% a pacienţilor care se declară nemulţumiţi. Numărul cazurilor în care pacienţii declară că ar indica unei persoane să se trateze în acel spital a crescut în perioada creşterilor salariale cu circa 5%, înregistrând o diferenţă în plus de 4 puncte procentuale. Spitalele, tot mai pline de pacienți mulțumiți În perioada 2017-2023 se înregistrează o creştere cu circa 14% a procentului pacienţilor care se declară foarte mulţumiţi de prestaţia medicilor (diferenţa în plus fiind de 8 puncte procentuale), putând fi observat nivelul foarte ridicat al acestui indicator comparativ cu celelalte evaluări. Corelarea creşterii gradului de satisfacţie a pacienţilor cu creşterea veniturilor salariale se înregistrează şi în cazul asistentelor medicale: se înregistrează o creştere cu circa 30% a pacienţilor care se declară foarte mulţumiţi de prestaţia asistentelor medicale (diferenţa în plus fiind de 12 puncte procentuale). Potrivit studiului, se poate observa că nivelul maxim de satisfacţie este mai redus în cazul asistentelor medicale decât în cazul medicilor, una dintre explicaţiile posibile o constituie nivelul mult mai mic al creşterii veniturilor salariale în cazul asistentelor medicale. Situaţia este asemănătoare şi în cazul personalului medical auxiliar. Totodată, se observă o creştere cu circa 40% a procentului pacienţilor care se declară foarte mulţumiţi de curăţenia din spitale (diferenţa în plus fiind de 12,2 puncte procentuale) şi o scădere cu 47% a pacienţilor care se declară nemulţumiţi. Se evidenţiază corelaţia dintre ritmul acordării creşterilor salariale şi creşterea gradului de satisfacţie faţă de curăţenia din spitale. Sindicatele cer să se amplifice „sistemul recompenselor” Ipoteza impactului negativ al creşterilor salariale asupra posibilităţii unităţilor sanitare de a asigura medicamentele şi materialele sanitare pentru pacienţi este infirmată de date, existenţa unor astfel de situaţii fiind în scădere cu 6,8 puncte procentuale. Citește și: Efectele grevei din educație: șef de promoție de la un liceu din Iași riscă să piardă admiterea la Universitatea Pennsylvania. Elevul, solidar însă cu profesorii "O primă concluzie este evidentă: în sistemul public de sănătate creşterea salariilor determină o creştere a calităţi serviciilor medicale. Cu alte cuvinte, este evident impactul pozitiv al creşterilor salariale. Acesta trebuie analizat în contextul existenţei numeroaselor inechităţi salariale, a perturbărilor induse de pandemiei şi, mai ales, în contextul impactului negativ al inflaţiei. Datele din studiu justifică o a doua concluzie: creşterile salariale anterioare au determinat o reducere semnificativă a migraţiei profesioniştilor din sănătate. Corolarul celor două concluzii: scăderea salariilor reale din sănătate determinată de migraţie va determina o scădere a calităţii serviciilor medicale şi o creştere a migraţiei profesioniştilor din sănătate (care va accentua şi mai mult scăderea calităţii serviciilor medicale). Creşterea salariilor din sistemul sanitar a avut două categorii de efecte: reducerea fenomenului migraţiei şi creşterea calităţii serviciilor medicale. Dacă dorim să păstrăm sau să amplificăm efectele atunci trebuie să menţinem şi să amplificăm sistemul recompenselor. Acum suntem în situaţia în care observăm cum se prăbuşeşte nivelul recompenselor din cauza inflaţiei, actualizarea şi reaşezarea lor fiind, deocamdată, refuzată", se mai spune în comunicat.

Tarom estimează pierderi de 62,4 milioane lei Foto: Facebook
Economie

Tarom estimează pierderi de 62,4 milioane lei

Tarom estimează pierderi de 62,4 milioane lei în acest an, arată proiectul de Ordin al viceprim-ministrului, ministrului transporturilor şi infrastructurii privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al Tarom, publicat în dezbatere de Ministerul Transporturilor. Compania nu a mai avut profit din 2007. Tarom estimează pierderi de 62,4 milioane lei „În proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2023, s-a estimat un rezultat brut negativ – pierdere, în valoare de 62.415.950 lei, în scădere cu 28,79%, respectiv cu suma de 154.348.660 lei faţă de rezultatul brut – pierdere, aprobat în bugetul de venituri şi cheltuiei aferent anului 2022, prin Ordinul MTI nr.470/2022 şi în scădere cu 20,53%, respectiv cu suma de 241.640.640 lei faţă de rezultatul brut – pierdere, preliminat/realizat la data de 31.12.2022”, arată proiectul de act normativ. „În planul de restructurare, profitabilitatea viitoare a Societăţii Comerciale Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române -TAROM, a fost analizată în diferite scenarii, reflectând potenţiale schimbări în condiţiile interne şi de piaţă, respectiv în „scenariul de bază”- scenariul standard, considerat cel mai realist, potrivit căruia anul 2024 - ar fi anul în care rutele ajung profitabile iar anul 2023 - ar fi anul în care fluxurile de numerar devin pozitive şi „scenariul pesimist”- scenariu construit pornind de la scenariul de bază, cu anumite ajustări potrivit căruia anul 2027 - ar fi anul în care rutele ajung profitabile iar după anul 2029 - fluxurile de numerar ar deveni pozitive”, se arată în document, citat de news.ro. Numărul de personal prognozat la finele anului 2023 de 1.314 salariaţi, a fost estimat în scădere cu 4 salariaţi faţă de cel aprobat în bugetul de venituri şi cheltuieli aferent anului 2022, prin Ordinului MTI nr.470/2022. Statul a pompat sute de milioane de euro în companie Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat conform Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2023 – legea nr.368/2022, în valoare de 10.592,85 lei/salariat, a fost estimat în creştere cu 18,03% faţă de cel preliminat/realizat în anul 2022. La momentul întocmirii proiectului Bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023, compania Tarom înregistrează plăţi restante la bugetul de stat în valoare de 102.986.180 lei. Citește și: EXCLUSIV Curățenia grădiniței din Pantelimon va costa între 48.000 și 96.000 euro LUNAR, pe patru ani. Contractul, pregătit de finul soților Pandele-Firea, primarul Marian Ivan Anul trecut, ajutoarele de stat primite de companie ajunseseră la circa 220 de milioane de euro.

Pensionar special, patru salarii, bonus uriaș (sursa: România TV)
Investigații

Pensionar special, patru salarii, bonus uriaș

Pensionar special, patru salarii, bonus uriaș. Ionel Georgescu, șeful Corpului de Control al ministrului Energiei, Virgil Popescu, este unul dintre bugetarii de lux ale cărui venituri de la stat depășesc salariile cumulate ale președintelui Klaus Iohannis și premierului Nicolae Ciucă. În plus, Georgescu încasează și o pensie specială de peste 3.200 de euro pe lună pentru cariera de polițist la Strehaia și șef al Direcției Generale Anticorupție din Ministerul de Interne. Anul trecut, a încasat din salarii și bonusuri de la stat nu mai puțin de 447.000 lei net, echivalentul a 92.000 de euro. Numele lui Ionel Georgescu apare și în dosarul de corupție al lui Adrian Duicu, fostul președinte al Consiliului Județean Mehedinți, condamnat definitiv la un an și șase luni cu suspendare. Polițist la Strehaia în anii '90 Ionel Georgescu și-a început cariera de polițist în orașul Strehaia, din județul Mehedinți, în anul 1991. A fost șef Biroul Poliție Rutieră până în anul 2000, atunci când a devenit responsabil cu ordinea publică. Ulterior a ajuns șeful Poliției Strehaia, apoi a fost transferat în București, pe funcția de adjunct șef serviciu la Direcția Poliție Rutieră. În anul 2004, s-a detașat la actuala Direcție Națională Anticorupție, unde "gestiona activități specifice" pe linia de prevenire și combatere a corupției. De acolo, a ajuns director general adjunct al Direcției Generale Anticorupție din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. În aprilie 2009, ministrul de Interne de atunci, Dan Nica, șeful PSD Galați, l-a împuternicit la șefia Direcției Generale Anticorupție. Câteva luni mai târziu, în octombrie 2009, ministrul Dan Nica a fost schimbat din funcție. Tot atunci, a fost schimbat și Ionel Georgescu. A revenit pe funcția de adjunct o scurtă perioadă. Patru ani în privat Apoi a plecat în privat. Inițial, a fost angajat pe funcția de director al Direcției de Securitate a BRD. În anul 2011, tot în cadrul băncii, deținea postul de director al Direcției Antifraudă și Protecție Internă. Ionel Georgescu a renunțat la cariera strălucitoare în mediul bancar pentru a se reangaja la stat. În anul 2014, a fost încadrat pe funcția de consilier superior la Direcția Generală de Integritate a ANAF. Acest post a fost rampă pentru a putea fi detașat la Corpul de Control al ministerului Economiei. Apoi a intrat în grațiile liberalului Virgil Popescu, care l-a plasat la conducerea Corpului de Control al ministrului Energiei. Pensia i-a crescut de patru ori Pentru întreaga activitate de polițist, Ionel Georgescu a primit în 2013 o pensie anuală de 46.740 lei. De atunci au trecut aproape zece ani, timp în care pensia specială i s-a mărit de aproape patru ori. Conform ultimei declarații de avere, în anul 2022 a primit o pensie anuală de 190.224 lei. Adică 15.852 lei lunar, echivalentul a peste 3.200 de euro. Asta, în timp ce o pensie medie în România este în jur de 1.800 de lei. Dar Ionel Georgescu nu s-a mulțumit doar cu pensia specială. De când a venit în Ministerul Economiei, adică în urmă cu aproape zece ani, a primit, pe lângă salariu, și indemnizații de la companiile de stat pe care trebuia să le controleze. De exemplu, în anul 2017 era șef șerviciu Antifraudă și Anticorupție la Ministerul Economiei. Salariul său anual era de 52.743 lei. Dar își tripla salariul anual din indemnizațiile primite de la Băița SA, DMHI SA și SNAM SA. Pensionar special, patru salarii, bonus uriaș La fel a procedat și la Ministerul Energiei, acolo unde conduce Corpul de Control al ministrului Virgil Popescu. Declarația de avere aferentă anului 2022 arată că Ionel Georgescu a primit un salariu de 125.000 de lei net. Cum și-a mărit de aproape patru ori salariul primit de la Energie? Cu ajutorul indemnizațiilor primite de la companiile de stat. Astfel, pentru funcția de administrator special la Băița SA a încasat peste 103.000 lei. De la CNCIR, companie devalizată de directoare Ioana Timofte, potrivit DIICOT, a primit peste 173.000 lei net. Această sumă este formată din indemnizația brută lunară de 12.400 lei și componenta variabilă, adică bonusul anual, de 148.000 lei brut, echivalentul a 30.000 de euro, conform Raportului anual privind renumerațiile și alte avantaje acordate administratorilor și directorilor CNCIR. Citește și: EXCLUSIV Arest pentru nepoata fostului șef al SRI Radu Timofte. Ioana Timofte, directoare generală la Controlul Cazanelor, 30 de zile la domiciliu, DIICOT o acuză de devalizarea CNCIR CupruMin SA este o altă societate de stat care i-a plătit anul trecut o indemnizație (45.505 lei). În total, peste 447.000 lei, echivalentul a 92.000 de euro. Între timp, Georgescu a renunțat la Consiliul de Administrație al CupruMin pentru a fi numit la Titan Power, o altă controlată de Ministerul Energiei, de unde încasează lunar o indemnizație de 1.000 de euro. Georgescu: "Nu mi-am stabilit eu pensia, au fost niște criterii" La solicitarea Defapt.ro, Ionel Georgescu a spus că nu consideră că primește pensie specială, ci o pensie de serviciu care nu a fost stabilită de el. "E stabilită conform legii. Anatema se pune pe cel care beneficiază. Cel care beneficiază nu este nici cel care a făcut legea, nici cel care o aplică. Și ca mine sunt circa 200.000. Nu mi-am stabilit eu pensia, au fost niște criterii", a declarat Ionel Georgescu. Întrebat dacă își exercită mandatul de administrator special la Băița SA în timpul programului de muncă de la Ministerul Energiei, Ionel Georgescu a ținut să precizeze că a vizitat compania statului de nenumărate ori. Citește și: DOCUMENT Țepele din noile amendamente la legislația pensiilor speciale: parlamentari, primari – neatinși; vârsta de pensionare crește peste cinci ani; nu există calcul de impact "Te poți duce și în weekend. Poți să îți îndeplinești activitățile și online, adică vorbim de documente finaciare, corespondența cu autoritățile statului român, autorități locale. Nu trebuie să stau acolo pentru că nu sunt director executiv, nici să intru în galerie să văd cum se exploatează dolomita. Nu prevede prezența mea fizică acolo. Nici membrii Consiliul de Administrație nu au obligația să fie acolo. Am vizitat-o de nenumărate ori. Nu am fost în timpul programului. Se poate verifica", a spus Ionel Georgescu. Care a adăugat totuși că, în calitate de administrator special, împreună cu conducerea executivă, răspunde de zona patrimonială a societății și de zona financiară.

Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25%. Urmează și pensiile Foto: Înalta Curte de Casație și Justiție
Eveniment

Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25

Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani, arată un deputat PSD, Mirela Adomnicăi, care cere ministerului Justiției un calcul privind impactul bugetar al acestei măsuri. Decizia de majorare salarială vine ca urmare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în acest sens şi „pentru uniformizarea regulilor de salarizare”,a explicat Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% „Într-un moment în care întreaga opinie publică se așteaptă la economisiri și la o administrare mai eficientă a cheltuielilor bugetare, magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani. Astfel, am aflat că majorarea de 25% s-ar aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2018 pentru personalul din instanțe și de la 7 decembrie 2018 pentru personalul din parchete. Prin urmare, judecătorii și procurorii ar trebui să primească diferențele salariale pentru ultimii 5 ani, ceea ce înseamnă sume de ordinul zecilor de mii de euro pentru fiecare magistrat. Mai mult de atât, magistrații care au ieșit la pensie în ultimii 5 ani au început deja să solicite adeverințe cu noua salarizare pentru recalcularea pensiei de serviciu. Potrivit actualei legi, magistrații beneficiază de pensie specială de 80% din ultimul salariu brut ceea ce duce, în unele cazuri, la o pensie netă mai mare ca salariul net”, scrie Adomnicăi către ministerul Justiției. Ea îi reproșează ministrului Justiției că nu ia atitudine. „Ministerul Justiției ar trebui să ia atitudine pentru că o astfel de majorare salarială, dincolo de caracterul sfidător, este pur și simplu imposibil de aplicat, banii necesari nefiind prevăzuți în bugetele instituțiilor. Separat de aspectul practic rămâne însă și componenta morală, de echitate socială. Dincolo de impactul financiar, care nici măcar nu a fost evaluat, decizia ÎCCJ afectează grav încrederea cetățenilor în justiție”, a arătat ea. Citește și: Judecătorul Danileț, atacat dur online pentru că a expus veniturile imense ale sindicaliștilor din învățământ: între 21.000 și 44.000 de lei lunar Magistrații amenință cu demisii în masă Azi, la Radio România Actualități, președintele CSM, Daniel Grădinaru, avertiza din nou că schimbarea prevederilor privind pensionarea magistraților va duce la un val de pensionări din sistem: „Dacă undeva la 240 de cereri de pensionare au fost soluționate în 2021 la judecători, în 2022 numărul acestora aproape s-a dublat, ajungând la 464. De asemenea, tot la nivel de judecători eligibili, la nivelul întregii ţări, la toate instanţele, sunt undeva la 540 de judecători care ar putea să se pensioneze până la sfârșitul acestui an”.

Rafila minte din nou Foto: Facebook
Eveniment

Rafila minte din nou

Ca să justifice noi creșteri salariale în sistemul medical de stat, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Această afirmație este contrazisă de datele publice, valoarea salariilor diind publicată trimestrial pe site-urile spitalelor. Rafila minte din nou Astfel, la Spitalul Județean Baia Mare, directorul financiar are 8.797 de lei, sporuri de 1.320 de lei și indemnizație de hrană de 300 de lei. La spitalul universitar de urgență București, ultimele date sunt din 2021, când directorul financiar avea exact aceleași venituri salariale ca omologul de la Baia Mare. La spitalul Tulcea, aceeași situație ca la Baia Mare sau la București. La Spitalul Județean Bistrița, veniturile erau mai spectaculoase: salariul net al directorului financiar contabil era de 12.063 lei, în 2022. „Gândiți-vă că un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu, în condițiile în care rulează un buget foarte mare, e o mare responsabilitate, e un salariu mai mic decât al unui asistent medical. Nu este normal să existe aceste discriminări”, a declarat Alexandru Rafila, al B1 TV. Și această comparație este falsă, asistenții medicali având circa 4-5.000 de lei, dar veniturile lor variază extrem de mult de la o secție la alta. Citește și: Judecătorul Danileț, atacat dur online pentru că a expus veniturile imense ale sindicaliștilor din învățământ: între 21.000 și 44.000 de lei lunar Ministrul Sănătății a anunțat că vrea să angajeze circa 14.000 de persoane în sistemul medical de stat. „În total, sunt vreo 14.000 de posturi care sunt solicitate ca să fie ocupate, adică chiar pot să vă dau și această cifră, aproape 4.000 la Sănătate, în jur de 10.000 la autoritățile locale. Vom promova cât de curând acest memorandum prin Guvern și atunci, în momentul în care el va fi acceptat de către Guvernul României, se pot organiza concursuri pentru ocuparea acestor posturi”, a declarat Alexandru Rafila la postul B1TV. Ungureanu: „Este o minciună cap-coadă că s-au deblocat posturi în sistemul sanitar” În 19 mai 2023, deputatul USR Emanuel Ungureanu susținea că Rafila a mințit când a susținut că s-au deblocat posturile din sistemul sanitar. „Este o minciună cap-coadă că s-au deblocat posturi în sistemul sanitar. Din anul 2022, mii de posturi sunt blocate. Totuşi, cu consimţământul domnului Rafila, mii de sinecuri din sistemul sanitar s-au ocupat, dar nu posturile din spitale. Domnul Rafila spunea ipocrit acum două zile că îi îndeamnă pe cei o mie de medici specialişti să vină să facă demersuri pentru concursuri în spital. Nu este absolut nicio şansă să se întâmple ceva bun, pentru că domnul Rafila, spre exemplu, la Institutul ‘Marius Nasta’, a blocat posturile încă din 2022. Aceste posturi nu au fost niciodată scoase la concurs, pentru că ministerul nu doar că nu aprobă, dar nu au trimis niciun fel de răspuns la memoriile primite”. Deputatul USR l-a acuzat de asemenea pe ministrul Sănătăţii că blochează concursurile pentru funcţia de manager al serviciilor judeţene de ambulanţă din ţară, toate aceste servicii fiind conduse de manageri interimari, a căror numire este prelungită din şase în şase luni prin ordin al ministrului, care îşi asigură astfel liniştea.

Val de proteste fără precedent ale profesorilor Foto: Bihoreanul
Eveniment

Val de proteste fără precedent ale profesorilor

Val de proteste fără precedent ale profesorilor, în provincie: în mai multe reședințe de județ au avut loc, azi, mitinguri care au strâns un număr neașteptat de mare de participanți. În plus, revendicările par să fie divbersificate, nu doar de natură salarială. Citește și: Cum se mai fură la stat: 485 de achiziții fictive în trei ani, de două milioane de euro, la Compania Națională pentru Controlul Cazanelor condusă de nepoata fostului șef SRI Timofte Val de proteste fără precedent ale profesorilor Iată câteva mitinguri organizate azi în provincie: „Peste 1.200 de educatori, învățători, profesori din Bihor au ieșit vineri la prânz să protesteze în centrul Oradiei pentru salarii și condiții mai bune în sistemul de învățământ (...) Profesorii sunt susținuți și de câțiva elevi. Trei dintre ei, de la Colegiul Mihai Eminescu din Oradea, s-au pus în mijlocul mulțimii adunate inițial în Parcul Traian, în fața Prefecturii, ținând un afiș cu mesajul: „Vocația nu ține de foame” - Bihoreanul „Peste 1.000 de sindicalişti din învăţământ au manifestat, vineri, pe esplanada Casei de Cultură şi în faţa Prefecturii, acesta fiind cel mai amplu protest la care au participat angajaţii din şcoli în ultimii ani la Suceava” - Agerpres. Dolj: peste 1.000 de protestatari Arad: Peste 800 de sindicalişti din sistemul de învăţământ şi susţinători ai profesorilor, între care elevi şi părinţi, au ieşit în stradă Buzău: peste 1.500 de oameni, ssuține un lider sindical Galați: Aproape 3.800 de sindicalişti din educaţie din cei aproximativ 4.500 de membri ai Sindicatului Învăţământului Preuniversitar (SIP) Galaţi şi ai Sindicatului Liber "Educaţia" au votat pentru continuarea grevei generale „Cel mai mare protest al profesorilor organizat la Sibiu - aproape 3.000 de oameni în faţa Prefecturii” - Agerpres. Proteste au mai fost și la Vaslui, Bacău, Timișoara sau Lugoj.

Ce solicită sindicatele din Educație Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Ce solicită sindicatele din Educație

Ce solicită sindicatele din Educație pentru a pune capăt grevei: liderii de sindicate au anunţat, joi seară, după noi negocieri cu Guvernul, că au înaintat doleanțele lor. Însă lista de revendicări salariale nu este însoțită și de un calcul al impactului bugetar. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Sunt liberi să-şi facă calculele necesare”, a spus Marius Nistor, liderul Federaţiei ”Spiru Haret”. Ce solicită sindicatele din Educație Iată ce solicită sindicatele din Educație: o creştere a salariilor cu 25% Salariu la nivelul celui mediu brut pe ţară pentru debutanţi. Sindicaliştii au explicat că astfel salariul unui debutant ar ajunge de la 2.500 la 3.000 de lei. Ei cer și „actul normativ prin care să fie stipulat, ca şi garanţie, că salariul debutantului să fie echivalentul salariului mediu brut pe economie şi va fi luat în calcul pe viitoarea lege unitară de salarizare”. Nistor a arătat că majorările veniturilor sunt solicitate pentru toate categoriile de personal, inclusiv cel nedidactic şi auxiliar. Sindicaliştii au respins categoric ideea de vouchere acordate profesorilor, arătând că numărul angajaţilor din sistem care s-au raliat grevei „se apropie de 200.000”. Liderii de sindicate din educaţie au afirmat că pe angajaţii din sistemul de învăţământ nu îi interesează ce se întâmplă cu schimbările anunţate anterior grevei la vârful Executivului. „Nu ne interesează ce anume se întâmplă cu rotativa guvernamentală” „Credeţi-ne că nu ne interesează ce anume se întâmplă cu rotativa guvernamentală. Pe noi ne interesează ca Executivul să ia decizii importante care să conducă la oprirea acestui conflict de muncă de proporţii. Dacă ne interesează cele peste trei milioane de elevi, milioane de părinţi, sutele de mii de angajaţi din sistem, rotativa trebuie să treacă în plan secund şi în prim plan trebuie să fie rezolvarea acestei probleme”, a mai declarat Marius Nistor. Citește și: Liderul sindical Anton Hadăr, aspirator de venituri de la stat: 13 instituții de învățământ l-au plătit, în 2021. Liderul sindical, latifundiar și proprietar peste trei case și un apartament Conform acestuia, după ce vor afla care este oferta Guvernului, angajaţii din sistem vor decide cu privire la continuarea sau la stoparea grevei. Sindicaliştii au spus că este vorba despre „un calcul elementar” cu privire la solicitarea de majorare a veniturilor angajaţilor din educaţie, ei arătându-se dispuşi să stea din nou la discuţii cu guvernanţii.

Liderul sindical Anton Hadăr, aspirator de venituri de la stat Foto: FNSLI
Politică

Liderul sindical Anton Hadăr, aspirator venituri de la stat

Liderul sindical Anton Hadăr, președintele Federației Naționale Sindicale Alma Mater, este un aspirator de venituri de la stat: nu mai puțin de 13 instituții de învățământ l-au plătit, în 2021. Liderul sindical este și latifundiar și proprietar peste trei case și un apartament. Citește și: Sindicalistul Hadăr a fost angajat de Firea la Compania Municipală Consolidări SA. El respingea acuzațiile de incompatibilitate: „Noi (sindicaliștii – n.r.) negociem cu Guvernul, Firea nu e în Guvern”. Azi, Firea e ministru În bănci sau în titluri de valoare el deține aproape două milioane de lei. Averile eternilor lideri sindicali sunt de multă vreme un subiect de dezbatere, în presă, iar aceștia au răspuns cerând să nu mai fie obligați să depună declarații de avere. Liderul sindical Anton Hadăr, aspirator de venituri de la stat De unde a încasat venituri salariale, în 2021, potrivit declarației de avere depusă în iunie 2022: 436.000 lei de la Universitatea Politehnică București, pentru activități didactice și cercetare. Peste 65.000 de lei - membru ARACIS Circa 6.000 de lei de la Academia Oamenilor de Știință 2.866 lei - UEFSCI 8.276 de lei, membru corespondent al Academiei de Științe Tehnice Membru în șase comisii de doctorat la diferite universități de stat - circa 5.000 de lei Membru într-o comisie de dizartație, la academia forțelor terestre din Sibiu - 3.541 de lei 14.058 de lei de la Consiliul Economic și Social În total, Hadăr a adunat de la stat circa 550.000 de lei, doar în 2021, adică o medie de 45.000 de lei pe lună. În 2019, el a beneficiat și de 36.999 lei ca membru în Consiliul de Administrație al Companiei Municipale Consolidări, o companie subordonată primăriei București, condusă pe atunci de Gabriela Firea. Câștiguri impresionante are și liderul sindical Marius Nistor, președintele Federaţiei ”Spiru Haret”: ultima sa declarație de avere arată că el acumulează, de la diferite structuri sindicale și de la stat, mult peste președintele României. Citește și: Câștigurile impresionante ale liderului sindical Marius Nistor, președintele Federaţiei ”Spiru Haret”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră