luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: salarii

198 articole
Eveniment

Salarii uriașe obscur spital de provincie, cu 6 internări/zi

Salarii uriașe la un obscur spital de provincie, din Mizil, cu circa 6 internări/zi: un medic a primit peste 26.000 de lei/lună. Pacienții se plâng însă că sunt expediați la alte spitale. Citește și: EXCLUSIV În timp ce inspectorii ANAF au plan de încasări de la contribuabilii onești, recuperarea furtului din dosarul Dan Voiculescu va dura spre 1.000 de ani Pe de altă parte, urmărind declarațiile de avere ale managerului spitalului orășenes Mizil, economistul Roșu Leonard - a cărui biografie este de negăsit pe site-ul spitalului - se poate observa că averea acestuia foarte bine din 2013 în 2022. În 2023, el câștiga circa 10.750 lei/lună. Potrivit informațiilor de pe Facebook, Leonard Roșu este inginer electronist, a făcut și dreptul la Spiru Haret și are un doctorat la o universitate din Sibiu. Salarii uriașe la un obscur spital de provincie, cu circa 6 internări/zi La obscurul spital din Mizil, controlat de primăria orașului, lucrează 126 de persoane, dintre care cinci portari, un „magaziner” și trei directori. „Situația e atât de gravă, încât pe anumite secții sunt zile întregi în care gărzile nu sunt acoperite. În 12 zile din luna august nu este niciun medic de gardă pe secția de pediatrie, la Spitalul Orășenesc Mizil. Aici sunt angajați doar doi medic pediatri care nu reușesc să acopere toate gărzile. Așadar, dacă vine un copil cu o anumită problemă de sănătate va fi trimis la Spitalul de Pediatrie din Ploiești”, arăta un reportaj Euronews, care explica și faptul că gravidele sunt trimise la Ploiești, ca să nască. Potrivt acestui post, în primele șase luni din acest an, la Mizil s-au internat 1.079 de persoane, deci circa șase persoane pe zi. Venituri la nivelul spitalelor de urgență În aceste condiții, salariile din acest spital sunt aproape la același nivel cu clinicile universitare din București, unde medicii tratează cazuri foarte grave. De exemplu, potrivit datelor din martie 2023, un medic primar a primit un salariu de peste 15.000 de lei, sporuri de condiții deosebite - circa 2.000 de lei și, pentru gărzi, încă 9.000 de lei. Alți medici care fac gărzi ajung la circa 18-19.000 lei pe lună. Asistentele primesc 5-6.000 lei/lună, iar infirmierele - între 3.600 și 5.000 de lei. Citește și: Medici din Satu Mare, acuzați că au zdrobit capul unui bebeluș, la naștere: „M-au împins de burtă să iasă copilul” Managerul, Roșu Leonard, a cumpărat, în 2021, circa 1.800 metri pătrați de teren intravilan, la Cireșanu, în Prahova, și un hectar de teren agricol, în Mizil. Tot în 2021 a cumpărat o casă de locuit, la Cireșanu. El mai are o casă și două apartamente. În fonduri bancare și de ivestiții are circa 150.000 de lei. La acestea se adaugă 23.000 de euro și 35.000 de lei „bani lichizi administrați personal” și aur în valoare de 5.000 de euro.

Salarii uriașe la un obscur spital de provincie, cu circa 6 internări/zi
Medicii de la spitalul unde o gravidă a fost operată de hernie, salarii consistente Foto: Facebook
Eveniment

Medicii spitalul gravidă hernie, salarii consistente

Medicii de la spitalul județean Târgu Jiu, unde o gravidă a fost operată, din greșeală, de hernie, salarii între 13.000 și 20.000 de lei pe lună, net, arată datele publicate pe site-ul acestui spital. În iulie, un medic de la secția TBC a câștigat 48.530 de lei, însă, în alte luni, salariul său a fost de circa 17.000 de lei. Citește și: Varianta telefonului salvator pentru tânărul șofer drogat, susținută și de fostul ministru de Externe Baconschi: „Altfel nu-mi explic. Doar îi găsiseră și în bolidul tunat o întreagă «farmacie»” Medicii de la spitalul unde o gravidă a fost operată de hernie, salarii consistente Managerul spitalului este Dumitru Vienescu, un economist susținut de PSD, însă o biografie publică a acestuia nu poate fi găsită. Link-ul spre CV-ul său, de pe site-ul spitalului, nu poate fi accesat. Vienescu a recunoscut, acum doi ani, că soția sa, o cumnată și doi cumnați sunt subordonații săi. Soția sa, asistentă medicală cu studii superioare câștiga, în 2022, circa 7.500 de lei pe lună, iar el, ca manager, circa 11.000 lei/lună. Însă familia Vienescu are o avere consistentă, pentru un bugetar de carieră: trei mașini, din care un Audi, un apartament la Timișoara și o vilă de 170 mp în Târgu Jiu. În plus, managerul a câștigat, la Superbet, 7.536 de lei, în 2022. În 2016, el avea doar un apartament de 54 mp în Târgu Jiu, o Skoda, din 2007 și un Fiat Punto. În 2012, înainte ca Dumitru Vienescu să devină director financiar-contabil la spitalul județean, soția sa era profesoară la un liceu din Târgu Jiu. Potrivit datelor de pe site-ul spitalului, în iulie 2023, un medic primar șef de la ATI câștiga, cu tot cu gărzile la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU), între 18.000 și 19.000 lei, net - veniturile variind de la o lună la alta, probabil în funcție de numărul gărzilor. Asistentele pot ajunge la peste 8.000 lei pe lună, dacă lucrează la UPU. O moașă câștigă între 5.800 și 7.131 de lei. Șeful secției ATI I a câștigat, în iulie, peste 19.000 lei, iar cel de la ATI II, ușor peste 20.000 lei, în martie. O gravidă în nouă luni a fost operată, din greșeală, de hernie de medicii de la spitalul din Târgu Jiu. a avea dureri de naștere, dar nici ea, nici medicii, nu și-au dat seama că este însărcinată. Citește și: Șefii din Jandarmerie și-au luat ore suplimentare ilegal. Procurorii militari vor redeschiderea dosarului închis de DNA. Acuzații, acum pensionari speciali la 50 de ani Pacientei nu i s-au efectuat analize sau ecografii, ci a fost condusă direct în sala de operație a secției de chirurgie. Aici, i s-a administrat anestezie, iar chirurgul a demarat procedura. Abia în timpul intervenției chirurgicale, medicul și-a dat seama că femeia era gravidă și că se afla în faza finală a sarcinii, iar durerile resimțite erau legate de procesul de naștere.

Salarii uriașe și mii de angajați la spitalul unde o mamă a trei copii a murit după ore de chinuri Grupaj foto: Botosani news
Eveniment

Salarii uriașe la spitalul unde mamă a murit după chinuri

Salarii uriașe și mii de angajați la spitalul unde o mamă a trei copii a murit după ore de chinuri, așteptând un medic: potrivit ultimei liste a salariilor, publicate în august 2022 - ea trebuia actualizată în martie 2023 - această instituție are peste 2.500 de angajați, iar un medic putea ajunge la 36.000 de lei pe lună. Doar fochiștii, care, cu sporuri, pot primi aproape 4.500 de lei pe lună, sunt în număr de 23. În iunie 2023, salariații de la spital protestau, cerând salarii mai mari. Citește și: La spitalul unde PSD a numit manager un lăcătuș mecanic, o mamă a trei copii a murit în chinuri, așteptând ore întregi un medic: „Sper să vină devreme că mor aici” În iulie, Doina Federovici (PSD), președintele Consiliului Județean Botoșani, l-a numit vineri în funcția de manager al Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” pe Angel Iulian Călin (56 de ani). El are zero experiență în domeniul sănătății. A terminat liceul ca lăcătuș mecanic, apoi a făcut un curs de contabilitate și a terminat facultatea de management la 41 de ani. La acest spital, o mamă a trei copii a murit în chinuri, așteptând ore întregi un medic: „Sper să vină devreme că mor aici”, afirmă ea, într-un mesaj transmis soțului de pe patul de spital. Câteva ore mai târziu, a murit. Apel disperat. Fără răspuns Zeci de oameni s-au strâns, sâmbătă seară, în fața Spitalului Județean din Botoșani, unde Alexandra, tânăra mămică în vârstă de 25 de ani, a murit din cauza nepăsării medicilor. Salarii uriașe și mii de angajați la spitalul unde o mamă a trei copii a murit după ore de chinuri Pe lista din august 2022 a Spitalului Juețean de Urgență din Botoșani, sunt doi medici primari șefi de secție care au un salariu de bază de peste 21-22.000 de lei și mai primesc sporuri de peste 14-15.000 de lei. Numeroși alți medici depășesc 20.000 de lei pe lună, salariu de bază plus sporuri. Unii medici de la Unitatea de Primiri Urgențe - care ar fi trebuit să preia cazul tinerei mame care a murit cu dureri cumplite după ce a așteptat ore întregi o intervenție medicală - au circa 27.000 de lei pe lună. Asistentele medicale au circa 5.000 de lei pe lună (se poate ajunge la 6.224 de lei/ lună, doar salariul de bază), dar, cu sporuri, undele depășesc 9-10.000 de lei. O infirmieră are în jur de 3.000 de lei, salariu de bază. Sporurile variază extrem de mult și pot fi de la câteva sute de lei la 2.000 de lei. Moașa spitalului avea, cu tot cu sporuri, circa 4.500 de lei pe lună. Ultimul mesaj În august 2022, managerul spitalului primea puțin sub 18.000 de lei pe lună, directorul medical - 16.300 de lei/ lună, iar cei care se ocupă de „financiar” și „îngrijiri”, aproximativ 8.300 de lei. În organigrama spitalului figurează 32 economiști - plătiți cu peste 5.000 de lei pe lună - și 23 de fochiști, care iau circa 3-3.500 de lei pe lună, plus sporuri de câteva sute de lei. Spitalul are și frizer.

Guvernul s-a predat în fața protestatarilor de la Finanțe Foto: Facebook
Politică

Guvernul s-a predat în fața protestatarilor de la Finanțe

Guvernul s-a predat în fața protestatarilor de la Finanțe: „Nu vor exista disponibilizări”, iar salariile vor fi „egalizate la nivelul maxim în plată”, se arată într-un proces verbal al întâlnirii dintre ministrul Marcel Boloș și reprezentanții sindicatelor din ministerul pe care-l conduce. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României „Nu va fi dat nimeni afară şi nu vor fi puşi să dea concurs. Am semnat şi un proces-verbal în acest sens. Toate plăţile au fost făcute, pentru ca oamenii să îşi primească banii la timp. Recunosc eforturile şi dedicarea de care este nevoie zi de zi şi sunt hotărât să mă asigur că munca celor responsabili este apreciată corespunzător”, a arătat Boloș. Guvernul s-a predat în fața protestatarilor de la Finanțe Principalele măsuri convenite de ministru cu sindicatele sunt: Nu vor exista disponibilizări la nivelul aparatului propriu MF şi unităţi subordonate. Pentru funcţiile de conducere afectate de proiectul privind reducerea cheltuielilor se va asigura transformare/înfiinţare în situaţia în care nu există posturi vacante necesare. Elaborarea proiectului de ordonanţă de urgenţă până la data de 21 august 2023 pentru egalizarea salariilor de bază la nivelul maxim aflat în plată, luând în calcul sentinţele judecătoreşti. Sindicatele vor înainta Ministerului Finanţelor jurisprudenţa relevantă până în data de 17 august 2023. Întreprinderea tuturor măsurilor legale necesare pentru cuprinderea în viitoare lege a salarizării familiei ocupaţionale distincte „finanţe” datorită specificităţii, complexităţii şi importanţei angajaţilor din domeniul finanţelor publice. Înfiinţarea, prin reorganizarea structurilor existente din ANAF şi aparatul central, a unui Institut Naţional de Fiscalitate, cu rol în formarea continuă şi perfecţionarea angajaţilor din domeniul finanţelor publice. Zeci de angajaţi din Ministerul Finanţelor Publice au întrerupt spontan lucrul, joi, şi au ieşit pe holurile instituţiei, pentru a protesta faţă de unele prevederi ale proiectului de Ordonanţă privind măsuri fiscal-bugetare, dar şi faţă de unele probleme mai vechi privind salarizarea angajaţilor din acest sistem.

Bugetarii de la Finanțe vor să se mute la ministerul Investițiilor Foto: BNS
Eveniment

Bugetarii de la Finanțe vor la ministerul Investițiilor

Bugetarii de la Finanțe, care pot ajunge la salarii de aproape 17.000 de lei, vor să se mute la ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), unde sunt salarii și mai mari. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României Potrivit ministrului de Finanțe, Marcel Boloș, două persoane ar vrea să plece, prin transfer, la MIPE, condus acum de fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu (PSD). Bugetarii de la Finanțe vor să se mute la ministerul Investițiilor „Două persoane au fost, care vor să plece la Ministerul Fondurilor. E mai atractiv din punct de vedere salarial, dar nu eu port vina aceasta a acestor salarii mici”, a susținut Boloș. „Mă voi strădui ca oamenii să aibă salariile decente, pentru că este, instituţia cea mai importantă a statului român, care este implicată în relaţia cu contribuabilii şi de ea trebuie să avem grijă şi de funcţionari care lucrează”, a mai declarat Boloş. DeFapt.ro a arătat, ieri, că sunt salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că, dacă se pune în aplicare ordonanța privind tăierea cheltuielilor de personal, pierd 700 de lei la salariu. La autoritatea de certificare și plată sunt mai mulți angajați – manageri și șefi de serviciu – care câștigă 15-16.000 de lei. Tot aici sunt mai mulți „experți superiori” care primesc peste 13.000 de lei. La servicul care răspunde de implementarea PNRR, șeful de serviciu ia peste 14.000 de lei. La direcția de ajutor de stat sunt trei directori care câștigă, net, peste 16.000 de lei pe lună. Protestul de joi de la Ministerul Finanţelor ar fi fost pornit de angajaţi din Direcţia Juridică, cărora ministrul Marcel Boloş le-ar fi refuzat transferul la Ministerul Proiectelor Europene, au afirmat surse politice. Plățile în sistemul bugetar, în pericol Pe de altă parte, protestul de la Finanțe s-a extins și la Trezorerie, deci o parte din salariile de la stat ar putea fi plătite abia miercuri, după minivacanța care se va întinde până la 15 august. Ministrul Finanțelor speră, însă, că acest lucru nu se va întâmpla. ”14.300 de plăți se vor face în cursul zilei de astăzi, peste 5 miliarde de lei vor fi plățile. Nu este de dorit acest lucru (ca plățile să întârzie din cauza suspendării activității instituțiilor, n.red.). Trebuie să ne gândim ca de activitatea Trezoreriei depinde toată activitatea și plățile de salarii la toți bugetarii. Nu vreau să mă gândesc la așa ceva, îndemn la calm și sper să putem să punem în aplicare ceea ce am discutat ieri”, a declarat Marcel Boloș. Revendicările bugetarilor din Finanțe Protestatarii cer: Egalizarea salariilor la nivelul maxim în plată pe fiecare funcție, grad profesional și gradație în cadrul sistemului fiscal Respingerea în totalitate a proiectului ordonanței de urgență privind reducerea cheltuielilor bugetare, care dacă ar fi aprobat în forma actuală, ar duce la diminuarea veniturilor cu 700 de lei (pe medie) și la pierderea locurilor de muncă. Introducerea în noua lege a salarizării a familiei ocupaționale ”finanțe” și a unei grile de salarizare corespunzătoare complexității activității desfășurate Sindicatul Sed-Lex susține că este un protest spontan pe care nu-l poate controla.

Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” Foto: news.ro
Eveniment

Salarii uriașe în ministerul de Finanțe

Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că, dacă se pune în aplicare ordonanța privind tăierea cheltuielilor de personal, pierd 700 de lei la salariu. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici Preşedintele Alianţei Naţionale a Sindicatelor Bugetarilor SED LEX, Vasile Marica, a anunţat că 15.000 de persoane protestează joi, la nivel naţional, nemulţumite de măsurile cuprinse în proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind măsuri fiscal-bugetare şi a precizat că acestea afectează 22.000 de angajaţi din acest sistem. Marica apreciază că în sistem nu va lucra nicio instituţie în cursul zilei de vineri. Salarii uriașe în ministerul de Finanțe În cadrul ministerului de Finanțe sunt funcționari care au salariu aproape egal sau mai mare decât ministrul, care primește, net, 12.776 de lei. În plus, schema de personal prevede peste 1.700 de posturi din care doar serviciul de comunicare și transparență are 17 angajați, dintre care trei șefi și trei bufetiere. Potrivit listei de salarii din luna mai, la direcția de inspecție economico-financiară sunt doi consilieri superiori cu peste 13.000 de lei, precum și experți și consilieri care au peste 12.000 de lei. Directorii din minister primesc, net, între 10 și 12.000 de lei. La autoritatea de certificare și plată sunt mai mulți angajați - manageri și șefi de serviciu - care câștigă 15-16.000 de lei. Tot aici sunt mai mulți „experți superiori” care primesc peste 13.000 de lei. La servicul care răspunde de implementarea PNRR, șeful de serviciu ia peste 14.000 de lei. La direcția de ajutor de stat sunt trei directori care câștigă, net, peste 16.000 de lei pe lună. Liderul sindical Vasile Marica a câșigat, în 2022, două salarii de lider sindical - din Finanțe și din Vămi - peste 185.000 de lei, cu circa 2.000 de lei mai mult decât șeful statului. Marica este însă înglodat în datorii: în 2022 a contractat de la CEC și de la trei persoane fizice împrumuturi de 360.000 de euro. Purtătorul de cuvânt al Guvernului se va informa de la TV Zeci de angajaţi din Ministerul Finanţelor Publice au întrerupt spontan lucrul, joi, şi au ieşit pe holurile instituţiei, pentru a protesta faţă de unele prevederi ale proiectului de Ordonanţă privind măsuri fiscal-bugetare, dar şi faţă de unele probleme mai vechi privind salarizarea angajaţilor din acest sistem. Preşedintele Alianţei Naţionale a Sindicatelor Bugetarilor SED LEX, Vasile Marica, afirmă că protestul este ”negestionabil de către sindicate la ora actuală”. Marcel Boloș Foto: Facebook Purtătorul de cuvânt al Guvernului, a declarat, întrebat cum priveşte protestul de joi al angajaţilor Ministerului Finanţelor, că va încerca să îl privească la televizor, pentru că nu are cunoştinţă despre această acţiune. Sindicaliştii anunţă că protestul s-a extins la unităţin fiscale din ţară, iar în 22 august este programată o grevă de avertisment.

Salariile impresionante câștigate în instanță de Alina Corbu Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu

Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată: din 2018 până acum ea a obținut circa 550.000 de lei din procesele în care și-a cerut „drepturile salariale” suplimentare plus dobânzile la salariile neîncasate între 2014 și 2018. Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani, arăta, în mai 2023, un deputat PSD, Mirela Adomnicăi. Salariile impresionante câștigate în instanță de Alina Corbu Corbu a obținut de la stat și 725.000 de lei „drepturi salariale pentru perioada 2014-2018”, când a fost scoasă din magistratură fiindcă fusese dată în judecată de DNA. Ea a câștigat procesul cu DNA - dar decizia ICCJ a fost secretizată, așa că nu se poate ști care a fost motivul - și și-a cerut drepturile salariale pe perioada în care nu activase în magistratură. În plus, Curtea de Apel București a stabilit, în august 2022, ca președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina Corbu, să primească daune morale de 200.000 de lei pentru prejudiciul suferit într-un dosar în care a fost acuzată de favorizarea infractorului, însă în care a fost achitată. Însă această sumă nu apare în declarația de avere din 2022, este posibil ca statul să nu o fi achitat încă. În ceea ce privește drepturile salariale suplimentare pe care Corbu le-a câștigat, situația lor este următoarea: 40.731 lei - 2018, 116.000 lei - 2019, dobânzi la drepturile salariale neîncasate pe perioada procesului cu DNA, 2014-2018 - 113.497 lei, 219.000 lei - 2020, 24.492 lei - 2021 și 41.386 lei - 2022. În total, procesele cu statul i-au adus circa 1,26 milioane de lei în cinci ani, 2018-2022. Corbu a câștigat, de la ICCJ și CSM, salariu și idemnizații de ședință, puțin sub 400.000 de lei, pe tot parcursul anului 2022. Majorările retroactive duc la creșterea pensiilor speciale „Într-un moment în care întreaga opinie publică se așteaptă la economisiri și la o administrare mai eficientă a cheltuielilor bugetare, magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani. Astfel, am aflat că majorarea de 25% s-ar aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2018 pentru personalul din instanțe și de la 7 decembrie 2018 pentru personalul din parchete. Prin urmare, judecătorii și procurorii ar trebui să primească diferențele salariale pentru ultimii 5 ani, ceea ce înseamnă sume de ordinul zecilor de mii de euro pentru fiecare magistrat. Mai mult de atât, magistrații care au ieșit la pensie în ultimii 5 ani au început deja să solicite adeverințe cu noua salarizare pentru recalcularea pensiei de serviciu. Potrivit actualei legi, magistrații beneficiază de pensie specială de 80% din ultimul salariu brut ceea ce duce, în unele cazuri, la o pensie netă mai mare ca salariul net”, arăta deputatul PSD Mirela Adomnicăi într-o interpelare către ministerul Justiției. Fiică de primar PSD, suspectă de plagiat LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație) a analizat doctoratul Alinei Corbu și a descoperit zeci de fragmente preluate fără sursă, citări incorecte, greșeli de gramatică. Alina Corbu, la ziua de naștere a patriarhului Daniel Foto: Basilica Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? Însă, în perioada 2019-2021, Comisia de Etică a Universității București a clasat ”pe motive de procedură” trei sesizări legate de suspiciuni de plagiat masiv – sute de rânduri – în lucrarea de doctorat a judecătoarei Corina Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, scria G4Media în 2022. „În 2014, Corbu a primit 40.000 de lei de la tatăl ei, fără ca nici o declarație de avere a acestuia – consilier local în Vaslui – să justifice suma. Sunt ceea ce se numesc «bani negri»”, scria Newsweek România, în 2019. Tatăl lui Corbu a fost primar PSD.

Alt șef din magistratură se pensionează: Gabriela Scutea, 50 de ani Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

Alt șef din magistratură se pensionează: Scutea

Încă un șef din magistratură se pensionează: Gabriela Scutea, 50 de ani, fost procuror general. Ea a condus Parchetul General până în 2023, dar, după ce nu a mai fost susținută de ministrul Cătălin Predoiu pentru un nou mandat, a făcut cerere de pensionare. Vârsta standard de pensionare pentru femei este de circa 62 de ani. Declarațiile ei de avere arartă că, în timp ce era procuror general, a câștigat sume impresionante dând statul în judecată pentru drepturile ei salariale. Alt șef din magistratură se pensionează: Gabriela Scutea, 50 de ani Scutea a cerut Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să ia act de eliberarea sa din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov. „Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât înaintarea către Președintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie, prin pensionare, începând cu data de 18.08.2023, a doamnei SCUTEA GABRIELA, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, având gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. (unanimitate)”, se arată în ordinea de zi a ședinței de joi, 3 august, a Secției pentru procurori a CSM. Scutea a împlinit 50 de ani la 31 iulie și are 26 de ani de activitate în magistratură. În 2022, ea a câștigat de la statul român, circa 370.000 de lei - 260.000 de lei de la Parchetul General și 120.000 lei de la CSM. În plus, după ce a dat statul român în judecată, a mai obținut circa 35.000 de lei „diferențe salariale hotărâri judecătorești”. În consecință, pensia ei specială ar putea fi de circa 25.000 de lei pe lună. Citește și: Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale: o judecătoare suspectă de plagiat, fiica unui primar PSD, și un fost consilier al lui Ion Iliescu. Toți judecătorii CCR, beneficiari ai pensiilor speciale În 2021, tot prin hotărâri judecătorești, ea a obținut 163.000 de lei în plus la salariu. Și-n 2020 ea a câștigat bani de la stat după ce l-a dat în judecată, dar nu le-a prevăzut pe toate, distinct, în declarația de avere. În 2019, așa numitele „diferențe salariale” au însumat sub 20.000 de lei.

Spitalul din Urziceni: peste 70% din buget, pentru salarii
Eveniment

Spitalul din Urziceni: peste 70% din buget, pentru salarii

Spitalul din Urziceni, unde o gravidă a născut pe trotuar: datele publice arată că peste 70% din buget se cheltuie pentru salarii și doar circa 8% pentru medicamentele și hrana pacienților. Spitalul are 230 de angajați și un calcul relativ simplu arată că statul consumă în medie 7.700 lei cu un angajat al acestei instituții. Spitalul din Urziceni: peste 70% din buget, pentru salarii În 2023, spitalul Urlați are prevăzute venituri de 28,8 milioane de lei și cheltuieli de 29,3 milioane de lei. Pentru cheltuielile de personal - salariile și indemnizația de hrană - sunt alocate 21,3 milioane de lei, circa 70% din buget. În schimb, pentru hrana pacienților se acordă 541.000 de lei pentru tot anul! Iar pentru medicamente sunt bugetați 1,9 milioane de lei. În total, pentru hrana și medicamentele pacienților spitalul consumă circa 8% din buget. „Cum se justifică 23 de paturi de ginecologie într-un spital, dacă în întregul judeţ se nasc doar 6 copii în fiecare zi?”, întreabă, azi, Ziarul Financiar. Spitalul are 127 de paturi, în total. Potrivit INS, în municipiul Urziceni, numărul nașterilor a fost, în 2021 de 141, datele variind între 150 și 126 de nașteri pe an, din 2015 până acum. Țăndărei, cu doar 13.000 de locuitori, față de Urziceni – circa 18.000 de locuitori – înregistrează un număr dublu de nașteri. O tânără de 24 de ani a născut luni, pe trotuarul din fața Spitalului din Urziceni din județul Ialomița. A fost asistată la naștere de un echipaj al Serviciului de Ambulanță. Citește și: Valentina Saygo, fost secretar de stat și consultant fiscal, desființează proiectul lui Ciolacu de a majora birurile: „60 de pagini pline de ură viscerală, nu rămâi decât cu greață!” Înainte de a naște pe trotuar, femeia în vârstă de 24 de ani se prezentase la Camera de primiri Urgențe a Spitalului din Urziceni, care nu are însă linie de gardă pentru ginecologie.

22.800 de procese pentru drepturi salariale, au deschis magistrații români Foto: ICCJ
Eveniment

22.800 de procese pentru drepturi salariale

Magistrații vs. statul român: din 2008 în 2022, procurorii și judecătorii au deschis circa 22.800 de procese pentru drepturi salariale, a spus ministrul Justiției, Alina Gorghiu. În România sunt circa 5.000 de judecători și 3.000 de procurori, deci unii au dat statul în judecată de mai multe ori. 22.800 de procese pentru drepturi salariale „Din ianuarie 2008 până la sfârşitul anului 2022, Ministerul Justiţiei a fost în calitate de pârât în dosare cu magistraţi, adică magistraţi care şi-au cerut drepturile salariale în justiţia românească, judecându-se cu Ministerul Justiţiei”, a anunţat, joi seară, la Digi 24, Alina Gorghiu, citată de news.ro. Aceasta a precizat că sunt peste 22.800 de acţiuni în care Ministerul Justiţiei a fost chemat în judecată în calitate de pârât. „Le pierdem pe majoritatea”, a afirmat Gorghiu. Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani, arăta, în mai 2023, un deputat PSD, Mirela Adomnicăi, care a cerut ministerului Justiției un calcul privind impactul bugetar al acestei măsuri. Decizia de majorare salarială vine ca urmare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în acest sens şi „pentru uniformizarea regulilor de salarizare”,a explicat Înalta Curte de Casație și Justiție. Citește și: Șansa lui Halep în cazul unei suspendări pentru dopaj și de ce un precedent în materie o ajută. O eventuală suspendare poate fi redusă masiv în instanță Cresc salariile magistraților, cresc și pensiile lor speciale „Într-un moment în care întreaga opinie publică se așteaptă la economisiri și la o administrare mai eficientă a cheltuielilor bugetare, magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani. Astfel, am aflat că majorarea de 25% s-ar aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2018 pentru personalul din instanțe și de la 7 decembrie 2018 pentru personalul din parchete. Prin urmare, judecătorii și procurorii ar trebui să primească diferențele salariale pentru ultimii 5 ani, ceea ce înseamnă sume de ordinul zecilor de mii de euro pentru fiecare magistrat. Mai mult de atât, magistrații care au ieșit la pensie în ultimii 5 ani au început deja să solicite adeverințe cu noua salarizare pentru recalcularea pensiei de serviciu. Potrivit actualei legi, magistrații beneficiază de pensie specială de 80% din ultimul salariu brut ceea ce duce, în unele cazuri, la o pensie netă mai mare ca salariul net”, scrie Adomnicăi către ministerul Justiției. Însă, îm răspunsul trimis la interpelarea lui Adomnicăi, Înalta Curte susține că nu poate estima impactul bugetar.

Salarii uriașe la Inspecția Judiciară, instituția care i-a hăituit pe Kovesi și Danileț
Eveniment

Salarii uriașe la Inspecția Judiciară, hăituit Kovesi

Salarii uriașe la Inspecția Judiciară (IJ), instituția care, în ultimii ani, i-a hăituit pe Laura Codruța Kovesi, Cristi Danileț și pe unii judecători care au dat sentințe dure în cazuri de mare corupție. De exemplu, în noiembrie 2022, IJ pornise o acțiune disciplinară împotriva judecătoarelor care l-au condamnat pe fostul șef CNAS Lucian Duță. Salarii uriașe la Inspecția Judiciară, instituția care i-a hăituit pe Kovesi și Danileț Șefa Inspecției Judiciare, Roxana Petcu, a avut, în anul fiscal 2022, un salariu anual de 254.865 de lei. Însă, pe lângă salariu, ea a beneficiat de „diurnă, chirie și transport” în valoare anuală de puțin peste 160.000 de lei, deși Petcu deține o vilă de 150 mp în Mogoșoaia, Ilfov. În declarația din 2022 - care prinde anul fiscal 2021 - ea menționează doar un salariu anual de 367.000 de lei. Soțul ei a fost prefect, numit de PSD, mai întâi în guvernul Ponta și apoi și în regimul Dragnea, care l-a avansat apoi secretar de stat în ministerul de Interne. În calitate de inspector la IJ, Roxana Petcu a anchetat-o pe judecătoarea Crina Muntean de la Tribunalul Bihor, cea care a dezvăluit reţelele din magistratura locală. Ulterior, Secţia pentru judecători a CSM a decis excluderea din magistratură a Crinei Muntean, iar apoi Înalta Curte a modificat sancțiunea de excludere din magistratură în reducerea salariului cu 25 la sută timp de 3 luni. Ea are un doctorat la Academia de Poliție, dar este acuzată că l-a plagiat. Petcu primește lunar un spor de doctorat de 950 de lei, brut. Sporuri masive, deși IJ are sediu în centrul Capitalei Însă și celelalte salarii de la IJ sunt uriașe. Astfel, inspectorul șef adjunct are: 28.875 de lei - indemnizație de încadrare, precum și „spor pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi spor de confidenţialitate” la nivelul maxim - 11.550 de lei. În declarația de avere a inspectorului șef adjunct al IJ, Mihaela Focică, apar însă și diferite diurne și alocații, în valoare de peste 160.000 de lei. Doar așa numita „diurnă detașare” este de 121.779 de lei. Alocația pentru locuință este de peste 32.000 de lei, deci ea plătea circa 2.650 lei/lună. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro Unii directori și inspectorii judiciari au indemnizație de încadrare de peste 24.000 de lei și aproape 10.000 de lei sporuri.

Șefii companiilor de apă, salarii uriașe (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Șefii companiilor de apă, salarii uriașe

Șefii companiilor de apă, salarii uriașe. Costel Alexe, preşedintele Consiliului Județean Iași, a încasat anul trecut de la bugetul judeţului 13.500 lei/lună. Șefii companiilor de apă, salarii uriașe Nu este cel mai mare venit din administraţia judeţului, acesta fiind depăşit net de două şefe de direcţii din cadrul CJ, ambele făcând parte din Consiliul de Administraţie al ApaVital SA. Astfel, Elena Arvinte, de la Economică, a încasat anual de la ApaVital peste 54.000 de lei, iar Anca Muşcheru, de la Achiziţii Publice, aproape 63.000 de lei. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro Așadar, veniturile lor lunare nete au ajuns la 16.500 de lei, respectiv 15.000 de lei. Adică încă aproximativ 5.000 de lei peste cele 10.000 de lei, salariu de la CJ. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Avalanșă de creșteri salariale în sectorul medical de stat Foto: Facebook Solidaritatea Sindicală
Eveniment

Avalanșă de creșteri salariale în sectorul medical de stat

Ciolacu își cumpără liniștea: avalanșă de creșteri salariale în sectorul medical de stat, care amenință cu greva. Însă veniturile unei asistente le depășesc, adesea, pe cele ale unui conferențiar universitar. În plus, Federația Solidaritatea Sindicală a anunțat în această dimineață că circa 10% dintre medici și-au anunțat deja intenția de a demisiona din contractele de gărzi suplimentare Potrivit unor surse politice, guvernul Ciolacu pregătește o ordonanță de urgență care ar majora sporurile din sectorul medical de stat. Avalanșă de creșteri salariale în sectorul medical de stat Propunerile Executivului către sindicatele din Sănătate, care se pregătesc de grevă sunt: Pentru asistente, infirmiere și brancardieri: 500 de lei brut și câte 100 de lei pentru fiecare zi lucrată în weekend sau într-o sărbătoare legală Pentru medici: 1.500 lei pentru cel puțin 3 gărzi pe lună, sub formă de primă. Majorările ar putea fi acordate de la 1 iulie. Nu este clar ce impact bugetar vor avea aceste majorări, în condițiile în care recent au crescut și salariile din Educație, iar deficitul bugetar este mai mare decât cel anticipat, după primele patru luni. În plus, PNRR prevede o lege a salarizării unice în sectorul bugetar, nu emiterea unor acte legislative punctuale, în funcție de presiunile sectoriale. DeFapt.ro a arătat că salariile asistentelor medicale nu sunt așa de mici cum susține Federația Solidaritatea Sindicală. Asistente medicale vs. cadre universitare De exemplu, la spitalul județean Gorj, datele din martie arată că, la unul din blocurile operatorii, asistenta șefă are un salariu net de 7.045 de lei. Absolut toate celelalte asistente de la acest bloc au între 5.400 de lei și 6.300 de lei. La compartimentul ATI-COVID, asistenta medicala șefă a luat, în martie, 8.219 lei. La unele secții sunt și salarii de 3.200-3.500 de lei, pentru o asistentă, dar acestea sunt relativ puține. Pe de altă parte, la acest spital un muncitor calificat a primit, în martie 2023, peste 11.000 de lei, ceea ce arată că salariile variază foarte mult în funcție de sporuri neprecizate în tabel. Ziarul de Iași arăta, în februarie anul trecut, cât câștiga cadrele universitare la universitatea Cuza, din Iași. „La UAIC, spre exemplu, din informaţiile obţinute de „Ziarul de Iaşi”, sunt asistenţi abia intraţi în sistem cu un salariu brut de circa 4.000 de lei, ceea ce înseamnă 2.300 de lei net (…) Sporul de doctorat are valoarea netă de 950 de lei. Prin urmare, cele mai mici salarii la nivelul cadrelor didactice, prima treaptă, asistent, sunt de măcar 3.250 de lei net. Lectorii, următoare treaptă didactică, care sunt mai tineri şi nu au vechime, au între 5.000 şi 5.500 de lei brut la UAIC. Asta înseamnă între 2.875 de lei şi şi 3.160 de lei net, la care se adaugă obligatoriu şi sporul de doctorat – 950 de lei net”.

Spitalul județean Constanța are 4.275 de angajați Foto: Facebook
Eveniment

Spitalul județean Constanța are 4.275 de angajați

Spitalul județean Constanța are 4.275 de angajați, arată ultimele informații publicate în conformitate cu transparența salarială. Pentru comparație, cel mai mare combinat siderurgic din România, Sidex, are peste 5.000 de angajați. Spitalul județean Constanța are 4.275 de angajați Dar alte spitale județene au un personal mult mai restrâns: la spitalul județean Maramureș erau, potrivit datelor din 2022, 1.975 de angajați. La Spitalul Județean Târgu Jiu: 1639. La Spitalul Județean Satu Mare, pe lista salariilor apăreau 3.049 de poziții. La Constanța, la spitalul județean, lucrează circa 27 de economiști și zeci de farmaciști, cu diferite studii. Spitalul are nouă garderobieri și un preot. „Există în Spitalul Județean Constanța medici primari care au un salariu brut de peste 20.000 de lei, la care se adaugă sporuri. Iată un exemplu: salariu brut – 20.234 de lei. Se adaugă sporul pentru condițiile deosebit de periculoase, în valoare de 85% din salariu, în cazul acesta 17.199 lei. Se adaugă și titlul științific de doctor, de 950 de lei pe lună. În total, 38.383 de lei pe lună. Primește, desigur, și indemnizația de hrană, de 4.160 de lei pe an, și tichetele de vacanță de, 1.450 de lei”, scrie site-ul ct100.ro. Unele asistente pot sări de 11.000 lei pe lună, cu toate sporurile, însă majoritatea au, brut, 6-7.000 lei/ lună. Șoferii au 4.385 lei/lună, brut, dar unii dintre ei primesc și spor de condiții periculoase, de 1.385 lei/lună. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” Toți angajații spitalului au indemnizație de hrană, de 4.160 lei/an și indemnizație de vacanță, de 1.450 lei pe an.

Medicii care au apărat-o pe șpăgară cer salarii mai mari Foto: Captură video YouTube
Eveniment

Medicii care au apărat-o șpăgară cer salarii mai mari

Medicii care au apărat-o pe oncoloaga șpăgară de la Suceava cer salarii mai mari și, ieri, au protestat pentru scurt timp în fața Spitalului Județean Suceava. În februarie, aproape 100 de medici de la Spitalul Județean Suceava au semnat o scrisoare de susținere pentru șefa secției de Oncologie, Anca Dumitrovici Ababneh, acuzată că a primit 62 de șpăgi de la pacienți în decurs de șapte zile. Memoriul de susținere a medicului cercetat pentru luare de mită în formă continuată a fost semnat de către 95 dintre cei 252 de medici ai Spitalului Județean de Urgență “Sf. Ioan cel Nou” Suceava. Medicii care au apărat-o pe șpăgară cer salarii mai mari Joi, medicii de la acest spital au pichetat instituția, cerând plăți mai mari pentru gărzi. „La întrebările legitime ale jurnaliștilor, de exemplu, cu ce sumă plătește acum spitalul ora de gardă și la ce sumă s-ar ajunge dacă solicitarea le-ar fi acceptată, medicii au refuzat cu aroganță să răspundă și au arătat în direcția avocatului, iar răspunsul acestuia a fost ca ziariștii să facă o cerere oficială către sindicat”, scrie Monitorul de Suceava. Practic, medicii din Sindicatul Solidaritatea cer plata orelor de gardă și a sporurilor raportate la venitul salarial din 2023 şi nu la cel din 2018, cum este în prezent, mai explică publicația suceveană. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” Însă lista salariilor de la acest spital, publicată în cadrul „Transparenței salariale”, arată că, de exemplu, un medic șef la medicină legală primește un salariu de peste 21.000 de lei și 18.000 de lei pentru condiții de muncă. Medici cu circa 14.000 de lei salariu de bază încasează cam tot atât pentru gărzile din zilele obișnuite și din week-end. La salarii de circa 11.000 de lei sunt sporuri pentru gărzi de 11-14.000 de lei pe lună. Doar din gărzi, venituri salariale de peste 18.000 lei/lună „Conform datelor oficiale, în luna aprilie a acestui an, spitalul a plătit numai pentru gărzi suma de 1,098 milioane de lei. Cele mai mici venituri brute din gărzi realizate în aprilie 2023 au fost de 278 de lei, pentru un medic de la Hemodializă sau 404 lei – un medic din secția Cardiologie, iar la polul opus sunt venituri brute din aceeași lună, numai din gărzi, realizate de un medic de la Medicină legală – 18.282 de lei, un medic de la Chirurgie generală – 10.870 de lei sau ATI- 8.923 de lei. La aceste sume se adaugă salariul de bază și celelalte sporuri. Situația veniturilor brute realizate în liniile de gardă în Spitalul de Urgență Suceava în luna aprilie arată o medie de 5.000 de lei/ lună a banilor plătiți medicilor pentru gărzi”, mai scrie Monitorul de Suceava

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră