vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: salarii

277 articole
Economie

Salarii de 6.000 lei lunar, refuzate

Salarii de 6.000 lei lunar, refuzate. Oamenii de afaceri din Iași trag un semnal de alarmă privind criza forței de muncă autohtone. Salarii de 6.000 lei lunar, refuzate Ei readuc în prim-plan o problemă veche asupra căreia statul nu s-a aplecat, iar efectele se văd deja în mii de companii, care fie au apelat la muncitori străini, fie și-au restrâns activitatea din cauza lipsei de personal, cum este și cazul unor firme de transport din Iași. Citește și: De ce Sorin Grindeanu este direct responsabil de dezastrul din Transporturi: de la haosul de pe Otopeni și de la Tarom, la CFR-ul falit și închiderea haotică a Văii Oltului Patronul Ami Turing, de exemplu, ne-a mărturisit că, în lipsa șoferilor de tir, a fost nevoit să renunțe la jumătate din flota de camioane. Dacă nu se iau măsuri imediate, companiile românești se vor închide una după alta, avertizează antreprenorii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Salarii de 6.000 lei lunar, refuzate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Austeritatea guvernamentală, la coș: Câciu face angajări Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Austeritatea guvernamentală, la coș

Austeritatea guvernamentală este aruncată la coș: ministerul lui Adrian Câciu (PSD), al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), angajează încă 70 de bugetari excelent plătiți. Ei ar urma să gestioneze proiectele din cadrul PNRR, ceea ce înseamnă că pe lângă obișnuitele sporuri ale angajaților unui minister, precum cel pentru condiții vătămătoare de muncă, vor avea un plus de 50% la salariu pentru că, teoretic, contribuie la absorbția fondurilor europene. Citește și: Medic eminent a vrut să se întoarcă din Franța în România. Ministerul lui Rafila l-a refuzat: dosar respins, nimeni nu răspundea la telefon sau email, portarul nu l-a lăsat să intre în instituție În consecință, numărul angajaților MIPE sare de la 2.166 la 2.236. Austeritatea guvernamentală, la coș Anual, contribuabilii vor plăti în plus circa 2,3 milioane de euro doar pentru acești 70 de angajați noi, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de guvern prin care se aprobă reorganizarea MIPE. “Având în vedere obiectivele asumate de Romania în fața Comisiei Europene și de faptul ca Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene are calitatea de instituție publică centrală responsabilă cu implementarea PNRR, dar și pentru obținerea unui grad de absorbție cât mai mare a fondurilor europene, se impune suplimentarea numărului de posturi pentru Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene“, se arată în nota de fundamentare a proiectului. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 21%, față de programarea de 11%. “Chel­tuiala bugetului cu salariile bugetarilor va sări de 150 miliarde de lei în 2024, chiar dacă, până la finalul anului, nu ar mai fi majorări de salarii în sectorul public. Spre comparaţie, acum 10 ani, în 2015, guvernul a cheltuit cu salariile bugetarilor 52 miliarde de lei“, arăta, azi, Ziarul Financiar. Guvernul recunoaște oficial eșecul PNRR În primăvară, Guvernul a recunoscut oficial eșecul PNRR: în primul trimestru din 2024, a atras doar 9,3% din cât își programase la capitolul „Venituri”, arată un document publicat de ministerul de Finanțe, intitulat „Raport privind execuția bugetară în primul trimestru al anului 2024”. „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2024, au fost în sumă de 14,28 miliarde lei (0,7% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 45,7% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (9,3%) și a sumelor aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (42,9%)”, se arată în document.

Ordonanța "austerității" crește salariile funcționarilor publici (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Ordonanța "austerității" crește salariile funcționarilor publici

Ordonanța "austerității" crește salariile funcționarilor publici. Adică provoacă efecte inverse celor clamate de guvernarea PSD-PNL la finalul anului trecut în ceea ce privește reorganizarea la nivelul autorităților locale. Ordonanța "austerității" crește salariile funcționarilor publici Una dintre găselnițele actului normativ vizează desființarea postului de șef de Birou. La Iași, mulți dintre șefii actuali vor conduce noi Servicii și vor avea leafă mărită. Consiliul Local (CL) dezbate vineri noua organigramă a Primăriei. Citește și: EXCLUSIV Organizatorii SAGA Festival au „tras țeapă” și companiei municipale Energetica: nu au plătit serviciile pentru amenajarea locurilor VIP de la ediția din 2022 de pe Arena Națională Guvernul a susținut, anul trecut, că, prin măsurile decise, va reduce cheltuielile bugetare inclusiv la nivelul autorităților locale. Realitatea din teren îi contrazice pe liberali și social-democrați. În cazul municipalității ieșene, vor fi desființate 32 de posturi de șef de Birou, dar multe dintre aceste departamente vor fi transformate în Servicii, astfel că șeful nu doar că își va păstra funcția, dar va încasa și mai mulți bani întrucât intră pe o altă treaptă de salarizare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Salarii mărite șmecherește în Primăria Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Salarii mărite șmecherește în Primăria Iași

Salarii mărite șmecherește în Primăria Iași. Curtea de Conturi va avea de furcă în următoarea misiune de control la municipalitate. Salarii mărite șmecherește în Primăria Iași Printre altele, inspectorii va trebui să stabilească dacă au fost îndeplinite toate condițiile legale pentru ca angajații să încaseze, timp de trei luni, o majorare salarială de până la 10%. Citește și: EXCLUSIV MApN cumpără drone de spionaj de un milion de euro bucata, o afacere intermediată de germanul care a adus în România blindatele Piranha V Angajații municipalității au încasat lefuri mărite începând cu 1 martie 2024, cu trei luni înainte de alegerile locale. Problema este că dispozițiile prin care majorarea a fost stabilită individual ar fi fost semnate de primarul Mihai Chirica abia în luna iunie, la câteva zile după data alegerilor locale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Procurorii DNA cer în instanță salarii ca la Parchetul European Foto: Facebook
Justiție

Procurorii DNA cer în instanță salarii ca la Parchetul European

Procurorii DNA, plătiți cu 5.000 euro/lună, cer în instanță salarii ca la Parchetul European, ceea ce le-ar dubla veniturile, arată G4Media. Potrivit acestui portal de știri, „zeci de procurori DNA, în frunte chiar cu procurorul şef adjunct Silviu Paul Dimitriu, au dat în judecată instituţia şi cer ca salariile să le fie aliniate cu cele ale colegilor delegaţi în Parchetul European”. Citește și: Revoltă generală în mediul de afaceri și apeluri la grevă administrativă după ce Guvernul a introdus, peste noapte, așa-numitul e-TVA Procurorii DNA cer în instanță salarii ca la Parchetul European „Cei 43 de procurori reclamanţi în procesul pornit împotriva DNA se plâng de faptul că procurorii EPPO au un salariu lunar de aproximativ 8.000 euro, în timp ce ei câştigă, în medie, în jur de 5.000 euro, deşi ar avea aceleaşi condiţii de angajare, aceleaşi competenţe, aceleaşi drepturi şi facilităţi şi fac aceeaşi muncă, în condiţiile în care combaterea fraudelor la regimul fondurilor europene intră şi în competenţa DNA”, mai arată G4Media. Însă un document intitulat „Remuneration and benefits for European Prosecutors and European Delegated Prosecutors working for the EPPO” de pe portalul justice.cz arată că plățile nete către un procuror EPPO sunt între 10.000 și 12.000 de euro. Mai mult, procurorii români din DNA cer plata diferențelor salariale începând cu înființarea EPPO, din 1 iunie 2021, plus dobânzi și calculul inflației. Aproape toți șefii de serviciu din DNA s-au alăturat acestei acțiuni în instanță. Ultimii lideri politici importanți cărora DNA le-a făcut dosare penale sunt baronii Dumitru Buzatu (PSD-Vaslui) și Iulian Dumitrescu (PNL-Prahova), dar parchetul anticorupție nu are nici un caz deschis împotriva vârfurilor actualei puteri.

Cum s-a dublat prețul la RCA Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Cum s-a dublat prețul la RCA

Cum mi s-a dublat prețul la RCA în decurs de cinci ani, la aceeași mașină, cu zero accidente sau sancțiuni rutiere: în 2019, plăteam 485 de lei pentru o asigurare pe un an, în 2023 am achitat 1.307 lei, iar în 2024 1.040 de lei. Citește și: 110 voturi pentru UDMR într-o secție din Videle, oraș fără nici un maghiar. Voturile pentru UDMR au explodat în sudul țării „Mă bucur că Autoritatea de Supraveghere Financiară propune oficial prelungirea plafonării tarifelor RCA până la 30 septembrie 2024. Este o măsură necesară pentru a împiedica apariţia unor dezechilibre în piaţă”, a declarat, azi, premierul Ciolacu. Cum s-a dublat prețul la RCA Dețin o mașină veche, un Kia Ceed din 2009, pe care nu o schimb fiindcă circul circa 10 km pe săptămână, uneori chiar mai puțin, și care nu a avut nici o defecțiune de când o folosesc. Are puțin peste 100.000 de kilometri la bord. Polițele de asigurare sunt cumpărate de la companii diferite, dar fiindcă achizițiile au fost făcute prin același site le-am putut urmări ușor. În 2019 am plătit 485 de lei, în 2020 - 666 lei, 2021- 572 lei, 2022 - 947 lei, 2023 - 1.307 lei și 2024 - 1.040 lei. Practic, în trei ani, din 2021 în 2024, majorarea a fost de 90%. Jurnalistul Vlad Petreanu a sesizat și el această scumpire. „2020: mașină nouă, prima înmatriculare, persoană fizică, motor 2 litri, clasa bonus-malus B1 - ofertele de poliță RCA variau între 700-1200 de lei. 2024: aceeași mașină, clasa bonus-malus B5, ofertele de poliță RCA încep de la 1700 de lei și ajung la 2800 de lei. In other news: sumele plătite de contribuabili pentru acoperirea pagubelor provocate de falimentele tip Caritas de pe piața asigurărilor vor ajunge la 2 miliarde de euro”, a arătat Petreanu. DeFapt.ro a scris, joi, că falimentele din asigurări, care au avut loc sub nasul ASF, i-au costat pe contribuabili 1,2 miliarde de euro pînă acum, dar urmează plata a încă 800 de milioane de euro. Peste 28.000 de euro brut a câștigat președintele Autorității de Supraveghere Financiară pe lună, în 2022, conform propriei declarații de avere – un venit anual de aproape 350 de mii de euro brut. În plus, angajații ASF, ale căror salarii sunt secrete, beneficiază de o lungă listă de privilegii: 16 salarii, abonamente wellness, cinci zile libere pentru diferite evenimente în familie sau 8775 de lei pentru „situații medicale deosebite”.

Guvernul nu mai are bani pentru salariile judecătorilor și procurorilor Foto: Ziarul Financiar
Politică

Guvernul nu mai are bani salariile judecătorilor și procurorilor

Guvernul Ciolacu s-a trezit în iunie că nu mai are bani pentru salariile judecătorilor și procurorilor, așa că scoate o sumă atronomică din fondul de rezervă. În ședința de guvern care urmează să aibă loc vineri se va discuta o hotărâre de guvern „privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, Ministerului Public, Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii şi al Curții Constituționale”. Citește și: BREAKING NEWS Înalta Curte a admis recursul în casaţie al lui Mario Iorgulescu, dosarul va fi rejudecat la Curtea de Apel Guvernul nu mai are bani pentru salariile judecătorilor și procurorilor În total, Guvernul va suplimenta alocrările pentru cheltuielile de personal din aceste instituții cu peste 590 de milioane de lei, adică aproape 120 de milioane de euro. Sumele se vor aloca astfel: 379.692 mii lei credite de angajament și credite bugetare, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului către Înalta Curte de Casație și Justiție 159.249 mii lei credite de angajament și credite bugetare către Ministerul Public 18.846 mii lei către Ministerul Justiției 36.553 mii lei credite de angajament și credite bugetare către CSM 5.660 mii lei către CCR Guvernul arată că, după doar cinci luni, fondurile „sunt insuficiente pentru achitarea integrală a drepturilor salariale curente ale personalului din cadrul acestora până la finele anului în curs”. Citește și: De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență În plus, în nota de fundamentare se arată că acești bani sunt necesari „ținând seama de necesitatea plății drepturilor salariale restante existente în evidența ordonatorilor principali de credite, în condițiile în care în bugetul aprobat acestora pe anul 2024 nu sunt prevăzute sume pentru stingerea acestor obligații salariale stabilite la nivelul ordonatorilor de credite”.

Cum a reușit Corbu să stoarcă de la contribuabili 1,1 milioane de lei Foto: Basilica.ro
Eveniment

Cum a reușit Corbu să stoarcă 1,1 milioane de lei

Cum a reușit șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Alina Corbu, să stoarcă de la contribuabili, în 2024, uriașa sumă de 1,1 milioane de lei: printre aletele, ea a dat statul în judecată, a câștigat și a primit depăgubiri imense de la ministerul de Finanțe. Citește și: PSD a băgat Casa de Comerț Unirea în faliment: pierderi astronomice, în 2023, de patru ori peste cele din toți anii precedenți, cumulat Față de anul 2023, în 2024 veniturile de la stat ale Alinei Corbu s-au dublat. Cum a reușit Corbu să stoarcă 1,1 milioane de lei Ce a obținut de la statul român șefa ÎCCJ, în 2024: activitate salarială și drepturi salariale restante: 779.816 lei. În 2023, ea încasase din aceste surse de venit puțin peste 320.000 de lei membru CSM: peste 126.000 de lei, față de 119.000 de lei în 2023 despăgubiri de 200.000 de lei de la ministerul de Finanțe În august 2022, Curtea de Apel București a stabilit ca președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina Corbu, să primească daune morale de 200.000 de lei pentru prejudiciul suferit într-un dosar în care a fost acuzată de favorizarea infractorului, însă în care a fost achitată. Din 2018 în anul fiscal 2022 ea a mai obținut circa 550.000 de lei din procesele în care și-a cerut „drepturile salariale” suplimentare plus dobânzile la salariile neîncasate între 2014 și 2018. Citește și: Soția lui George Simion s-a angajat la stat, la ministerul Educației, condus de Ligia Deca, fosta consilieră a președintelui Iohannis Corbu a obținut de la stat și 725.000 de lei „drepturi salariale pentru perioada 2014-2018”, când a fost scoasă din magistratură fiindcă fusese dată în judecată de DNA. Ea a câștigat procesul cu DNA – dar decizia ICCJ a fost secretizată, așa că nu se poate ști care a fost motivul – și și-a cerut drepturile salariale pe perioada în care nu activase în magistratură. În perioada 2019-2021, Comisia de Etică a Universității București a clasat ”pe motive de procedură” trei sesizări legate de suspiciuni de plagiat masiv – sute de rânduri – în lucrarea de doctorat a judecătoarei Corina Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, rezultă din documentele obținute de G4Media.ro

Polițiștii de la Permise, fără salarii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Polițiștii de la Permise, fără salarii

Polițiștii de la Permise, fără salarii. Scandal printre polițiștii de la Serviciul Public de Permise și Înmatriculări Iași. Polițiștii de la Permise, fără salarii Aceștia sunt supărați pentru că statul nu le-a achitat salariile pe luna trecută. Citește și: VIDEO Coldplay a postat un video despre București: Babasha apare în două rânduri, cu imagini din al doilea concert Lefurile polițiștilor trebuiau date pe data de 14, ca de obicei. Dar polițiștii se plâng de faptul că nu au primit banii, în condițiile în care mulții dintre ei au rate, copii etc. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Explozia salariilor bugetarilor este abia la început (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Explozia salariilor bugetarilor este abia la început

Explozia salariilor bugetarilor este abia la început: din mai vor crește salariile din apărare, securitate și poliție, avertizează ministerul de Finanțe într-un memorandum către premierul PSD Marcel Ciolacu. Citește și: Sumele uriașe plătite de contribuabili pentru cazarea și masa ștabilor de la Guvern: cheltuielile au crescut cu aproape 900% în doi ani Guvernul a cheltuit, în primele patru luni, zece miliarde de euro pe salariile bugetarilor, cu aproape 21% mai mult decât în perioada similară din 2023. Prin bugetul de stat pentru 2024, aprobat de Parlament, salariile bugetarilor ar trebui să crească în acest an cu 10%, oricum mult peste inflația anuală, estimată la circa 5%. Explozia salariilor bugetarilor este abia la început „În ceea ce privește plățile la cheltuielile de personal, în perioada următoare acestea vor cunoaște o creștere comparativ cu media lunară a cheltuielilor aprobate în buget, ca urmare a aplicării prevederilor actelor normative care au reglementat acordarea de majorări salariale pentru anumite categorii de personal din sectorul bugetar, respectiv etapa a 2-a majorărilor salariale reglementate pentru personalul din educație și sănătate, precum și intrarea în plată începând cu luna mai a majorărilor salariale acordate pentru personalul din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională”, se arată în memorandum. Documentul mai arată că fondul de sănătate a cheltuit în patru luni sub jumătate din alocarea pe întregul an: „În cazul bugetului fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, execuția este de 42,16% din prevederile anuale”. „La nivelul ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat se remarcă o execuție mai mare raportat la prevederile anuale la următoarele titluri de cheltuieli bugetare: titlul 10 „Cheltuieli de personal” (34,69%), titlul 40 „Subvenții” (40,64%), titlul 51 „Transferuri între unități ale administrației publice” (37,52%), titlul 57 „Asistență socială” (41,31%), titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020” (57,85%), titlul 59 „Alte cheltuieli” (49,90%), titlul 61 „Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR”(38,41%) și titlul 71 „Active nefinanciare” (40,20%)”, avertizează Finanțele.

Deficit apocaliptic după doar patru luni Foto: inquam/George Calin
Politică

Deficit apocaliptic după doar patru luni

Deficit apocaliptic după doar patru luni din anul 2024: acesta a ajuns la 3,24%, potrivit datelor ministerului de Finanțe. Din martie, când deficitul era deja foarte mare, de 1,7%, în aprilie, când a ajuns la 3,24%, deficitul aproape că s-a dublat. Un astfel de deficit nu s-a înregistrat nici în anii crizei din perioada 2008-2012. Citește și: DeFapt.ro a câștigat un proces cu dezvoltatorul imobiliar One United Properties, care cerea ștergerea a trei articole „Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 57,29 mld lei, respectiv 3,24% din PIB față de deficitul de 27,35 mld lei, respectiv 1,70% din PIB aferent celor patru luni ale anului 2023”, se arată în nota ministerului de Finanțe. Deficit apocaliptic după doar patru luni Datele bugetului consolidat arată un deficit de 768 de milioane de lei al băncii de stat EximBank. Datele ministerului de Finanțe arată că cheltuielile de personal (salariile bugetarilor) s-au majorat cu 20,7%, în pofida promisiunilor Guvernului de a reduce aceste cheltuieli. De altfel, acum câteva zile, Executivul a mai majorat salariile unor bugetari, cu 10%. Salariile bugetarilor au consumat, în doar patru luni, 2,8% din PIB, față de 2,6% în primele patru luni din 2023. Cheltuielile cu investițiile au crescut, în primele patru luni, de la circa 19 miliarde de lei în perioada similară din 2023 la 31 de miliarde de lei, însă au scăzut cu circa 1,5 miliarde de lei cele finanțate de UE și s-au triplat cele achitate din „fonduri naționale”. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 13,78 mld lei, cu 1,11 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

După alegeri, va urma o creștere enormă de taxe, avertizează Traian Băsescu Foto: Inquam/George Calin
Politică

După alegeri, va urma o creștere enormă de taxe

„După alegeri, va urma o creștere enormă de taxe”, a afirmat fostul președinte Traian Băsescu, la postul B1 TV. El a apreciat că alternativa ar fi optimizarea cheltuielilor statului, dar „când tu angajezi toată clientela politică la stat și mai și mărești salariile, n-ai cum”. Citește și: Delir la postul lui Pandele: Nicușor Dan, acuzat că l-a ajutat pe finul lui Sile Cămătaru și că, dacă va fi ales, își va pierde mandatul. Laude deșănțate pentru Firea la Metropola TV După alegeri, va urma o creștere enormă de taxe „Avem investiții din bani de la bugetul de stat, în vreme ce banii din PNRR stau blocați în Banca Națională pentru că nu au proiecte să-i acceseze. Sunt banii din PNRR, plus banii din bugetul pe 2022-2027 (bani europeni), care n-au fost cheltuiți. În total, sunt vreo 80 de miliarde. Cel mai ușor e să împrumuți bani, să-i dai clientelei politice în teritoriu înainte de alegeri pentru a-ți cumpăra suportul electoral. Aici cred că românii vor trebui să suporte o curbă de sacrificiu prin creșterea enormă a taxelor după alegeri. Urmează o creștere enormă de taxe”, a susținut fostul șef de stat. El a arătat că alternativa ar fi „optimizarea cheltuielilor statului”, „dar când tu angajezi toată clientela politică în aparatul de stat și mai și mărești continuu salariile, și sporurile, și toate cele, n-ai cum să rezolvi prin optimizarea cheltuielor. „Când tu, în loc de Dacii – care-s bune, le vezi în toată Belgia – tu cumperi pentru Poliție BMW-uri, îmi apre rău, dar asta e… Și lu Ciolacu îi duduie economia ca lui Tăriceanu. Îi duduie economia-n cap”, a mai declarat fostul președinte Traian Băsescu.

Ciolacu, îngrijorat că o majorare de 10% a salariilor unor bugetari este „prea mică” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Ciolacu, îngrijorat că o majorare de 10% este „prea mică”

Premierul PSD Marcel Ciolacu pare îngrijorat că o majorare de 10% a salariilor unor bugetari este „prea mică”: „Putem găsi soluţii pentru structuri de personal mai suple”, a spus el, azi, în ședința de Guvern. Citește și: Diferența uriașă dintre salariul la stat și la privat. În plus, angajații statului beneficiază de nenumărate zile libere, inclusiv celebrele punți Ciolacu, îngrijorat că o majorare de 10% este „prea mică” „Sunt zone rămase în urmă cu salarizarea faţă de restul bugetarilor şi este corect să luăm o decizie în raport cu cât permit finanţele ţării în acest an. Am văzut că există nemulţumiri faţă de această majorare, considerată prea mică. Chiar în Guvern sunt angajaţi care protestează, susţinând că muncesc prea mult pentru o mie şi ceva de euro pe lună. Cred că atât la Guvern, cât şi la Parlament şi în alte zone ale administraţiei atât centrale, cât şi locale, putem găsi soluţii pentru structuri de personal mai suple. Din economiile făcute pot fi mărite apoi salariile celor care merită. Şi ministerele restante trebuie să finalizeze reorganizarea până pe 30 iunie, ca să reducem numărul bugetarilor, cum s-a întâmplat în fiecare lună din acest an”, a susținut premierul. Guvernul mărește, prin ordonanță de urgență, cu 10% – mult peste inflația anuală – salariile diplomaților și funcționarilor din primăriile mici, dominate de PSD. În plus, după modelul din sistemul de justiție, se vor deconta ochelarii bugetarilor. Citește și: EXCLUSIV Din MAE au dispărut sute de lucrări de artă luate cu împrumut de la Muzeul Național de Artă Contemporană. Ministerul, dat în judecată pentru milioane de euro Vor mai crește și salariile angajaților din Cultură și din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii.

Diferența uriașă dintre salariul la stat și la privat Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Diferența uriașă dintre salariul la stat și la privat

Diferența uriașă dintre salariul mediu la stat și cel de la privat: potrivit datelor Open Budget, aceasta a ajuns 2.544 de lei. Open Budget a calculat un salariu mediu la stat de 7.461 de lei pe lună, în timp ce cel mediu la privat este de 4.917 lei/lună. Citește și: EXCLUSIV Din MAE au dispărut sute de lucrări de artă luate cu împrumut de la Muzeul Național de Artă Contemporană. Ministerul, dat în judecată pentru milioane de euro Diferența uriașă dintre salariul la stat și la privat Acum câteva zile, ministerul Muncii a propus majorarea cu 10% a salariilor unui număr neprecizat de bugetari, printre care funcționarii din primăriile localităților cu sub 20.000 de locuitori și diplomaților. Impactul bugetar al acestei măsuri, doar în 2024, va fi de peste 1,12 miliarde de lei. Grafic Open Budget Deputatul USR Claudiu Năsui a amintit că, în plus față de sectorul privat, bugetarii nu pot fi concediați, de facto, și beneficiază de numeroase zile libere. „Pentru că în campanie electorală mai multe categorii de angajați la stat vor face grevă ca să primească salarii mai mari, e util să ne amintim că salariile la stat sunt mai mari decât cele din privat cu peste 2.500 lei/lună. Iar asta e doar partea financiară, fără să punem la socoteală multiplele alte beneficii de la stat: de facto nu poți să fii dat afară, vinerea e mereu scurtă, zilele libere și punțile foarte dese, nimeni nu te poate obliga să muncești și în practică puțini o fac, etc. Salariile la stat nu ar trebui să crească, toate salariile ar trebui să crească prin reducerea taxării muncii pentru toți, și la stat și la privat”, a scris Năsui pe Twitter. Pentru că în campanie electorală mai multe categorii de angajați la stat vor face grevă ca să primească salarii mai mari, e util să ne amintim că salariile la stat sunt mai mari decât cele din privat cu peste 2.500 lei/lună.Iar asta e doar partea financiară, fără să punem la… pic.twitter.com/eJOh1gIqRu— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) May 23, 2024 Angajații români beneficiază oficial de 17 zile libere, România fiind pe locul șapte din Europa la acest capitol.

Guvernul mărește cu 10% salariile funcționarilor din primăriile mici Foto: Bihoreanul
Politică

Guvernul mărește cu 10% salariile funcționarilor din primăriile mici

Șpagă electorală: guvernul mărește, prin ordonanță de urgență, cu 10% - mult peste inflația anuală - salariile diplomaților și funcționarilor din primăriile mici, dominate de PSD. În plus, după modelul din sistemul de justiție, se vor deconta ochelarii bugetarilor. Vor mai crește și salariile angajaților din Cultură și din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii. Citește și: După ce Ciolacu și-a abandonat soția în covrigăria din Buzău ca unică asociată, firmei i-au crescut datoriile până la 354.000 de lei. Profitul, modest: 19.000 de lei În primele trei luni ale anului, deficitul bugetar a ajuns la 2,06%, un record. Cheltuielile de personal s-au majorat cu circa 20%, consumând, până în martie, 2,1% din PIB. Guvernul mărește cu 10% salariile funcționarilor din primăriile mici „Se va reglementa posibilitatea angajatorilor de a putea deconta lucrătorilor care folosesc în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru, achiziția de dispozitive de corecţie speciale, în limita sumei de 500 lei/persoană”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță. Ministerul Muncii, care a inițiat acest proiect, estimează cheltuielile cu aceste majorări, în două tranșe, respectiv pentru luna iunie 2024 și luna septembrie 2024, vor fi de 1,127 miliarde de lei. Impactul pentru 2025 și anii următori nu este calculat. Poriectul prevede și înființarea unei noi structuri birocratice. „Se va înființa Comisia Centrală pentru Drepturi Salariale instituită prin ordin comun al ministrului muncii și solidarității sociale, ministrului finanțelor și ministrului justiției, pentru soluționarea unor aspecte de natură tehnică în vederea corectei aplicări a situațiilor semnalate și pentru dezlegarea unor chestiuni privind drepturile de natură salarială”, arată nota de fundamentare. Nota de fundamantare nu precizează câte persoane vor majora de aceste majorări salariale plătite de contribuabili.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră