marți 24 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2503 articole
Internațional

Biden, aproape de furia lui Putin

Biden, aproape de furia lui Putin. Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a cerut marţi Occidentului să furnizeze un număr mult mai mare de sisteme de artilerie de precizie, afirmând că acestea ar putea "schimba jocul" şi ar putea permite o contraofensivă în faţa soldaţilor ruşi, transmite AFP. Ucraina despre SUA: Le suntem recunoscători De la mijlocul lunii iunie, SUA au livrat mai multe sisteme de artilerie de precizie Himars, cu o rază de acţiune de 80 de kilometri, şi mai trebuie să livreze şi altele. "Aceste sisteme ne-au permis să distrugem circa 30 de posturi de comandament şi depozite pentru stocarea de muniţii", a declarat Reznikov la Atlantic Council. "Acest lucru a redus semnificativ avansul ruşilor şi a redus enorm intensitatea tirurilor lor de artilerie. Prin urmare, funcţionează. Le suntem recunoscători partenerilor noştri", a adăugat el, pledând în acelaşi timp pentru a fi trimise mai multe astfel de arme. Biden, aproape de furia lui Putin "Pentru o contraofensivă eficientă, cred că am avea nevoie de cel puţin 100" de sisteme Himars, a insistat el. "Acest lucru ar putea schimba jocul pe câmpul de luptă", a mai spus oficialul ucrainean. Citește și: Kievul nu mai are prea mult timp în fața trupelor ruse: șeful cancelariei lui Zelenski insistă că, dacă vine iarna, rușii nu vor mai putea fi scoși din Ucraina Reznikov a făcut apel de asemenea la livrarea de sisteme cu rază de acţiune mai lungă - între 100 şi 150 de kilometri - pentru a deconecta trupele ruse de dispozitivul lor de sprijin. Administraţia preşedintelui american Joe Biden a refuzat să furnizeze acest tip de arme, temându-se că Ucraina le-ar putea folosi asupra unor ţinte din interiorul teritoriului rus, cu riscul de a împinge ţările occidentale într-o confruntare directă cu Moscova.

Biden, aproape de furia lui Putin (sursa: Facebook/The White House)
Dacă-i prinde iarna-n Ucraina, rușii câștigă (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Dacă-i prinde iarna-n Ucraina, rușii câștigă

Dacă-i prinde iarna-n Ucraina, rușii câștigă. Este important pentru Ucraina să pună capăt războiului înainte de venirea iernii pentru a nu-i lăsa pe ruşi să se instaleze durabil, a declarat şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, într-un interviu publicat marţi, citat de AFP. Dacă-i prinde iarna-n Ucraina, rușii câștigă "Este foarte important pentru noi să nu intrăm în iarnă. După iarnă, când ruşii vor fi avut mai mult timp să se implanteze, cu siguranţă va fi mai dificil. Spre asta ne duc. Este foarte important pentru noi să nu le oferim această posibilitate", a declarat Andrii Iermak pentru revista Novoie Vremia. Reafirmând că armele furnizate de aliaţii occidentali sunt insuficiente, el a spus că mizează pe ajutorul militar american facilitat de "land lease", "legea de împrumut şi închiriere" din cel de-Al Doilea Razboi Mondial reactivată în mai de preşedintele Joe Biden pentru a sprijini Ucraina şi care urmează să intre în regim complet în august. "Obiectivul nostru este victoria, nu ne gândim la altceva", a declarat Andrii Iermak. Negocieri, doar pentru exportul cerealelor Pe de altă parte, responsabilul a subliniat că negocierile în desfăşurare cu Rusia au vizat doar deblocarea porturilor pentru exportul cerealelor ucrainene care sunt imobilizate acolo de conflict, şi nu modul de a pune capăt conflictului de exemplu. Citește și: Rușii au mers la negocierile cu ucrainenii de la Istanbul cu generali GRU responsabili de atacuri inclusiv în SUA "Aceste negocieri au loc la nivel de militari şi al Ministerului de Externe şi numai cu medierea ONU", a spus el. "Comunic cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, nu comunic cu ruşii", a subliniat şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene.

Rușii, cu generali GRU la negocieri (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

Rușii, cu generali GRU la negocieri

Rușii, cu generali GRU la negocieri. Directorul executiv al site-ului de investigaţii Bellingcat, Christo Grozev, a declarat marţi că cel puţin doi din cei cinci membri ai delegaţiei ruse la negocierile de săptămâna trecută de la Istanbul privind deschiderea unor coridoare pentru reluarea exporturilor de cereale ucrainene blocate de Rusia în porturile Ucrainei de la Marea Neagră erau înalţi ofiţeri ai Serviciului de informaţii al armatei ruse (GRU), relatează agenţia de presă Ukrinform. Rușii, cu generali GRU la negocieri Jurnaliştii Bellingcat l-au identificat pe unul dintre ei ca fiind generalul GRU, Vladimir Alekseev, care supervizează companiile militare private, a indicat Grozev într-o postare pe Twitter. "Este generalul GRU, Vladimir Alekseev, cu numele de cod . El figurează pe lista cu sancţiuni (americane) pentru atacurile cibernetice asupra serverelor DNC (Comitetul Naţional al Partidului Democrat); în prezent supervizează activitatea companiilor militare private care ucid mii de oameni în Ucraina. În iulie 2014, el supraveghea coloane ale unei astfel de companii care escortau lansatoare Buk transferate ilegal din Rusia în Ucraina", menţionează Grozev. De altfel, cu un astfel de lansator a fost doborât avionul MH17 al Malaysian Airlines deasupra estului Ucrainei în 2014, iar Bellingcat i-a identificat pe soldaţii ruşi care s-au aflat în spatele acestei tragedii soldate cu 298 de morţi. Alekseev, implicat în atacurile cu Noviciok Generalul Alekseev a fost văzut cu câteva zile în urmă la Istanbul ca reprezentant al Rusiei la negocierile mediate de Turcia privind deblocarea exporturilor de cereale ucrainene, indică directorul Bellingcat, potrivit căruia din delegaţia rusă făceau parte cel puţin doi ofiţeri GRU dintr-un total de cinci responsabili. Citește și: Putin a ieșit din bârlog pentru prima oară de la declanșarea invaziei asupra Ucrainei. Vizită extrem de importantă la Teheran Conform tabloidului britanic The Sun, general-locotenentul rus de origine ucraineană Vladimir Alekseev i-ar fi supervizat pe ofiţerii GRU suspectaţi de Londra de otrăvirea cu agent neurotoxic de tip Noviciok a fostului agent dublu rus Serghei Skripal şi a fiicei acestuia, Iulia, în Anglia în 2018. Negocierile de la Istanbul La 13 iulie, la Istanbul, a avut loc o reuniune a delegaţiilor militare ale ministerelor apărării din Turcia, Ucraina şi Rusia, la care au participat şi responsabili ONU, în cursul căreia s-a convenit asupra înfiinţării unui centru pentru exportul de cereale ucrainene, notează Ukrinform. Ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, a declarat luni că o nouă întâlnire ar putea avea loc în această săptămână, potrivit agenţiei de presă citate. Bellingcat - platformă de investigaţii jurnalistice îndeosebi privind zonele de conflict, infracţiunile (în special politice) şi încălcările drepturilor omului în diverse părţi ale lumii - a fost interzisă vineri în Rusia, care a calificat-o drept o ameninţare pentru securitatea sa.

Rușii folosesc hărți vechi în Ucraina (sursa: ssu.gov.ua)
Internațional

Rușii folosesc hărți vechi în Ucraina

Rușii folosesc hărți vechi în Ucraina. O parte dintre comandanţii ruşi au utilizat în invazia din Ucraina hărţi vechi din anul 1969 şi pe care nu erau indicate zone rezidenţiale mai noi, cum ar fi Saltovka, o suburbie a Harkovului, sau rezervoare de apă, relatează luni agenţia de presă Ukrinform, citând serviciul de presă al filialei SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei) din regiunea Harkov. Rușii folosesc hărți vechi în Ucraina "Anchetatori ai SBU au stabilit că o parte dintre comandanţii armatei ruse, care a invadat teritoriul nostru la sfârşitul lunii februarie, s-au ghidat după hărţi topografice din 1969. Dovadă stau documente ale invadatorilor confiscate de SBU în zone care fuseseră ocupate temporar în regiunea Harkov" de trupele invadatoare, menţionează într-un comunicat serviciul de presă, citat pe pagina sa de Facebook. Astfel, hărţile topografice ale Ucrainei descoperite după anihilarea unei unităţi a Brigăzii 138-a de gardă motorizată a armatei ruse relevă că ele nu au mai fost actualizate de cel puţin 53 de ani. "Pe hărţile invadatorilor lipseşte complet zona rezidenţială Saltovka din nord-estul Harkovului, a cărei construcţie a început în anii 1970. De asemenea, lipseau rezervoarele de apă Travianskoe şi Muromskoe, construite, de asemenea, în anii '70 ai secolului trecut. Frontiera de stat între Rusia şi Ucraina era în genere trasată cu un pix, întrucât pe hărţile lor aceasta nu exista", subliniază SBU. Hărți perimate, "secret de stat" Deşi hărţile au numere de înregistrare din zilele noastre şi chiar sunt însemnate ca fiind "secret de stat", la o examinare mai detaliată se poate observa că ele au fost editate în 1969, potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei. Serviciul Topografic al Districtului militar de Vest din Federaţia Rusă, condus de colonelul Aleksei Krasnov, precum şi Centrul de informaţii geospaţiale şi de navigaţie al Rusiei sunt instituţiile care au acordat suportul tehnic pentru unitatea Brigăzii a 138-a de gardă, care a fost anihilată de forţele ucrainene în regiunea Harkov la sfârşitul lunii martie. Bloc de locuințe, "confundat" cu un aeroport militar Forţele ruse au lovit cu rachete de croazieră în sâmbăta în ajun de Paşte ceea ce au spus ele că ar fi fost un aeroport militar. În realitate au nimerit un bloc de locuinţe de nouă etaje, în atac murind un bebeluş de trei luni, mama şi bunica sa. Într-adevăr, în anii 70 ai secolului trecut, în perioada sovietică, la periferia Odesei se afla un aeroport militar, dar care după prăbuşirea URSS se transformase în târg, iar apoi pe locul fostului aerodrom a fost construită o zonă rezidenţială, a explicat la vremea respectivă Ukrainska Pravda, denunţând minciunile Ministerului rus al Apărării. Citește și: Fabuloasa experiență Blue Air: ANPC a dat o amendă de două milioane de euro, compania amenință cu dosare penale, mii de zboruri plătite au fost anulate Armata Federaţiei Ruse a lansat peste 3.000 de rachete de croazieră, nenumărate obuze de artilerie şi alte proiectile de la începutul invaziei în Ucraina şi până în prezent, a declarat luni preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de Ukrinform. Ucraina, teren de testare pentru rachete rusești "Peste 3.000 de rachete de croazieră a utilizat Rusia împotriva Ucrainei. Sunt imposibil de numărat obuzele de artilerie şi alte proiectile şi muniţii care au fost folosite împotriva ţării noastre şi a poporului nostru. Dar este cu siguranţă posibil să-i aducem în faţa justiţiei pe toţi criminalii de război ruşi. Pe toţi colaboraţioniştii. Pe toţi cei responsabili de teroare. Pentru tot ceea ce se întâmplă de 145 de zile şi mai mult de opt ani în Ucraina. Şi o vom face", susţine Zelenski în mesajul său postat pe Telegram. Ucraina a devenit de fapt un teren de testare pentru rachetele moderne ruseşti, completează comandamentul Forţelor aeriene ucrainene, într-un comunicat pe Facebook. "Invadatorii folosesc întregul arsenal de arme disponibil împotriva Ucrainei. Pământul nostru a devenit de fapt un teren de testare atât pentru rachetele moderne ruseşti, cât şi pentru cele învechite, care au fost dezvoltate şi fabricate încă din perioada URSS", se menţionează în comunicatul citat de Ukrinform. Rușii folosesc și rachete sovietice Acestea sunt rachete de croazieră, de tipul aer-sol, rachete lansate de sisteme operativ-tactice Tocika-U şi Iskander, precum şi rachete Onyx ale complexului de coastă Bastion. Din ce în ce mai mult, inamicul foloseşte vechi rachete sovietice, precum X-59, X-22, X-31 şi altele, împotriva poziţiilor armatei ucrainene şi a obiectelor civile, potrivit acestuia. În ultimele săptămâni, forţele ruse au început să lovească ţinte terestre cu rachete antiaeriene ale sistemului S-300, destinat în principal pentru distrugerea ţintelor aeriene, subliniază comandamentul Forţelor aeriene ucrainene.

Rușii au atacat din nou Odesa (sursa: Agerpres)
Internațional

Rușii au atacat din nou Odesa

Rușii au atacat din nou Odesa. Armata rusă a lansat luni un nou atac cu rachete asupra regiunii Odesa din sudul Ucrainei, una dintre acestea lovind podul care trece peste estuarul Nistrului în regiunea Zatoka, a anunţat primăria oraşului-port Odesa, pe baza informaţiilor de la Comandamentul Operaţional Sud al forţelor de apărare ucrainene, potrivit agenţiilor de presă ucrainene Unian şi Liga. Rușii au atacat din nou Odesa Trei avioane de luptă multirol ruseşti Su-35 au lansat patru rachete asupra regiunii Odesa din spaţiul aerian al Mării Negre, indică Comandamentul Operaţional Sud, adăugând că atacul a avut loc în jurul orei locale 11:00. Una dintre cele patru rachete a fost doborâtă de apărarea antiaeriană ucraineană deasupra mării, iar alte două au lovit obiective de infrastructură militară, declanşând un incendiu, la stingerea căruia au fost mobilizate mai multe echipaje de pompieri. O altă rachetă a lovit podul care trece peste estuarul Nistrului în regiunea Zatoka, pe care ruşii îl bombardează încă din aprilie. Tot de atunci acest pod nu mai este funcţional. Nu s-au înregistrat morţi sau răniţi în urma acestui nou atac asupra regiunii Odesa, indică autorităţile locale ucrainene, citate de Liga. Atacuri în seria asupra unor obiective La 17 iulie, Rusia a distrus cu o rachetă un depozit de cherestea, susţinând că ar fi un distrus de fapt un depozit de armament. În noaptea de duminică spre luni, armata rusă a lansat peste 60 de rachete cu MLRS (sisteme de rachete de lansare multiplă) asupra Nikopol, provocând distrugeri de amploare. Citește și: Rusia fură masiv grâu din Ucraina și îl exportă din peninsula Crimeea. Livrările, de 50 de ori mai mari decât normalul perioadei Şeful administraţiei militare ucrainene din regiunea Dnipropetrovsk, Valentin Reznicenko, a declarat că au fost lovite obiective de infrastructură urbană, inclusiv un spital şi conducte de apă şi de gaze, şi zone rezidenţiale din acest oraş din zona central-estică a Ucrainei. Conform primelor informaţii, o femeie de 75 de ani a fost rănită. În 16 iulie, invadatorii ruşi lansaseră 53 de rachete asupra Nikopol (regiunea Dnipropetrovsk), omorând două persoane şi provocând distrugeri de proporţii.

Disidenta Ovsiannikova, arestată pentru scurt timp (sursa: Facebook/Marina Ovsyannikova)
Internațional

"Disidenta" Ovsiannikova, "arestată" pentru scurt timp

"Disidenta" Ovsiannikova, "arestată" pentru scurt timp. Jurnalista rusă Marina Ovsiannikova, devenită celebră după ce a intrat în direct în emisie la televiziune cu o pancartă prin care critica ofensiva Moscovei în Ucraina, a anunţat luni că a fost eliberată la câteva ore după arestarea sa, informează AFP şi Reuters. "Disidenta" Ovsiannikova, "arestată" pentru scurt timp "Sunt acasă. Totul este bine", a scris ea pe Facebook în timpul nopţii. "De acum ştiu că e mai bine să ies din casă cu paşaportul şi un rucsac" după mine, a adăugat ea. Înainte de aceasta, ea postare pe Facebook o fotografie cu ea şi doi câini, scriind că imediat ce a ieşit din casă, pentru o plimbare cu câinii săi, a fost "abordată de oameni în uniformă". "Acum sunt la Ministerul de Interne din Krasnoselski", a adăugat ea, cu referire la o secţie de poliţie dintr-un district din Moscova. Potrivit avocatului său Dmitri Zahvatov, Ovsiannikova a fost arestată sub suspiciunea că a "discreditat" armata Federaţiai Ruse în timp ce a luat cuvântul la un tribunal din Moscova, unde s-a dus săptămâna trecută pentru a susţine un opozant, pe Ilia Iaşin, care în final a fost plasat în detenţie pentru că a criticat ofensiva rusă în Ucraina. Protest de una singură lângă Kremlin Acest cap de acuzare, introdus după lansarea intervenţiei militare ruse în Ucraina, este pasibil de o pedeapsă grea cu închisoarea. Deocamdată, autorităţile ruse nu au anunţat declanşarea unei anchete penale împotriva jurnalistei Marina Ovsiannikova. Scurta arestare intervine de asemenea la câteva zile după ce Marina Ovsiannikova a protestat singură, lângă Kremlin, cu o pancartă ce critica intervenţia militară în Ucraina şi pe preşedintele rus Vladimir Putin. Citește și: Rusia fură masiv grâu din Ucraina și îl exportă din peninsula Crimeea. Livrările, de 50 de ori mai mari decât normalul perioadei Ovsiannikova a devenit faimoasă în întreaga lume la mijlocul lunii martie, după ce a apărut la ştirile de seară pe platourile de filmare ale unui canal de televiziune pro-Kremlin, pentru care lucra atunci, purtând o pancartă care critica ofensiva în Ucraina şi "propaganda" mass-media controlate de putere.

Rusia exportă grâu furat din Ucraina (sursa: world-grain.com)
Internațional

Rusia exportă grâu furat din Ucraina

Rusia exportă grâu furat din Ucraina. Cotaţiile futures la grâu au continuat să scadă vineri la bursa de la Chicago, revenind la nivelul la care erau înainte de invazia rusească din Ucraina, în condiţiile în care creşterea explozivă a livrărilor de produse agricole din peninsula Crimeea arată cum cerealele continuă să ajungă pe piaţa mondială în pofida războiului, informează Bloomberg. Rusia exportă grâu furat din Ucraina Livrările de produse agricole din peninsula Crimeea sunt cu 50 de ori mai mari decât ar fi fost un nivel normal pentru această perioadă a a anului, ceea ce semnalează că grâul furat din Ucraina este transportat de Rusia spre ţările importatoare de grâu. Aceste informaţii vin într-un moment în care negociatorii încearcă să găsească o soluţie care să permită Ucrainei să reia livrările de cereale prin porturile de la Marea Neagră. Vineri, cotaţiile futures la grâu au scăzut cu până la 3,7%, ştergând pentru scurt timp toate creşterile din 2022, pentru a încheia şedinţa de tranzacţionare în scădere cu 1,8% până la 7,81 dolari per bushel. Este departe de recordul de aproape 13 dolari per bushel înregistrat în săptămânile care au urmat invadării Ucrainei şi de asemenea cea mai mare scădere înregistrată în ultimul deceniu de cotaţia grâului într-o singură săptămână. Cea mai gravă inflație alimentară în 40 de ani Scăderea preţului grâului generează noi speranţe pentru revenirea din cea mai gravă inflaţie alimentară din ultimele patru decenii, în condiţiile în care şi estimările privind recolta de cereale a Rusiei au fost revizuite în sus iar fermierii americani au început şi ei recoltatul grâului. "Am scos prima de război de pe piaţă şi acum urmează să vedem unde se îndreaptă cotaţia grâului. Piaţa este în căutare de cerere", a declarat Adam Knosalla, broker de cereale la firma Frontier Futures din Minneapolis. Pe alte pieţe, cotaţiile futures la porumb şi soia boabe au înregistrat creşteri modeste, pe măsură ce traderii evaluează modul în care seceta ar putea afecta culturile. Seceta afectează și culturile de porumb Valul de caniculă din Franţa urmează să se intensifice începând de duminică iar săptămâna următoare, în unele zone, temperaturile ar putea depăşi 40 de grade Celsius, potrivit Meteo France. În SUA, aproximativ o treime din zonele în care se cultivă porumb sunt afectate de secetă, şi o nouă creştere a temperaturilor este aşteptată în partea de vest a mijlocului SUA, a prognozat Departamentul american al Agriculturii. Citește și: Dominația Occidentului în lume se apropie de final, în favoarea Chinei, crede fostul premier britanic Tony Blair Aceasta reprezintă un risc deosebit pentru culturile de porumb, care intră într-o perioadă critică a dezvoltării. Livrările globale de porumb au fost deja afectate de războiul din Ucraina, care a limitat exporturile unuia din cei mai importanţi furnizori mondiali de porumb.

Forțele ruse pregătesc un atac masiv (sursa: Facebook/Ministry of Defence)
Internațional

Forțele ruse pregătesc un atac masiv

Forțele ruse pregătesc un atac masiv. Rusia îşi consolidează poziţiile defensive din zonele pe care le-a ocupat în sudul Ucrainei, a anunţat duminică Ministerul Apărării britanic, potrivit Reuters. Activitate între Mariupol și Zaporojie Această consolidare include deplasări de efective şi echipamente militare între oraşele Mariupol şi Zaporojie. De asemenea, sunt întărite măsurile de securitate în zona oraşului Melitopol, a scris pe Twitter ministerul citat. Purtătorul de cuvânt al serviciilor de informaţii militare ucrainene, Vadim Skibiţki, a declarat că forţele ruse se pregătesc pentru următoarea fază a ofensivei lor din Ucraina. "Nu este vorba doar de lovituri de rachete din aer şi de pe mare. Putem vedea bombardamente pe întreaga linie de contact, de-a lungul întregii linii a frontului. Există o folosire activă a aviaţiei tactice şi a elicopterelor de atac", a spus Skibiţki. Forțele ruse pregătesc un atac masiv "Există într-adevăr o anumită activare a inamicului pe toată linia frontului. În mod clar sunt în desfăşurare acum pregătiri pentru următoarea etapă a ofensivei", a adăugat reprezentantul armatei ucrainene. Un obiectiv vizat de Rusia este cucerirea oraşului Sloviansk, situat în regiunea Doneţk. Citește și: Putin, disperat: vrea să cumpere drone de luptă iraniene pentru a le trimite în Ucraina. Casa Albă a prezentat imagini cu negocierile ruso-iraniene Kievul a afirmat că în ultimele trei zile cel puţin 40 de oameni au fost ucişi în bombardamentele ruse în zone urbane. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova afirmă că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Biden, umil în fața prințului saudit (sursa: news.postuszero.com)
Internațional

Biden, umil în fața prințului saudit

Biden, umil în fața prințului saudit. Preşedintele american Joe Biden şi-a încheiat sâmbătă după-amiază vizita în Arabia Saudită, după cea desfăşurată în Israel şi teritoriile palestiniene, turneu în cursul căruia a încercat să reafirme influenţa SUA în Orientul Mijlociu, promiţând totodată o nouă "viziune" pentru această regiune, consemnează AFP şi Reuters. Biden, umil în fața prințului saudit Liderul de la Casa Albă a petrecut mai puţin de 24 de ore în Arabia Saudită, unde s-a întâlnit cu mai mulţi şefi de stat şi responsabili din regiune, în primul rând cu prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salman, zis şi MBS, despre care CIA consideră că este principalul responsabil pentru asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi. Această întâlnire i-a adus, prin urmare, critici preşedintelui SUA. Care, de altfel, în campania electorală calificase Arabia Saudită drept un stat "paria". Dar interesele geostrategice şi economice ale Washingtonului în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei au determinat SUA să intensifice dialogul cu Arabia Saudită, ţară care este cel mai mare exportator de petrol şi care până în prezent a respins cererile SUA, ale Marii Britanii şi Uniunii Europene de a-şi creşte producţia în vederea temperării creşterii preţului petrolului. Promisiune: un milion de barili pe zi în plus Arabia Saudită şi-a manifestat acum disponibilitatea de a-şi creşte capacitatea de extracţie a petrolului cu un milion de barili pe zi, atrăgând însă atenţia că aceasta nu va însemna în mod necesar o creştere similară a producţiei. Promisiunea de creştere a acestei capacităţi, de la 12 la 13 milioane de barili pe zi, a fost făcută de Mohammed bin Salman. Dar el a avertizat totodată că Arabia Saudită nu-şi va putea spori capacitatea de extracţie a petrolului dincolo de acest prag, relatează agenţia DPA. La rândul său, ministrul de externe saudit, Faisal bin Farhan Al Saud, a declarat la o conferinţă de presă ulterioară întâlnirii lui Biden cu liderii statelor arabe din regiune că la această reuniune nu s-a discutat despre petrol, adăugând că statele OPEC+ (grup din care face parte şi Rusia) vor continua să evalueze condiţiile pieţei şi să ia deciziile necesare. Propunere care să includă Israel, refuzată Potrivit Reuters, Biden a pledat şi pentru o alianţă regională de securitate care să includă de asemenea Israelul, cu scopul contracarării ameninţării iraniene, dar iniţiativa sa nu a fost agreată de Arabia Saudită. Întrebat despre acest subiect la conferinţa de presă, ministrul saudit de externe a răspuns că nu are cunoştinţă despre astfel de discuţii. Cât despre cazul asasinării jurnalistului Khashoggi, abordat de preşedintele american în discuţia cu prinţul moştenitor saudit, acesta din urmă i-a spus lui Biden, potrivit ministrului de stat saudit pentru afaceri externe, Adel al-Jubeir, că acest caz este închis din punctul de vedere al Riadului, susţinând că cei vinovaţi au fost traşi la răspundere - au fost pronunţate mai multe condamnări. Critici dure la adresa SUA Mai mult, adaugă acelaşi ministru, MBS a subliniat în faţa lui Joe Biden că încercările de a impune altora propriile valori pot avea efect de bumerang. "Nu a mers atunci când Statele Unite au încercat să-şi impună valorile în Afganistan şi Irak. De fapt, aceasta s-a întors împotriva lor. Fiecare ţară are valori diferite şi acestea trebuie respectate", a închis subiectul ministrul saudit. După ce un ziarist i-a atras totuşi atenţia că serviciile secrete americane îl consideră pe MBS principalul responsabil pentru acest asasinat, acelaşi ministru a răspuns: "Ştim bine ce au concluzionat serviciile de informaţii (ale SUA) despre armele de distrugere în masă ale lui Saddam Hussein". Întâlniri cu liderii statelor din Golf Biden şi-a axat vizita în Arabia Saudită mai mult pe întâlnirile cu liderii statelor din Golf şi cu cei ai Egiptului, Iordaniei şi Irakului, încercând să minimalizeze întâlnirea cu MBS ce i-a atras destule critici, remarcă Reuters. Într-un discurs susţinut la Jeddah, la un summit la care au participat cele şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului (Arabia Saudită, EAU, Qatar, Oman, Kuwait şi Bahrein) şi de asemenea Egipt, Iordania şi Irak, preşedintele SUA a promis că ţara sa "nu va pleca din Orientul Mijlociu" şi nu va lăsa în această regiune "un vid care să fie umplut de China, Rusia sau Iran", anunţând totodată un ajutor de un miliard de dolari pentru susţinerea securităţii alimentare în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. "Statele Unite sunt angajate în construirea unui viitor de cooperare în regiune, în parteneriat cu voi toţi, şi Statele Unite nu pleacă nicăieri", a promis liderul de la Casa Albă. Putin va vizita Iranul În ce priveşte noua "viziune" a SUA pentru Orientul Mijlociu enunţată de preşedintele american, aceasta se va baza pe dialog, cooperare economică şi militară şi va avea ca obiectiv normalizarea relaţiilor între Israel şi ţările arabe. "Nu vom tolera ca o ţară să încerce să o domine pe alta în regiune prin consolidări militare, incursiuni şi/sau ameninţări", a subliniat Biden, făcând aluzie la Iran, ţară unde preşedintele rus Vladimir Putin va efectua marţi o vizită. Citește și: Putin, disperat: vrea să cumpere drone de luptă iraniene pentru a le trimite în Ucraina. Casa Albă a prezentat imagini cu negocierile ruso-iraniene Joe Biden a plecat aşadar din Arabia Saudită fără angajamente ferme, dar speră că grupul OPEC+ va decide la reuniunea sa din 3 august o sporire a producţiei de petrol care să ajute SUA să-şi tempereze creşterea inflaţiei, concluzionează Reuters. Preşedintele SUA declarase vineri că rezultatele vizitei sale în Arabia Saudită se vor vedea "în câteva săptămâni".

Rusia și-a reluat atacurile în Ucraina (sursa: Emergency Services of Ukraine)
Internațional

Rusia și-a reluat atacurile în Ucraina

Rusia și-a reluat atacurile în Ucraina. Forţele armate ruse şi-au reluat atacurile în estul Ucrainei, după ce şi-au regrupat trupele. Ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a ordonat extinderea atacurilor, în timpul unei inspecţii la unităţile implicate în invazia din Ucraina, informează sâmbătă dpa. Rusia și-a reluat atacurile în Ucraina "După ce a audiat raportul (asupra situaţiei), ministrul rus al apărării a dat instrucţiunile necesare pentru a extinde activităţile grupărilor armate în toate direcţiile de atac, pentru a priva regimul de la Kiev de posibilitatea de a continua să întreprindă atacuri masive de artilerie şi cu rachete asupra infrastructurii şi civililor în Donbas şi în alte regiuni", a anunţat Ministerul Apărării rus, potrivit dpa. La rândul său, Statul Major de la Kiev a anunţat în raportul său că Ucraina a respins în ultimele 24 de ore tentative de atacuri ale Rusiei în direcţia Bahmut şi lângă Doneţk. "După ce s-a regrupat, duşmanul şi-a reluat atacul asupra centralei termice de la Vuhlehirsk şi luptele continuă", se mai spune în comunicatul Statului Major ucrainean. Lupte la scară mică Experţi militari din cadrul Institutului pentru Studiul pentru Studiul Războiului (ISW) au constatat de asemenea că trupele ruse şi-au încheiat pauza pe care au luat-o după ce au capturat oraşele Severodoneţk şi Lisiciansk. Citește și: Regiunea caspică ar putea deveni colacul de salvare al Europei în încercarea de a renunța la gazul rusesc (Geopolitical Futures) Deocamdată, luptele sunt la scară mică. "Dacă pauza operaţională într-adevăr s-a încheiat, ruşii probabil îşi vor continua şi extinde aceste atacuri în următoarele 72 de ore", potrivit analizelor ISW. Războiul pare de durată Au trecut deja aproape cinci luni de când Rusia a declanşat un război împotriva Ucrainei. După ce iniţial a eşuat în operaţiunile din nordul Ucrainei ce au vizat capitala Kiev, trupele ruse au înregistrat cuceriri teritoriale în regiunea estică Donbas, printr-o masivă desfăşurare de artilerie. Utilizarea lansatoarelor de rachete trimise de aliaţii occidentali i-au permis Ucrainei să provoace pierderi substanţiale ruşilor. Pentru a contracara aceasta, SUA cred că Rusia intenţionează să achiziţioneze drone de lupte iraniene.

Putin vrea drone de luptă iraniene (sursa: cnn.com)
Internațional

Putin vrea drone de luptă iraniene

Putin vrea drone de luptă iraniene. Responsabili ruşi au vizitat Iranul de cel puţin două ori pentru a inspecta drone militare ce ar putea fi achiziţionate de Rusia în vederea folosirii acestor aparate în războiul din Ucraina, a declarat sâmbătă consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, potrivit CNN. Putin vrea drone de luptă iraniene Armata iraniană a prezentat aceste drone unei delegaţii ruse pe 8 iunie şi 5 iulie la baza aeriană Kachan, la 200 de kilometri sud de Teheran, potrivit imaginilor din satelit prezentate de guvernul american. "Publicăm aceste imagini făcute în iunie care arată drone iraniene pe care delegaţia rusă le-a inspectat în acea zi. Aceasta sugerează un interes susţinut al ruşilor de a achiziţiona drone de luptă iraniene", a indicat Sullivan. "Din ceea ce ştim, a fost prima dată când o delegaţie rusă vizitează o bază aeriană pentru o asemenea prezentare", a adăugat el. Ministrul iranian de Externe, prins cu minciuna Sullivan declarase luni că Statele Unit au informaţii conform cărora Iranul pregăteşte livrarea către Rusia a sute de drone, inclusiv drone de luptă, iar instruirea militarilor ruşi pentru a le folosi ar urma să înceapă chiar de luna aceasta. Citește și: Regiunea caspică ar putea deveni colacul de salvare al Europei în încercarea de a renunța la gazul rusesc (Geopolitical Futures) Ministrul iranian de Externe Hossein Amir-Abdollahian l-a asigurat vineri pe omologul său ucrainean Dmitro Kuleba că Iranul nu intenţionează să vândă drone Rusiei şi a calificat acuzaţiile americane în această privinţă ca fiind "nefondate şi mai mult un act de propagandă" făcut înaintea vizitei preşedintelui Joe Biden în Israel. Dronele Bayraktar au îngrozit Kremlinul Dronele au jucat un rol major în războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei pe 24 februarie. Armata ucraineană a provocat pierderi grele trupelor ruse mai ales cu ajutorul dronelor turceşti Bayraktar, pe care le-a achiziţionat atât înainte, cât şi după începerea conflictului. Statele Unite au anunţat săptămâna trecută un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de circa 400 de milioane de dolari, care cuprinde, printre alte echipamente, lansatoare multiple de rachete HIMARS şi obuze de înaltă precizie. De la începutul războiului Washingtonul a oferit Ucrainei o asistentă militară estimată la circa 6,9 miliarde de dolari.

Rachetele rusești au omorât civili intenționat (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rachetele rusești au omorât civili intenționat

Rachetele rusești au omorât civili intenționat. Un responsabil american al apărării a respins vineri afirmaţiile ruse potrivit cărora atacul de la Viniţa, care a făcut 23 de morţi, printre care copii, conform Kievului, a vizat o reuniune a forţelor aeriene ucrainene în acest oraş foarte îndepărtat de liniile frontului, transmite AFP. Rachetele rusești au omorât civili intenționat "Nu am nicio indicaţie cu privire la prezenţa unei ţinte militare în apropiere", le-a declarat jurnaliştilor acest responsabil cu rang înalt sub protecţia anonimatului. "Părea o clădire", a adăugat responsabilul, confirmând că Rusia a lansat racheta joi de pe un submarin. Luând în calcul atacul asupra oraşului Viniţa, el a estimat, pe baza informaţiilor publice, că 100 până la 150 de civili ucraineni au fost ucişi în lovituri ruse în ultimele şapte până la 15 zile. Ultimul bilanţ la Viniţa a raportat 23 de morţi, 29 de dispăruţi şi zeci de răniţi. Minciuni rusești Ministerul rus al Apărării susţine că rachetele trase de pe mare au lovit "casa ofiţerilor" din Viniţa, unde comandanţii aviaţiei ucrainene se întâlneau cu furnizori străini de armament, iar "ca urmare a loviturii participanţii la reuniune au fost eliminaţi". Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special Imaginile difuzate de serviciul ucrainean pentru situaţii de urgenţă au arătat zeci de maşini carbonizate şi o clădire de zece etaje devastată de explozie. Potrivit armatei ucrainene, "trei rachete" au lovit o parcare şi un imobil comercial cu birouri şi magazine mici din centrul localităţii, mai scrie AFP.

Rusia ignoră că a omorât civili (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rusia ignoră că a omorât civili

Rusia ignoră că a omorât civili. Ministerul rus al apărării a afirmat vineri, într-un comunicat, că bombardamentul de joi asupra oraşului Viniţa din centrul Ucrainei a vizat o şedinţă de comandament a forţelor aeriene ucrainene, transmite AFP. Documentul citat precizează că s-au folosit rachete Kalibr lansate de pe mare. Rusia ignoră că a omorât civili Potrivit armatei ucrainene, acestea au lovit o parcare şi un imobil comercial cu birouri şi magazine mici din centrul localităţii, unde au ucis cel puţin 23 de oameni. Comunicatul oficial de la Moscova susţine că ţinta a fost o "casă a ofiţerilor" unde comandanţii aviaţiei ucrainene se întâlneau cu furnizori străini de armament, iar "ca urmare a loviturii participanţii la reuniune au fost eliminaţi". Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special Rusia nu a recunoscut până acum nicio greşeală sau crimă a forţelor sale armate în Ucraina şi susţine că nu loveşte decât ţinte militare. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că este "consternat" de atacul de la Viniţa, iar Uniunea Europeană a acuzat Rusia de noi "atrocităţi".

Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse (sursa: Flickr/Ministerie van Buitenlandse Zaken)
Internațional

Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse

Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut joi crearea unui tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse în ţara sa, transmite AFP. Liderul de la Kiev s-a adresat prin videoconferinţă unei reuniuni juridice internaţionale privind crimele de război comise în Ucraina. Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse "Instituţiile judiciare actuale nu îi pot aduce în faţa instanţei pe toţi cei vinovaţi. Prin urmare, este necesar un tribunal special pentru judecarea crimelor agresiunii ruse împotriva Ucrainei", a spus Zelenski. Autorităţi judiciare din întreaga Europă s-au reunit joi la Haga, în cadrul Conferinţei pentru Răspunderea privind Ucraina, pentru a coordona anchetarea atrocităţilor comise după invadarea acestei ţări de către forţele ruse. Evenimentul a fost organizat de Curtea Penală Internaţională (CPI), Comisia Europeană şi Ţările de Jos, iar printre participanţi s-au aflat procurorul Karim Khan de la CPI, comisarul european pentru justiţie Didier Reynders, procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, şi reprezentanta specială a secretarului general al ONU în domeniul violenţelor sexuale din cadrul conflictelor, Pramila Patten. "Cred că problema merită studiată" Cu acordul a 43 de state, Khan a deschis în martie o anchetă privind posibilele crime de război din Ucraina. CPI nu poate însă judeca infracţiunea de agresiune dacă ţara vizată nu este semnatară a Statutului de la Roma - situaţie în care se află atât Rusia, cât şi Ucraina. De aceea, ideea unui tribunal special este "foarte valabilă", a apreciat joi ministrul olandez de externe, Wopke Hoekstra. "Cred că problema merită studiată", le-a declarat el jurnaliştilor, la finalul conferinţei. Hoekstra, Khan şi Reynders au reamintit nevoia de cooperare pentru justiţie. Până acum, 14 state europene au deschis propriile dosare privind crimele din Ucraina. A fost înfiinţată şi o echipă europeană comună. Veșnicele minciuni rusești Conferinţa a determinat mai multe state să finanţeze suplimentar CPI pentru ancheta în discuţie şi pentru trimiterea unor experţi în Ucraina, a anunţat ministrul olandez. Rusia a dezminţit toate acuzaţiile referitoare la abuzuri comise de militarii trimişi în Ucraina, cum ar fi bombardarea civililor, execuţiile extrajudiciare sau violurile şi susţine că ucrainenii sunt cei vinovaţi de crime de război. Citește și: Războiul din Ucraina „va dura”, Europa trebuie să se descurce „fără gaz rusesc”, spune Macron de Ziua Franței Conform ONU, războiul declanşat de Rusia a costat până acum aproape 5.000 de vieţi, iar printre cei ucişi sunt peste 300 de copii. Organizaţia recunoaşte însă că în afara bilanţului confirmat sunt probabil mult mai multe victime.

Războiul din Ucraina va dura mult (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Războiul din Ucraina va dura mult

Războiul din Ucraina va dura mult. Preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat joi că războiul din Ucraina "va dura" şi că francezii trebuie să se pregătească pentru întreruperea totală a livrărilor de gaz rusesc, de care Moscova se foloseşte ca de o "armă de război", informează AFP. Războiul din Ucraina va dura mult "Trebuie să ne pregătim cu toţii pentru aceea că războiul va dura. Vara şi începutul toamnei vor fi, fără îndoială, foarte dure", a declarat şeful statului francez, în primul său interviu televizat din cel de-al doilea mandat al său, cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei. În condiţiile în care războiul din Ucraina afectează creşterea economică şi alimentează o explozie a preţurilor energiei şi produselor alimentare, "trebuie să ne pregătim să ne descurcăm fără gazul rusesc", a atenţionat Macron, anunţând că statul francez va elabora un "plan de sobrietate" energetică. Parada celor 6.300 la Paris Mai devreme în timpul zile de joi, preşedintele Macron a asistat sub un soare strălucitor la parada militară de 14 iulie, într-un context strategic marcat de revenirea războiului în Europa. În total, circa 6.300 de persoane au mărşăluit în acest an în faţa unei mulţimi adunate de-a lungul traseului. Spectacolul a mobilizat 64 de avioane, o dronă, 25 de elicoptere, 200 de cai şi 181 de vehicule motorizate. Parada militară s-a deschis cu drapelele celor nouă ţări străine invitate, majoritatea vecine Rusiei sau Ucrainei: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi România. Trupe franceze, recent desfăşurate pe flancul estic al Europei, au urmat imediat după. 500 de soldați francezi, de urgență în România Franţa şi-a întărit substanţial misiunile de reasigurare de la începutul războiului din Ucraina. Circa 500 de soldaţi francezi au fost trimişi de urgenţă la sfârşitul lui februarie în România, în cadrul NATO, iar Parisul s-a declarat gata să-şi majoreze contingentul dacă va fi necesar. Citește și: Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului Franţa participă de asemenea la misiuni de reasigurare terestră şi aeriană în Estonia, iar avioanele sale de luptă Rafale contribuie la protejarea spaţiului aerian polonez.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră