marți 24 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2503 articole
Internațional

Combustibilul lui Putin, spre Orientul Mijlociu

Combustibilul lui Putin, spre Orientul Mijlociu. Exporturile mari de motorină şi alte produse rafinate ale Rusiei care sunt refuzate de multe state din Europa se îndreaptă rapid spre o nouă destinaţie: Orientul Mijlociu, arată o analiză Bloomberg. Combustibilul lui Putin, spre Orientul Mijlociu Livrările de combustibili din Rusia spre Orientul Mijlociu au crescut în fiecare lună începând din februarie, când a început invazia din Ucraina, ajungând la 155.000 de barili pe zi în luna iunie, potrivit firmei de consultanţă Vortexa Ltd. În contrast, importurile Europei au scăzut cu 30% în aceeaşi perioadă. Chiar dacă livrările de combustibili ruseşti în Orientul Mijlociu nu sunt o noutate, cele mai recente date arată modul cum războiul din Ucraina a modificat rutele comerciale tradiţionale şi a creat oportunităţi pentru traderi. SUA au interzis importurile de combustibili ruseşti şi multe firme europene au decis din proprie iniţiativă să evite combustibili ruseşti. Citește și: Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului În plus, Uniunea Europeană şi Marea Britanie se pregătesc să interzică şi importurile de petrol din Rusia prin intermediul navelor. „Pe măsură ce ne apropiem de sfârşitul anului, livrările ar putea să crească”, spune Jonathan Leitch, analist la Turner, Mason & Co., făcând referire în special la motorina rusească. Păcura, vedeta exporturilor Cea mai mare parte a importurilor de combustibili ruseşti în Orientul Mijlociu este compusă din păcură, un produs rezultat în procesul de rafinare care este deseori utilizat în producţia de electricitate şi sectorul de shipping. Dar includ de asemenea benzină, combustibil pentru avioane şi motorină, precum şi produse mai puţin cunoscute, arată datele Vortexa. Luna trecută, importurile de produse petroliere din Rusia în Orientul Mijlociu au atins cel mai ridicat nivel de la începutul lui 2016 şi peste o treime din aceste importuri au ajuns în hub-ul de depozitare şi tranzacţionare de la Fujairah (Emiratele Arabe Unite). Analiza completă, în Știrile TVR.

Combustibilul lui Putin, spre Orientul Mijlociu (sursa: Unsplash)
Ultimul opozant al lui Putin, anchetat (sursa: Facebook/Ilya Yashin)
Internațional

Ultimul opozant al lui Putin, anchetat

Ultimul opozant al lui Putin, anchetat. Autorităţile ruse au deschis o "anchetă penală" împotriva lui Ilia Iaşin, unul dintre ultimii lideri ai opoziţiei din Rusia care nu se află încă în exil sau nu a fost condamnat la o pedeapsă grea cu închisoarea, a anunţat marţi avocatul lui, informează AFP. Ultimul opozant al lui Putin, anchetat Comitetul de Anchetă rus, însărcinat cu principalele investigaţii din Federaţia Rusă, a deschis o anchetă împotriva opozantului, pentru "difuzare de informaţii false" despre armata rusă, a anunţat pe Facebook avocatul său Vadim Prohorov, precizând că a fost înştiinţat la telefon de anchetator. "O percheziţie începe la el (la Ilia Iaşin). Mă duc acolo", a adăugat avocatul. Ilia Iaşin, 39 de ani, a fost condamnat pe 28 iunie la 15 zile de detenţie pentru "nesupunere în faţa ordinelor poliţiei", acuzaţie pe care cel vizat a calificat-o drept fabricată, amintind pe Telegram că este "un critic al preşedintelui Putin şi un adversar al războiului din Ucraina". Iaşin a anunţat mai devreme marţi, pe reţelele sociale, că el ar trebui să fie pus în libertate miercuri dimineaţa. "Poate că mă vor elibera. Poate", a scris el. Apropiat de Navalnîi și Nemțov Iaşin este o personalitate proeminentă a opoziţiei ruse de mai mult timp, în special în cadrul mişcării anti-Kremlin din 2011-2012. El este un apropiat al lui Aleksei Navalnîi, opozantul nr. 1 al Kremlinului, care în prezent ispăşeşte o pedeapsă cu nouă ani de închisoare într-o serie de dosare denunţate ca fabricate politic, şi al lui Boris Nemţov, asasinat în 2015. Ilia Iaşin, deputat municipal din partea opoziţiei într-un district din Moscova, a denunţat ofensiva militară rusă a Rusiei împotriva Ucrainei. Citește și: Putin și Lukașenko, șuetă delirantă: Occidentul are planuri să atace Rusia și Belarus Represiunea oricărei mişcări anti-Kremlin şi a media independente în Rusia s-a amplificat de la declanşarea acestui atac de către Kremlin. Autorităţile ruse s-au dotat în special cu un arsenal juridic pentru a permite aplicarea unor pedepse care merg până la 15 ani de închisoare împotriva celor care denunţă războiul împotriva Ucrainei, denumit oficial "operaţiune militară specială".

Putin, arme juntei militare din Myanmar (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, arme juntei militare din Myanmar

Putin, arme juntei militare din Myanmar. Rusia şi Myanmar îşi vor întări cooperarea în domeniul apărării, a anunţat marţi Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse, după o întrevedere între liderul juntei militare birmane Min Aung Hlaing şi oficiali de rang înalt ai ministerului rus, informează Reuters. Putin, arme juntei militare din Myanmar Ministerul rus a precizat într-un comunicat că întrevederea a avut loc luni, la Moscova, şi că Hlaing a fost în Rusia într-o vizită privată. "Întrevederea a confirmat deschiderea reciprocă de a întări în mod substanţial cooperarea multilaterală dintre departamentele militare ale celor două ţări", se spune în comunicatul Ministerului Apărării rus, citat de Reuters. Thomas Andrews, raportor special al ONU pentru situaţia drepturilor omului în Myanmar, a spus în februarie că Rusia a furnizat juntei militare drone, două tipuri de avioane de luptă şi două tipuri de vehicule blindate, unul cu sisteme de apărare antiaeriană. Un an și jumătate de la lovitura militară de stat Lovitura militară din februarie 2021 a cufundat Myanmarul în haos. Aproape 1.800 de civili au fost ucişi de forţele de securitate şi peste 13.000 au fost arestaţi, potrivit unui observator local. Miliţii au ridicat armele împotriva juntei în mai multe regiuni din Myanmar. După ce a fost înlăturată de la putere, fosta lideră birmană destituită, Aung San Suu Kyi, s-a aflat în arest la domiciliu într-un loc ţinut secret din Naypyidaw, alături de mai mulţi angajaţi casnici şi de câinele ei. Laureata premiului Nobel pentru pace, în vârstă de 77 de ani, a ieşit din arestul la domiciliu doar pentru audierile din procesul său fluviu. ONU: Junta militară, crime în masă Aung San Suu Kyi a mai stat aproape 15 ani în arest la domiciliu în timpul precedentelor dictaturi militare. În cadrul detenţiei sale actuale, legăturile sale cu exteriorul se limitează doar la scurte întâlniri cu avocaţii săi înainte de audieri. Citește și: Putin și Lukașenko, șuetă delirantă: Occidentul are planuri să atace Rusia și Belarus Ea a fost deja găsită vinovată pentru corupţie, instigare la violenţă, încălcarea regulilor sanitare legate de COVID-19, precum şi încălcarea legii telecomunicaţiilor, iar un tribunal a condamnat-o la 11 ani de închisoare. Investigaţii ale ONU au arătat că junta militară din Myanmar a comis crime în masă şi crime împotriva umanităţii. Cu toate acestea, junta susţine că vrea să restabilească pacea şi ordinea.

Exportul maritim al grânelor ucrainene, negociat (sursa: ZMiST)
Internațional

exportul maritim al grânelor ucrainene, negociat

Exportul maritim al grânelor ucrainene, negociat. Parisul "speră" că întâlnirea cvadripartită privind exporturile de cereale ucrainene, prevăzută pentru miercuri în Turcia, va duce la progrese, dar rămâne "prudent" având în vedere atitudinea manifestată până în prezent de Moscova, a declarat marţi şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna, scrie AFP. Exportul maritim al grânelor ucrainene, negociat Delegaţii rusă şi ucraineană, precum şi reprezentanţi ai ONU urmează să se întâlnească miercuri în Turcia pentru a discuta problema spinoasă a reluării, prin Marea Neagră, a acestor exporturi blocate din cauza ofensivei militare ruse în curs în Ucraina. Această întâlnire, anunţată marţi de ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, confirmată apoi de Moscova şi Kiev, intervine într-un context de creştere globală a preţurilor alimentelor, în parte din cauza invaziei ruse lansate la 24 februarie. Franța rămâne "prudentă" "Suntem mobilizaţi şi sprijinim eforturile depuse de secretarul general al Naţiunilor Unite pentru a permite exportul de cereale din Ucraina pe cale maritimă", a declarat Catherine Colonna, marţi seară, în faţa Comisiei pentru afaceri externe a Adunării Naţionale de la Paris. "Constatăm că săptămânile trec fără ca să se arate progrese", a adăugat ministrul de externe. "Vreau să sper că reuniunea anunţată miercuri în Turcia sub egida Naţiunilor Unite, a celor două părţi Ucraina şi Rusia, cu ajutorul Turciei, va permite obţinerea de rezultate", a mai spus ea. "Dar am văzut de câteva săptămâni că Rusia cere condiţii peste condiţii la o astfel de întâlnire, aşa că rămân prudentă", a continuat Catherine Colonna. Miza: 20 de milioane de tone de cereale Ucraina, unul dintre principalii exportatori mondiali de grâu, printre alte produse agricole, a văzut exporturile producţiei sale oprite de ofensiva militară a Moscovei. Citește și: Putin și Lukașenko, șuetă delirantă: Occidentul are planuri să atace Rusia și Belarus Aproximativ 20 de milioane de tone de cereale din recolta de anul trecut sunt astfel blocate în porturile ucrainene de la Marea Neagră de navele de război ruse, în timp ce minele plasate de Kiev reprezintă şi ele o problemă, mai scrie AFP.

Putin, nouă armă energetică: petrolul Kazahstanului (sursa: cpc.ru)
Internațional

Putin, nouă armă energetică: petrolul Kazahstanului

Putin, nouă armă energetică: petrolul Kazahstanului. Rusia amenință că va folosi petrolul din Kazahstan ca armă împotriva țărilor europene care susțin Ucraina. O decizie judecătorească recentă de închidere a terminalului de export de la Marea Neagră pentru o lună este un avertisment clar adresat Europei, scrie Bloomberg. Putin, nouă armă energetică: petrolul Kazahstanului Săptămâna trecută, un judecător rus din orașul Novorossiysk de pe coasta Mării Negre a ordonat Consorțiului Caspian Pipeline (CPC) să oprească transporturile timp de 30 de zile. Suspendarea operațiunilor a fost solicitată ca pedeapsă pentru o serie de „încălcări documentare” în temeiul Planului de răspuns al CPC la deversarea de petrol, problemă pe care compania trebuie să o remedieze până la sfârșitul lunii noiembrie. Deși instalația se află în Rusia, aproximativ 90% din țițeiul care trece prin ea provine din Kazahstan. Asta o face o armă ideală în arsenalul președintelui Vladimir Putin pentru a provoca pagube economice inamicilor săi. 1,5 milioane de barili pe zi de țiței Oprirea CPC va elimina până la 1,5 milioane de barili pe zi de țiței de pe piața mondială de petrol, în timp ce fluxurile Rusiei abia vor fi afectate. Desigur, Putin nu a spus în mod explicit că acesta este scopul lui. Utilizarea tribunalelor regionale pentru a opri fluxurile de petrol oferă Kremlinului o negație plauzibilă. Dar procesul urmează un model familiar. CPC este una dintre conductele prin care România importă țiței din Kazahstan. Geamanduri de încărcare și mine Rusia are o istorie bogată când vine vorba de a folosi instanțele în scopuri politice. Să ne amintim de hărțuirea TNK-BP și a directorilor săi străini în 2008, înainte de eventuala preluare a companiei petroliere de către Rosneft PJSC, susținută de stat, experiența BP Plc cu zăcământul său de gaz Kovykta din Siberia sau obstacolele puse în calea proiectului Sakhalin 2 LNG, care a culminat cu preluarea unui pachet majoritar de acțiuni în operațiune de către Gazprom PJSC în 2006. Citește și: Germania continuă să sprijine Gazprom și funcționarea Nord Stream 1, conducta prin care Berlinul primește gaz rusesc. Ucraina denunță ipocrizia cancelarului Scholz Terminalul de export al CPC a trecut printr-o serie de evenimente nefericite de când trupele ruse au invadat Ucraina. La sfârșitul lunii martie, terminalul a fost parțial închis timp de o lună, după ce o furtună a avariat două dintre cele trei geamanduri de încărcare. Apoi, la mijlocul lunii iunie, încărcăturile au fost din nou suspendate pentru un studiu legat de zona de apă din jur, ceea ce a dus la descoperirea mai multor mine din cel de-al Doilea Război Mondial. Curios este faptul că eliminarea minelor nu au fost o prioritate atunci când geamandurile au fost instalate. Analiza completă, în Știrile TVR.

Rusia poate lăsa Franța fără gaz (sursa: Facebook/Bruno Le Maire)
Internațional

Rusia poate lăsa Franța fără gaz

Rusia poate lăsa Franța fără gaz. Guvernul de la Paris se pregăteşte de o întrerupere totală a livrărilor de gaze ruseşti, pe care o vede ca fiind cel mai probabil scenariu în planificarea sa, a afirmat duminică ministrul francez de Finanţe, Bruno Le Maire, transmite Reuters. Rusia poate lăsa Franța fără gaz În condiţiile în care aproximativ 17% din aprovizionarea sa vine din Rusia, Franţa este mai puţin dependentă de gazele ruseşti decât unele din statele vecine, dar Executivul pregăteşte planuri de urgenţă. Întreruperea este în mod special problematică acum deoarece producerea de energie nucleară în Franţa nu face faţă cererii, multe reactoare fiind închise pentru lucrări de mentenanţă. "Cred că o întrerupere totală a livrărilor de gaze ruseşti este o posibilitate reală... şi trebuie să ne pregătim pentru acest scenariu", a afirmat oficialul în marja conferinţei economice care are loc în Aix-En-Provence, în sudul Franţei. Prima măsură: reducerea consumului "Ar fi total iresponsabil să ignorăm acest scenariu", a declarat Bruno Le Maire. Acesta a explicat că prima linie de apărare este reducerea consumului de către gospodării şi companii, apoi construirea unei noi infrastructuri, cum ar fi o instalaţie plutitoare pentru regazificarea livrărilor de gaze naturale lichide din străinătate. Citește și: Rușii continuă să atace civili în Ucraina: 15 morți după prăbușirea unui bloc lovit de o rachetă Uragan în localitatea Ceasiv Iar Mai drastic, Guvernul analizează fiecare companie pentru a vedea unde poate fi forţată o producţie mai scăzută pentru a economisi energia, dacă va fi necesar, a adăugat ministrul francez de Finanţe.

Câștigarea Wimbledonului feminin, clamată de Rusia (sursa: wimbledon.com)
Internațional

Câștigarea Wimbledonului feminin, clamată de Rusia

Câștigarea Wimbledonului feminin, clamată de Rusia. Preşedintele Federaţiei Ruse de Tenis, Şamil Tarpiscev, a salutat victoria kazahei Elena Rîbakina în finala feminină de simplu de la Wimbledon, de sâmbătă, descriind-o pe jucătoare drept un "produs" pur al tenisului rusesc, scrie AFP. Câștigarea Wimbledonului feminin, clamată de Rusia Născută la Moscova în urmă cu 23 de ani, Rîbakina a obţinut cetăţenia kazahă în 2018. Ea a învins-o sâmbătă, în finală, pe tunisianca Ons Jabeur (2 WTA, favorita nr. 3), în trei seturi, 3-6, 6-2, 6-2. Jucătorii din Rusia şi Belarus nu au fost acceptaţi la Wimbledon anul acesta, ca urmare a invadării Ucrainei de către trupele Moscovei. "Este uimitor! Bravo, Rîbakina! Am câştigat turneul de la Wimbledon", a reacţionat Tarpiscev, citat de agenţia de presă rusă Ria Novosti. Citește și: Zelenski recheamă câțiva ambasadori, printre care și pe cel din Germania, țară cu care Ucraina are relații încordate Din momentul calificării Elenei Rîbakina în finală, după ce a trecut în semifinale de românca Simona Halep, Tarpiscev a fost foarte entuziasmat. "Bine că Elena s-a calificat în finala de la Wimbledon, este un produs al tenisului rusesc. Desigur, ar fi şi mai bine dacă va câştiga. O vom sprijini", scrisese Tarpiscev înaintea meciului din finală.

Bătălia profundă rusă pierde în Ucraina (sursa: Pixabay)
Internațional

"Bătălia profundă" rusă pierde în Ucraina

"Bătălia profundă" rusă pierde în Ucraina. Orașul Lisiceansk a căzut în „mâinile” Rusiei, dându-i controlul deplin asupra regiunii separatiste Lugansk, din Ucraina. Forțele ruse ocupă, de asemenea, aproape toată regiunea vecină, Donețk, cealaltă regiune pe care Kremlinul a recunoscut-o ca independentă cu două zile înainte de a-și lansa invazia, scrie George Friedman într-o analiză Geopolitical Futures. Toate forțele militare au o doctrină Rusia are de ales să accepte această victorie ca punct culminant al războiului sau să caute victoria totală prin acapararea întregii Ucraine. Înainte de a lua în considerare această opțiune, trebuie să înțelegem cadrul conceptual care a definit planul inițial al Rusiei. Toate forțele militare au o doctrină. Doctrina definește modul în care trebuie purtate războaiele. În Statele Unite, în timpul Războiului Rece, doctrina a fost numită Bătălia Aer-Teren, care prevedea un sistem combinat de arme pentru ofensivă și apărare care funcționează ca o singură forță, sub comandă unificată. Chinezii aveau o doctrină numită apărare activă, care proiecta un inamic aflat constant în atac, în timp ce forțele chineze îl reținea în majoritatea sectoarelor și atacau pe măsură ce se iveau oportunitățile. Există multe concepte, în orice armată, și majoritatea sunt de puțină importanță. Modelul de bază de luptă definește tipul de arme care trebuie procurat, amestecul adecvat de forțe, antrenamentul pe care îl primesc și așa mai departe. Doctrinele există pentru un teatru întreg de război și pentru unități mult mai mici. În caz de război, toate trebuie combinate într-o singură forță de luptă. Ce este "Bătălia profundă" Doctrina rusă, definită după căderea Uniunii Sovietice, se numește Bătălie profundă. Anticipează lupta rusească în orice nivel al războiului. Scopul este de a „străpunge” cât mai puternic și rapid inamicul. Pentru a face acest lucru, trebuie să existe o coordonare intensă la toate nivelurile bătăliei și, de asemenea, între niveluri. Deci, în Ucraina, Bătălia profundă urma să coordoneze operațiunile generale din fiecare teatru de război. Erau necesare teatre pentru a gestiona bătălia la componente mici precum batalioanele. Profunzimea doctrinei este determinată nu numai de cât de departe poate „străpunge” inamicul, ci și de cât de profund pot fi făcute comanda și controlul. Citește și: Un traficant de arme rus care a folosit și România în afacerile sale, posibil returnat în Rusia în schimbul baschetbalistei americane deținute la Moscova Bătălia profundă este foarte promițătoare atunci când informațiile circulă rapid la următorul cel mai înalt nivel de comandă. Armata rusă este ca un baros. Când această coordonare, consultare și comandă se întrerup – iar cheia este comunicarea, notoriu întârziată sau greșită într-o luptă – „barosul” lovește armata în „genunchi”. Bătălia profundă se transformă într-un sistem de comandă centralizat, în care comandamentul superior nu poate vedea realitățile de la nivelul inferior. "Bătălia profundă" rusă pierde în Ucraina Pentru atacul inițial asupra Ucrainei, a fost urmat de conceptul Bătăliei profunde. A organizat forța în trei atacuri construite în jurul blindatelor și lovind de la nord spre Kiev, de la sud spre Odesa și la o mică distanță în Donbas în est. Ordinele inițiale păreau să fie în vigoare, indiferent de evenimente. Forța nordică s-a blocat pe un drum și a rămas acolo zile întregi, fără nicio corecție a ordinelor sale. Această forță fusese probabil menită să sprijine forța care venea dinspre est. Tancurile ard combustibil rapid, chiar și când merg în gol, iar logistica nu a avut ordine noi sau nu le-a putut executa. Dintr-o singură luptă puternică au apărut trei teatre de operații separate, fără un plan de luptă integrat. În mod clar, fluxul de informații s-a întrerupt pe măsură ce infanteria a intrat în orașe puternic apărate și nu a reușit să înțeleagă forța cu care se confrunta. Comandamentul superior nu cunoștea informațiile de luptă privind inamicul, realitatea logistică sau rapoartele de luptă și, în loc să transfere mai multă comandă, a ținut „frâiele strânse”. A fost o Bătălie profundă în cel mai rău moment. Analiza completă a fost tradusă în română de Știrile TVR.

Rușii au lovit un petrolier moldovean (sursa: navalnews.com)
Internațional

Rușii au lovit un petrolier moldovean

Rușii au lovit un petrolier moldovean. O rachetă rusească a lovit joi un petrolier aflat în derivă în Marea Neagră de peste patru luni, la bordul căruia se află o cantitate necunoscută de motorină, a informat joi agenţia de presă Interfax-Ukraina, citând armata ucraineană, care susţine că petrolierul reprezintă o "bombă ecologică", potrivit Reuters. Rușii au lovit un petrolier moldovean Petrolierul Millennial Spirit, care navighează sub pavilionul Republicii Moldova, este lovit pentru a doua oară de rachete ruseşti de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina la 24 februarie. Prima oară a fost lovit la câteva zile de la invazie, autorităţile Republicii Moldova informând atunci că echipajul de la bordul navei este compus din cetăţeni ruşi şi că două persoane au fost grav rănite. Comandamentul militar Sud al forţelor de apărare ucrainene a indicat joi că, la momentul respectiv, când a fost lovită în februarie, nava avea peste 500 de tone de motorină la bord şi că de atunci plutea fără echipaj. Potrivit acestuia, o rachetă rusească de tipul X-31 aer-sol a lovit petrolierul de data aceasta. "Probabil că restul încărcăturii a luat foc", indică armata, într-o declaraţie citată de Interfax-Ukraina, precizând că petrolierul a fost lovit pentru a doua oară. "Bombă ecologică cu acţiune întârziată" Armata ucraineană a calificat nava drept o "bombă ecologică cu acţiune întârziată", apreciind că această situaţie are drept cauză blocarea porturilor ucrainene de către invadatorii ruşi. Agenţia de presă Reuters menţionează că nu poate confirma detaliile atacului în mod independent pentru moment. Citește și: Romgaz a semnat pe un miliard de dolari pentru Exxon România, dar va plăti peste două miliarde de dolari: companie are datorii de aproape cinci miliarde de lei Ucraina susţine că invazia rusă a provocat prejudicii enorme de ordin ecologic şi intenţionează să solicite despăgubiri Moscovei în instanţele internaţionale. Printre ameninţările pentru mediu cauzate de invazia rusă, menţionate de Ucraina, se numără şi poluarea bazinelor de apă.

Internațional

Finlanda și-a întărit frontiera cu Rusia

Finlanda și-a întărit frontiera cu Rusia. Parlamentul Finlandei a votat joi în favoarea unei legislaţii care să permită instalarea de bariere la frontiera ţării cu Federaţia Rusă şi închiderea celor 1.300 de kilometri de graniţă în faţa solicitanţilor de azil, în circumstanţe excepţionale, informează Reuters. Finlanda și-a întărit frontiera cu Rusia Proiectul de lege privind aceste pregătiri, chiar dacă este unul contestat în termenii legislaţiei de azil a Uniunii Europene, a fost votat cu majoritate calificată, ceea ce-i permite parlamentului să accelereze aceste noi legi, pe fondul temerilor conform cărora Rusia ar putea riposta la planurile Finlandei de a adera la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). De asemenea, aceasta îi va permite guvernului finlandez să decidă construirea de garduri sau alte bariere lângă frontiera Finlandei şi să direcţioneze toate cererile de azil spre unul sau mai multe puncte de trecere a frontierei, cum ar fi aeroporturile. Putin, amenințări cu masări de trupe La summit-ul NATO de la Madrid, desfăşurat la începutul acestei săptămâni, Alianţa Nord-Atlantică a decis să îşi consolideze în mod semnificativ flancul estic şi să înceapă procesul de aderare pentru Finlanda şi Suedia. Citește și: Romgaz a semnat pe un miliard de dolari pentru Exxon România, dar va plăti peste două miliarde de dolari: companie are datorii de aproape cinci miliarde de lei Ulterior, preşedintele Vladimir Putin şi-a anunţat intenţia de a răspunde posibilului transfer al soldaţilor NATO în Finlanda cu desfăşurari proporţionale de trupe ruseşti în regiune.

Fără gaz rusesc în iarna viitoare (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Fără gaz rusesc în iarna viitoare

Fără gaz rusesc în iarna viitoare. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat miercuri Uniunea Europeană să se pregătească pentru "întreruperea completă" a gazelor din Rusia, transmite dpa. Fără gaz rusesc în iarna viitoare Şefa executivului european a declarat că Comisia intenţionează să anunţe planuri de urgenţă la nivelul UE, la jumătatea lui iulie, pentru a asigura transportul gazelor "acolo unde este cea mai mare nevoie de ele", în cazul sistării complete a furnizării de gaz rusesc. Ea a informat la zi Parlamentul European, la Strasbourg, despre progresele realizate de UE în eliminarea dependenţei de importurile de energie din Rusia, în contextul războiului din Ucraina. Invazia rusă din această ţară a declanşat sancţiuni europene împotriva Moscovei, care a reacţionat prin blocarea unor livrări. Ca urmare, importul de gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA s-a triplat, pe ansamblul UE, faţă de anul 2021, în timp ce importurile medii lunare prin conductele de gaze din Rusia a scăzut cu o treime, a arătat von der Leyen. Energia regenerabilă, în cărți Preşedinta CE a respins apelurile la temporizarea tranziţiei Uniunii către energia regenerabilă, deşi Europa se confruntă cu o criză energetică tot mai acută. "Noul mediu de securitate este cel mai bun argument pentru accelerarea dezvoltării regenerabilelor", a susţinut ea, adăugând că aceste surse de energie "ne asigură independenţa faţă de combustibilii fosili ruseşti". Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul Concurenţa continuă pentru resursele limitate de combustibili fosili nu va face altceva decât să crească preţurile şi să îl finanţeze pe preşedintele rus Vladimir Putin, a arătat von der Leyen. "Este evident că Putin continuă să folosească energia ca pe o armă", a declarat ea, precizând că Rusia a sistat deja livrările de gaze către 12 state membre ale Uniunii Europene.

Rușii se plâng de prizonieratul ucrainean (sursa: Facebook/Ministerul rus al Apărării)
Internațional

Rușii se plâng de prizonieratul ucrainean

Rușii se plâng de prizonieratul ucrainean. Rusia a anunţat marţi că anchetează presupuse torturi la care bănuieşte că au fost supuşi soldaţi ruşi luaţi prizonieri de forţele ucrainene şi eliberaţi în urma unui schimb cu Ucraina, informează AFP. Rușii se plâng de prizonieratul ucrainean "Comitetul de Anchetă al Federaţiei Ruse verifică faptele de tratamente inumane aplicate unor soldaţi ruşi prizonieri ai Ucrainei", a anunţat instituţia într-un comunicat. Rusia şi Ucraina au făcut mai multe schimburi de prizonieri de război de la începutul ofensivei ruse pe 24 februarie; cel mai recent a avut loc pe 29 iunie şi a vizat 144 de combatanţi de fiecare parte. Unii dintre ruşii eliberaţi cu această ocazie au acuzat "numeroase fapte de violenţă la care au fost supuşi" în timpul detenţiei, printre care lovituri, torturi cu electricitate sau privare de apă şi de hrană. Rușii care s-au predat, mister Rusia a anunţat săptămâna trecută că deţine mai mult de 6.000 de prizonieri de război ucraineni, fără a preciza câţi ruşi s-au predat în Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Bătălie dură între doi grei ai industriei europene pentru banii Armatei: Rheinmetall vrea să preia contractul de 700 de milioane de euro al IVECO pentru camioane Kievul acuză Moscova de numeroase crime de război, pe care autorităţile ruse le neagă sistematic, chiar dacă sunt documentate. La rândul său, Rusia acuză forţele ucrainene de abuzuri şi de înscenare a unor crime atribuite armatei ruse.

Germania plătește scump lipsa gazului rusesc (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania plătește scump lipsa gazului rusesc

Germania plătește scump lipsa gazului rusesc. Guvernul german vrea să introducă o nouă taxă în facturile la gaze ale tuturor consumatorilor, în ideea de a-i ajuta furnizorii de gaze să facă faţă creşterii rapide a preţurilor la importuri, conform unei propuneri consultate de Reuters. Guvernul nu comentează pe marginea noii taxe Această propunere legislativă este aşteptată să fie adoptată de parlament la data de 8 iulie, potrivit unor surse din industria de gaze precum şi din interiorul guvernului de la Berlin. Un purtător de cuvânt de la Ministerul german al Economiei a refuzat să comenteze aceste informaţii dar a spus că Ministerul evaluează în mod constant instrumentele existente precum şi dacă este nevoie de suplimentarea lor. Citește și: Frustrare uriașă la Kremlin după ce forțele ucrainene i-au forțat pe ruși să părăsească Insula Șerpilor: Moscova a ripostat cu bombe cu fosfor și cu atacuri asupra civililor din Odesa Germania se străduieşte să pună la punct un mecanism de urgenţă înaintea datei de 11 iulie, când este programată o perioadă de zece zile de lucrări de mentenanţă la gazoductul Nord Stream 1, ceea ce înseamnă că livrările de gaze ruseşti prin această conductă vor fi oprite complet. Experţii avertizează că perioada de întrerupere a livrărilor ar putea fi prelungită, ceea ce ar agrava problemele în aprovizionarea cu gaze şi ar împinge şi mai sus preţurile. Împărțirea poverii prețurilor mari Costurile suplimentare care vor apărea pentru a înlocui gazele din Rusia vor fi împărţite între toţi consumatorii, în cadrul unei proceduri transparente şi non-discriminatorii via Trading Hub Europe, o organizaţie a operatorilor de reţele de gazoducte. Noua taxă va face gazele mai scumpe pentru toată lumea, în loc ca povara să cadă doar pe anumite gospodării în funcţie de cine este furnizorul lor de gaze. Dacă Parlamentul de la Berlin va aproba planul, executivul ar putea introduce taxa în locul unei clauze generale de ajustare a preţurilor care ar permite furnizorilor să transfere ei înşişi majorările de preţuri pe seama clienţilor. Posibile probleme în justiție Experţii susţin că o clauză de ajustare a preţurilor ar fi una incorectă şi contestabilă în justiţie. Această clauză spune că doar costurile rezonabile pot fi transferate pe seama clienţilor, ceea ce lasă deschisă calea pentru multe interpretări, susţine avocatul Peter Rosin. Potrivit acestuia, este discutabil dacă contractele care promit consumatorilor preţuri fixe ar putea fi revocate. Noua taxă din factura la gaze va fi bazată pe modelul suprataxei EEG din factura de energie electrică, care timp de mai mulţi ani a fost utilizată pentru susţinerea producţiei de energie regenerabilă. În plus, guvernul de la Berlin va putea declanşa şi o clauză generală de ajustare a preţurilor, în situaţia în care există o "perturbare semnificativă" la importurile de gaze. Germania plătește scump lipsa gazului rusesc Diminuarea livrărilor de gaze ruseşti obligă companiile de utilităţi din întreaga Europă să cumpere gaze naturale la preţuri mai mari. Joi, grupul german de utilităţi Uniper a anunţat că poartă discuţii cu privire la o posibilă salvare de către guvernul de la Berlin şi de asemenea şi-a retras prognozele pentru 2022 din cauza restricţiilor la livrările de gaze adoptate de grupul rus Gazprom. Experţii din industria energetică estimează că importatorii de gaze ar putea avea nevoie de aproximativ un miliard de euro pe săptămână pentru a acoperi costurile suplimentare create de majorarea preţurilor, o sumă pe care taxa propusă ar putea să o finanţeze. Cancelarul Scholz, sub presiune, cere "unitate" Cancelarul german Olaf Scholz a făcut apel sâmbătă la populaţie să fie unită în faţa problemelor economice cu care se confruntă ţara, în special inflaţia, anunţând o reuniune a experţilor pentru a combate această chestiune, relatează DPA. "Trebuie să ne dăm mâinile şi să fim uniţi", a spus Scholz într-un podcast video. El a mai declarat că marea problemă care îngrijorează mulţi cetăţeni, şi pe bună dreptate, este creşterea preţurilor. "Trebuie să lucrăm împreună şi asupra acestui lucru", a atras atenţia Scholz. Din acest motiv, a spus el, a invitat sindicate, angajatori, Banca Centrală şi profesori, într-un efort ce aminteşte de iniţiative similare din anii '60 şi '70, pentru a discuta despre soluţii. Campania, numită "Acţiune concertată", începe luni la cancelarie. Noi beneficii sociale Alte posibile instrumente includ o propunere a ministrului Muncii, Hubertus Heil, care vrea o plată anuală pentru persoanele singure care câştigă mai puţin de 4.000 de dolari pe lună şi pentru cuplurile căsătorite care câştigă împreună mai puţin de 8.000 de euro pe lună. "Numai creşterea salariilor şi beneficiilor sociale poate compensa sustenabil daunele produse persoanele cu venituri medii şi mici", a spus preşedintele Institutului German pentru Cercetare Economică (DIW), Marcel Fratzscher. Plăţile unice, pe de altă parte, nu sunt ţintite, în contextul în care multe persoane nu beneficiază de ele deloc, a spus el. CDU critică "Acţiunea concertată" În urmă cu o săptămână, cancelaria a anunţat un plan privind plăţile unice scutite de taxe. În schimb, sindicatele ar putea renunţa la o parte din creşterile salariale în negocierile colective, pentru a nu alimenta şi mai mult inflaţia. Experta în economie Julia Klöckner, din partea partidului conservator de opoziţie CDU, a criticat "Acţiunea concertată": "Când nu ştii ce să faci, creezi un grup de lucru". Ea a spus că în schimb ar trebui reduse permanent, printre altele, taxele şi impozitele asupra energiei.

Putin duce Rusia înapoi în URSS (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Putin duce Rusia înapoi în URSS

Putin duce Rusia înapoi în URSS. Moscova a crescut semnificativ în ultimele două săptămâni numărul rachetelor pe care le-a lansat asupra Ucrainei, dar aproximativ jumătate dintre aceste rachete provin din stocurile rămase din perioada sovietică şi sunt mai puţin precise, ceea ce explică lovirea unor zone civile, a declarat un general ucrainean, citat joi de Reuters. Putin duce Rusia înapoi în URSS Potrivit generalului de brigadă Oleksii Hromov, care a dat declaraţii la o conferinţă de presă, Rusia încearcă să lovească infrastructuri critice şi militare ucrainene, dar folosirea unor rachete mai puţin precise produse în epoca sovietică are ca efect creşterea numărului victimelor civile. Generalul ucrainean îi contrazice astfel pe politicienii din ţara sa care susţin că Rusia atacă deliberat ţinte civile pentru a crea panică. "Ţintele inamicului rămân instalaţiile militare, infrastructura critică şi industria, reţelele de transport. În acest timp, există pierderi semnificative în rândul populaţiei civile din cauza raidurilor" cu rachete cu precizie redusă, explică generalul Hromov. 68 de zone civile, lovite "În peste 50% din raiduri inamicul foloseşte rachete din rezerva sovietică", iar în prima jumătate a lunii iunie au fost lansate asupra Ucrainei în total 120 de rachete ruseşti, număr care a crescut la 202 în a doua jumătate a lunii, când au fost lovite în urma acestor raiduri 68 de zone civile, a mai precizat generalul ucrainean. Trupele ruse s-au retras joi de pe insula Şerpilor din Marea Neagră, dar îşi continuă înaintarea progresivă în provincia Lugansk din estul Ucrainei. Citește și: Cum arată distribuția forțelor NATO în Est, după Madrid: România – 4.500 de militari, țările baltice – 9.900, deși au jumătate din populația României. Polonia – 11.600 La Lisiceansk, ultimul oraş din această provincie rămas sub controlul armatei ucrainene, situaţia este "extrem de dificilă", cu bombardamente "foarte puternice" care fac imposibilă evacuarea civililor, a declarat guvernatorul Luganskului, Serghei Gaidai. Totuşi, adaugă acesta, trupele ruse sunt încă ţinute de defensiva ucraineană la periferia oraşului şi nu au loc lupte de stradă.

Borșul ucrainean, pe lista patrimoniului UNESCO Foto: Twitter UNIAN
Eveniment

Borșul ucrainean, pe lista patrimoniului UNESCO

UNESCO ar putea recunoaște borșul ucrainean ca patrimoniu cultural imaterial care necesită protecție urgentă. O declarație în acest sens a fost făcută de prim-viceministrul Afacerilor Externe al Ucrainei Emine Djaparova. Borșul ucrainean, pe lista patrimoniului UNESCO Oficialul a spus că Ministerul de Externe ucrainean a depus o solicitare pentru recunoașterea borșului ucrainean ca patrimoniu cultural imaterial încă anul trecut. Inițial s-a planificat ca solicitarea să fie analizată în 2023. Din cauza războiului, cererea a fost inclusă spre luare în considerare într-o altă listă – patrimoniul cultural imaterial UNESCO care necesită protecție urgentă. Cererea va fi analizată la Paris pe 1 iulie, la o reuniune extraordinară a Comitetului Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO. #Ukraine submits a request to make Ukrainian borscht one of the UNESCO World Heritage site.Ukr chefs define the classic recipe of the national dishIt'll be very difficult to do - every family in every region of the country has its own borsch recipe :)https://t.co/2lMumdPOyV pic.twitter.com/R8xbmnNFP1— Viktoria (@Ukropo4kA) April 8, 2018 „Cred că aceasta va deveni un eveniment cu adevărat istoric pentru Ucraina”, a scris Djaparova, pe Facebook. În decembrie 2020, ambasada Rusiei din SUA a postat un mesaj pe twitter în care menționează că borșul este o mâncare tradițională în numeroase țări, inclusiv in Republica Moldova, fiecare având rețeta proprie Kremlinul merge la război pentru porția sa de borș În aprilie, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a făcut o declarație bizară la o conferință de presă. Ea a spus că Rusia a invadat Ucraina pentru că ucrainenii nu au vrut să împartă cu rușii proprietatea asupra originii borșului, un fel de mâncare tradițional în regiune. Citește și: Cum arată distribuția forțelor NATO în Est, după Madrid: România – 4.500 de militari, țările baltice – 9.900, deși au jumătate din populația României. Polonia – 11.600 Înregistrarea declarației a fost postată pe Twitter de jurnalistul Kirill Martynov, redactorul șef al publicației ruse Novaia Gazeta Europe, lansată după ce publicația și-a suspendat activitatea în Rusia, din cauza presiunilor Moscovei. At this speech the official representative of @MID_RF Maria Zakharova declared that the reason for war was Ukrainians didn't want to share borscht with her. Also she is apparently absolutely drunk pic.twitter.com/fHmWsim59H— Kirill Martynov (@kmartynov) April 8, 2022 „Maria Zakharova a declarat că motivul războiului a fost că ucrainenii nu au vrut să împartă borșul cu ea. De asemenea, se pare că era foarte beată”, a scris jurnalistul.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră