marți 24 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2503 articole
Eveniment

Rusia a oprit, de facto, producția auto

Rusia a oprit, de facto, producția auto: prăbușire cu 96,7%, în mai 2022, comparativ cu mai 2021, arată datele Rosstat, citate de autonews.ru. „Producția de autoturisme, în Rusia, în mai 2022, s-a prăbușit în termeni anuali de 30,3 ori (cu 96,7%) și s-a redus cu peste 50% în cinci luni (cu 56,4%). Acest lucru este menționat în raportul Serviciului Federal de Statistică (Rosstat). Rusia a oprit, de facto, producția auto În total, în luna mai au fost produse în Rusia doar 3,7 mii de mașini. Această cifră este de 5,3 ori (81,3%) mai mică decât în ​​luna aprilie a acestui an. În total, în perioada ianuarie-mai, în țară au fost produse 268.000 de autoturisme, ceea ce este cu 56,4% mai puțin decât în ​​aceeași perioadă a anului trecut”, arată autonews.ru. A căzut și producția de camioane, care s-a diminuat cu 39,3% (-38,2% față de aprilie 2022). În primele cinci luni din 2022, au fost produse puțin peste 60.000 de camioane, cu 12% mai puțin decât producția din aceeași perioadă a anului trecut. Citește și: Relația China – SUA a ajuns în faza amenințărilor între președinți: Xi Jinping i-a transmis telefonic lui Joe Biden „să nu se joace cu focul” în privința Taiwanului În primele cinci luni ale anului 2022, vânzările de mașini au scăzut cu 52%, fiind de doar 318.114 vehicule. În luna mai, aproape toate companiile incluse în lista celor mai populare 25 de mărci au înregistrat o scădere bruscă a vânzărilor. Principalul motiv este lipsa mașinilor de la dealeri. În martie și aprilie, majoritatea companiilor auto au suspendat importul de mașini și producția acestora în țară. Liderul pieţei a fost Lada, marcă deţinută de Avtovaz, care a vândut în mai 6.012 vehicule, în scădere cu 84% faţă de perioada similară din 2021, când a înmatriculat 38.284 unităţi. Fabrica Lada din Togliatti, care până luna trecută a făcut parte din grupul Renault, a reluat producția de mașini la începutul acestei luni. Deocamdată este produs doar un model după ce a găsit furnizori locali pentru componentele pe care nu le mai poate importa.

Rusia a oprit, de facto, producția auto Foto: Twitter
Vestul, război nuclear cu Rusia, China (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Vestul, război nuclear cu Rusia, China

Vestul, război nuclear cu Rusia, China. Occidentul riscă să se poticnească într-un conflict nuclear cu China sau Rusia, deoarece canalele neoficiale dintre puterile rivale s-au prăbușit, a avertizat consilierul pentru securitate națională al guvernului britanic, Sir Stephen Lovegrove, potrivit The Times. SUA reia dialogul cu China Sir Stephen Lovegrove a spus că superputerile lumii s-au înțeles mai bine în timpul Războiului Rece și că de atunci s-a insinuat o întrerupere a comunicării care întreține un risc și mai mare al unei escaladări accidentale. Este așteptată joi o convorbire telefonică între președintele american Joe Biden și omologul său chinez Xi Jinping, în încercarea de a atenua tensiunile din Taiwan. Cei doi nu au mai vorbit din martie, deși Antony Blinken, secretarul de stat al SUA, s-a întâlnit luna aceasta cu Wang Yi, ministrul de externe al Chinei. Miercuri, la Washington, Lovegrove a lăudat decizia Casei Albe de a se angaja din nou într-un dialog cu China. Dar el a evidențiat și riscurile progreselor tehnologice care ar putea perturba echilibrul delicat dintre superputerile concurente. „Avem îngrijorări clare cu privire la programul de modernizare nucleară al Chinei, care va crește atât numărul, cât și tipurile de sisteme de arme nucleare din arsenalul său”, a spus Lovegrove. Vestul, război nuclear cu Rusia, China Rusia, China și SUA dezvoltă rachete hipersonice care pot evita sistemele de apărare aeriană. Pentagonul a anunțat luna aceasta că a testat cu succes două sisteme de rachete hipersonice. Există o îngrijorare tot mai mare în capitalele occidentale că China își continuă cursa pentru dezvoltarea următoarei generații de armament. Anul trecut, a testat o rachetă hipersonică care a înconjurat planeta înainte de a-și lovi ținta. Rusia a devenit prima țară care a folosit sisteme hipersonice într-un război, când Moscova și-a desfășurat rachetele Kinjal în Ucraina. Kremlinul susține că rachetele sunt capabile să transporte focoase nucleare. "Tsunami"-ul nuclear rusesc de TV Luna aceasta, Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei, a spus că sprijinul occidental pentru Ucraina a adus lumea în cel mai periculos moment de la criza rachetelor cubaneze din 1962. El a spus că, având în vedere dimensiunea arsenalului său nuclear, este „absurdă” și „reprezintă o amenințare la adresa existenței umanității” pedepsirea Rusiei pentru acțiunile sale în Ucraina. Televiziunea de stat rusă a avertizat Londra că Vladimir Putin ar putea șterge Marea Britanie de pe fața pământului cu un „tsunami” nuclear ca răzbunare pentru sprijinirea Ucrainei. Citește și: O nouă evaluare a dezastrului: peste 75.000 de ruși, morți sau răniți în agresiunea asupra Ucrainei, apreciază experții SUA Lovegrove a fost numit în cel mai înalt rol de apărare din Whitehall anul trecut. Într-un discurs la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, un think tank american, el a spus că întreruperea comunicării cu China și Rusia a creat un risc mai mare de „escaladare rapidă spre conflict strategic”. El a spus: „Cele două blocuri monolitice, URSS și NATO, ale Războiului Rece – deși nu fără denivelări alarmante – au reușit să ajungă la o înțelegere comună a doctrinei, care este astăzi absentă”, a spus el. „Doctrina este opacă la Moscova și Beijing, darămite la Phenian sau Teheran.” Apariția rachetelor hipersonice, schimbare de joc Lovegrove a continuat: „În timpul Războiului Rece, am beneficiat de o serie de negocieri și dialoguri care ne-au îmbunătățit înțelegerea doctrinei și capacităților sovietice și invers. Acest lucru ne-a oferit amândurora un nivel mai ridicat de încredere că nu vom calcula greșit drumul către războiul nuclear. Astăzi, nu avem aceleași fundații cu alții care ne pot amenința în viitor, în special cu China. Aici, Regatul Unit sprijină cu fermitate discuțiile propuse de președintele Biden cu China, un pas important.” Lovegrove a spus că în ultimii 20 de ani a existat o proliferare a numărului de țări cu arme de înaltă tehnologie. El a adăugat că, odată cu apariția rachetelor hipersonice, evoluțiile în tehnologia cibernetică, spațială și războiul genetic au făcut lumea mai puțin sigură, potrivit Știrilor TVR.

Peste 75.000 de ruși, morți sau răniți Foto: Twitter
Eveniment

Peste 75.000 de ruși, morți sau răniți

O nouă evaluare a dezastrului: peste 75.000 de ruși, morți sau răniți în agresiunea asupra Ucrainei, apreciază experții SUA. Datele au fost făcute publice la CNN de către o membră democrată a Camerei Reprezentanţilor din SUA, Elissa Slotkin. Ea a făcut această declaraţie după un briefing clasificat cu oficiali ai administraţiei preşedintelui american Joe Biden. Peste 75.000 de ruși, morți sau răniți "Au fost informaţi că peste 75.000 de ruşi au fost ucişi sau răniţi, un număr uriaş. Au investit enorm în forţele lor terestre, iar acum 80% din trupele lor terestre sunt împotmolite şi obosite", a afirmat Elissa Slotkin. “We were briefed that over 75,000 Russians have either been killed or wounded [in Ukraine], which is huge...over 80% of their land forces are bogged down, and they're tired,” @RepSlotkin told @MZanona re: classified briefing House members just got from Biden admin officials.— Natasha Bertrand (@NatashaBertrand) July 27, 2022 Democrata, care s-a întors recent dintr-o vizită în Ucraina, a mai declarat că următoarele trei-şase săptămâni ar putea fi decisive pentru evoluţia conflictului. Conform celei mai recente estimări a Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) a SUA, 15.000 de militari ruşi au fost ucişi în lupte. Nu există date oficiale de la partea rusă cu privire la bilanţul deceselor în rândul armatei sale. Citește și: „Experții PSD”. Deputata Vicol, șefa comisiei juridice, nu știe chestiuni legale elementare: informațiile pe care cere să le șteargă DeFapt.ro sunt publice, pe site-ul ANI Rusia a invadat Ucraina vecină la 24 februarie. Forțele rusești din Herson, tot mai vulnerabile Azi, serviciile militare de informații britanice au estimat că forțele ruse din zona Herson, unde Ucraina pregătește un contratac, sunt tot mai vulnerabile. Ministerul britanic al Apărării a declarat că forţele ucrainene au stabilit probabil un cap de pod la sud de râul Inguleţ şi au utilizat noua artilerie cu rază lungă de acţiune pentru a distruge cel puţin trei dintre podurile care traversează Nipru. „Armata a 49-a rusă, staţionată pe malul de vest al fluviului Nipru, pare acum într-o poziţie foarte vulnerabilă”, indică Ministerul britanic al Apărării într-un buletin informativ pe Twitter, adăugând că Herson a fost practic izolat de alte teritorii ocupate de ruşi. „Pierderea sa ar submina grav tentativele Rusiei de a prezenta ocupaţia drept un succes”, menţionează instituţia de apărare a Regatului Unit. Oleksii Danilov, secretarul Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare de la Kiev, atrăsese atenţia anterior într-o postare pe Twitter că Rusia concentrează „un număr maxim de trupe” în direcţia Herson, dar nu a oferit detalii în acest sens. Oleksii Arestovici, consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, anunţase şi el că Rusia a procedat la o „redistribuire masivă” de forţe din est în sud în ceea ce a echivalat drept o trecere strategică de la atac la apărare.

Olena Zelenska, pe coperta Vogue Foto: news.ro
Eveniment

Olena Zelenska, pe coperta Vogue

Olena Zelenska, soția președintelui Vladimir Zelenski, apare pe coperta revistei Vogue, sub titlul „Portrait of Bravery: Ukraine’s First Lady, Olena Zelenska”. Celebra fotografă Annie Leibovitz s-a deplasat la Kiev, la 72 de ani, pentru a realiza acest fotoreportaj. Articolul este scris de Rachel Donadio, și el un scriitor și jurnalist celebru. View this post on Instagram A post shared by Vogue (@voguemagazine) Olena Zelenska, pe coperta Vogue „Pentru femei şi copii, soţia mea aici este un exemplu. Cred că ea joacă un rol foarte puternic pentru Ucraina, pentru familiile noastre şi pentru femeile noastre”, a spus Zelenski pentru Vogue. Întrebat despre calităţile ei, despre trecutul lor comun, despre ce ar trebui să ştie oamenii despre ea, Zelenski a spus: „Desigur, ea este iubirea mea. Dar ea este cea mai mare prietenă a mea”, a spus el. „Olena este într-adevăr cea mai bună prietenă a mea. Ea este şi patriotă şi iubeşte profund Ucraina. E adevarat. Şi este o mamă excelentă”. View this post on Instagram A post shared by Vogue (@voguemagazine) „Încă de la început, acest război a fost purtat atât pe teren, cât și în spațiul informațional, unde Zelenski — priceput, telegenic (...)în faimoasele sale tricouri măslinii — a excelat. Acum, într-o nouă fază crucială, cu Ucraina luptând pentru sprijin internațional și ajutor militar, rolul primei doamne nu mai este minor sau ornamental. După ce și-a petrecut primele luni de război ascunsă, Zelenska, care, la fel ca soțul ei, are 44 de ani, a apărut în vizorul publicului pentru a deveni o față a națiunii sale - chip de femeie, chip de mamă, chip uman empatic”, scrie Vogue. View this post on Instagram A post shared by Vogue (@voguemagazine) Pentru o perioadă, Zelenska nu a fost capabilă să comunice cu soţul ei sau cu părinţii ei. Înainte de război, vorbise cu mama ei la telefon în fiecare zi. „Nici nu ştiu cum aş fi supravieţuit în aceste luni dacă am fi fost despărţiţi”, a spus ea despre copii. Preşedintele nu a putut încă să vadă copiii, din motive de securitate. „Îi este mult mai greu în acest sens. El suferă. Şi apoi şi copiii mei o fac, pentru că nu se pot vedea”, a spus ea. Ca atâtea familii ucrainene, prima familie a fost separată. Foto: Președinția Ucrainei „Programul meu zilnic nu avea un moment liber în care puteam să mă retrag şi să încep să mă gândesc la lucruri rele”, a spus ea. Ea şi-a ajutat fiul cu şcoala online, ceea ce a fost o provocare pentru că nu au putut să fie online în timp real. Au jucat jocuri de societate şi au citit. Ea a recitit „1984” a lui George Orwell. „Este o coincidenţă îngrozitoare. Este o imagine a ceea ce se întâmplă în Rusia în aceste zile”.

Sancțiunile occidentale au „schilodit” economia Rusiei Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Sancțiunile occidentale au „schilodit” economia Rusiei

Un studiu al universității Yale, coordonat de Jeffrey Sonnenfeld, un economist care a consiliat mai mulți președinți ai SUA, inclusiv pe Donald Trump și Joe Biden, arată că sancțiunile occidentale au „schilodit” economia Rusiei. „Titlurile defetiste care susțin că economia Rusiei și-a revenit pur și simplu nu sunt faptice - faptele sunt că, după orice măsură și la orice nivel, economia Rusiei este în regres și acum nu este momentul să apăsăm pe frână”, este concluzia studiului. Sancțiunile occidentale au „schilodit” economia Rusiei Statisticile oficiale ale regimului rus susțin că prețul petrolului crescând, veniturile obținute ar compensa pierderile derivate din sancțiuni. Dar Jeffrey Sonnenfeld susține că aceste statistici sunt mincinoase, menite să inducă în eroare. Studiul, intitulat "Business Retreats and Sanctions Are Crippling the Russian Economy", arată că: Poziționarea strategică a Rusiei ca exportator de mărfuri s-a deteriorat irevocabil, deoarece acum se confruntă dintr-o poziție slăbită cu pierderea piețelor sale principale de altădată și are de gestionat provocări abrupte în executarea unui „pivot către Asia” cu exporturi cum ar fi gazul transportat pe conductă. „Rusia este mult mai dependentă de Europa decât Europa este de Rusia în ceea ce privește gazul natural”, explică autorii studiului. Ei arată și faptul că Gazprom este una din cele mai corupte companii din Rusia. Importurile rusești s-au prăbușit în mare măsură, iar țara se confruntă cu provocări mari în asigurarea de piese și tehnologie esențiale.În ciuda iluziilor lui Putin de autosuficiență și substituție a importurilor, producția internă rusă a ajuns la un impas complet, fără capacitatea de a înlocui afacerile, produsele și talentele pierdute; golirea bazei interne de inovație și producție a Rusiei a condus la creșterea prețurilor și la neliniștea consumatorilor Blestemul resurselor naturale care alimentează Kremlinul și oligarhii „Tabloul care se desprinde din structurii economiei moderne ruse este cel al unui gigant corupt intern, dependent de tehnologie occidentală, care oferă venituri pentru a susține slăbiciunile Kremlinului, și, în același timp, încălecând țara cu o resursă naturală blestemată, însoțită de o elită oligarhică egoistă care încearcă să culeagă atâta valoare economică cât este posibil din sectoarele petrolului și gazelor”, scriu autorii studiului. Citiți și: Premierul Bulgariei, Petkov: „Nu am înțeles că corupția și influența Rusiei sunt același lucru. Corupția este cel mai bun instrument al Moscovei în Balcani” În ceea ce privește exportul de gaze naturale, Rusia este în imposibilitatea de a le redirecționa către China, întrucât mai puțin de 10% din resursele de gaze rusești se pot transporta în formă lichefiata, în absența echipamentelor adecvate și a conductelor speciale pentru a le exporta în acest format. Cele 16,5 miliarde de metri cubi de gaze exportate de Rusia în China anul trecut au reprezentat mai puțin de 10% din cei 170 miliarde de metri cubi de gaze naturale trimise de Rusia pe piața europeană. În aceste condiții, gigantul Gazprom a luat o decizie fără precedent în ultimii 30 de ani, suspendând plata dividendelor, arată studiul Yale. În plus, autorii apreciază că, de la începerea războiului, peste 500.000 de ruși au părăsit țara, dintre care mai mult de 50% sunt persoane cu studii superioare, 15% sunt hipercalificati în diverse sectoare tehnologice iar 20% sunt persoane cu averi nete de peste 30 de milioane de dolari. În plus, 15.000 de persoane definite drept „high net worth individuals” au plecat din Rusia, ducând cu ei și averile acumulate. Ei ar reprezenta circa 20% din totalul persoanelor cu averi semnificative, adică „high net worth individuals”.

Kirl Petkov: Corupția și influența Rusiei în Bulgaria sunt același lucru
Eveniment

Corupția și influența Rusiei sunt același lucru

Premierul Bulgariei, Kiril Petkov, a declarat, într-un interviu pentru cotidianul britanic The Times: „Nu am înțeles că corupția și influența Rusiei în Bulgaria sunt același lucru. Corupția este cel mai bun instrument de politică externă a Moscovei în Balcani”. Petkov, care a studiat la Harvard, a fost demis de Parlament, în iunie, dar își menține postul până la formarea unui nou guvern sau organizarea alegerilor. Bulgaria has the potential to be a truly prosperous European nation.The only obstacle holding my country back is the legacy of corruption.Breaking systemic corruption & restoring rule of law is essential to maintain security and standards not only in ??, but the entire EU. https://t.co/8pXwUWEQ6r— Kiril Petkov (@KirilPetkov) July 25, 2022 „Corupția și influența Rusiei în Bulgaria sunt același lucru” Potrivit The Times, problemele lui Petkov au început în aprilie, când a încheiat un contract de furnizare de gaz din Azerbaidjan, care era de trei ori mai ieftin decât contractul cu Gazprom. Până la acel moment, compania rusă furniza 90% din gazele Bulgariei. Kiril Petkov believes he made powerful enemies in Russia when he ended his nation’s reliance on it for gas supplies https://t.co/dv0CrQYlQg— The Times and The Sunday Times (@thetimes) July 26, 2022 Acordul privind furnizarea de gaze din Azerbaidjan a fost „o schimbare seismică pentru Bulgaria”, scrie The Times. Petkov a susținut, în interviul pentru această publicație, că Moscova a reacționat la înțelegere prin activarea opoziției din parlament, ceea ce a dus la căderea guvernului de la Sofia. O săptămână mai târziu, guvernul bulgar a răspuns expulzând 70 de diplomați ruși. „Sunt destul de sigur că unele dintre cele 70 de persoane pe care le-am trimis înapoi vorbeau în mod activ cu parlamentarii și dădeau jurnaliştilor articole gata de publicare (...) Ambasadorul Rusiei a fost suspectat că joacă un rol activ, ducând politicieni în Grecia în vacanță”, a arătat premierul de la Sofia. Frontiera cu Turcia, tranzit de droguri și migrație ilegală Petkov amintește și de faptul că Bulgaria nu a mai blocat cererea Macedoniei de Nord de primire în UE, în pofida presiunilor rusești. El a spus că Rusia și-a exercitat influența „de ambele părți ale graniței”. Un ministru adjunct din cabinetul Petkov, Ivan Hristanov, fost manager IT și care gestionează acum cel mai mare punct de frontieră cu Turcia, a apreciat că traficul de persoane și de droguri de pe această graniță aduceau mafiei locale câștiguri de un miliard de dolari pe an. Hristanov, care este păzit de gărzi după ce a fost amenințat cu moartea, a apreciat că ceea ce a făcut guvernul său la granița cu Turcia a dus la căderea guvernului. Citește și: EXCLUSIV Rheinmetall a renunțat la planul de a reface fabrica de pulberi și explozivi Făgăraș în parteneriat cu Romarm. România, la mila exportatorilor de pulberi din Rusia, via Serbia „Companiile care controlau trecerea frontierei ar putea totuși să-și recâștige concesiunile, deoarece contestă expulzarea lor în instanțe, iar observatorii se tem că judecătorii prietenoși îi pot ajuta. Petkov l-a acuzat pe procurorul general al Bulgariei că nu investighează parlamentarii corupți, dar a spus că va avea nevoie de votul a două treimi dintre parlamentari pentru a-l demite. Problema, a susținut el, este că peste o treime dintre parlamentari ar risca să fie investigați sub un nou procuror general”, mai explică The Times.

Șeful spionajului estonian, Mikk Maran: Ucraina va învinge Rusia Foto: Aspen Security Conference
Eveniment

Șeful spionajului estonian: Ucraina va învinge Rusia

Șeful spionajului estonian, Mikk Maran, a spus că este „prudent încrezător” că Ucraina va învinge Rusia, dar a apreciat că Kievul nu va reuși să elibereze toate teritoriile ocupate. Maran a făcut aceste afirmații la Forumul Aspen, unde au mai vorbit șefii MI6 și CIA. Șeful spionajului estonian: Ucraina va învinge Rusia „Sunt încrezător că Ucraina va învinge armata rusă în Ucraina, mai devreme sau mai târziu (...) Nu va fi ușor, va dura timp, iar Ucraina probabil că nu va putea elibera toate teritoriile ocupate. Dar strategic vorbind, Putin nu va putea reuși în ambiția sa de a lua Kievul și majoritatea Ucrainei", a afirmat șeful spionilor estonieni. Marran a spus că războiul nu se va termina prea curând. "Va dura timp până când Ucraina va fi gata să contraatace și să recâștige măcar o parte din teritorii. Dar, ceea ce vreau să subliniez, este că Ucraina pentru Putin este o misiune mesianică, el poartă o cruciadă Nu ascultă de consilierii lui sau de serviciile de informații sau crede că îi furnizează informații false”, a spus el, citat de err.ee. ⚡️ #Russian dictator #Putin made a series of miscalculations in the war against #Ukraine because he relied on false data or did not believe the information given to him. This was stated by the Director General of the #Estonian Department of Foreign Intelligence, #MikkMaran pic.twitter.com/4zoA9mGxSc— Johan Roux (@johan_roux1) July 22, 2022 Potrivit lui Maran, Putin încă mai are ca obiectiv pe termen lung ocuparea Kievului și înlăturarea regimului de acolo, iar ca obiectiv terestru ar fi crearea unui coridor terestru până în Transnistria.

Unde își face concediul Gerhard Schröder Foto: defenseromania
Eveniment

Unde își face concediul Gerhard Schröder

Unde își face concediul fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schröder: în Rusia. El a fost văzut, ieri, lângă sediul Rosneft, unde a fost președinte al boardului de directori. Unde își face concediul Gerhard Schröder „Îmi petrec aici câteva zile de concediu. Moscova este un oraș minunat”, i-a declarat Schröder unui jurnalist, citat de Nexta TV. Former #German Chancellor Gerhard Schröder has arrived in #Moscow. "I am here for a few days on vacation. Moscow is a beautiful city," he said to a journalist.The conversation took place near the Rosneft headquarters, where Schröder was chairman of the board of directors. pic.twitter.com/AApR1VFAQr— NEXTA (@nexta_tv) July 25, 2022 Potrivit postului german RTL, fostul cancelar este cazat la un hotel din centrul capitalei Rusiei. Nu se știe dacă el se va întâlni sau nu cu Vladimir Putin. Fostul cancelar german Gerhard Schröder a fost în martie la Moscova pentru a-l întâlni pe Putin, la solicitarea Ucrainei, a scris Politico. Schröder a fost ţinta unor critici acerbe în Germania şi în afara ţării pentru că, inițial, a refuzat să rupă legăturile sale strânse cu Moscova în urma invaziei Rusiei în Ucraina. O parte din personalul său a demisiona, după ce fostul cancelar a insistat să-şi păstreze funcţiile de conducere la companiile energetice Rosneft şi Gazprom. Ulterior, spre finalul primăverii, Schroder a demisionat din aceste funcții. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin Schröder (Partidul Social-Democrat) a fost cancelarul Germaniei din 1998 până în 2005. De atunci, s-a bucurat de o carieră profitabilă în domeniul companiilor energetice de origine rusă.

Natalia Gavrilita: Suntem foarte îngrijorați de o invazie a Rusiei
Eveniment

Suntem foarte îngrijorați de o invazie a Rusiei

Premierul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, declară pentru CNN: Suntem foarte îngrijorați de o invaziei a Rusiei. Ea a mai arătat, pentru acest post, că obţinerea statutului de candidat pentru integrarea europeană a fost „o victorie semnificativă pentru Moldova”, dar este „foarte nefericit că se întâmplă într-un astfel de context complicat în regiune şi în vremuri atât de oribile pentru Ucraina”. Suntem foarte îngrijorați de o invazie a Rusiei Întrebată dacă este îngriorată că armata rusă ar putea ataca şi Republica Moldova, Natalia Gavriliţă a răspuns: „Suntem îngrijoraţi, desigur, acesta este un risc, deocamdată este un scenariu ipotetic, dar dacă operaţiunile militare se deplasează mai departe spre sud-vestul Ucrainei şi spre Odesa, atunci sigur că suntem foarte îngrijoraţi, mai ales ţinând cont de faptul că sunt trupe pe teritoriul regiunii secesioniste Transnistria. Facem tot posibilul pentru a menţine pacea şi stabilitatea şi pentru a ne asigura că luptele nu escaladează”, a precizat premierul Republicii Moldova, citată de timpul.md. „Actuala situaţie este foarte dificilă nu doar pentru Moldova, ci şi pentru orice stat mic (unicul „stat mic” vecin cu Ucraina care are trupe rusești este Republica Moldova – n. red), pentru orice ţară care se bazează pe ordinea internaţională axată pe reguli; dacă o ţară poate lansa un război pentru anexarea de teritorii, fără niciun respect faţă de ordinea internaţională (Republica Sovietică Socialistă Moldova a fost fondată de Stalin după ce a anexat o parte din România -n. red), atunci, din acest punct de vedere, nu este nimeni în siguranţă şi cred că numeroase ţări sunt îngrijorate”, a subliniat Gavriliţă. Citește și: Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/ lună. Cea mai mare pensie M.Ap.N: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei

Putin îl vrea mort pe Zelenski (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Putin îl vrea mort pe Zelenski

Putin îl vrea mort pe Zelenski. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a afirmat duminică la Cairo, contrar declaraţiilor precedente, că Rusia caută să răstoarne guvernul ucrainean, relatează DPA. Putin îl vrea mort pe Zelenski "Cu siguranţă, vom ajuta poporul ucrainean să se elibereze de regimul care este absolut antipopular şi antiistoric", a declarat Lavrov. Poporul rus şi ucrainean vor trăi împreună în viitor, a susţinut el. Federaţiei Ruse "îi pare rău pentru poporul ucrainean" care merită "ceva mai bun", a spus ministrul rus, citat de agenţia de presă TASS. "Ne pare rău pentru istoria Ucrainei, care se prăbuşeşte în faţa ochilor noştri, şi ne pare rău pentru cei care au cedat propagandei de stat a regimului de la Kiev şi pentru cei care o susţin în ideea de a face din Ucraina inamicul etern al Rusiei", a spus Lavrov în cadrul unei întâlniri la Cairo cu reprezentanţii permanenţi ai statelor Ligii Arabe. Ministrul rus de externe a mai spus că aceste încercări nu vor avea succes, notează TASS. Lavrov amenință cu ocuparea și a altor regiuni În ultimele zile, liderii ruşi şi-au înăsprit public poziţia faţă de războiul din Ucraina. Miercuri, Lavrov a ameninţat că Rusia va ocupa şi alte teritorii în afara regiunii Donbas din estul ţării, unde se concentrează în prezent majoritatea luptelor. Având în vedere livrările de arme occidentale şi a razei lor de acţiune mult mai mari, este necesar ca trupele ucrainene să fie îndepărtate mai mult de regiunile Doneţk şi Lugansk care formeaza împreună bazinul minier Donbas şi pe care Moscova le-a recunoscut ca independente, potrivit acestuia. Prin această declaraţie în care recunoaşte intenţia Moscovei de a schimba conducerea politică de la Kiev, Lavrov îşi contrazice propriile afirmaţii făcute în luna aprilie, notează DPA. "Nu avem planuri de a schimba regimul în Ucraina", declarase atunci şeful diplomaţiei ruse într-un interviu acordat postului de televiziune India Today. Este la latitudinea ucrainenilor să decidă sub ce conducere vor să trăiască, afirmase Lavrov la vremea respectivă. Rușii susțin că vor să negocieze În plus, Lavrov a mai spus duminică la Cairo, prima etapă a unui turneu în Africa, că Moscova este pregătită pentru discuţii cu Kievul "într-o gamă mai largă de probleme", dar că reluarea procesului de negocieri nu depinde de partea rusă, potrivit Interfax. "Nu avem nicio prejudecată împotriva reluării negocierilor într-o gamă mai largă de probleme. Dar aceasta nu depinde de noi, pentru că autorităţile ucrainene, de la preşedinte până la numeroşii săi consilieri declară constant că nu vor exista negocieri până când Ucraina nu va învinge Rusia pe câmpul de luptă", a afirmat el. Ministrul de externe rus susţine că în această privinţă Ucraina este "încurajată" de "curatorii ei occidentali", menţionând printre aceştia "Londra, Washington, Berlin şi alte capitale ale Uniunii Europene şi NATO". Mafioți de stat "Astfel, alegerea le aparţine", a adăugat Lavrov, afirmând: "Dar, cu cât continuă să ceară Ucrainei să lupte până la capăt şi înţelegem cu toţii ce şi al cui sfârşit va veni, cu atât mai mulţi oameni vor muri şi cu atât mai mult va persista situaţia actuală care nu este în beneficiul, în primul rând, al poporului ucrainean şi al statului ucrainean". Citește și: Orbán Viktor, discurs pro-rus în România, la Băile Tușnad, parcă scris la Kremlin: Occidentul a greșit, Ucraina nu va câștiga războiul cu armament american, Lavrov are dreptate Rusia a declanşat la 24 februarie o invazie neprovocată în Ucraina, prima agresiune de acest gen în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Rusia recunoaște că a atacat Odesa Foto: Twitter
Eveniment

Rusia recunoaște că a atacat Odesa

După ce, inițial, a negat, acum Rusia recunoaște că a atacat Odesa. Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a afirmat duminică că rachete ruseşti au distrus cu o zi înainte infrastructuri militare în portul Odesa, vital pentru exportul de cereale ucrainene. Vineri, Rusia a semnat un acord care ar permite exporturile de cereale din porturile ucrainene. Sâmbătă, a bombardat Odesa, dar a negat acest fapt. Duminică, a recunoscut că a atacat Rusia recunoaște că a atacat Odesa „Rachetele Kalibr au distrus infrastructura militară în portul Odesa, cu o lovitură de înaltă precizie”, a scris Maria Zaharova pe contul său Telegram, ca răspuns la o declaraţie a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski în care spunea că aceste lovituri au distrus posibilitatea unui dialog sau un acord cu Moscova. Russian army attacked Odesa sea port with 4 Kaliber missiles, 2 were shot down by air defense - South Operative Command https://t.co/zx34TA4Vuh #Ukraine pic.twitter.com/dNV8rjBn2t— Liveuamap (@Liveuamap) July 23, 2022 După aceste atacuri asupra Odesei, Ucraina l-a acuzat pe Vladimir Putin că a „scuipat în faţă” ONU şi Turcia şi că a compromis aplicarea acordului semnat vineri privind reluarea exporturilor de cereale blocate de dispută. Citește și: Orbán Viktor, discurs pro-rus în România, la Băile Tușnad, parcă scris la Kremlin: Occidentul a greșit, Ucraina nu va câștiga războiul cu armament american, Lavrov are dreptate Sâmbătă, Rusia a negat însă Turciei că a fost implicată în aceste lovituri: „Ruşii ne-au spus că nu au absolut nimic de-a face cu acest atac şi că examinează problema foarte atent”, a dat asigurări ministrul turc al Apărării Hulusi Akar. Displaying traditional Russian?? cynicism: Following the signing of the agreement to export grains from Ukraine?? yesterday, Russia today attacked the Odessa (Odesa) port from which Ukraine?? exports said grains. pic.twitter.com/UDsCSavbG9— Jason Jay Smart (@officejjsmart) July 23, 2022 Potrivit purtătorului de cuvânt al Forţelor Aeriene ucrainene, două rachete au lovit portul Odesa, iar alte două au fost doborâte de apărarea antiaeriană înainte de a-şi atinge ţinta.

Rușii neagă că au atacat Odesa (sursa: ukrinform.net)
Internațional

Rușii neagă că au atacat Odesa

Rușii neagă că au atacat Odesa. Rusia a respins sâmbătă orice implicare în loviturile asupra portului ucrainean Odesa, a declarat ministrul turc al apărării, Hulusi Akar. Rușii neagă că au atacat Odesa "Ruşii ne-au spus că nu au avut absolut nimic de-a face cu atacul şi că îl analizează foarte atent", a declarat Akar, la o zi după ce Kievul şi Moscova au semnat la Istanbul un acord de reluare a exporturilor de cereale ucrainene blocate de război. Atacul asupra portului din Odesa a fost anunţat de armata ucraineană, care l-a atribuit Rusiei. "Inamicul a atacat portul comercial Odesa cu rachete de croazieră Kalibr. Două rachete au fost doborâte de apărarea antiaeriană, două au lovit infrastructura portului", a anunţat Comandamentul Operaţional Sud pe reţeaua Telegram. Ucraina: Putin "a scuipat" pe ONU Lovind cu rachete portul Odesa, preşedintele rus a "scuipat în faţa secretarului general al ONU, Antonio Guterres, şi a preşedintelui turc Recep (Tayyip) Erdogan, care au depus eforturi uriaşe pentru a ajunge la acest acord", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Oleg Nikolenko. Ucraina a prevenit de asemenea că Rusia îşi va asuma "întreaga răspundere" a eşecului acordului privitor la exportul de cereale. "Inamicul a atacat portul comercial Odesa cu rachete de croazieră Kalibr. Două rachete au fost doborâte de apărarea antiaeriană, două au lovit infrastructura portului", a anunţat sâmbătă Comandamentul Operaţional Sud pe reţeaua Telegram. Acordurile de la Istanbul Ucraina şi Rusia au semnat vineri, la Istanbul, două acorduri separate cu Turcia şi ONU privind exportul de cereale ucrainene şi de produse agricole prin Marea Neagră. Kievul şi Moscova au semnat două texte identice, dar separate, la solicitarea Ucrainei, care a refuzat să parafeze orice document împreună cu Rusia. Acest acord, aprig negociat din aprilie la iniţiativa lui Antonio Guterres, va uşura situaţia ţărilor dependente de pieţele rusă şi ucraineană, care reprezintă împreună 30% din piaţa mondială de cereale. În termenii acestui acord, "culoare securizate" vor permite circulaţia navelor de mărfuri în Marea Neagră, pe care "cele două părţi s-au angajat să nu le atace", a precizat un responsabil al ONU sub acoperirea anonimatului. Oficiali ONU citaţi de Reuters au declarat presei vineri că acordul ar urma să fie deplin operaţional în câteva săptămâni. Patru luni pentru 25 de milioane de tone de cereale Negociatorii au renunţat la curăţarea Mării Negre de mine, instalate în special de ucraineni pentru a-şi proteja ţărmurile. "Deminarea ar fi luat prea mult timp", a justificat ONU, care a precizat că "piloţi ucraineni" vor deschide calea cargourilor în apele teritoriale. Ucraina a indicat că exporturile sale vor începe în trei porturi - Odesa, Pivdeni şi Ciornomorsk - şi că speră să le crească numărul pe viitor. Citește și: Orbán Viktor, discurs pro-rus în România, la Băile Tușnad, parcă scris la Kremlin: Occidentul a greșit, Ucraina nu va câștiga războiul cu armament american, Lavrov are dreptate Acordul va fi valabil timp de "120 de zile", respectiv patru luni, timp în care pot fi transportate cele circa 25 de milioane de tone din silozurile ucrainene înaintea strângerii noii recolte. Un centru de coordonare comun (CCC) urmează a fi deschis în acest weekend la Istanbul împreună cu reprezentanţi ai tuturor părţilor şi ai ONU.

Orbán Viktor, discurs pro-rus în România (sursa: Inquam Photos/Laszlo Beliczay)
Internațional

Orban Viktor, discurs pro-rus în România

Orbán Viktor, discurs pro-rus în România. Premierul Ungariei, Orbán Viktor, a declarat sâmbătă, la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad, că pentru încheierea războiului din Ucraina este nevoie de o nouă strategie în centrul căreia să se afle negocierile de pace, opinând că acestea trebuie purtate între Rusia şi SUA. Premierul Ungariei consideră că strategia europeană în acest acest război s-a bazat pe patru piloni greşiţi, pornind, printre altele, de la premisa că sancţiunile vor slăbi Rusia şi că va exista o susţinere din partea întregii lumi, lucru care nu s-a întâmplat. Orbán Viktor, discurs pro-rus în România "În acest război, strategia occidentală se construieşte pe patru piloni. Este o strategie logică, raţională pe hârtie, poate este bazată şi pe cifre. Primul pilon este că Ucraina nu e singură, ci prin instructori militari anglo-saxoni şi cu armament NATO poate câştiga războiul împotriva Rusiei, ăsta e primul enunţ. Al doilea enunţ strategic este că sancţiunile vor slăbi Rusia şi vor destabiliza conducerea de la Moscova. Al treilea pilon, al treilea element strategic, a fost că consecinţele economice ale sancţiunilor, care ne vor atinge şi pe noi, vom fi capabili să le gestionăm, adică pe ei îi va durea mai mult iar pe noi mai puţin. Şi a patra raţiune strategică a fost că lumea se va alinia în spatele nostru, deoarece noi avem dreptate. În loc de asta, în urma acestei strategii minunate, situaţia stă în felul următor: stăm într-o o maşină ale cărei toate cele patru roţi s-au dezumflat. Este evident că astfel nu vom câştiga nici un război. Ucraina niciodată nu va câştiga războiul împotriva Rusiei cu ofiţeri instructori americani şi cu armanent american", a declarat premierul Orban, potrivit traducerii oficiale. Orban cere negocieri de pace El a menţionat că occidentalii trebuie convinşi să elaboreze o nouă strategie în cazul războiului din Ucraina. "Este o chestiune de onoare şi o chestiune morală să ne spunem părerea şi punctul de vedere şi să-i convingem pe occidentali că, în loc de rapoarte goale de victorie, să elaboreze o nouă strategie. Dacă toate cele patru roţi au pană, avem nevoie de o nouă strategie în centrul căreia nu se află câştigarea războiului, ci negocierile de pace şi formularea unei propuneri de pace corespunzătoare. (...) Treaba UE nu este să stea de partea Ucrainei sau a ruşilor, ci să se încadreze undeva între Ucraina şi Rusia, asta ar fi esenţa unei nou strategii", a spus Orban. Ce spune Lavrov "are sens, să îl luăm în serios" În opinia premierului Ungariei, discursul ruşilor trebuie luat în serios, atenţionând că alimentarea cu arme moderne a Ucrainei nu va face decât să prelungească războiul, iar conflictul nu va fi încheiat decât în urma negocierilor ruso-americane. "Dacă îl ascult pe domnul Lavrov este de parcă aş auzi un discurs de acum 30-40 ani, dar asta nu înseamnă că nu are sens ce spune, are sens. Şi merită să îl luăm în serios. Acum două zile, reprezentantul oficial al Rusiei a spus că vor înainta în Ucraina până când frontul va ajunge la o suficientă distanţă ca ucrainenii cu armamentul lor să nu poată atacat teritoriul Rusiei. Adică, cu cât dăm din partea NATO arme mai moderne, ruşii se vor duce cu atât mai departe în adâncul Ucrainei. Fiindcă ei sunt popor militar care se gândesc doar la siguranţă şi îi interesează doar faptul ca de pe teritoriul Ucrainei să nu poată fi atacaţi. Şi în momentul actual ceea ce facem ajută, facilitează prelungirea războiului, vrem, nu vrem. Asta înseamnă, şi merită să ne împrietenim cu această idee, că nu vor fi negocieri de pace între Ucraina şi Rusia, cei care aşteaptă această idee aşteaptă degeaba. (...) Din acest motiv, acest război va putea fi încheiat doar cu negocieri americano-ruse. Până când nu vor fi negocieri americano-ruse, nu va fi nici pace", a susţinut Viktor Orban. Trump și Merkel, idolii lui Orban Oficialul de la Budapesta a mai opinat că acest război nu ar fi avut loc dacă Donald Trump şi Angela Merkel ar mai fi fost liderii SUA, respectiv Germaniei. "Trebuie să vă spun că, dacă am fi fost puţin mai norocoşi şi preşedintele SUA, în acest moment decisiv, ar fi fost Donad Trump şi am fi reuşit să o convingem pe Angela Merkel să nu plece (...), atunci acest război niciodată nu s-ar fi întâmplat. Nu am avut noroc şi acum suntem în război", a precizat el. Printre altele, premierul de la Budapesta a reafirmat poziţia Ungariei de a se menţine în afara conflictului, menţionând că Ucraina are interesul de a atrage şi alte ţări în conflict. Totuși, lui Viktor îi place în NATO "Ne vom menţine acea părere că acesta nu este războiul nostru. Ungaria este membră NATO şi punctul nostru de pornire este că NATO este mult mai puternic decât Rusia. Din acest motiv, Rusia niciodată nu va ataca o ţară NATO. Această propoziţie, că ei nu se vor opri la graniţele Ucrainei, este o propoziţie propagandistică ucraineană slabă. Eu îi înţeleg, interesul lor este să implice cât mai multe ţări de partea lor în acest război, dar această propoziţie nu are nicio bază reală. Totodată, după ce suntem membri NATO şi vrem să rămânem pe dinafară în acest război, situaţia noastră a devenit delicată, deoarece NATO şi UE au decis că deşi nu vor fi părţi beligerante, totuşi vor transporta armament şi vor pune sancţiuni grave asupra Rusiei, ceea ce înseamnă, ne place sau nu, dar de facto au devenit parte a acestui conflict. Acum suntem şi noi în aceeaşi situaţie belicoasă, că trebuie să ajutăm în aşa fel ucrainenii ca puterea de la Moscova să nu simtă sau să nu considere o situaţie în care noi ca NATO sau ca UE să fim şi formal parte beligerantă", a mai spus Orban. Eterna Transilvanie Premierul Ungariei a avut un discurs de peste o oră, care a fost întrerupt deseori de aplauze îndelungi. La începutul discursului său, un bărbat a afişat un banner pe care scria: "Ceva este etern: Transilvania, pământ românesc", cu trimitere la motto-ul din acest an al Universităţii de Vară de la Băile Tuşnad, care este "Unele lucruri sunt eterne". Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere Persoana în cauză a fost huiduită de participanţi şi a fost scoasă din incintă de forţele de ordine.

Rusia bombardează Odesa din nou Grupaj foto: Twitter
Eveniment

Rusia bombardează Odesa din nou

O zi după semnarea acordurilor privind deblocarea exporturilor de cereale, Rusia bombardează portul Odesa. Patru rachete Kalibr au fost trase de Rusia, iar două au distrus o parte din infrastructura portului comercial. Alte două rachete au fost doborâte de apărarea antiaeriană a Ucrainei. Rusia bombardează Odesa din nou Anterior, deputatul Oleksiy Honcarenko a afirmat că în oraș ar fi auzite șase explozii, în urma acestora, izubcnind și un incendiu în portul Odesa. Au fost înregistrate și victime. „Încă odată, ei au arătat ce acorduri valorează pentru ei. Doar prin înarmarea Ucrainei, este posibilă securizarea exporturilor de cereale”, a scris acesta. Foto: Twitter Parlamentarul ucrainean a menționat că ar fi avut loc și o bătălie aeriană deasupra Odesei. Atacuri au fost raportate și în regiunile Harkiv, Nikolaev și Kirovohrad. It took less than 24 hours for Russia to launch a missile attack on Odesa’s port, breaking its promises and undermining its commitments before the UN and Türkiye under the Istanbul agreement. In case of non-fulfillment, Russia will bear full responsibility for global food crisis.— Oleg Nikolenko (@OlegNikolenko_) July 23, 2022 Amintim că vineri, 22 iulie, Ucraina și Rusia au semnat la Istanbul, două acorduri separate cu Turcia și ONU privind exportul de cereale ucrainene și produse agricole prin Marea Neagră. Citește și: EXCLUSIV România mai are de plătit 77 de milioane de euro păgubiților FNI. Vântu, Popa și Vlas au ieșit din închisoare

Putin câștigă timp cu cereale ucrainene (sursa: Shutterstock/Elena Larina)
Internațional

Putin câștigă timp cu cereale ucrainene

Putin câștigă timp cu cereale ucrainene. Rusia şi Ucraina vor semna vineri după-amiază, la Istanbul, un acord referitor la exporturile de cereale, a anunţat joi seară preşedinţia turcă, transmite AFP. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi secretarul general al ONU, Antonio Guterres, precum şi reprezentanţi ai Rusiei şi Ucrainei vor participa la ceremonia de semnare, care va avea loc la ora 13.30 GMT la palatul Dolmabahçe din Istanbul, a adăugat sursa citată. Putin câștigă timp cu cereale ucrainene Acordul ar trebui să permită o ieşire prin Marea Neagră a cerealelor ucrainene blocate de război şi o reducere a barierelor la exporturile de grâne şi îngrăşăminte ruseşti. La New York, purtătorul de cuvânt adjunct al ONU, Farhan Haq, a anunţat că Antonio Guterres şi cei doi negociatori ai săi sunt aşteptaţi iminent la Istanbul. "Secretarul general va merge în această seară (joi) la Istanbul, în cadrul eforturilor de a asigura un acces mondial complet la produsele alimentare ucrainene şi la alimente şi îngrăşăminte ruseşti", a spus el. Trei porturi pentru export Exporturile de cereale blocate în Ucraina din cauza invaziei ruse vor fi reluate din trei porturi de la Marea Neagră în caz de acord negociat între Kiev şi Moscova, a anunţat joi un membru al delegaţiei ucrainene, relatează AFP. "Exporturile vor avea loc din trei porturi: Odesa, Pivdeni şi Cernomorsk. Sperăm că pe viitor vom putea să extindem" livrările şi în alte locuri, le-a spus jurnaliştilor deputatul ucrainean Rustem Umerov. Potrivit lui, securitatea convoaielor va fi asigurată de un grup de supraveghere al ONU cu sediul la Istanbul iar navele ruseşti nu vor fi autorizate să pătrundă în apele ucrainene, dacă acest acord va fi confirmat. Miza: 25 de milioane de tone de cereale "Nu avem încredere în ei, chiar dacă semnează un acord cu ONU", a dat el asigurări. Până la 25 de milioane de tone de cereale sunt blocate în porturile ucrainene, ameninţate de flota rusă şi de minele marine pe care Kievul le-a amplasat pentru a împiedica un atac naval al Moscovei. Citește și: România, locul 16 în clasamentul celor mai puternice pașapoarte din lume. Aproape toate celelalte țări estice sunt înaintea noastră Ankara a anunţat joi că speră într-un acord privind exporturile de cereale ucrainene "în zilele următoare" dacă occidentalii răspund la cererile Rusiei de a ridica o parte din restricţii vizând propriile sale exporturi de cereale. Ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov, a acuzat miercuri Ucraina că blochează discuţiile.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră