luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2434 articole
Internațional

Macron îl ajută iar pe Putin

Macron îl ajută iar pe Putin. Propunerea preşedintelui francez Emmanuel Macron ca Rusia să primească garanţii de securitate în cadrul unor viitoare negocieri menite să pună capăt războiului din Ucraina a fost primită duminică cu critici puternice la Kiev şi în statele baltice. Tema, avansată de Moscova Tema acestor garanţii de securitate a fost avansată de Moscova la sfârşitul anului trecut, solicitare care apoi, până la invazia pornită de Rusia asupra Ucrainei în februarie, a făcut obiectul unor tratative diplomatice intense şi în cele din urmă eşuate, Washingtonul considerând inacceptabile cererile Moscovei. Rusia a solicitat în special retragerea infrastructurii militare a NATO pe poziţiile precedente anului 1997 - adică înaintea extinderii Alianţei către Est - şi promisiunea că nu va mai exista nicio nouă extindere a NATO către statele foste sovietice, mai ales către Ucraina. Această temă a fost acum readusă în atenţie de preşedintele francez Emmanuel Macron. Macron îl ajută iar pe Putin Într-un interviu acordat postului TF1, înregistrat în timpul vizitei de stat pe care a efectuat-o în SUA, liderul de la Elysee a apreciat că Europa trebuie să-şi pregătească viitoarea arhitectură de securitate şi Occidentul în ansamblu trebuie să ia în considerare o modalitate de a răspunde preocupărilor de securitate ale Rusiei dacă preşedintele rus Vladimir Putin acceptă negocieri pentru a pune capăt războiului în Ucraina. "Aceasta înseamnă că unul din punctele esenţiale pe care trebuie să le soluţionăm - aşa cum a spus mereu preşedintele Putin - este teama că NATO va ajunge chiar la porţile sale şi desfăşurarea de arme care ar putea ameninţa Rusia", a explicat Macron. "Această temă va face parte din temele asupra păcii, aşadar trebuie să pregătim ceea ce suntem gata să facem, respectiv cum ne vom proteja aliaţii şi statele membre şi cum vom da garanţii Rusiei în ziua în care va reveni la masa negocierilor", a sugerat mai departe preşedintele francez. Kievul, scandalizat Dar propunerea sa a fost primită la Kiev cu critici puternice. "Cineva doreşte să ofere garanţii de securitate unui stat terorist şi ucigaş?", a scris pe Twitter secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, Oleksii Danilov. "În loc de Nuremberg - să semnăm un acord şi să ne strângem mâna?", a adăugat acesta, sugerând astfel crearea unui tribunal care să judece responsabilii ruşi la fel cum au fost judecaţi naziştii după al Doilea Război Mondial. La rândul său, Mihailo Podoliak, un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a susţinut că lumea întreagă este cea care are nevoie de garanţii de securitate în faţa Rusiei, iar aceasta din urmă trebuie trasă la răspundere. "Lumea civilizată are nevoie de în faţa intenţiilor barbare ale Rusiei post-Putin", a scris Podoliak, de asemenea pe Twitter. Statele baltice, critici vehemente Responsabili ai statelor baltice s-au arătat şi ei în dezacord cu sugestia lui Macron. "Ideea că Occidentul poate înceta invazia rusă în Ucraina oferind garanţii de securitate Rusiei ne face să cădem în capcana narațiunii lui Putin că Occidentul şi Ucraina sunt responsabile pentru acest război şi că Rusia este o victimă inocentă", consideră vicepremierul leton Artis Pabriks, citat de Financial Times. La rândul său, fostul ministru lituanian de Externe Linas Linkevicius a susţinut tot pe Twitter că în prezent "Rusia are toate garanţiile de securitate dacă nu atacă, anexează sau îşi ocupă vecinii", iar "dacă cineva doreşte să creeze o nouă arhitectură de securitate care să-i permită unui stat terorist să-şi continue metodele de intimidare ar trebui să se mai gândească încă o dată". Citește și: Doar unul din patru ruși mai susține „operațiunea specială” a lui Putin în Ucraina, față de trei din patru în aprilie În timp ce războiul din Ucraina intră în a zecea lună, negocierile ruso-ucrainene sunt în continuare blocate, conform tuturor părţilor. SUA şi ceilalţi aliaţi ai Ucrainei afirmă că preşedintele Zelenski este cel căruia îi revine decizia asupra termenilor în care ar fi dispus să negocieze cu Moscova, care însă consideră că Washingtonul i-a impus Kievului retragerea de la masa negocierilor în speranţa că ajutorul militar occidental va permite Ucrainei să încheie conflictul prin înfrângerea Rusiei pe câmpul de luptă. Deocamdată, Zelenski condiţionează orice noi discuţii cu Rusia de retragerea trupelor acesteia din Ucraina şi nici preşedintele american Joe Biden nu se arată deschis unor discuţii cu Putin.

Macron îl ajută iar pe Putin (sursa: kremlin.ru)
Plafonarea prețului petrolului rusesc irită Moscova (sursa: TASS)
Internațional

Plafonarea prețului petrolului rusesc irită Moscova

Plafonarea prețului petrolului rusesc irită Moscova. Rusia nu va accepta plafonarea preţului pentru petrolul rusesc şi analizează un răspuns, a indicat sâmbătă Kremlinul, după ce UE, ţările din G7 şi Australia au convenit asupra unui plafon de 60 de dolari pe baril, potrivit TASS. Plafonarea prețului petrolului rusesc irită Moscova "Nu vom accepta acest plafon", a declarat presei purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse Dmitri Peskov (foto), citat de agenţiile de presă ruse. Acesta a menţionat că Moscova era pregătită pentru o astfel de plafonare, fără a da alte detalii. Rusia a afirmat în mod repetat că nu va furniza petrol ţărilor care aplică un plafon, poziţie reafirmată sâmbătă în social media de Mihail Ulianov, ambasadorul rus pe lângă organizaţiile internaţionale de la Viena. Citește și: The Times: Armata germană are muniție pentru două zile de război. Toate statele NATO au probleme cu stocurile de proiectile, dar Berlinul este într-o situație specială "Începând din acest an Europa va trăi fără petrolul rus", a scris el. Ţările din G7, împreună cu Australia, au convenit vineri să plafoneze preţul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril, după acordul la care au ajuns joi cele 27 de ţări ale Uniunii Europene.

Rusia a recoltat cereale din teritoriul ocupat în Ucraina Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Rusia a recoltat cereale din teritoriul ocupat în Ucraina

Rusia a recoltat cereale de peste un miliard de dolari din teritoriul ocupat în Ucraina , arată o analiză a NASA, publicată azi. Analiza arată că recolta ucraineană de cereale a fost neașteptat de mare și a putut fi strânsă în foarte mare măsură, mai puțin din teritoriile din zona frontului. Rusia a recoltat cereale din teritoriul ocupat în Ucraina „Datele culese de noi prin satelit referitoare la recolta de grâu de iarnă din 2022 în Ucraina arată clar că fermierii au avut o recoltă în mare măsură reușită”, a spus Inbal Becker-Reshef, directorul programului NASA Harvest. Echipa NASA Harvest a calculat că fermierii au recoltat 26,6 milioane de tone de grâu în 2022, cu câteva milioane de tone mai mult decât estimau cele mai optimiste prognoze. „Este în scădere față de recolta record din anul precedent, de 33 de milioane de tone, dar este aproape de media pe cinci ani, de 27,9 milioane de tone”, a adăugat Becker-Reshef. Cu toate acestea, Ucraina nu are acces la 22% din acel grâu, în partea de est a țării, din cauza războiului. Harta NASA arată câmpurile de pe care nu s-a reușit recoltarea La începutul invaziei Rusiei, unii analiști au avertizat că 20 până la 30% din recoltele de iarnă ale Ucrainei ar putea să nu fie recoltate la sfârșitul verii. Cu toate acestea, analiza NASA Harvest indică faptul că 94% din recolta de iarnă a fost recoltată, inclusiv 88% din culturile de iarnă din zonele care nu sunt controlate de Ucraina, potrivit lui Abdolreza Abbassian, partener NASA Harvest și fost secretar al Sistemului de Informații privind Piața Agricolă G-20. (AMIS). Cu toate acestea, probabil că Rusia va culege beneficiile unei părți semnificative din recolta de grâu de aproape 27 de milioane de tone a Ucrainei, a spus Sergii Skakun, un om de știință NASA, care a petrecut mai mulți ani la Institutul de Cercetare Spațială din Ucraina. „Analiza a arătat că 5,8 milioane de tone de grâu au fost recoltate din zone care nu erau sub controlul Ucrainei. Aceasta reprezintă o pierdere de cel puțin 1 miliard de dolari, a remarcat Abbassian”, explică NASA Earth Observatory. Excellent work by ⁦@WSJ⁩ exposing how Russia steals Ukrainian grain. While Ukraine and partners work hard to ensure food security through ⁦@ZelenskyyUa⁩’s #GrainFromUkraine program, this is what Russia does. Those involved must be sanctioned. https://t.co/bnW62dwGBx— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) December 2, 2022 Recolta furată, exportată de Rusia spre Libia și Iran „Cercetarea ridică întrebarea ce se întâmplă cu cerealele furate. Navele rusești au exportat cereale, luate probabil din zonele ocupate, în țări precum Libia și Iran, dar este dificil de estimat volumele implicate, deoarece expeditorii ascund originea încărcăturilor. Rusia a negat că a furat cereale”, comentează Bloomberg datele furnizate de NASA. Foto: Kremlin.ru Un producătorul important din Ucraina, HarvEast, a spus că toate culturile de iarnă pe care le-a cultivat pe terenurile sale din regiunea Donețk au fost recoltate de forțele de ocupație, în această vară. Citește și: George Simion cere imperativ: „România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu Guvernul de la Chişinău”. El solicită și tăierea finanțării pentru refugiații ucraineni „Anul acesta, grâul de toamnă a oferit un randament foarte mare pentru această regiune datorită condițiilor meteorologice favorabile. Tot ceea ce a fost recoltat pe câmpurile noastre a fost furat și exportat din Ucraina”, a spus directorul executiv Dmitri Skornyakov.

Putin ascunde instalațiile nucleare ale Rusiei (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Putin ascunde instalațiile nucleare ale Rusiei

Putin ascunde instalațiile nucleare ale Rusiei. Statele Unite s-au declarat vineri "dezamăgite" de decizia Moscovei de a amâna pe termen nelimitat o reuniune prevăzută cu Washingtonul privind inspecţiile din cadrul tratatului New Start, un acord-cheie de dezarmare nucleară. Putin ascunde instalațiile nucleare ale Rusiei Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a denunţat o decizie rusă luată "abrupt şi unilateral" şi a subliniat că este "complet fals" să se sugereze că Statele Unite sunt vinovate pentru amânarea acestei întâlniri, programată iniţial pentru 29 noiembrie la Cairo. "Rămânem pregătiţi să ne întâlnim cu Rusia în cadrul organismului de implementare a tratatului New Start", a declarat presei Ned Price. "Suntem angajaţi faţă de New Start în vorbe şi în fapte şi îndemnăm Rusia să demonstreze" că şi ea este, a spus el. Ministerul rus de Externe a denunţat marţi "ostilitatea" şi "toxicitatea" Washingtonului pentru a-şi justifica decizia de a amâna reuniunea. Fără inspecții din august Tratatul New Start este cel mai recent acord bilateral de acest gen care leagă cele două mari puteri nucleare ale lumii. Semnat în 2010, acesta limitează arsenalele celor două ţări la maximum 1.550 de focoase desfăşurate de ambele părţi, o reducere de aproape 30% faţă de limita anterioară stabilită în 2002. De asemenea, limitează la 800 numărul de lansatoare şi bombardiere grele. Citește și: The Times: Armata germană are muniție pentru două zile de război. Toate statele NATO au probleme cu stocurile de proiectile, dar Berlinul este într-o situație specială Rusia a anunţat la începutul lui august suspendarea inspecţiilor americane prevăzute la bazele sale militare în cadrul tratatului New Start, pretinzând că acţionează ca răspuns la obstacolele americane în calea inspecţiilor similare ruse în Statele Unite.

Kremlinul plănuia să supună Ucraina în zece zile Foto: Twitter
Eveniment

Kremlinul plănuia să supună Ucraina în zece zile

Kremlinul plănuia să supună Ucraina în zece zile și avea liste cu cei care trebuiau executați imediat, arată documentele rusești consultate de Royal United Services Institute (RUSI), un think tank britanic de apărare și securitate fondat în 1831. Rusia dorea să ocupe toată Ucraina și să o anexeze până în august 2022. Part three shows the armored group making its way to Hostomel and a mortar team with a DJI UAV. 3/ pic.twitter.com/5W3Ds3mYnN— Rob Lee (@RALee85) July 14, 2022 Kremlinul plănuia să supună Ucraina în zece zile „Rusia plănuia să invadeze Ucraina în 10 zile și apoi să ocupe țara pentru a permite anexarea până în august 2022. Planul rus presupunea viteză, precum și utilizarea diversiunilor pentru a ține forțele ucrainene departe de Kiev și capturarea rapidă a capitalei. Planul rusesc de diversiune a reușit în mare măsură, iar rușii au obținut un avantaj, raporturile de forță fiind de 12:1 la nord de Kiev. Însă securitatea operațională care a permis diversiunea a determinat ca și forțele ruse să nu fie pregătite la nivel tactic pentru a executa planul în mod eficient”, scrie RUSI. Planurile rusești, dezvăluite de RUSI, arată că securitatea internă a Rusiei, FSB, urma să înceapă, în ziua D+10 lichidarea rezistenței ucrainene. Citește și: Rusia a ajuns într-un punct mort iar Putin nu mai are decât opțiunea nucleară sau înfrângerea pe toate planurile: Riscul unui război nuclear este enorm (MAE rus) „Între timp, FSB a fost însărcinat cu capturarea oficialilor locali. Contrainformațiile rusești au întocmit liste în care au împărțit ucrainenii în patru categorii: Cei care trebuie lichidați fizic. Cei care au nevoie de terorizare și intimidare. Cei considerați neutri, care ar putea fi convinși să colaboreze. Cei pregătiți să colaboreze. Pentru cei din categoria superioară, FSB a condus jocuri de război cu detașamente ale Forțele Aeropurtate Ruse (VDV) pentru a efectua misiuni de ucidere sau capturare. În multe cazuri, cei implicați în Revoluția demnității din 2014 (deseori menționată ca Revoluţia Maidan) urmau să fie capturați, judecați și executați”, mai arată RUSI. Puterea executivă, lichidată Rusia a plănuit de la început să ucidă întreaga putere executivă a Ucrainei și să ocupe centralele nucleare, care asigură 60% din energia acestei țări. „Componenta națională a implicat uciderea puterii executive a Ucrainei și capturarea parlamentului. Fracțiunea pro-rusă din parlament urma să fie încurajată să formeze o Mișcare pentru Pace, pe care alți parlamentari ar fi încurajați și constrânși să o sustină. Această Mișcare pentru Pace ar interzice rezistența în numele păstrării păcii. Regiunile care ar fi rezistat urmau să rămână fără acces la electricitate, apă și finanțare de la banca centrală, în urma unor moțiuni prin intermediul acestui organism parlamentar”, mai arată think-tank-ul britanic.

Gazul, electricitatea se scumpesc în Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Gazul, electricitatea se scumpesc în Rusia

Gazul, electricitatea se scumpesc în Rusia. Autorităţile ruse vor creşte preţurile la gaz şi electricitate, inclusiv pentru consumatorii casnici, mass-media locale relatând joi că preţul gazului va creşte cu 8,5%, iar cel pentru electricitate, cu 9%, transmite dpa. Gazul, electricitatea se scumpesc în Rusia Şi apa şi căldura vor deveni mai scumpe. Aceasta este a doua creştere a tarifelor în anul 2022. În mod normal, guvernul creşte preţurile în luna iulie a fiecărui an, scrie dpa. În acest an, costurile la utilităţi au crescut cu 4%. La începutul toamnei, Ministerul Economiei a anunţat că, din cauza nevoii de a repara conductele de gaze şi de apă, tarifele vor creşte din nou în decembrie, transferând o parte din costuri către consumatori. Citește și: Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov: SUA amenință Rusia prin Ucraina, NATO pune presiune pe China, papa Francisc este necreștin când acuză Rusia de cruzime Cetăţenii ruşi se confruntă cu o inflaţie de două cifre după ce Moscova a invadat Ucraina, la 24 februarie. Deşi rubla s-a întărit în faţa principalelor monede precum euro şi dolarul, echipamentele tehnice şi alte mărfuri de import au devenit mai scumpe. Speranţele exprimate de unii economişti cum că gazul va deveni mai ieftin pe piaţa internă după scăderea exporturilor nu s-au materializat, notează dpa. Potrivit sondajelor de opinie, 43% din cetăţenii ruşi spun că nu le ajunge salariul de la o lună la alta.

Rusia n-a învățat mai nimic din înfrângerile anterioare Foto: Twitter
Eveniment

Rusia n-a învățat mai nimic din înfrângerile anterioare

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) scrie, în analiza sa zilnică, că Rusia n-a învățat mai nimic din înfrângerile anterioare și continuă să facă aceleași greșeli la Bakhmut, principala scenă de luptă din Ucraina, în aceste zile. Foto: Twitter Rusia n-a învățat mai nimic din înfrângerile anterioare „Eforturile rusești în jurul lui Bakhmut indică faptul că forțele ruse nu au reușit în mod fundamental să învețe din campaniile anterioare, cu victime mari, concentrate pe obiective cu o semnificație operațională sau strategică limitată. De la sfârșitul lunii mai, forțele ruse și-au risipit în mod continuu puterea de luptă în așezările mici din jurul Bakhmut. În șase luni, și-au asigurat doar câștiguri de ordinul a câțiva kilometri. După cum a observat anterior ISW, eforturile Rusiei de a avansa spre Bakhmut au dus la uzura continuă a forței de luptă și a echipamentelor ruse, blocând trupele timp de săptămâni și luni în jurul unor obiective nesemnificative”, explică ISW. These photos from the trenches near Bakhmut reveal a lot. They give the struggle for Bakhmut scope, perspective, smell, cold, mud, dirt, and blood. It’s also about the unbelievable efforts of Ukrainian defenders. Photo Viktor Borinets#StandWithUkraine pic.twitter.com/qRD8BHIGqx— Oleksandra Matviichuk (@avalaina) November 27, 2022 În plus, institutul apreciază că chiar dacă Bakhmut va pica, localitatea nu are vreo importanță strategică. Ukrainian soldiers ??Keep giving Ukraine ammo/tanks/drones/HIMARS/body armour, these guys will do the job and destroy ruzZia. No ride, more ammo = less ruzZians#lviv #bakhmut pic.twitter.com/fZKQk1Nr0J— TheLvivJournal (@LvivJournal) November 30, 2022 „Chiar dacă trupele ruse continuă să avanseze spre și în interiorul localității Bakhmut și chiar dacă forțează o retragere controlată a Ucrainei din oraș (cum a fost cazul în Lysychansk), Bakhmut le oferă puține beneficii operaționale. Costurile asociate cu șase luni de luptă brutală și bazată pe uzură depășesc cu mult orice avantaj operațional pe care rușii îl pot obține din ocuparea Bakhmut. Ofensivele rusești în jurul lui Bakhmut, pe de altă parte, consumă o proporție semnificativă din puterea de luptă disponibilă a Rusiei, facilitând potențialele contraofensivele ucrainene în alte părți”, mai arată acest institut. Pe de altă parte, chiar influencerii ucraineni de pe rețelele sociale arată că și forțele Kievului au pierderi serioase în luptele din jurul acestui oraș. Citește și: ANALIZĂ Păcăliți de ucraineni și de hărțile vechi și depășite, rușii au obiceiul să tragă după ținte false și să se omoare între ei – Royal United Services Institute

Majoritatea rușilor s-au săturat de războiul din Ucraina Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Majoritatea rușilor s-au săturat de războiul din Ucraina

Un sondaj ținut în secret de Kremlin arată că majoritatea rușilor s-au săturat de războiul din Ucraina, susțin surse citate de site-ul Meduza, interzis în Rusia. Însă sociologii consultați de acest site descriu atitudinea rușilor ca fiind mai degrabă „apatică”. Majoritatea rușilor s-au săturat de războiul din Ucraina „Meduza a primit rezultatele ultimului sondaj de opinie, secret, realizat de FSO (astfel de studii sunt comandate de Kremlin și numai pentru uz intern). Potrivit acestor date, aproximativ 55% dintre ruși sunt acum în favoarea negocierilor de pace cu Ucraina și doar 25% sunt în favoarea continuării războiului. Aceste cifre sunt în general în concordanță cu rezultatele unui sondaj din octombrie realizat de Centrul Levada, singurul centru sociologic independent major din Rusia. În raportul Levada, 57% dintre respondenți au fost în favoarea sau mai degrabă pentru negocierile de pace; în timp ce „pentru” și „mai degrabă, pentru” continuarea ostilităților erau 27%. În același timp, judecând după sondajele de opinie secrete ale FSO, atitudinea rușilor față de război s-a deteriorat brusc în ultima vreme. În iulie 2022, sondajele au arătat că doar 30% dintre ruși erau în favoarea păcii cu Ucraina”, arată Meduza. FSO, instituția care a comandat sondajul, este serviciul de protecție al președintelui Rusiei. În consecință, Kremlinul vrea să limiteze sondajele publice care chestionează cetățenii ruși în legătură cu invazia din Ucraina. Citește și: ANALIZĂ Păcăliți de ucraineni și de hărțile vechi și depășite, rușii au obiceiul să tragă după ținte false și să se omoare între ei – Royal United Services Institute Potrivit sociologilor consultați de Meduza, rușii și-au schimbat atitudinea după mobilizarea din septembrie. În plus, ei și-au pierdut speranța că acest conflict poate fi câștigat de Rusia. Însă sociologii spun că sondajele nu schimbă deciziile Kremlinului. În plus, populația este „apatică”, nu pare a fi deocamdată dispusă să protesteze public împotriva războiului.

Rușii au obiceiul să se omoare între ei Foto: Twitter
Eveniment

Rușii au obiceiul să se omoare între ei

Păcăliți de ucraineni și de hărțile vechi și depășite, rușii au obiceiul să tragă după ținte false și să se omoare între ei („friendly fire”), arată o analiză a Royal United Services Institute (RUSI), citată de The Times. „Într-un caz, forțele ucrainene și-au deghizat bazele aeriene făcând fotografii ale hangarelor aruncate în aer, imprimând modelele rezultate pe foi mari și plasându-le peste avioane de luptă ca o formă de camuflaj. În imposibilitate de a afla cum zburau încă piloții ucraineni, având în vedere presupusa distrugere a bazelor aeriene, forțele ruse au speculat că Kievul ar fi putut construi un aeroport subteran elaborat pentru a le permite piloților lor să decoleze”, arată publicația britanică. Rușii au obiceiul să se omoare între ei, așa-numitul „friendly fire” „Fratricidul a fost o problemă larg răspândită pentru forțele ruse în timpul invaziei lor în Ucraina. Acest fenomen a apărut în toate categoriile de arme. Apărarea antiaeriană rusă a tras în mod regulat avioane prietene. Când trupele ruse se abat de la axele atribuite sau acțiunile lor se desincronizează, ele sunt adesea lovite de propria artilerie. Unități rusești aflate pe un teren complex au fost, de asemenea, implicate în schimburi de focuri între propriile poziții”, arată RUSI. Institutul arată că militarilor ruși de pe front le lipsesc abilități de bază, precum citirea unei hărți. „În unitățile de pe front, citirea hărților și alte abilități de bază ale soldaților nu sunt bine înțelese, ceea ce duce la dezorientare și, prin urmare, la o tendință de a identifica greșit sursele de foc. Loviturile de artilerie asupra propriilor forțe au apărut fie deoarece au fost detectate unități în retragere și au fost considerate ostile pe baza direcției lor de deplasare, fie pentru că loviturile planificate în prealabil au surprins unități care s-au deplasat mai încet sau mai repede decât se planificase”, scrie acest institut. „Dincolo de erorile sub-tactice descrise mai sus, fratricidul este o problemă sistemică între sisteme rusești”, se mai arată în raport. De exemplu, sistemul Khibiny EW -un sistem de contramăsuri electronice din perioada URSS - montat pe o serie de avioane rusești, detectează automat radarele și le întrerupe. Din nefericire pentru ruși, tinde să facă faceți acest lucru și altor aeronave rusești. Russian volunteers Roman Saponkov is complaining that another Russian drone was taken down by friendly fire. He says this is a common occurrence now.https://t.co/W5W5ufJuOp pic.twitter.com/pzV3UzVhfK— Dmitri (@wartranslated) November 21, 2022 Raportul notează că forțele ruse au irosit muniție în încercările de a distruge Himars, lansatoarele de rachete fabricate de SUA. „Înșelăciunea a reușit împotriva forțelor ruse la toate eșaloanele și în toate cele trei ramuri ale armatei”, potrivit raportului, printre autorii lui fiind Oleksandr Danylyuk și Mykhaylo Zabrodskyi, ambii implicați în organizarea apărării Kievului. Orașe întregi lipseau de pe hărțile rușilor „În timpul înaintarii asupra Kievului la începutul războiului, soldaților ruși «le-a lipsit o înțelegere clară a locului în care se aflau. Orașe întregi nu existau când au fost făcute hărțile pe care le foloseau», se spune în raport. Analiza adaugă un avertisment cu privire la capacitatea armatei ruse. La începutul războiului, Ucraina avea 900 de tancuri, comparativ cu 2.800 sub comanda rusă și alte 400 operate de aliații ruși din regiunea Donbas. Documentul avertizează că Moscova încă își consideră soldații ca pe o „resursă inepuizabilă care trebuie consumată” – chiar dacă, având o populație îmbătrânită, Rusia nu va putea forma armate mari în viitor – întrucât cultura rusă «nu pune o mare parte din valoare asupra vieții umane»”, scrie The Times. „Există percepția că forțele armate ale Federației Ruse sunt incompetente din punct de vedere sistemic, iremediabil corupte, că armele lor sunt ineficiente și nesigure și că forțele sale sunt incapabile să se adapteze. Această narațiune este periculoasă, atât pentru că este inexactă, cât și pentru că încurajează automulțumirea”, concluzionează raportul.

Rusia începe să știe de frica Ucrainei Foto. Twitter
Eveniment

Rusia începe să știe de frica Ucrainei

Rusia începe să știe de frica Ucrainei: Moscova pregătește sute de adăposturi, de la granița cu Ucraina în Siberia. Potrivit Moscow Times, ar fi început identificarea adăposturilor, evaluarea stării lor și marcarea cu semne publice. Citește și: Republica Moldova se pregătește de un nou blackout. Deficitul de energie pentru marți, 29 noiembrie: 74% Rusia începe să știe de frica Ucrainei Măsura pare să vină în contextul în care SUA sunt pe cale să ofere Kievului așa numite „bombe cu diametru mic lansate de la sol” (GLSDB). Ele sunt produse Boeing, sunt relativ ieftine la un preț de circa 40.000 dolari și bat circa 150 kilometri, dublu față de rachetele HIMARS folosite în prezent. „Panouri care direcționează oamenii către buncăre au fost instalate în Belgorod, la doar 25 de mile de Ucraina, și Rostov-Pe Don, la aproximativ 40 de mile distanță, precum și Novokuznetsk, un oraș industrial din Siberia ale cărui fabrici se crede că furnizează oțel pentru tancurile rusești. Unele semne au fost observate și la Moscova. Consiliul de Securitate al Rusiei a ordonat recent un inventar complet al adăposturilor anti-bombe ale țării, care sunt situate în principal în subsolurile blocurilor”, scrie The Times. Se estimează că aproximativ 16.500 de adăposturi antiaeriene sunt împrăștiate prin Rusia. Presa independentă a raportat anterior că locațiile lor sunt clasificate și ascunse publicului, mai arată Moscow Times. Autoritățile din Moscova au comandat luna trecută un șablon de design pentru semnele pentru adăposturile anti-bombe, deoarece rezidenții au început să găsească semne improvizate pe clădirile rezidențiale. Măsura apare exact când Ucraina ar urma să primească sistemele GLSDB. GLSDB-urile sunt ghidate de GPS, pot depăși unele interferențe electronice și pot fi utilizate în toate condițiile meteorologice și împotriva vehiculelor blindate. Foto: Twitter Motorul rachetei M26 este relativ accesibil, iar GBU-39 costă aproximativ 40.000 de dolari bucata, ceea ce face ca obuzele GLSDB să fie ieftine. Foto: Twitter Sistemele GLSDB sunt produse de Boeing în parteneriat cu compania suedeză de armament SAAB, dezvoltarea acestora începând încă din 2019.

Rușii, interdicție la păreri despre război (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Rușii, interdicție la păreri despre război

Rușii, interdicție la păreri despre război. De la 1 decembrie, în Rusia intră în vigoare completări la legea "agentului străin". Printre aceste adăugiri, și unele care arată că rușii nu mai au voie să se pronunțe asupra sorții "operațiunii speciale". Dacă, totuși, o fac, riscă inclusiv închisoarea. Rușii, interdicție la păreri despre război Practic, notează corespondentul BBC de la Moscova, Steve Rosenberg, mai toți rușii care evaluează online, pe rețelele de socializare, mersul viitor al "operațiunii speciale" riscă să fie sancționați pe baza acestor noi prevederi. One Russian paper today reports on FSB Order No.547, which aims to “wean citizens away from excessive freedom of expression.” #ReadingRussia pic.twitter.com/oYjmEmZf3b— Steve Rosenberg (@BBCSteveR) November 28, 2022 Citește și: Republicanii, majoritari în Cameră, vor ca SUA să trimită Ucrainei rachete cu rază lungă: Pot ajunge rachete în Crimeea? Așa e cinstit, Crimeea nu e Rusia, potrivit legii internaționale

SUA nu declară Rusia stat terorist (sursa: Facebook/MAE)
Internațional

SUA nu declară Rusia stat terorist

SUA nu declară Rusia stat terorist. Statele Unite nu consideră necesar în acest moment să declare Rusia drept "stat terorist", iar o astfel de decizie s-ar putea dovedi chiar contraproductivă, pentru că ar risca să obstrucţioneze trimiterea de asistenţă umanitară în Ucraina şi exporturile de cereale din această ţară, a declarat luni, la Bucureşti, ambasadoarea americană la NATO, Julianne Smith (foto). SUA nu declară Rusia stat terorist "Washingtonul consideră că acest lucru nu este necesar în acest moment", a spus ea, reiterând poziţia exprimată de preşedintele american Joe Biden şi de alţi reprezentanţi ai administraţiei SUA. "De fapt, (o astfel de decizie) ar putea fi contraproductivă, în sensul că ar putea încetini sau obstrucţiona capacitatea noastră de a trimite asistenţă umanitară în Ucraina sau exporturile de cereale din Ucraina", a declarat Julianne Smith în cadrul unui briefing online cu presa internaţională, înaintea reuniunii miniştrilor de externe din cadrul NATO care va avea loc marţi şi miercuri la Bucureşti. "Din acest motiv, focusul SUA, în strânsă colaborare cu mulţi parteneri şi aliaţi din întreaga lume, este de a folosi sancţiuni şi de a identifica mijloace pentru a suplimenta sancţiunile, cu scopul de a spori presiunea asupra (preşedintelui rus Vladimir) Putin şi asupra regimului său, dar şi de a găsi mijloace pentru a aplica presiunea asupra economiei. De fapt, pentru a împiedica armata rusă (...) să construiască noi capabilităţi în contextul războiului (...) Aşadar, nu văd nicio mişcare, cu siguranţă nu în SUA, în direcţia" declarării Rusiei drept "stat terorist", a explicat ambasadoarea SUA, ca răspuns la o întrebare privind posibilitatea ca NATO să discute despre o astfel de decizie. PE: Rusia, "stat sponsor al terorismului" Parlamentul European a adoptat săptămâna trecută o rezoluţie care califică Rusia drept "stat sponsor al terorismului" şi care "utilizează mijloace teroriste" în conflictul din Ucraina, după atacurile recente asupra infrastructurii energetice ucrainene, invitând cele 27 de ţări membre ale UE să adopte o poziţie similară. Citește și: Republicanii, majoritari în Cameră, vor ca SUA să trimită Ucrainei rachete cu rază lungă: Pot ajunge rachete în Crimeea? Așa e cinstit, Crimeea nu e Rusia, potrivit legii internaționale Ministerul rus de Externe a denunţat rezoluţia Parlamentului European, afirmând că aceasta "nu are nicio legătură" cu lupta împotriva terorismului. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut în repetate rânduri comunităţii internaţionale să declare "terorist" regimul preşedintelui rus Vladimir Putin.

Putin refuză inspecțiile la instalațiile nucleare (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin refuză inspecțiile la instalațiile nucleare

Putin refuză inspecțiile la instalațiile nucleare. Discuţiile dintre Rusia şi SUA privind reluarea inspecţiilor în cadrul noului tratat de reducere a armelor nucleare START, care urmau să înceapă marţi la Cairo, au fost amânate, au anunţat Ministerul de Externe rus şi ambasada SUA la Moscova. Putin refuză inspecțiile la instalațiile nucleare Reprezentanţi ai SUA şi Rusiei urmau să se întâlnească la Cairo începând de marţi, 29 noiembrie, timp de o săptămână, pentru a analiza posibilitatea reluării inspecţiilor în cadrul noului tratat START, care au fost suspendate în martie 2020 din cauza pandemiei de COVID-19. "Sesiunea programată a Comisiei consultative bilaterale în cadrul noului tratat START între SUA şi Rusia la Cairo (29 noiembrie - 6 decembrie) nu va avea loc la aceste date. Evenimentul este amânat sine die", a menţionat diplomaţia rusă. MAE rus nu a oferit nicio altă explicaţie, dar ambasada SUA la Moscova a declarat că decizia respectivă a fost luată exclusiv de Rusia, potrivit Kommersant. Ultima reuniune a Comisiei consultative bilaterale în cadrul noului tratat START a avut loc în octombrie 2021. Suspendare în august La începutul lunii august, Rusia a anunţat suspendarea inspecţiilor americane la obiectivele sale militare în cadrul noului tratat START. Acest tratat este ultimul acord bilateral de acest tip între principalele două puteri nucleare din lume. Citește și: Republicanii, majoritari în Cameră, vor ca SUA să trimită Ucrainei rachete cu rază lungă: Pot ajunge rachete în Crimeea? Așa e cinstit, Crimeea nu e Rusia, potrivit legii internaționale Semnat în 2010, tratatul limitează arsenalele celor două ţări la cel mult 1.550 de ogive desfăşurate de o parte şi de cealaltă, în scădere cu aproape 30% comparativ cu limita precedentă fixată în 2002. Tratatul limitează, de asemenea, numărul de lansatoare şi bombardiere grele la 800. În ianuarie 2021, preşedintele rus Vladimir Putin a prelungit înţelegerea cu cinci ani, până în 2026.

Dodon condamnă războiul pornit de Rusia Foto: Kremlin.ru
Politică

Dodon condamnă războiul pornit de Rusia

Fostul președinte Igor Dodon condamnă războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei și mulțumește României pentru curentul livrat Moldovei, relatează publika.md. Fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon primea un salariu lunar de 45.000 de dolari pe lună de la Moscova, arăta, la 31 octombrie, Washington Post. Acest ziar scrie că a obținut de la serviciul ucrainean de securitate documente ale FSB – servicul rusesc de securitate internă – care arată cum încearcă Moscova să manipuleze state din Estul Europei. După ce Dodon a demisionat din Partidul Socialist, a fost numit președinte al consiliului de afaceri moldo-rus, o organizație înființată de Delovaya Rossiya, legată de Kremlin. Salariul lunar al lui Dodon, plătit de consiliul de afaceri, era de 29.016 USD, plus un bonus lunar de 14.508 USD, arată documentele. Citește și: Curtea de Conturi, cuibușorul PSD: penali și suspecți conduși de un subofițer de miliție din echipa Dragnea. PSD a schimbat legea pentru ca Bădălău să ajungă în această instituție Dodon condamnă războiul pornit de Rusia „Este foarte tragic pentru noi, din cauza la aceste bombardamente ale Federației Ruse spre Ucraina noi am rămas fără energie electrică şi eu cred că asta este foarte grav”, a spus, azi, Igor Dodon. Fiind întrebat de jurnaliști dacă condamnă acțiunile Rusiei, fostul președinte al Republicii Moldova a oferit un răspuns afirmativ. „Evident. Noi am rămas fără lumină, și Dumneavoastră, și eu acasă la mine. La Buiucani mai repede s-a aprins, dar în unele regiuni a durat și 24 de ore. Închipuiți-vă, ce poate fi la iarnă, când în plină iarnă ar putea să se stingă lumina pe o sutcă… Ce fac oamenii?”, a întrebat retoric Igor Dodon. Totodată, fostul șef al statului este de părere că ar fi oportun să fie căutată o soluție tehnică, iar în context a exprimat recunoștință României pentru curentul livrat țării noastre. „Trebuie de găsit o soluţie tehnică, dacă procurăm energie electrică de la români, iar pentru asta trebuie să le spunem mulțumesc, chiar dacă e mai scump. Trebuie să vedem tehnic cum să nu fim afectați, malul drept Nistrului, măcar”, a menționat Igor Dodon. Fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon a fost trimis în judecată sub acuzațiile de corupere pasivă și finanțarea ilegală a partidului din partea unei organizații criminale, în dosarul „Kuliok (Sacoșa)”. Conform procurorilor, Dodon ar fi cerut și primit de la miliardarii Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov până la un milion de dolari, pentru a-i scăpa, printre altele, de răspunderea penală în Rusia.

Imagini terifiente de pe frontul din Bakhmut Foto: Twitter
Eveniment

Imagini terifiante de pe frontul din Bakhmut

Imagini terifiante de pe frontul din Bakhmut - unde se duc în prezent cele mai grele lupte din Ucraina - se răspândesc pe rețelele sociale: soldații ucraineni rezistă îngropați în noroi, iar pădurile au fost rase de bombardamentele rusești, amintind de peisajele de pe frontul de vest din primul război mondial. Temperaturile vor coborî la minus șase grade în această regiune, în nopțile următoare. Bakhmut is literally the Passchendaele of the XXI Century.photos source: https://t.co/yyEL3MWB71 pic.twitter.com/1OBzwjygkG— Status-6 (@Archer83Able) November 26, 2022 Imagini terifiante de pe frontul din Bakhmut „În timp ce civilii ucraineni se confruntă cu probleme cu electricitatea, căldura și rețeaua în majoritatea regiunilor, apărătorii noștri din Bahmut luptă pentru libertatea Ucrainei în astfel de condiții”, a scris, pe Twitter, Anton Gherașenko, consilier în cadrul Ministerului ucrainean de Interne. While Ukrainian civilians experience problems with electricity, heat and network in most regions, our Defenders in Bakhmut are fighting for Ukrainian freedom in such conditions. Unbreakable! Glory to Heroes! pic.twitter.com/ZguBBRYawW— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) November 26, 2022 Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat pe 15 octombrie, că din punct de vedere militar, în prezent situaţia „cea mai dificilă” este în apropiere de Bakhmut, în estul Ucrainei, la câteva zile după ce forţele pro-ruse au anunţat că se apropie de acest oraş. La aproximativ cincisprezece kilometri de Bahmut, în Ceasiv Iar, jurnalişti ai agenţiei France-Presse au discutat cu un soldat care tocmai se întorsese din prima linie a frontului în această regiune. „Zile întregi, n-am dormit, n-am mâncat, n-am băut nimic, în afară de cafea”, a povestit acest soldat în vârstă de 50 de ani din brigada 93, zis şi Poliak. Foto: Twitter Bakhmut și Avdiivka sunt disputate cu înverșunare de mai multe luni, dar ele rămân în mâinile ucrainenilor. ?Ukrainian soldiers, after a day of heavy fighting near the city of Bakhmut, #Donetsk Oblast.#UkraineRussiaWar pic.twitter.com/MRSWXnAQek— MilitaryLand.net (@Militarylandnet) November 26, 2022 „Este probabil ca Rusia să încerce în cele din urmă să redistribuie o parte din forțele recuperate de la Herson pentru a-și consolida și extinde operațiunile ofensive în apropierea orașului Bakhmut din regiunea Donețk”, aprecia, acum o săptămână, ministerul britanic al Apărării. Citește și: Statele Unite încearcă să taie toate tentaculele de spionaj ale Beijingului de pe teritoriul american: echipamentele și serviciile de telecomunicații chineze, interzise

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră