luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2434 articole
Eveniment

Rusia intensifică producția armelor de distrugere

Rusia intensifică producția armelor de distrugere. Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a afirmat, duminică, că Rusia îşi intensifică producţia "celor mai puternice mijloace de distrugere" pentru a contracara presupusa ameninţare din partea Occidentului Rusia intensifică producția armelor de distrugere "Inamicul nostru nu s-a implantat puternic doar în gubernia Kiev a micii noastre Rusii. El este şi în Europa, în America de Nord, Japonia, Australia, Noua Zeelandă şi în alte locuri care au jurat supunere naziştilor timpurilor noastre", a scris Medvedev duminică într-un mesaj pe contul său de Telegram. "Iată de ce ne intensificăm producţia celor mai puternice mijloacelor de distrugere. Inclusiv a celor bazate pe noi principii", a adăugat fostul preşedinte rus, fără a da alte detalii. Afirmaţiile lui Medvedev intervin după ce preşedintele rus Vladimir Putin a declarat vineri, la Bişkek, ca Rusia ar putea lua în considerare adoptarea a ceea ce el a numit ca fiind conceptul loviturii preventive al Washingtonului. Lovitura nucleară preventivă "În primul rând, Statele Unite au dezvoltat conceptul de lovitură preventivă. În al doilea rând, ei dezvoltă un sistem de atac care vizează dezarmarea" inamicului, a declarat presei preşedintele Putin. Poate că Moscova ar trebui să se gândească la adoptarea "ideilor dezvoltate de americani pentru a-şi asigura propria securitate". "Doar ne gândim la asta", a precizat liderul rus, într-un răspuns la întrebarea unui reporter, în care i s-a cerut să-şi clarifice declaraţia de la începutul acestei săptămâni cu privire la utilizarea armelor nucleare. Citește și: Pentagonul a dat Ucrainei „verde” să lovească ținte din interiorul Rusiei cu ajutorul dronelor (surse The Times). SUA iau în considerare să trimită rachete cu rază lungă În urmă cu câteva zile, Vladimir Putin avertiza că riscul unui război nuclear este în creştere, dar că Rusia nu va ataca prima.

Rusia intensifică producția armelor de distrugere (sursa: kremlin.ru)
Rușii au lăsat Odesa fără electricitate (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rușii au lăsat Odesa fără electricitate

Rușii au lăsat Odesa fără electricitate. Oraşul din sudul Ucrainei a rămas aproape în totalitate fără electricitate după un atac cu "drone kamikaze" lansat de Rusia în timpul nopţii, au anunţat sâmbătă autorităţile ucrainene. Rușii au lăsat Odesa fără electricitate "Deocamdată, oraşul este fără electricitate", a declarat un consilier al preşedinţiei ucrainene, Kirilo Timoşenko, într-un mesaj pe contul său de Telegram. Cu toate acestea, infrastructurile esenţiale, inclusiv spitalele şi maternităţile, au acces la curent, a precizat el. "Situaţia rămâne dificilă, însă este sub control", a declarat Timoşenko. Potrivit lui Maksim Marşenko, guvernatorul regiunii Odesa, Rusia a atacat oraşul cu "drone kamikaze" în timpul nopţii de vineri spre sâmbătă. "Din cauza loviturilor, nu este electricitate în aproape toate districtele şi comunităţile regiunii noastre", a declarat el. Două drone au fost doborâte de unităţi ale apărării aeriene ucrainene, a mai spus Marşenko. Amenințarea lui Putin Vineri, Kievul a subliniat că regiunile din sudul ţării sfâşiat de război, inclusiv Odesa, suferă cele mai grave pene de curent, la câteva zile după cea mai recentă serie de atacuri ruse împotriva reţelei energetice ucrainene. Rusia a tras luni zeci de rachete de croazieră asupra infrastructurilor-cheie, exercitând o şi mai mare presiune asupra reţelei deja în dificultate a Ucrainei, după atacuri repetate. Citește și: VIDEO Putin, cu un pahar de șampanie în mână, promite că va continua să atace rețelele de utilități ucrainene Joi, preşedintele rus Vladimir Putin a promis că armata rusă va continua loviturile asupra reţelei energetice ucrainene, în pofida criticilor ferme ale Occidentului împotriva atacurilor sistematice care au cufundat milioane de persoane în frig şi obscuritate. Portul Odesa de la Marea Neagră era o destinaţie de vacanţă preferată de numeroşi ucraineni şi ruşi înainte de declanşarea ofensivei ruse în Ucraina, pe 24 februarie.

Pentagonul a dat Ucrainei „verde” să lovească ținte din interiorul Rusiei  Foto: Twitter
Eveniment

Pentagonul dat Ucrainei lovească interiorul Rusiei

Pentagonul a dat Ucrainei „verde” să lovească ținte din interiorul Rusiei cu ajutorul dronelor, susțin surse The Times. Este vorba de „un acord tacit” al oficialilor militari din SUA, scrie publicația britanică. În plus, potrivit The Times, SUA iau acum în considerare posibilitatea să ofere Kievului arme cu rază lungă, fie sisteme ATACMS, fie drone care pot rămâne în aer circa 24 de ore. Pentagonul a dat Ucrainei „verde” să lovească interiorul Rusiei „Washingtonul este acum mai puțin îngrijorat de faptul că noi lovituri cu rază lungă în interiorul Rusiei ar putea duce la o escaladare dramatică. Atacurile răzbunătoare ale Moscovei au implicat până în prezent lovituri convenționale cu rachete împotriva țintelor civile. Anterior, Pentagonul a fost precaut cu privire la atacurile Ucrainei asupra Rusiei, deoarece se temea că Kremlinul va riposta fie cu arme nucleare tactice, fie prin țintirea națiunilor NATO vecine. (…) Washingtonul nu vrea să fie văzut în mod public dând undă verde atacurilor Kievului asupra pământului rus. Poziția sa cu privire la atacurile Ucrainei în interiorul Rusiei a fost definită săptămâna aceasta de Antony Blinken, secretarul de stat, care a spus: „Nu i-am încurajat și nici nu le-am permis ucrainenilor să lovească în interiorul Rusiei”. Cu toate acestea, o sursă din ministerul Apărării din SUA a spus: „Nu îi spunem Kievului: «Nu loviți rușii [în Rusia sau Crimeea]». Nu le putem spune ce să facă. Depinde de ei cum își folosesc armele. Dar când folosesc armele pe care le-am furnizat, singurul lucru asupra căruia insistăm este ca armata ucraineană să se conformeze legilor internaționale ale războiului și convențiilor de la Geneva”, relatează The Times. Publicația britanică arată că, acum, SUA iau în considerare să furnizeze Kievului arme cu rază lungă de acțiune. „Nimic nu este în afar discuțiilor”, a spus un oficial american, sub acoperirea anonimatului. ⚡️Lithuania called on the USA or European countries to provide Ukraine with long-range missiles, such as American-made ATACMS, or a European analogue - Politico. pic.twitter.com/2Iel3nwkKj— FLASH (@Flash_news_ua) December 7, 2022 Sistemele ATACMS ar avea un impact „dramatic” Kievul vrea sisteme ATACMS, care bat la 190 de mile și, potrivit The Times, ar avea un impact „dramatic”. În plus, Ucraina speră să primească drone de tip MQ-1C Grey Eagle, care au o rază de acțiune de 250 de mile, sunt înarmate cu patru rachete Hellfire sau opt rachete Stinger, pot rămâne în aer mai mult de 24 de ore și sunt echipate cu sisteme de recunoaștere sofisticate. Un expert citat de The Times apreciază că administrația SUA este prea preocupată de riscul escaladării conflictului, iar Ucraina ar trebui să primească armele necesare pentru a câștiga războiul. Publicația de la Londra mai arată că loviturile pe teritoriul Rusiei, la distanțe de sute de kilometri de front, cu drone ucrainene modificate au fost o lovitură strategică dură pentru Kremlin. „Perspectiva ca valuri de drone ucrainene să se îndrepte către bazele militare rusești a stârnit îngrijorări în rândul armatei ruse. «Nu suntem în măsură să contracarăm eficient aceste drone. Vor avea loc raiduri masive asupra bazelor aeriene din interiorul Rusiei, precum și asupra altor ținte militare și de infrastructură. Teoretic, pot ajunge chiar la Moscova» , a declarat un soldat rus anonim pentru canalul Volya Telegram”, mai scrie The Times. Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews)

Putin, întrebat despre dotarea dezastruoasă a armatei sale Foto: Twitter
Eveniment

Putin, despre dotarea dezastruoasă a armatei sale

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, întrebat despre dotarea dezastruoasă a armatei sale, a dat un răspuns ferm: „Nu trebuie să aveți încredere în nimeni, numai în mine”. Între timp, apar relatări ale soțiilor celor de pe front care susțin că militarii ruși mor de foame și mânâncă porumbul rămas pe câmp, nerecoltat. Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin a fost întrebat de către o jurnalistă despre cum stau lucrurile cu adevărat în ceea ce privește echipamentul soldaților ruși. Putin, întrebat despre dotarea dezastruoasă a armatei sale Jurnalista a subliniat că „informații contradictorii cu privire la dotarea armatei ruse” au fost primite de mass-media și de voluntari. Potrivit jurnalistei, militarii se plâng de lipsa medicamentelor și a uniformelor, în timp ce Putin însuși afirmă că problemele sunt în curs de a fi soluționate sau sunt deja rezolvate. Putin: "You can't trust anyone. You can only trust me".And that's how they live. Zombies pic.twitter.com/Sf8FkABalx— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) December 9, 2022 „În cine să avem încredere – rapoartele Ministerului Apărării sau soldații de pe front?”, a întrebat jurnalista. „Nu trebuie să aveți încredere în nimeni, numai în mine”, i-a răspuns liderul de la Kremlin, zâmbind ironic. „Harașo”, a fost reacția jurnalistei, vizibil intimidată. Recent, soțiile militarilor ruși s-au mobilizat și au făcut dezvăluiri despre condițiile grele în care luptă bărbații lor, pe frontul ucrainean. Femeile au relatat că soldații au fost trimiși la război cu mâinile goale și cu stomacul la fel de gol. "Nu există mâncare, apă, echipament, uniforme, medicamente, muniție, mitraliere, nimic", a spus o rusoaică. Militarii ruși mobilizați de Vladimir Putin și trimiși pe frontul din Ucraina au ajuns să mănânce porumb cules din câmpurile nerecoltate de localnici. Citește și: Vasile Dîncu, pe contrasens despre eșecul primirii în Schengen: „În portul Constanța, este funcțional un singur scanner, și acela se oprește câteodată” „Lucrurile sunt foarte proaste, lipsesc de toate. Nu există mâncare, apă, echipament, uniforme, medicamente, muniție, mitraliere, nimic. Sunt într-o zonă de război și literalmente nu au arme”, a spus o femeie.

Rusia l-a recuperat pe negustorul morții (sursa: Twitter/President Biden)
Internațional

Rusia l-a recuperat pe "negustorul morții"

Rusia l-a recuperat pe "negustorul morții". Statele Unite şi Rusia au efectuat un schimb de deţinuţi, în cadrul căruia baschetbalista americană Brittney Griner, încarcerată în Rusia pentru posesie de droguri, a fost predată către SUA în schimbul traficantului rus de arme Viktor Bout, au anunţat oficial Washingtonul şi Moscova. Rusia l-a recuperat pe "negustorul morții" Schimbul a fost efectuat joi pe aeroportul din Abu Dhabi. Preşedintele american Joe Biden şi vicepreşedinta Kamala Harris au vorbit la telefon cu Brittney Griner. Liderul de la Casa Albă a declarat în faţa presei că baschetbalista este în drum spre SUA. Ea fusese condamnată în Rusia la nouă ani de închisoare pentru trafic cu droguri, după ce fusese arestată pe un aeroport din Moscova încercând să intre în Rusia cu cannabis asupra sa. Citește și: România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen. Au votat împotrivă Austria și Olanda, dar aceasta din urmă a precizat că se opune doar Bulgariei. Croația, primită Viktor Bout, traficant de arme notoriu, supranumit "Negustorul Morţii" într-o biografie din 2007, era închis în SUA după ce fusese capturat în Thailanda în 2008 de agenţi americani ce i-au întins o capcană pretinzând că ar fi cumpărători de arme.

Oamenii lui Putin s-au împroprietărit cu forța  Foto: kremlin.ru
Eveniment

Oamenii lui Putin s-au împroprietărit cu forța

Oamenii lui Putin s-au împroprietărit cu forța peste 400.000 de acri de teren agricol din Donbas, scrie site-ul Meduza. Aceste așa-zise achiziții s-au făcut cu forța, adesea sub amenințarea armei. Suprafața este de două ori mai mare decât a New York-ului arată Meduza. Analizele NASA publicate recent arată că Rusia a furat din Ucraina aflată sub ocupație cereale în valoare de circa un milird de dolari. Oamenii lui Putin s-au împroprietărit cu forța „Administratorii fermelor din regiunile Donețk și Lugansk din Ucraina susțin că compania familiei fostului ministru rus al Agriculturii Alexander Tkachev le-a luat terenurile agricole la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina. Situația este relatată de The Wall Street Journal, citând companiile afectate, precum și date de la serviciile secrete și procurorii ucraineni.Trei companii agricole ucrainene - Agroton, HarvEast Holding și Nibulon - au pierdut 400.000 de acri de teren, în total, potrivit reprezentanților lor. Agroton a pierdut 250.000 de acri, HarvEast - la 100.000 de acri, Nibulon - la 50.000 de acri. Titlurile de proprietate asupra terenurilor lor au fost transferate companiei ruse Agrocomplex, deținut de familia lui Alexander Tkachev. Această companie, conform informațiilor ucrainene, asigură „controlul rusesc asupra producției agricole” în teritoriile ocupate”, arată Meduza. „Primii care și-au pierdut pământurile au fost cei care erau în serviciul militar sau civil al Ucrainei sau locuiau în afara regiunilor. Reprezentanții desemnați de ruși ai administrațiilor autoproclamatelor republici Donețk și Lugansk au început să viziteze fermele, însoțiți de bărbați înarmați. Ei le-au spus proprietarilor că de acum încolo terenul le aparține - și au cerut, uneori sub amenințarea armei, să rescrie drepturile de proprietate în conformitate cu legile ruse, nu ucrainene, spun sursele. Unor fermieri li s-a permis să-și păstreze pământul cu condiția ca 70% din recoltă să meargă către Rusia sau autoritățile din Donețk și Lugansk”, mai arată Meduza. Citește și: Rusia a recoltat cereale de peste un miliard de dolari din teritoriul ocupat în Ucraina, arată o analiză a NASA Rusia a recoltat cereale de peste un miliard de dolari din teritoriul ocupat în Ucraina , arăta o analiză a NASA, publicată la 2 decembrie. Analiza arată că recolta ucraineană de cereale a fost neașteptat de mare și a putut fi strânsă în foarte mare măsură, mai puțin din teritoriile din zona frontului.

Rusia dezvoltă o flotă-fantomă pentru a păcăli sancțiunile  Foto: Twitter
Eveniment

Rusia dezvoltă o flotă-fantomă pentru păcăli sancțiunile

Rusia își dezvoltă o flotă-fantomă de zeci de petroliere pentru a păcăli sancțiunile occidentale, scrie The Times. Țările vestice au impus, de la 5 decembrie, un embargou asupra livrărilor rusești de petrol pe cale maritimă. În plus, țările vestice au interzis companiilor lor să mai asigure vapoarele care transportă petrol rusesc. Rusia dezvoltă o flotă-fantomă pentru a păcăli sancțiunile Și Financial Times a scris, acum câteva zile, despre această flotă „din umbră”. FT remarcă faptul că Rusia a cumpărat vase învechite. „Am văzut un număr destul de mare de vânzări către cumpărători anonimi în ultimele luni și, la câteva săptămâni după vânzare, multe dintre aceste tancuri petroliere apar în Rusia pentru a lua prima lor încărcătură de țiței”, a arătat, pentru FT, Craig Kennedy, expert în probleme rusești la Davis Center din cadrul Universității Harvard, care a urmărit navele. FT preciează că sunt 103 tancuri petroliere cumpărate de Rusia în acest an. Russia has quietly amassed a fleet of over 100 ageing tankers to help circumvent western restrictions on Russian oil sales following its invasion of Ukraine — by ⁦@OilSheppard⁩ ⁦@xtophercook⁩ https://t.co/EAUZ3k08Mc— Polina Ivanova (@polinaivanovva) December 2, 2022 În condițiile embargoului din UE, Rusia trebuie să vândă petrol la un preț redus către Turcia, India și China. „Rusia a achiziționat peste 100 de petroliere noi în acest an, adesea în mod anonim, deoarece pare să se concentreze pe piața asiatică, arată analizele. Andrei Kostin, un înalt oficial al unei bănci ruse, a declarat recent că Moscova va trebui să cheltuiască un trilion de ruble (12,9 miliarde de lire sterline) pentru a-și extinde flota de petroliere. Piața europeană absorbea aproximativ patru milioane și jumătate de barili de petrol pe zi dinspre Moscova, a declarat Chris Weafer, director executiv și analist pe zona Rusiei la Macro-Advisory, o firmă de consultanță. «Va putea transfera aproximativ două milioane și jumătate de barili pe piețele asiatice», a adăugat el”, explică The Times. Citește și: Firea toacă 500.000 de euro/an pe chiria pentru imobilul care vă găzdui sinecura pe care o conduce, ministerul Familiei. Ministerul își va majora numărul de angajați „Unii analiști din Rusia au avertizat că țările asiatice dețin acum toate cărțile în relațiile lor energetice cu Kremlinul. «Nu este nevoie să ne facem iluzii despre China, India sau chiar Turcia. Ei își vor urmări interesele naționale. Limita de preț înseamnă că așa-numitele țări prietene vor cere din ce în ce mai multe reduceri», a declarat Konstantin Selyanin, economist rus, pentru site-ul Uralpolit. «Rusia este un vânzător disperat”, a spus Weafer. „Trebuie să-și vândă petrolul și aceștia sunt singurii cumpărători»”, mai arată publicația britanică.

Rusia, drone și rachete din Iran (sursa: TASS)
Internațional

Rusia, drone și rachete din Iran

Rusia, drone și rachete din Iran. Moscova a trimis o comandă de sute de drone şi rachete balistice Teheranului, potrivit unei surse diplomatice de la Naţiunile Unite, transmite miercuri DPA. Rusia, drone și rachete din Iran "Ştim că Iranul intenţionează să-şi sporească, în cantităţi semnificative, livrările de vehicule aeriene fără pilot şi de rachete către Rusia", a declarat sursa, sub rezerva anonimatului. Decizia Moscovei ar fi motivată de lipsa acută de armament şi muniţii. "Nu cred că transporturile au fost deja încărcate, dar în mod clar ele au fost comandate", a adăugat sursa citată. Forţele ruse au folosit deja în Ucraina sute de drone Shahed-136, produse în Iran. Rusia a negat că ar fi folosit aşa-numite drone kamikaze, deşi în noiembrie Teheranul a recunoscut că a furnizat drone Rusiei. O rezoluţie adoptată de Consiliul de Securitate al ONU după încheierea acordului nuclear din 2015 cu Iranul îi interzice Teheranului asemenea acorduri privind armele. În luna octombrie, SUA, Regatul Unit, Franţa şi Germania au cerut o anchetă a ONU asupra atacurilor în care au fost folosite arme iraniene în Ucraina. Kuleba invocă "consecințe grave" Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a avertizat marţi Iranul în legătură cu "consecinţele" livrărilor sale de arme către Rusia, potrivit agenţiei de presă Ukrinform, citată de Xinhua. Citește și: A fi sau a nu fi în Schengen? Austria nu cedează, în ciuda asigurărilor Comisiei Europene că Bucureștiul îndeplinește condițiile, și refuză accesul României în clubul liberei circulații "Semnalul nostru către ei (partea iraniană) a fost foarte clar. În primul rând, fie vă opriţi, fie vă veţi confrunta cu o serie dintre cele mai grave consecinţe. În al doilea rând, indiferent ce beneficii aveţi de pe urma cooperării cu Rusia prin furnizarea de drone sau alte arme, pentru voi consecinţele negative vor depăşi orice beneficii", a spus Kuleba într-un briefing online. Kievul urmăreşte atent "fiecare pas" al Iranului în chestiunea cooperării tehnico-militare cu Rusia, a adăugat şeful diplomaţiei ucrainene.

SUA nu au permis Kievului să lovească în interiorul Rusiei Foto: Twitter
Eveniment

SUA nu au permis Kievului să lovească interiorul Rusiei

SUA nu au încurajat și nici nu au permis Kievului să lovească în interiorul Rusiei, a declarat secretarul de stat Antony Blinken. Declarația sa vine după ce Rusia a acuzat Ucraina că a lovit trei baze aeriene rusești, din care două se aflau la sute de kilometri în interiorul acestei țări. Este vorba de două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice, Engeles-2 și Riazan. SUA nu au permis Kievului să lovească în interiorul Rusiei „Nu i-am încurajat și nici nu am permis ucrainenilor să lovească în interiorul Rusiei, dar important este să înțelegem ce trăiesc ucrainenii în fiecare zi, cu agresiunea rusă în curs împotriva țării lor”, a declarat Blinken, citat de BBC. El a spus că este hotărât ca ucrainenii să dispună de „echipamentul de care au nevoie pentru a se apăra, pentru a-și apăra teritoriul, pentru a-și apăra libertatea”. Vorbind alături de el, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a subliniat că SUA nu vor împiedica Ucraina să-și dezvolte propria capacitate de lovituri pe rază lungă. Anterior, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american Ned Price a avut un același răspuns, fiind întrebat despre atacurile pe teritoriul Federației Ruse. El a menționat că nu deține informații că cineva și-ar fi luat responsabilitatea pentru aceste acțiuni. Oficialul american a spus că scopul SUA este de a ajuta Ucraina să-și apere independența, suveranitatea și integritatea teritorială. Citește și: Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice „Oferim Ucrainei tot de ce are nevoie pentru a folosi pe teritoriul ei, pe pământul ei, pentru a se proteja împotriva agresiunii ruse”, a comunicat Ned Price. Kievul nu și-a recunoscut implicarea în atacuri. The Wall Street Journal a citat, recent, oficiali americani care au declarat că SUA au modificat în secret lansatoarele de rachete HIMARS predate Kievului pentru a împiedica Ucraina să țintească rachete cu rază lungă de acțiune pe teritoriul rusesc, inclusiv rachete ATACMS (U.S. Army Tactical Missile System), care au o rază de acțiune de aproape 320 de kilometri. Surse anonime au declarat pentru WSJ că aceasta este o măsură de precauție pe care administrația Biden o consideră necesară pentru a reduce riscul de escaladare a unui război cu Moscova.

Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia

Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia: o analiză a informațiilor publice atât din ultimii ani, dar mai ales din ultimele luni, după invadarea Ucrainei de către regimul de la Kremlin, arată că guvernarea de la Viena a avut constant o atitudine mai favorabilă Moscovei. În plus, în martie 2022, Financial Times scria că Austria este considerată a fi „portavionul” spionajului rusesc. Un diplomat intervievat de Financial Times (FT) a apreciat că ministerul austriac al Apărării este practic un departament al GRU. Citește și: Marea miză a acestei ierni în Europa – testul de solidaritate al cetățenilor UE față de Ucraina: 40% vor sprijin nelimitat pentru țara invadată, 40% – limitat, 20% – nehotărâți Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia Cotidianul britanic susține, citând un diplomat aflat în misiune la Viena, că serviciul austriac de contraspionaj este atât de compromis încât, pentru o vreme, nu mai primea informații de la omologii din Vest. Iată cum au evoluat mesajele Austriei către Rusia, pe fondul invaziei din Ucraina: 11 aprilie 20222: Cancelarul austriac Karl Nehammer a vizitat Rusia, la inițiativa sa, și s-a întâlnit cu Vladimir Putin. A fost primul lider occidental care a făcut acest pas, după atacul Rusiei asupra Ucrainei. 13 aprilie 2022: După vizita la Moscova, Nehammer anunță că „deocamdată” nu se poate renunța la gazul rusesc. 27 mai 2022: Nehammer vorbește la telefon cu Putin, din nou la inițiativa Austriei. Austria acceptă să plătească gazele rusești în ruble, Bulgaria și Polonia, nu. August 2022: Austria este împotriva suspendării vizelor pentru cetățenii ruși. Țările baltice și nordice vor ca cetățenii ruși să nu mai fie primiți în Schengen. Poziția Austriei este susținută de Ungaria, Germania și Franța. Septembrie 2022: Austria a lansat o anchetă cu privire la o tentativă a presupușilor oficiali guvernamentali pro-ruși de la Viena de a crea un serviciu de informații în 2018. Efortul nu a reușit. Unii susțin însă că, dacă ar fi devenit operațional, noul serviciu de spionaj din acest stat al Uniunii Europene s-ar fi aflat sub influența Rusiei. Există întrebări dacă ministrul de externe al Austriei de la acea vreme, Karin Kneissl, era conștientă de acest efort. Acestea sunt elementele doar de după invazia, dar, înainte, partidele de dreapta din Austrai erau extrem de bine conectate la Kremlin. În 2018, Putin a fost invitat la nunta lui Karin Kneissl, pe atunci ministru de Externe. Imaginile cu liderul Rusiei dansând cu Kneissl au devenit virale. Abia în mai 2022, ea a demisionat din consiliul de administrație al Rosneft. Foto: Kremlin.ru În 2021, cancelarul austriac de la acel moment, Sebastian Kurz, s-a declarat de acord ca vaccinurile rusesc, Sputnik V, sau cel chinezesc, Sinopharm, împotriva COVID-19 să fie produse în ţara sa, dacă obţin o autorizaţie de introducere pe piaţă în Uniunea Europeană. Fostul cancelar austriac Sebastian Kurz și Putin, în 2018 Foto: Kremlin.ru

Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei

Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat noile bombardamente de luni ale Rusiei asupra Ucrainei, într-o postare pe pagina sa de Twitter, lansând un apel către comunitatea internaţională să-şi crească presiunile asupra Moscovei pentru a pune capăt agresiunii acesteia în Ucraina. Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei "Condamnăm cu fermitate atacurile repetate ale Rusiei asupra civililor din Ucraina, a obiectivelor civile şi celor de infrastructură critică. Comunitatea internaţională ar trebui să-şi întărească presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul. Doar în acest mod putem pune capăt suferinţei şi pierderilor de vieţi" omeneşti, a subliniat Maia Sandu în mesajul său. Un nou val de atacuri cu rachete ruseşti a vizat luni Ucraina, ducând la alte întreruperi de curent electric şi apă într-o ţară care se confruntă deja cu o criză energetică, Moscova făcând din aceste infrastructuri ţinta sa prioritară în plină iarnă. Loviturile au survenit în aceeaşi zi în care a intrat în vigoare mecanismul de plafonare a preţului de vânzare a petrolului rusesc decis de Occident, care încearcă astfel să secătuiască finanţele Moscovei pentru efortul militar. Resturi de rachetă, la Briceni Pe fondul atacului cu rachete asupra Ucrainei, fragmente dintr-o rachetă au fost descoperite în oraşul Briceni, din nordul Republicii Moldova, care se învecinează cu Ucraina. Ministerul Apărării de la Chişinău nu a oferit deocamdată detalii despre provenienţa rachetei găsite într-o livadă de lângă Briceni, precizând doar că geniştii s-au deplasat la faţa locului. Presa rusă a scris că, din imagini, racheta pare a fi ucraineană, notează portalul NewsMaker.md. La rândul său, într-un comunicat citat de Deschide.md, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) condamnă în termenii cei mai duri atacurile brutale cu rachete ale Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, subliniind că aceste acţiuni nejustificate provoacă consecinţe dramatice în Ucraina, lăsând oamenii fără electricitate, agent termic şi, în unele cazuri, fără apă. Citește și: Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice "Misiunile diplomatice ale Republicii Moldova din Ucraina monitorizează cu atenţie evoluţia situaţiei de securitate. Reamintim că cetăţenii moldoveni din Ucraina se pot adresa în cazul oricărei situaţii excepţionale ambasadei de la Kiev sau consulatului de la Odesa pentru asistenţă consulară de specialitate", precizează MAEIE. Totodată, diplomaţia moldoveană menţionează că atacurile de luni sunt încă o dovadă de agresiune inacceptabilă asupra obiectivelor civile ucrainene de importanţă vitală, care afectează inclusiv Republica Moldova.

România nu mai importă petrol din Rusia Foto: Facebook
Politică

România nu mai importă petrol din Rusia

Începând de azi, România nu mai importă petrol din Rusia. Măsura este urmarea faptului că Uniunea Europeană a impus un embargou asupra importurilor de petrol din Rusia, importuri pe cale maritimă. De la 5 februarie 2023 va intra în vigoare și embargoul pentru alte produse petroliere rafinate provenind din Rusia. Ungaria și Slovacia, care nu au acces la mare, vor continua să primească petrol rusesc prin conducta Drujba. România nu mai importă petrol din Rusia Anul acesta, Rusia a încasat pe livrările de petrol către România peste 2,3 miliarde de euro, conform cifrelor Eurostat, citate de Euronews. Însă, scrie site-ul Panorama, valoarea petrolului exportat de România în UE a crescut, în primele opt luni din 2022, de cinci ori față de anul precedent, ajungând la circa 245 milioane de euro. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a susținut că rafinăriile din România nu vor avea probleme. „Toți cei trei operatori ne-au informat că au deja contracte cu surse alternative. Deci nu vor mai importa petrol din Federația Rusă. Evident că în a doua parte a lunii decembrie vom vedea cum evoluează prețurile (...) Am avut discuții de-a lungul acestei perioade cu absolut toți operatorii cu privire la importurile de țiței, nu avem absolut nicio problemă, suntem pregătiți, sunt rute alternative, sunt furnizori alternativi, absolut toți producătorii, și asta s-a confirmat la începutul săptămânii trecute, au rută alternativă și aprovizionează în mod curent rafinăriile din România cu țiței non rusesc”, a spus Popescu, la Antena 3. Citește și: Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice

Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice Foto: twitter
Eveniment

Ucraina lovit baze adăpostesc bombardierele strategice

Ucraina a lovit, noaptea trecută, două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice, Engeles-2 și Riazan. Surpriza este cu atât mai mare cu cât aceste baze se află relativ departe de Ucraina. Ucraina a lovit baze care adăpostesc bombardierele strategice Însă regimul de la Kiev pare să fi dezvoltat o dronă capabilă să străbată circa 1.000 de kilometri, scriu analiști pro-Ucraina pe rețelele sociale. Bombardierele erau folosite pentru lovituri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Cel puțin o explozie de proporții a avut loc la o bază aeriană militară rusă din regiunea Saratov, la aproximativ 600 de kilometri est de Ucraina, în timp ce o altă explozie a fost raportată de presa de stat rusă la un aerodrom de lângă Riazan, la sud-est de Moscova. В Энгельсе на аэродроме стратегической авиации взрыв, пишут что повреждены два Ту-95. Предположительно — атака дрона. До ближайшего аэродрома Украины больше 700 км. Я думаю скорее ракету уронили просто. pic.twitter.com/QoSSqHxlDM— IanMatveev (@ian_matveev) December 5, 2022 Postările pe rețelele de socializare ale locuitorilor din orașele Engels și Saratov păreau să arate o explozie de mari dimensiuni la baza aeriană Engels-2 în jurul orei locale 6.00 a.m. pe 5 decembrie. Canalul independent rusesc de pe Telegram, Astra, a citat surse care vor să își păstreze anonimatul care au afirmat că o dronă neidentificată s-a prăbușit în bază avariind două bombardiere Tu-95 cu rază lungă de acțiune. Doi militari ar fi fost răniți. Conform unor informații, aerodromul militar Engels-2 era folosit ca bază de lansare pentru lovituri aeriene Tu-95 în interiorul Ucrainei. În plus, agenția de presă RIA Novosti, controlată de statul rus, a transmis că a avut loc o explozie la depozitul de carburanți de la un aerodrom din afara orașului Riazan, la aproximativ 200 de kilometri sud-est de Moscova. Potrivit informațiilor, trei persoane au fost ucise și șase rănite în incident, iar un avion a fost avariat. Explosions also reported at the Dyagilevo military airfield in Ryazan, Russia.Some of Russia’s strategic bombers are currently there. Looks like Ukraine struck 2 air bases deep in Russia today. Engels air base in Saratov was also hit. pic.twitter.com/4TcubEa0SO— Visegrád 24 (@visegrad24) December 5, 2022 Agenția de știri Visegrad 24 a relatat că explozia a avut loc la aerodromul militar Diaghilevo, care este, de asemenea, o bază de bombardiere strategice. Citește și: GRAFICĂ România, țara din UE cu cel mai mic procent al tinerilor care au o diplomă universitară. Capitala Lituaniei și Țara Bascilor, procentele cele mai mari

Putinismul lui Macron deranjează și Germania (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Putinismul lui Macron deranjează și Germania

Putinismul lui Macron deranjează și Germania. Politicienii din coaliţia aflată la guvernare în Germania, formată din Partidul Social Democrat (SPD), Verzii şi Partidul Liberal Democrat (FDP) au respins duminică afirmaţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron cu privire la o posibilă viitoare arhitectură de securitate în Europa. Putinismul lui Macron deranjează și Germania Expertul SPD în politică externă Nils Schmid a declarat în ediţia de duminică a ziarului Die Welt: "Cuvintele lui Macron sunt surprinzătoare. NATO nu a ameninţat niciodată Rusia, dar a creat un cadru comun pentru aspecte de securitate prin Actul Fondator NATO-Rusia". Acum, a spus el, se pune problema asigurării securităţii europene în faţa şi împotriva Rusiei: "Atât timp cât Rusia urmăreşte o politică externă imperialistă nu este posibilă o ordine paneuropeană a păcii care să includă Rusia". Preşedintele Macron a declarat într-un interviu acordat sâmbătă postului francez TF1 că a discutat despre viitoarea arhitectură de securitate în Europa cu preşedintele Joe Biden în timpul recentei sale vizite în Statele Unite. "Aceasta înseamnă că unul din punctele esenţiale pe care trebuie să le soluţionăm - aşa cum a spus mereu preşedintele Putin - este teama că NATO va ajunge chiar la porţile sale şi desfăşurarea de arme care ar putea ameninţa Rusia. Acest aspect va face parte din chestiunile ce ţin de pace. Şi de aceea trebuie să îl pregătim", a spus Macron. Citește și: Macron, din nou de neînțeles: cere Occidentului să ofere Rusiei „garanții de securitate”, deși forțele Moscovei bombardează civili și rețele de utilități în Ucraina. Stupoare la Kiev Ulrich Lechte, expert în politică externă al FDP, a lăudat eforturile diplomatice ale preşedintelui francez, dar a lăsat să se înțeleagă că nu sunt eficiente: "O iniţiativă bună, dar disponibilitatea Rusiei şi a Ucrainei este condiţia de bază pentru astfel de negocieri. Agresiunea a venit întotdeauna de la Moscova". Jurgen Trittin, din partea Verzilor, a declarat pentru Die Welt: "Garanţiile de securitate sunt importante, dar nu în mod unilateral. Cei care le cer trebuie să prezinte mai întâi garanţiile de securitate promise Ucrainei".

Putin vrea să controleze strâns Yandex (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea să controleze strâns Yandex

Putin vrea să controleze strâns Yandex. Un apropiat al lui Vladimir Putin, Aleksei Kudrin (foto), a anunţat luni că s-a alăturat grupului Yandex, gigantul rus în domeniul noilor tehnologii, într-un moment în care Kremlinul îşi întăreşte puterea asupra sectorului digital, în plin conflict cu Ucraina, potrivit Interfax. Părăseşte șefia Curții de Conturi "Am acceptat o ofertă a Yandex pentru a deveni consilier pentru dezvoltarea companiei", a declarat fostul ministru al finanţelor pe Telegram, adăugând că va avea drept misiune "asigurarea dezvoltării companiei pe termen lung, pe toate pieţele, inclusiv pe plan internaţional". Kudrin, 62 de ani, a anunţat săptămâna trecută că părăseşte șefia Curții de Conturi. Media ruse au informat că el se va alătura Yandex pentru a ocupa o funcţie importantă. Sectorul de noi tehnologii ruse a fost puternic afectat de sancţiunile occidentale adoptate împotriva Rusiei după declanşarea ofensivei sale împotriva Ucrainei, iar Kremlinul caută să dezvolte o strategie pentru a înlocui giganţii occidentali şi produsele lor. Putin vrea să controleze strâns Yandex Kudrin a fost ministru de finanţe între 2000 şi 2011. El a rămas un apropiat al lui Putin după ce a plecat din guvern. Numirea lui la Yandex ilustrează importanţa pe care Kremlinul o acordă acestui "portdrapel" al noilor tehnologii din Rusia şi dorinţa acestuia de a-l controla mai bine. Citește și: Macron, din nou de neînțeles: cere Occidentului să ofere Rusiei „garanții de securitate”, deși forțele Moscovei bombardează civili și rețele de utilități în Ucraina. Stupoare la Kiev Conştient de sarcinile care îi sunt trasate, Kudrin a dat asigurări luni că se va strădui să "ajute Yandex să-şi menţină cultura managerială şi tehnologică unică", pentru ca această companie să rămână "independentă" şi "cea mai bună în domeniul înaltelor tehnologii din Rusia". Yandex este înregistrată în Olanda şi dispune de filiale europene, britanice şi americane, însă esenţialul activităţilor sale este în Rusia şi în ţările rusofone. Compania Yandex a creat motorul de căutare din Rusia şi este totodată un actor dominant al serviciilor de taxi şi de livrare într-o bună parte din lumea rusofonă. Yandex a implementat acest serviciu și în România, sub numele Yango, dar s-a retras după acumularea de pierderi importante.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră