duminică 21 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2434 articole
Internațional

Rusia: încă 147.000 de tineri, recrutați

Rusia: încă 147.000 de tineri, recrutați. În Rusia începe campania obişnuită de recrutare de primăvară, a anunţat sâmbătă site-ul de ştiri RBK. Rusia: încă 147.000 de tineri, recrutați Sursa respectivă precizează că decretul privind operaţiunea a fost semnat de preşedintele Vladimir Putin şi îl citează pe contraamiralul Vladimir Ţimlianski din Marele Stat-Major, potrivit căruia vor fi chemaţi sub arme circa 147.000 de tineri din cei 700.000 încorporabili. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ţimlianski a subliniat că noii recruţi nu vor fi trimişi să lupte în Ucraina. El a declarat vineri că, pentru prima dată, convocările vor fi trimise de districtele militare şi sub formă electronică; până acum, ordinele erau trimise doar prin poştă, procedură care va continua acolo unde nu există mijloace informatice. Citește și: Victorie majoră pentru regimul Zelenski: un arhimandrit al Lavrei Pecerska a trecut de partea bisericii autocefale a Ucrainei și a fost numit stareț. Mitropolitul pro-rus ar fi arestat Campania de recrutare este prima din cele două programate anul acesta şi se va încheia în 15 iulie. Serviciul militar cu durata de cel puţin un an este obligatoriu pentru cetăţenii ruşi de sex masculin cu vârste între 18 şi 27 de ani.

Rusia: încă 147.000 de tineri, recrutați (sursa: RIA Novosti)
Victorie majoră pentru regimul Zelenski: biserica autocefală ucrainenă a instalat un stareț la Lavra Pecerska, desprins din biserica subordonată Rusiei
Eveniment

Victorie majoră pentru regimul Zelenski

Victorie majoră pentru regimul Zelenski: un arhimandrit al Lavrei Pecerska a trecut de partea bisericii autocefale a Ucrainei și a fost numit stareț, anunță Orthodox Times. Mitropolitul pro-rus Pavel ar fi fost plasat, în această dimineață, în arest la domiciliu. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Victorie majoră pentru regimul Zelenski „Într-o evoluție deosebit de importantă în ceea ce privește formarea noului regim pentru Mănăstirea Lavra din Kiev, Arhimandritul Avraam s-a alăturat Bisericii Ortodoxe Autocefale a Ucrainei, Mitropolitul Epifaniy al Kievului numindu-l stareț al mănăstirii. După cum se precizează pe site-ul oficial al Bisericii Ortodoxe din Ucraina, arhimandritul Avraam a făcut apel la mitropolitul Epifaniy pentru a-l accepta în Biserica Ortodoxă din Ucraina. Mitropolitul Kievului i-a acceptat cererea și l-a binecuvântat pe Arhimandritul Avraam pentru a-și îndeplini îndatoririle de stareț al mănăstirii, aflată sub jurisdicția Bisericii Autocefale”, scrie Orthodox Times. Citește și: Probabil cea mai dură bătălie pe care Zelenski o dă acum: evacuarea călugărilor pro-ruși, afiliați Patriarhiei Moscovei, din Lavra Pecerska, fondată în 1051 Serviciul de Securitate al Ucrainei a percheziționat, în dimineața de 1 aprilie, Lavra Pecersk din Kiev, unde își are sediul Biserica Ortodoxă Ucraineană (BOU), subordonată Rusiei. Ulterior, Mitropolitul Pavel, starețul complexului mănăstiresc, a anunțat că ar fi fost plasat în arest la domiciliu. ⚡️Media: SBU suspects Moscow-backed Orthodox Church metropolitan of supporting Russia's war.The Security Service of Ukraine (SBU) issued a notice of suspicion against the abbot of Kyiv Pechersk Lavra, Metropolitan Pavlo Lebid, for "inciting inter-religious hatred and justifying… pic.twitter.com/hr1TzJC1hI— Ukraine War Now ✙ (@uarealitynow) April 1, 2023 Într-un videoclip, înregistrat în fața complexului mănăstiresc, Mitropolitul Pavel a declarat că este învinuit de incitare la ură inter-religioasă și justificarea agresiunii ruse. De asemenea, potrivit lui, ofițerii Serviciului de Securitate i-au spus că „a blestemat copii președintelui”. Într-adevăr, acum câteva zile, el a spus că Dumnezeu nu-l va uita pe Zelenski și pe familia sa. „Lacrimile noastre nu vor cădea pe pământ, ci peste capul tău”, a mai spus mitropolitul pro-rus. Foto: Twitter Potrivit unei publicații rusești pro-Kremlin, Gazeta.ru, forțele de ordine ale Kievului au izolat mănăstirea, împiedică accesul credincioșilor și percheziționează locuința mitropolitului pro-rus Pavel.

Cea mai dură bătălie pe care Zelenski o dă acum Foto: Twitter
Internațional

Cea mai dură bătălie pe care Zelenski o dă acum

Probabil cea mai dură bătălie pe care Zelenski o dă acum: evacuarea călugărilor pro-ruși, afiliați Patriarhiei Moscovei, din Lavra Pecerska, mănăstire fondată în 1051. La 10 martie, ministerul ucrainean Culturii a publicat o declarație potrivit căreia călugării din ramura ucraineană a Bisericii Ortodoxe Ruse trebuie să părăsească Lavra Pecerska („Pecerska” înseamnă „peșteră”) din Kiev. Starețul mănăstirii a fost decorat de Vladimir Putin. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online ??☦️ Bishop Sabbas, right-hand man of Patriarch Kirill of Moscow & All Rus, has denounced Zelenskyy and his satanic regime:“What Zelensky and his supporters are doing today in the Kiev-Pechersk Lavra, in other monasteries and churches of Little Rus', is reminiscent of the worst… pic.twitter.com/xaWcwc7yRW— Orthodox Canonist (@OCanonist) March 29, 2023 Cea mai dură bătălie pe care Zelenski o dă acum Inițial, călugării de la Lavra Pecerska au refuzat să plece, dar azi au fost difuzate filmări care arată că unii dintre ei părăsesc mânăstirea și evacuează bunurile. Unele icoane au fost luate de pe pereți. Poliția din Kiev a oprit mașini care plecau din mănăstire, în care au descoperit bunuri de patrimoniu. Contractul de închiriere al bisericii ortodoxe afiliate Moscovei la Lavra Pecerska din Kiev - numită Lavra Superioară - a expirat la 1 ianuarie, iar guvernul ucrainean a decis să nu prelungească contractul de închiriere. Lavra Pecerska Însă majoritatea călugărilor, susținuți de sute de credincioși, pare că refuză să plece și se vor opune evacuării forțate. „Mănăstirea, care datează de 980 de ani, a devenit un simbol al divizării dintre Patriarhul rus de la Moscova și liderii Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care s-au despărțit după prăbușirea Uniunii Sovietice. Biserica independentă a fost recunoscută în 2018 de către patriarhul de Constantinopol, primul între egali dintre sediile Ortodoxiei Orientale, spre indignarea patriarhatului de la Moscova, care coordona biserica ucraineană din 1686. Guvernul, care susține biserica independentă, deține locul mănăstirii și a cerut starețului și celor 500 de călugări, novici și teologi să se evacueze până miercuri. Exeuctivul susține că călugării au efectuat lucrări de construcție neautorizate, încălcând termenii contractului de închiriere, și îi acuză, de asemenea, că adăpostesc simpatizanți pro-ruși și chiar spioni”, scrie The Times. Metropolitan Pavel, viceroy of the Kiev-Pechersk Lavra, turned to Zelensky and stated that the Lord would not forgive him and his family for the eviction of representatives of the UOC from the Lavra. "I tell you and your pack that our tears will not fall https://t.co/4UnWqzPPz2… pic.twitter.com/R1vKpBh5KQ— Victor vicktop55 (@vicktop55) March 30, 2023 Șeful statului ucrainean, blestemat de ierarhii lui Putin Azi, mitropolitul Pavel Lebed, care conduce biserica, l-a atacat dur pe președintele Zelenski: „Lacrimile noastre nu vor cădea pe pământ, ele vor cădea pe capul tău… Dumnezeu nu te va ierta nici pe tine, nici pe familia ta… Te așteaptă mizeria, așa că teme-te". Călugării de la Lavra din Kiev-Pecerska nu vor părăsi mănăstirea și își vor apăra până la capăt drepturile de a trăi și de a se ruga între zidurile mănăstirii, a mai spus Mitropolitul Pavel. Citește și: PSD, PNL și UDMR, vot în bloc pentru „albirea” abuzului în serviciu până la 250.000 de lei. AUR a acceptat tacit: abțineri pe toată linia. Doar USR și patru neafiliați au votat „împotrivă” Patriarhul Ilie al Georgiei și Patriarhul Ioan al Antiohiei și-au exprimat sprijinul pentru călugării din Lavra Pecerska a Kievului. Și patriarhul Serbiei, Porfirie, a reacționat extrem de dur.

George Simion, întâlnire cu ofițer FSB (sursa: Facebook/George Simion)
Politică

George Simion, întâlnire cu ofițer FSB

George Simion, întâlnire cu ofițer FSB. Liderul AUR a postat o intervenție video pe Facebook marți seară în încercarea de a deturna dezvăluirea fostului ministru al Apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Simion a împroșcat cu acuzații împotriva presei și a "argumentat" că informațiile care apar vor doar să limiteze creșterea AUR în sondaje. Simion se bate în piept cu sondajele "Le e foarte frică de noi", spune liderul AUR în video-ul înregistrat live pe Facebook. "A ieșit o conservă de la Chișinău să spună că Simion s-a văzut cu șeful securității din Rusia la Cernăuți. Minciună. Nu m-am văzut în viața mea cu Mark Tcaciuc de care zice Șalaru, nici cu șeful spionajului rusesc", a mai spus Simion. Anatol Şalaru a declarat într-un interviu acordat pentru În Linie Dreaptă că, în urmă cu 12 ani, actualul lider al AUR, George Simion, s-a întâlnit cu un şef al FSB. Şalaru a menționat că informaţia i-a fost comunicată de directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova. "Era perceput ca un unionist din România, care vrea unirea cu... aşa îl percepeam şi eu, că este un unionist şi pentru mine asta însemna foarte mult, şi eu sunt unionist. Şocul cel mare a venit când el a fost expulzat din Moldova şi nu mi-am dat seama de ce. Cum poate să fie expulzat cineva care este unionist, prietenul Republicii Moldova? (...) Atunci eu, fiind deputat, am mers, am avut o întâlnire cu directorul de la SIS, pe care l-am întrebat de ce şi-a permis să îl expulzeze. (...) Şi el mi-a spus că a coordonat toate acţiunile cu serviciile din România şi a fost informat şi i-a informat din timp de expulzarea lui Simion. George Simion, întâlnire cu ofițer FSB Şi el mi-a spus că George Simion este monitorizat de mulţi ani de serviciile din Moldova, de serviciile din Ucraina, care au fixat şi au trimis datele şi în R. Moldova şi probabil şi în România (...) că în 2011, nu mai ştiu luna, George Simion la Cernăuţi s-a întâlnit cu rezidentul FSB-ului şi că acţiunile lui George Simion nu sunt ceea ce credem noi că sunt. Asta mi-a zis directorul SIS de atunci. Eu nu i-am cerut acte. Mi-a zis că la noi în Moldova George Simion se întâlneşte des cu Mark Tkaciuk, care era omul serviciilor ruseşti. (...) Eu nu am făcut cunoştinţă cu documentele şi mă bazez pe ce mi-a spus atunci directorul SIS-ului, care era foarte bine informat. Citește și: VIDEO Filmarea cu Maia Sandu așteptând să cumpere flori, la piață, virală. Visegrad 24: „Ea este tipul de lider necorupt, modest, de care Moldova are nevoie cu disperare” Pentru mine a fost un şoc, nu l-am crezut, nu am acceptat, dar când am văzut ulterior toate acţiunile lui, încercările lui de a destabiliza situaţia şi de a compromite unioniştii... (...) "Ăla (ofițerul FSB - n.r.) era rezident la Cernăuţi. De ce s-a dus George Simion? Ce să negocieze George Simion cu rezidentul altui stat? Subordonare, păi el face politica lor. El promovează politica pro-rusească în România şi în cazul de faţă de Simion nu poţi să spui că asta sunt convingerile lui. El de 12 ani colaborează. Ăştia dacă te-au agăţat, acolo te ţin", a spus fostul ministru de la Chișinău.

Putin, prima mutare pe tabla nucleară (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, prima mutare pe tabla nucleară

Putin, prima mutare pe tabla nucleară. Ucraina a cerut duminică convocarea urgentă a unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU şi a cerut statelor occidentale şi Chinei să determine Rusia să înceteze "şantajul nuclear", în timp ce NATO a criticat "retorica" nucleară "periculoasă şi iresponsabilă" a Moscovei, după anunţul preşedintelui rus Vladimir Putin că Rusia va staţiona arme nucleare tactice în Belarus ca represalii faţă de intenţia Marii Britanii de a oferi Ucrainei muniţii cu uraniu sărăcit. NATO nu crede în promisiunile Moscovei "Ucraina aşteaptă din partea Marii Britanii, Chinei, Statelor Unite şi Franţei acţiuni eficace pentru a contracara şantajul nuclear al Kremlinului", a indicat Ministerul ucrainean de Externe într-un comunicat. "Cerem ca o reuniune extraordinară a Consiliului de Securitate al ONU să fie convocată imediat în acest scop", adaugă acesta. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În acest timp, NATO a denunţat "retorica" nucleară "periculoasă şi iresponsabilă" a Moscovei. "NATO rămâne vigilentă şi monitorizăm îndeaproape situaţia. Nu am observat nicio schimbare în postura nucleară a Rusiei care să ne determine să ne-o ajustăm pe a noastră", a declarat purtătoarea de cuvânt a NATO Oana Lungescu. "Rusia şi-a încălcat sistematic angajamentele asupra controlului armamentelor, cel mai recent suspendându-şi participarea la Tratatul Noul START", a adăugat ea. Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat sâmbătă că arme nucleare tactice ale armatei ruse vor fi staţionate în Belarus. Putin, prima mutare pe tabla nucleară Întrebat de ce a luat o asemenea decizie acum, liderul de la Kremlin a spus că acesta este un răspuns faţă de intenţia Marii Britanii de a furniza Ucrainei obuze perforante cu uraniu sărăcit. El a apreciat că Rusia nu face astfel nimic "neobişnuit", întrucât Statele Unite au "desfăşurat de mult timp" arme nucleare în ţările cu care sunt aliate, menţionând Germania, Turcia, Olanda, Belgia, Italia şi Grecia. Preşedintele rus a precizat că aceste arme nu vor fi cedate Belarusului, întrucât "nici Statele Unite nu le cedează aliaţilor lor". El a estimat că acordul cu Belarusul pentru amplasarea de arme nucleare tactice în această ţară nu contravine obligaţiilor internaţionale ale Rusiei asupra neproliferării nucleare. Putin a mai anunţat că zece avioane ale armatei belaruse au deja adaptate pentru lansarea armelor nucleare tactice, pe 3 aprilie va începe instruirea militarilor belaruşi, iar pe 1 iulie se va încheia construcţia unui siloz în Belarus pentru stocarea acestor arme. Liderul rus răspunde și cu uraniu sărăcit Mai mult, Putin a avertizat că Rusia ar putea folosi şi ea obuze cu uraniu sărăcit în războiul din Ucraina, dacă armata acesteia din urmă va obţine astfel de muniţii. "Avem, fără exagerare, sute de mii de asemenea obuze", dar deocamdată nu au fost folosite, a spus preşedintele rus. Ministerul britanic al apărării a anunţat săptămâna aceasta că cele 14 tancuri Challenger 2 pe care Marea Britanie le va oferi Ucrainei pentru a o ajuta în războiul cu Rusia vor fi echipate cu obuze perforante care conţin uraniu sărăcit. Muniţiile cu uraniu sărăcit, folosite deja de SUA în războaiele din Irak şi în bombardamentele NATO asupra fostei Iugoslavii în 1999, sunt utilizate în proiectilele antitanc, având o eficienţă deosebită în perforarea blindajelor. SUA vor să pară relaxate Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a anunţat că UE este pregătită să adopte noi sancţiuni împotriva Belarusului dacă această ţară acceptă desfăşurarea unor arme nucleare ruseşti pe teritoriul său. "Găzduirea de către Belarus a unor arme nucleare tactice ruseşti constituie o escaladare iresponsabilă şi o ameninţare pentru securitatea europeană. Belarusul încă mai poate să oprească asta, este alegerea sa. UE rămâne pregătită să reacţioneze prin noi sancţiuni", a transmis Borrell duminică pe Twitter. Citește și: Patriarhul Daniel s-ar fi rugat, de Bunavestire, pentru sănătatea patriarhului Rusiei, Kiril, susținător al invaziei rusești în Ucraina La Washington, purtătorul de cuvânt al Casei Albe pentru securitate naţională, John Kirby, a declarat că Statele Unite nu au în acest stadiu niciun indiciu că Rusia "ar intenţiona să recurgă la arme nucleare în Ucraina" şi deocamdată pentru SUA nimic nu justifică "schimbarea poziţionării în materie de descurajare strategică".

Putin, primul pas nuclear împotriva Ucrainei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, primul pas nuclear împotriva Ucrainei

Putin, primul pas nuclear împotriva Ucrainei. Rusia a convenit cu Belarusul că va staţiona arme nucleare tactice pe teritoriul acestei ţări, a declarat preşedintele Vladimir Putin, citat de agenţia TASS. Putin, primul pas nuclear împotriva Ucrainei O astfel de măsură nu ar încălca acordurile de neproliferare nucleară, a spus Putin, notând că Statele Unite au desfăşurat arme nucleare pe teritoriul unor aliaţi europeni. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a ridicat de mult timp problema staţionării de arme nucleare tactice în Belarus, a adăugat Putin. "Am convenit cu Lukaşenko că vom amplasa arme nucleare tactice în Belarus fără încălcarea regimului de neproliferare", a mai spus preşedintele rus, citat de TASS. Citește și: Forțele ruse, măcelărite și demoralizate la Bahmut, ofensiva este aproape oprită. Ucraina pregătește o contraofensivă Rusia va finaliza până la 1 iulie construcţia unui siloz pentru arme nucleare tactice în Belarus, a indicat liderul de la Kremlin. El a precizat că Rusia nu va transfera în fapt controlul acestor arme Minskului. Rusia are staţionate deja în Belarus zece avioane capabile să poarte arme nucleare tactice, a menţionat Putin.

Bunurile rusești înghețate, greu de confiscat. Cum ar fi yacht-ul "Solaris" al lui Abramovici (sursa: TASS)
Internațional

Bunurile rusești "înghețate", greu de confiscat

Bunurile rusești "înghețate", greu de confiscat. Uniunea Europeană intenţionează să acorde prioritate unor active ruseşti în valoare de sute de miliarde de euro, în cadrul unui proiect fără precedent de confiscare, a explicat vineri agenţiei France Presse coordonatorul operaţiunii, înaltul funcţionar suedez Anders Ahnlid. Bunurile rusești "înghețate", greu de confiscat Într-un dialog cu AFP la Stockholm, oficialul a recunoscut că "nimic nu este simplu" însă privinţa planului, însă Europa intenţionează să fie "inovatoare". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Averile ruseşti sunt peste tot, de la iahturi luxoase la rezervele din străinătate ale băncii centrale, însă confiscarea lor legală nu este uşoară. "Mijloacele legale acceptabile sunt greu de găsit", a explicat şeful grupului de lucru al UE reunit pentru prima dată săptămâna trecută. Cetăţenii ruşi vizaţi de sancţiuni după ce Rusia a invadat Ucraina contestă în prezent în justiţie motivele măsurilor luate împotriva lor. Unul din cazurile reprezentantive este cel în care Tribunalul Uniunii Europene a suspendat la începutul lui martie o parte din sancţiunile împotriva pilotului rus de Formula 1 Nikita Mazepin, fiul proprietarului şi directorului general al producătorului de chimicale Uralchem. "Asta dovedeşte că Uniunea noastră europeană este bazată pe statul de drept", a subliniat Ahnlid în privinţa demersului respectiv. Mondial, precedente puține AFP observă că este pentru prima dată în istorie când UE nu doar îngheaţă active, ci intenţionează să le confişte şi să redistribuie capitalul sau cel puţin dobânzile. Chiar şi la nivel mondial există puţine precedente în acest sens, cum ar fi confiscarea activelor irakiene de către Statele Unite, în timp ce Irakul era condus de dictatorul Saddam Hussein. Ahnlid a fost numit luna trecută şi nu riscă să anunţe o dată la care Ucraina va primi primii bani luaţi de la ruşi. "Sperăm să obţinem rezultate în timpul preşedinţiei noastre", a spus el, referindu-se la preşedinţia UE, asigurată de Suedia până la sfârşitul lui iunie. "Sunt însă dosare complicate. Vor fi aspecte pe termen scurt şi pe termen lung", a insistat diplomatul suedez, care a lucrat şi la primele pachete de sancţiuni împotriva Rusiei după anexarea Crimeei în 2014. "Trebuie să fim puţin mai inovatori dacă dorim să progresăm", a adăugat el. Banii Rusiei, mai ușor de confiscat Juriştii fac distincţii între averile private îngheţate de guvernele occidentale, cum ar fi un iaht al unui oligarh, şi bunurile publice, cum ar fi rezervele valutare ale băncii centrale ruse. Acestea din urmă sunt mai mari - aproape 300 de miliarde de dolari, potrivit Uniunii Europene - şi totodată mai uşor de confiscat din punct de vedere legal. În cazul activelor private, măsurile de protecţie juridică din statele occidentale permit confiscarea permanentă doar cu condiţii foarte stricte, cum ar fi cazurile în care provin din infracţiuni. În Statele Unite, Congresul încearcă să stabilească cum ar putea fi modificată legislaţia pentru a permite confiscarea permanentă, însă puterea executivă condusă de preşedintele Joe Biden este în continuare prudentă. Firmele-paravan îngreunează situația Ahnlid a arătat că una din opţiuni ar fi confiscarea doar a veniturilor sau dobânzilor, nu a activelor în sine. Grupul său de lucru precizează că UE nu a identificat încă averile respective, însă speră că se vor face progrese în acest sens până la sfârşitul lui mai. "Despre ce active vorbim şi unde se află? Încă nu este totul atât de clar cât ar trebui", a spus oficialul suedez. Citește și: Soarta peninsulei Crimeea, marea necunoscută a războiului din Ucraina: secretarul de stat american Blinken, evaziv pe subiect, spune că „e o decizie pe care trebuia să o ia Ucraina” Confiscările sunt îngreunate şi de numărul mare de bunuri private implicate, care sunt în multe cazuri protejate de firme-paravan. Cu toate dificultăţile, diplomatul consideră că "este firesc" ca agresorii să plătească pentru "repararea distrugerii brutale a Ucrainei", care continuă şi în prezent.

Zelenski, din nou în cel mai periculos loc de pe linia frontului Foto: Twitter
Eveniment

Zelenski, în cel mai periculos loc de pe linia frontului

Președintele Volodimir Zelenski a fost din nou în cel mai periculos loc de pe linia frontului cu Rusia, la Bakhmut, pentru a-i decora pe militarii care luptă aici. El a mai vizitat oraș - epicentrul unei ofensive rusești - în decembrie 2022. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Zelenski, din nou în cel mai periculos loc de pe linia frontului „În timpul unei vizite de lucru în regiunea Donețk, președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, a vizitat pozițiile de front ale armatei ucrainene din zona Bakhmut și a decorat militarii. Șeful statului a ascultat rapoarte privind situația operațională și desfășurarea ostilităților pe linia frontului, a discutat cu militarii și le-a mulțumit pentru apărarea Ucrainei, informează biroul președintelui. «Sunt onorat să mă aflu astăzi aici, în estul țării noastre, în Donbas, și să îi premiez pe eroii noștri, să vă mulțumesc, să dau mâna cu voi. Vă mulțumesc pentru că ați protejat statul, suveranitatea, estul Ucrainei», a declarat Zelenski”, scrie Ukrinform Zelensky: «Donetsk region. The frontline positions of the Ukrainian military in the Bakhmut area. I’m honored to be here today to award our heroes. To shake hands &thank them for protecting the sovereignty of our country.Glory to each &every one who is now fighting for ??! » pic.twitter.com/ftCMnkK86L— ✙ Albina Fella ✙ ???????????????? (@albafella1) March 22, 2023 Un videoclip difuzat de administrația prezidențială de la Kiev l-a arătat pe liderul ucrainean întâlnindu-se cu militarii într-un depozit și înmânând decorații. Forțele ruse și ucrainene au investit masiv în bătălia pentru Bakhmut, chiar dacă analiștii spun că orașul are o valoare strategică redusă. Together with President @ZelenskyyUa and the team visited Bakhmut frontline today. It is a great honor for me to be here, next to our heroic warriors ??.The President awarded military. Briefed of the current situation. Bakhmut is standing. Defense forces hold the city. pic.twitter.com/38yN3GWTWJ— Andriy Yermak (@AndriyYermak) March 22, 2023 Kievul spune că bătălia pentru orașul industrial, care avea o populație de aproximativ 80.000 de persoane înainte de război, este esențială pentru a ține pe loc forțele rusești de-a lungul întregului front de est.

Rusia susține preluarea Taiwanului de China (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia susține preluarea Taiwanului de China

Rusia susține preluarea Taiwanului de China. Taiwanul a condamnat miercuri Beijingul şi Moscova pentru o declaraţie comună prin care insula este calificată parte "inalienabilă" a Chinei, acuzând Rusia că "se pliază pe cerinţele Chinei". Protest diplomatic de la Taipei "Ministerul Afacerilor Externe protestează solemn şi condamnă ferm guvernul expansionist autoritar (al Chinei), care continuă să facă declaraţii false pe scena internaţională pentru a denigra şi pentru a duce atingere suveranităţii ţării noastre", a precizat Taiwanul într-un comunicat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Taipeiul a condamnat de asemenea "încercarea Rusiei de a se plia pe cerinţele Chinei pentru conspiraţia sa de agresiune şi de expansiune". Preşedintele rus Vladimir Putin l-a primit pe omologul său chinez Xi Jinping pentru două zile de discuţii, luni şi marţi. La finalul discuţiilor, cei doi lideri au semnat o declaraţie comună prin care se angajează să-şi aprofundeze parteneriatul strategic şi prin care se afirmă sprijinul Rusiei pentru China în chestiunea Taiwanului. China revendică Taiwanul, insulă democrată şi autonomă, ca fiind o parte din teritoriul său pe care vrea să o recupereze, chiar şi prin forţă dacă va fi necesar. Rusia susține preluarea Taiwanului de China În declaraţia comună, Rusia a reafirmat aderarea la principiul "O singură Chină" susţinut de Beijing, calificând Taiwanul drept "parte inalienabilă a teritoriului chinez", conform agenţiei de presă Xinhua. Rusia "se opune oricărei forme de şi susţine ferm măsurile luate de China pentru a salva suveranitatea şi integritatea sa teritorială", subliniază declaraţia. Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit Taiwanul trăieşte sub ameninţarea constantă a unei acţiuni militare a Chinei, iar invadarea Ucrainei de către Rusia a întărit temerile pe insulă că Beijingul ar încerca o ofensivă similară. În ultimii ani, Beijingul şi-a intensificat presiunea militară, economică şi diplomatică asupra Taiwanului, organizând în 2022 exerciţii militare masive în jurul insulei care, conform Taipeiului, constituie pregătirea pentru o invazie.

Austria își apără relația cu Rusia (sursa: Facebook/Österreichisches Außenministerium)
Eveniment

Austria își apără relația cu Rusia

Austria își apără relația cu Rusia. Țară care va continua întotdeauna să fie importantă pentru Europa, a declarat miercuri ministrul de Externe austriac, Alexander Schallenberg (foto), remarcând că a gândi altfel este iluzoriu, transmite Reuters. Austria își apără relația cu Rusia Schallenberg a luat apărarea Raiffeisen Bank International, a doua cea mai mare bancă a ţării, criticată pentru că a continuat să facă afaceri în Rusia după invazia în Ucraina, şi a apreciat că nu este rezonabil ca această instituţie bancară să fie singularizată în contextul în care multe alte firme occidentale au procedat similar. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "A crede că Rusia va înceta să existe şi că ne putem decupla de ea în toate domeniile este iluzoriu", a declarat Schallenberg pentru Reuters, adăugând că, şi în cazul în care Austria şi-ar slăbi legăturile cu această ţară, acest lucru "nu s-ar putea întâmpla peste noapte". "Dostoievski şi Ceaikovski rămân parte a culturii europene, fie că ne place sau nu. Ea (Rusia) va continua să fie cel mai mare vecin al nostru. Va rămâne a doua putere nucleară a lumii", a spus şeful diplomaţiei austriece. Gazele din Rusia vin în continuare Austria, care s-a promovat drept o punte între Est şi Vest, transformându-şi capitala, Viena, într-un magnet pentru banii ruseşti, face parte de asemenea dintr-o alianţă occidentală mai largă care a impus sancţiuni Rusiei după invazia ei în Ucraina în februarie 2022. Austria importă în continuare gaze ruseşti, deşi a spus că va încerca să reducă această dependenţă în anii următori, remarcă Reuters. Cu toate acestea, unii oficiali austrieci speră într-o încheiere rapidă a războiului şi o revenire la relaţii mai normale cu Rusia, după cum mărturisesc persoane familiarizate cu acest subiect. Schallenberg a făcut acest comentariu după ce autoritatea SUA în materie de sancţiuni a lansat o anchetă mai devreme în acest an privind Raiffeisen în legătură cu afacerile sale legate de Rusia, intensificând monitorizarea băncii austriece. Raiffeisen, trup și suflet pentru Putin Raiffeisen este profund ancorată în Rusia, fiind una din cele două bănci străine dintre cele 13 instituţii sistemice de pe lista Băncii Centrale a Rusiei, ceea ce subliniază importanţa sa pentru economia rusă, care se confruntă cu sancţiuni occidentale drastice. O schemă rusească de amânare a rambursării împrumuturilor de care beneficiază militarii Moscovei trimişi să lupte în Ucraina, la care Raiffeisen a participat, a atras, de asemenea, critici dure din partea investitorilor. Schallenberg a declarat că este de competenţa Austriei să aplice sancţiuni şi a spus că şi alte bănci occidentale fac afaceri în Rusia. "Companiile austriece trebuie să respecte regulile Austriei, dintre care o parte o reprezintă sancţiunile Uniunii Europene", a afirmat ministrul austriac, exclamând: "Haideţi să fim realişti!". Austria nu vrea sancțiuni suplimentare "91% dintre companiile occidentale sunt încă în Rusia, făcând ceea ce trebuie: aşteptare, restricţionare, izolarea activelor", a adăugat el. "Există destule bănci americane, una cu numele Bank of America, prezente în Rusia", a declarat Schallenberg. "Lista este o

«Slava Ukraini!» nu este agendă românească”, susține Adrian Severin
Politică

«Slava Ukraini!» nu este agendă românească”

Fostul pușcăriaș PSD Adrian Severin publică pe blogul fostului pușcăriaș PSD Adrian Năstase o scrisoare deschisă în care declară că „«Slava Ukraini!» nu este agendă românească”. Mai mult, Adrian Năstase redistribuie acest articol pe pagina sa de Twitter, unde însă a fost primit cu mesaje extrem de critice. Scrisoarea deschisă este adresată ambasadorului SUA la București, Katheleen Kavalec. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online «Slava Ukraini!» nu este agendă românească” Iată principalele mesaje lansate de Severin în această scrisoare deschisă: „Națiunea română nu are interesul strategic de a alimenta un război cu Rusia în apropierea granițelor sale (...) Războiul pe care SUA îl poartă cu Rusia și în care a antrenat și România, nu este conform cu interesele strategice ale României. Dacă SUA va câștiga războiul, România se va trezi la frontierele sale cu o putere regională ucraineană care va depăși propria sa putere și care o va amenința prin naționalismul și expansionismul său tradițional. China a fost întotdeauna sprijinul strategic al României. Un sprijin dincolo de ideologii sau regimuri politice. „SUA nu negociază nimic în și cu România. Totul ia pe gratis.(...) Să fim clari! «Slava Ukraini!» nu este agendă românească. Ce este gata să plătească SUA și ce garanții este gata să ofere pentru a o susține (desigur, în limite rezonabile)?” Nu veți avea succes dacă veți persista în încercarea de a ne convinge că sporirea prezenței militare străine în România, sub steag american sau sub steagul NATO, este soluția pentru consolidarea securității noastre naționale. La finalul scrisorii, Adrian Severin se autoinvită la un dialog cu ambasadorul SU și semnează „Inițiator și co-fondator al Parteneriatului strategic dintre România și SUA”. Adrian Severin, Scrisoare deschisă https://t.co/jNBxy9oGbL— Adrian Năstase (@Nastase_A) March 21, 2023 Adrian Năstase redistribuie scrisoare pe Twitter, însă mesajele nu sunt încurajatoare. „Deci Twitter chiar a ajuns refugiu pentru toti puscariasii”, comentează cineva. „Chiar nu puteti sa va abtineti, sa va mâncați liniștit banii pe care i-ati obținut din devalizarea țării asteia? Aveti un tupeu ordinar la fel ca Severin, alt p**c”, scrie altcineva. Citește și: EXCLUSIV Șase prime pe an la Autoritatea Aeronautică Civilă, echivalentul a 40.000 de lei: patru – prin Contractul Colectiv, una – pentru merite deosebite, dar și ore suplimentare

Ucraina primește avioane, frustrare la Kremlin (sursa: BBC)
Internațional

Ucraina primește avioane, frustrare la Kremlin

Ucraina primește avioane, frustrare la Kremlin. Rusia a amenințat vineri că toate avioanele de luptă furnizate Ucrainei de statele occidentale vor fi distruse, după ce statele membre NATO Polonia şi Slovacia s-au angajat să trimită avioane de luptă MiG-29 Kievului. Ucraina primește avioane, frustrare la Kremlin De la declanşarea invaziei ruse în Ucraina în urmă cu peste un an, ţările NATO au trimis miliarde de dolari în ajutor militar Ucrainei, în contextul în care Kievul solicită arme despre care susţine că sunt vitale pentru respingerea avansului rus. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Moscova a acuzat Occidentul că participă direct la conflict furnizând arme Ucrainei şi a avertizat şi anterior că armele NATO sunt ţinte legitime pentru forţele sale. "În cursul operaţiunii militare speciale tot acest echipament va fi distrus", a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. "Pare că toate aceste ţări sunt astfel angajate în eliminarea unui echipament vechi care nu le este necesar", a adăugat el. Citește și: Marea întrebare după retragerea autorizației Euroins: vor fi sau nu plafonate prețurile RCA? În caz negativ, cea mai ieftină poliță RCA poate depăși 1.000 de lei Slovacia a comandat avioane de luptă F-16 din SUA în 2018 pentru a înlocui avioanele MiG-29 învechite. Flota sa de 11 avioane MiG-29 a fost scoasă din funcţiune vara trecută.

Drona americană, doborâtă intenționat de ruși (sursa: eucom.mil)
Internațional

Drona americană, doborâtă intenționat de ruși

Drona americană, doborâtă intenționat de ruși. Într-un demers rar, Pentagonul a dat publicităţii joi o înregistrare video desecretizată care prezintă interceptarea de către Rusia a unei drone de supraveghere a armatei americane prăbuşită în Marea Neagră marţi. Drona americană, doborâtă intenționat de ruși Acesta a fost primul incident direct americano-rus de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, înrăutăţind şi mai mult relaţiile deja tensionate dintre Washington şi Moscova. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În înregistrarea video, un avion militar rus de tip Su-27 se apropie foarte mult de drona americană de tip MQ-9 şi deversează combustibil în apropierea ei, în ceea ce oficialităţi americane au descris drept un efort al ruşilor de a provoca pagube aparatului de zbor american care survola Marea Neagră. Înregistrarea video se întrerupe la un moment dat, după o nouă apropiere a aparatului de zbor rus, întrerupere despre care Pentagonul spune că a fost rezultatul coliziunii avionului rus cu drona americană. Înregistrarea se încheie cu imagini cu elicea avariată a dronei, pusă de Pentagon tot pe seama coliziunii cu un avion rus şi care a făcut drona inoperabilă. Minciună grosolană a rușilor Înregistrarea video desecretizată, care are aproximativ 40 de secunde, a fost editată de armata SUA în ceea ce priveşte durata, dar arată evenimentele în ordine cronologică, a menţionat Pentagonul. Rusia a negat acuzaţiile SUA conform cărora avioanele sale au acţionat imprudent în incidentul de marţi de deasupra Mării Negre şi a susţinut că drona zbura în apropiere de Crimeea, peninsula ucraineană anexată ilegal de Rusia în 2014, îndreptându-se către teritorii revendicate de Rusia. Rusia a susţinut totodată că drona a făcut "o manevră bruscă" şi din acest motiv s-a prăbuşit, insistând că nu a existat un contact între avion şi dronă. Citește și: „Comportamentul agresiv a fost intenționat”, a spus șeful Statului Major al SUA despre piloții ruși care au avariat o dronă americană. Lavrov, arogant: Am impus restricții în Marea Neagră Washingtonul a anunţat marţi că un avion de vânătoare rusesc Su-27 a lovit o dronă americană MQ-9 "Reaper" pentru culegere de informaţii şi monitorizare. Departamentul Apărării Statelor Unite afirmă că avionul Suhoi a lovit elicea dronei, obligând forţele aeriene americane să o aducă la nivelul mării. Statele Unite au comunicat că drona efectua operaţiuni de rutină în spaţiul aerian internaţional când a fost interceptată şi lovită de avionul rusesc.

Rușii, aroganți după incidentul dronei prăbușite (sursa: defense.gov)
Internațional

Rușii, aroganți după incidentul dronei prăbușite

Rușii, aroganți după incidentul dronei prăbușite. Ministrul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat miercuri că Statele Unite vor continua să zboare "acolo unde permite dreptul internaţional", la o zi după ce o dronă americană a fost interceptată deasupra Mării Negre de avioane ruse, relatează AFP. Șeful Pentagonului, ton calm "Este responsabilitatea Rusiei ca aeronavele sale militare să zboare într-o maniera profesionistă şi sigură", a declarat miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, Lloyd Austin, care a avut o convorbire telefonică cu omologul său rus, Serghei Şoigu. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "La 15 martie, ministrul rus al Apărării, generalul Serghei Şoigu, şi secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, au avut o convorbire telefonică la iniţiativa părţii americane", a declarat Ministerul rus al Apărării, fără a da alte detalii. "Tocmai am vorbit la telefon cu omologul meu rus, ministrul (Serghei) Şoigu. După cum am spus în mai multe rânduri, este important ca marile puteri să fie modele de transparenţă şi comunicare", a afirmat Lloyd Austin. El a subliniat că ţara sa "tratează foarte serios orice potenţial de escaladare". "Şi de aceea cred că este important să păstrăm deschise canalele de comunicare. Cred că este foarte important să ridicăm telefonul şi să vorbim. Şi cred că aceasta va ajuta la prevenirea unei erori de calcul în viitor", a adăugat el. Generalul Milley: Interceptarea, deliberată Şeful Statului Major al armatei SUA, generalul Mark Milley, a declarat că Washingtonul va analiza datele dronei pentru a stabili faptele exacte şi că el însuşi intenţionează să vorbească cu omologul său rus. "A fost intenţionat sau nu? Nu ştiu încă. Ştim că interceptarea a fost deliberată. Ştim că comportamentul agresiv a fost intenţionat, ştim, de asemenea, că a fost neprofesionist şi a fost periculos", a menţionat generalul american. În ceea ce priveşte contactul fizic dintre dispozitive, "rămâne de văzut" dacă a fost intenţionat sau nu, a adăugat el. Este prima data de la începutul conflictului din Ucraina, la 24 februarie 2022, când o ţară NATO, care sprijină Ucraina, recunoaşte că a pierdut echipament operat de ea însăşi în această regiune. SUA au acuzat marţi forţele aeriene ruse că au "interceptat şi lovit" o dronă americană Reaper deasupra Mării Negre şi i-au provocat prăbuşirea. Rușii, aroganți după incidentul dronei prăbușite Rusia a dezminţit aceste acuzaţii, recunoscând doar că două dintre avioanele sale de vânătoare au interceptat o dronă americană care a fost detectată "în zona peninsulei Crimeea" şi care avansa "în direcţia" frontierelor Rusiei. Mai mult, ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a declarat miercuri că Statele Unite "ignoră" faptul că Rusia a impus restricţii în spaţiul aerian al Mării Negre, afirmaţie ce survine la o zi după ce o dronă americană a fost interceptată deasupra Mării Negre de avioane ruse. Citește și: Rusificare și dependență de gazele Moscovei, obiectivele strategice ale lui Putin în Moldova, potrivit unui document al Kremlinului din 2021 Într-un interviu acordat la televiziunea de stat rusă, Lavrov a spus că Rusia a stabilit limite ale zborurilor în regiunea Mării Negre după începerea campaniei militare în Ucraina - un fapt de care Statele Unite sunt destul de conştiente. Potrivit Moscovei, Rusia va "reacţiona proporţional" la viitoare "provocări" americane.

Cotaţia barilului de petrol a coborât sub 70 de dolari Foto: Lukoil
Eveniment

Cotaţia barilului de petrol a coborât sub 70 de dolari

Cotaţia barilului de petrol a coborât sub 70 de dolari pentru prima dată după 2021, pe fondul îngrijorărilor cu privire la impactul economic potenţial al problemelor de la Credit Suisse, după falimentul Silicon Valley Bank, scrie AFP. Însă unul din efecte a fost că rubla a scăzut cu 0,7% în fața dolarului, arată Reuters. În paralel, Agenția Internațională pentru Energie arată că veniturile din exporturile de petrol ale Rusiei au scăzut la aproape jumătate în februarie, comparativ cu anul trecut. Citește și: O pesedistă din Călărași, care a lucrat la un salon de masaj, propusă la șefia Șantierului Naval 2 Mai. CV-ul, de negăsit Cotaţia barilului de petrol a coborât sub 70 de dolari În jurul orei 11:10 GMT, cotaţia barilului de ţiţei West Texas Intermediate (WTI) era în scădere cu 1,65%, până la 70,15 dolari, după ce anterior a coborât cu 2,2%, până la 69,76 dolari, cel mai scăzut nivel înregistrat după data de 20 decembrie 2021. Echivalentul european, ţiţeiul Brent din Marea Nordului cu livrare în luna mai, era cotat în scădere cu 1,43%, până la 76,34 dolari per baril. În paralel, acţiunile băncilor europene BNP Paribas, Société Générale şi Commerzbank au înregistrat miercuri o cădere de peste 10%, în timp ce acţiunile Credit Suisse s-au prăbuşit cu peste 20%, după ce principalul acţionar al băncii elveţiene, Saudi National Bank, a anunţat că nu îşi poate majora participaţia de 10% din cauza unor reglementări. Veniturile Rusiei, afectate de sancțiuni Veniturile din exporturile de petrol ale Rusiei au scăzut la aproape jumătate în februarie, comparativ cu anul trecut, ca urmare a înăspririi sancțiunilor impuse țării de puterile occidentale, a anunțat miercuri Agenția Internațională pentru Energie (AIE). Țara a câștigat 11,6 miliarde de dolari din exporturile sale de petrol luna trecută, după ce Uniunea Europeană a impus o interdicție asupra produselor petroliere rusești, alături de un plafon de preț convenit cu Grupul celor Șapte și Australia, potrivit AIE. Această sumă a fost în scădere față de 14,3 miliarde de dolari în ianuarie și o scădere de 42% față de cele 20 de miliarde de dolari obținute în februarie 2022. Cu toate acestea, Rusia a continuat să livreze "aproximativ aceeași" cantitate de petrol pe piețele mondiale, potrivit AIE, care oferă consultanță națiunilor bogate. "Acest lucru indică faptul că regimul de sancțiuni al G7 a fost eficient în a nu restricționa livrările globale de țiței și produse, reducând în același timp capacitatea Rusiei de a genera venituri din exporturi", a declarat AIE. În februarie, exporturile de petrol rusesc au scăzut cu 500.000 de barili pe zi, la 7,5 milioane de bpd, cu o scădere mare a livrărilor către UE, dar a fost încă aproape de nivelurile de dinainte de război. "Datele recente de urmărire a petrolierelor sugerează că Moscova a reușit să redirecționeze cea mai mare parte a barilului destinat anterior UE și SUA către noi piețe de desfacere în Asia, Africa și Orientul Mijlociu. Deși a avut un succes relativ în susținerea volumelor, veniturile din petrol ale Rusiei au fost afectate", a precizat AIE.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră