miercuri 19 august
Login Contact
DeFapt.ro

rusia

2587 articole
Internațional

Ofițer al Forțelor Aeriene din Ucraina, arestat pentru spionaj în favoarea Rusiei. Ar putea primi închisoare pe viață

Ofițer ucrainean, posibil spion al Rusiei. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat miercuri arestarea unui maior din forțele aeriene, suspectat că ar fi acționat ca agent pentru serviciile de informații militare ale Rusiei. Acesta este acuzat că a transmis Moscovei informații sensibile privind locațiile și programul de zbor al avioanelor de luptă furnizate de Occident. Ofițer ucrainean, posibil spion al Rusiei Potrivit SBU, ofițerul, identificat doar ca maior și instructor de zbor într-una dintre brigăzile aeriene ucrainene, ar fi transmis coordonate și date operaționale referitoare la aeronave americane F-16 și franceze Mirage 2000. Citește și: Cine administrează banii luați de la pensionari pentru CNAS: ex-general SRI, medic PNL, personaje fără CV Aceste avioane sunt considerate esențiale pentru apărarea aeriană a Ucrainei, într-un moment în care Rusia își intensifică atacurile aeriene. Suspectul ar fi contribuit la lovituri rusești asupra bazelor aeriene Informațiile furnizate de maior ar fi fost utilizate pentru a sprijini atacuri cu rachete și drone asupra unor baze aeriene strategice din Ucraina. De asemenea, SBU afirmă că ofițerul ar fi consiliat forțele ruse cu privire la metodele de evitare a sistemelor ucrainene de apărare antiaeriană. Date personale ale piloților, tactici și armament, compromise Ancheta mai arată că suspectul ar fi transmis Rusiei și date personale ale unor piloți ucraineni, precum și informații despre tacticile de luptă și armamentul utilizat de aeronavele de tip NATO. Aceste informații ar fi putut pune în pericol atât viața personalului militar, cât și eficiența operațiunilor de apărare. Arestat în timp ce încerca să adune noi informații Maiorul a fost reținut în flagrant, în timp ce încerca să colecteze și alte date sensibile. A fost pus sub acuzare pentru trădare, infracțiune care, potrivit legislației ucrainene, poate fi pedepsită cu închisoare pe viață.

Ofițer al Forțelor Aeriene din Ucraina, arestat pentru spionaj în favoarea Rusiei. Ar putea primi închisoare pe viață
Trump amenință India cu tarife de 25% și sancțiuni pentru legăturile cu Rusia
Internațional

Trump amenință India cu tarife de 25% și sancțiuni pentru legăturile cu Rusia

Trump critică legăturile Indiei cu Rusia. Președintele Donald Trump intensifică presiunea asupra Indiei, punând sub semnul întrebării un posibil acord comercial cu unul dintre partenerii economici importanți ai SUA, chiar înaintea expirării termenului pentru noile tarife, stabilit pe 1 august. Trump critică legăturile Indiei cu Rusia Într-o serie de postări pe rețelele sociale, Trump a criticat dur politica comercială a Indiei, acuzând tarifele ridicate și obstacolele non-monetare impuse produselor americane. Citește și: Cine administrează banii luați de la pensionari pentru CNAS: ex-general SRI, medic PNL, personaje fără CV Totodată, a condamnat achizițiile continue de petrol și echipamente militare din Rusia. „India este prietenul nostru, dar tarifele lor sunt printre cele mai ridicate din lume, iar barierele comerciale sunt dintre cele mai absurde. În plus, sunt cel mai mare cumpărător de energie al Rusiei, alături de China, într-un moment în care toată lumea cere oprirea războiului din Ucraina – toate acestea sunt lucruri negative”, a scris Trump pe Truth Social. Tarifele de 25% pentru importurile din India, aproape inevitabile Trump amenință cu impunerea unor tarife de 25% pentru toate importurile din India, ceea ce ar reprezenta o lovitură majoră pentru New Delhi, după luni de negocieri intense între oficialii americani și indieni. În ciuda unor progrese parțiale, liderul american cere eliminarea completă a barierelor comerciale. „India este dispusă să facă unele concesii, dar președintele nu este într-o dispoziție de compromis. Vrea bariere eliminate total sau aproape total”, a declarat un oficial american pentru CNN. India, în urma acordurilor SUA cu Japonia și UE Presiunea vine și în contextul în care SUA au încheiat recent acorduri comerciale cu Japonia și Uniunea Europeană, care stabilesc tarife între 15% și 20% și prevăd extinderea accesului pe piețele externe. Aceste acorduri par să fi încurajat Casa Albă să adopte o linie mai dură și față de India. Directorul Consiliului Economic Național, Kevin Hassett, a declarat că Trump este dezamăgit de lipsa de progres cu India și că noile tarife vor fi un „remediu” în favoarea cetățenilor americani. Sancțiuni secundare pentru achizițiile de petrol din Rusia În paralel cu escaladarea tensiunilor comerciale, Trump amenință și cu impunerea unor sancțiuni secundare pentru țările care cumpără petrol rusesc, în contextul refuzului președintelui Vladimir Putin de a opri atacurile asupra Ucrainei. Această măsură ar afecta direct India și China – principalii importatori de combustibili fosili din Rusia. În prezent, Rusia asigură aproximativ 35% din importurile de petrol ale Indiei, depășind livrările din Irak, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. SUA avertizează că amenințările nu sunt tactici de negociere Administrația Trump a transmis partenerilor internaționali că amenințările cu sancțiuni și tarife nu sunt simple manevre de negociere. Trezorierul SUA, Scott Bessent, a reiterat acest mesaj în timpul discuțiilor comerciale din Stockholm, afirmând că țările care continuă să cumpere petrol sancționat ar trebui să se pregătească pentru consecințe. „Oricine cumpără petrol rusesc aflat sub sancțiuni ar trebui să fie pregătit”, a declarat Bessent. India, tot mai vulnerabilă în fața presiunii americane Cu termenul limită pentru impunerea noilor tarife apropiindu-se, oficialii americani nu dau semne că ar fi dispuși să cedeze. În lipsa unui acord până la 1 august, India riscă să piardă accesul preferențial la cea mai mare piață de consum din lume și să fie vizată și de sancțiuni energetice. Analiștii avertizează că, în ciuda relației strategice dintre SUA și India, Trump urmărește să folosească pârghiile comerciale pentru a forța schimbări majore în politicile externe și economice ale partenerilor americani – inclusiv în privința legăturilor cu Rusia.

Kremlinul vizează alegerile din Republica Moldova. 100 de milioane de euro sunt aruncate în joc, avertizează Maia Sandu
Internațional

Kremlinul vizează alegerile din Republica Moldova. 100 de milioane de euro sunt aruncate în joc, avertizează Maia Sandu

Imixtiunea Rusiei în alegerile din Moldova. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avertizat miercuri că Federația Rusă pregătește o intervenție masivă în alegerile parlamentare din 28 septembrie. Potrivit șefei statului, Kremlinul ar urma să investească peste 100 de milioane de euro pentru a influența procesul electoral și pentru a destabiliza democrația moldovenească. Imixtiunea Rusiei în alegerile din Moldova Declarațiile au fost făcute după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS), iar semnalul de alarmă vine pe fondul intensificării acțiunilor subversive desfășurate de grupări afiliate oligarhului Ilan Șor și de rețele susținute de Moscova. Citește și: Magistrații, disperați că Bolojan se atinge de pensiile lor: „măcelar”, „dictat”, abuz Maia Sandu a prezentat o listă detaliată cu zece instrumente prin care Federația Rusă ar urmări să interfereze în procesul electoral din Republica Moldova. Printre acestea se numără coruperea alegătorilor, proteste plătite, atacuri cibernetice și implicarea bisericii în propagandă politică. Finanțări ilegale prin criptomonede și conturi obscure Primul și cel mai grav risc identificat este coruperea alegătorilor, inclusiv prin plăți în criptomonede, transferuri prin bănci controlate de Rusia și rețele de intermediari. „Doar prin criptomonede se planifică finanțări de circa 100 de milioane de euro”, a declarat Maia Sandu. Microcredite deschise pe numele cetățenilor moldoveni Un alt instrument îl reprezintă microcreditarea frauduloasă. Potrivit Maiei Sandu, unor cetățeni moldoveni li s-ar fi deschis conturi bancare în Rusia fără știrea lor, în scopul implicării în scheme de influență. Președinta a avertizat populația să nu ofere date personale, pentru a nu deveni victime ale acestor practici. Proteste plătite pentru a crea iluzia revoltei populare Maia Sandu a denunțat și organizarea de proteste finanțate de rețele afiliate Kremlinului. Scopul acestor acțiuni este să inducă o stare de nemulțumire generalizată, deși manifestările sunt manipulate și orchestrate logistic. „Poliția a aplicat sute de amenzi. Remunerarea financiară pentru participarea la proteste este ilegală”, a subliniat ea. Atacuri cibernetice asupra infrastructurii esențiale Un alt risc major îl reprezintă atacurile cibernetice asupra infrastructurii critice, inclusiv asupra sistemelor electorale și a serviciilor publice. Autoritățile moldovenești iau în calcul măsuri de protecție extinse pentru a preveni sabotajul digital. Implicarea bisericii în propagandă pro-Kremlin Președinta a menționat și instrumentalizarea bisericii, prin intermediul fundațiilor și clericilor afiliați Moscovei. Aceștia ar avea rolul de a influența electoratul prin mesaje religioase cu conținut politic. „Să vinzi aproapele nu e doar o ilegalitate, e și un mare păcat”, a transmis Sandu clericilor implicați. Rețelele sociale, canal principal de manipulare și corupere Telegram este indicată ca platforma principală de coordonare a acțiunilor ilegale, inclusiv coruperea alegătorilor și mobilizarea la proteste. „Din păcate, Telegram nu răspunde autorităților. Pe TikTok se propagă mesaje anti-UE, dar comunicarea este mai bună decât cu Telegram”, a explicat președinta. Facebook colaborează într-o oarecare măsură cu instituțiile moldovenești. Nu în ultimul rând, autoritățile moldovenești au identificat mobilizarea și radicalizarea în mediul online, prin crearea unor grupuri extremiste și folosirea influencerilor plătiți de Kremlin pentru a răspândi ură și dezinformare. Grupări criminale și rețele din penitenciare, implicate în destabilizare O altă amenințare o constituie implicarea grupărilor criminale, inclusiv din instituțiile penitenciare, în acțiuni de destabilizare a ordinii publice. Autoritățile monitorizează aceste rețele și pregătesc contramăsuri. Tentative de sabotare a votului în diaspora Maia Sandu a avertizat și asupra unor tentative de compromitere a votului din diaspora, inclusiv prin sabotarea secțiilor de votare și coruperea alegătorilor. „Toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent unde se află, au dreptul să voteze”, a subliniat ea. Manipularea alegătorilor din Găgăuzia și Transnistria Președinta a semnalat existența unor acțiuni de radicalizare în Găgăuzia și regiunea transnistreană, inclusiv demonstrații de forță și crize energetice provocate intenționat. Acestea vizează amplificarea tensiunilor dintre Chișinău și regiunile autonome.

Donald Trump reacționează dur după recentele atacuri ale Rusiei în Ucraina: „10 zile sau vin sancțiunile”
Internațional

Donald Trump reacționează dur după recentele atacuri ale Rusiei în Ucraina: „10 zile sau vin sancțiunile”

Trump avertizează Rusia: zece zile rămase. Președintele american Donald Trump a reacționat ferm la noile atacuri rusești devastatoare asupra Ucrainei, soldate cu cel puțin 25 de morți, inclusiv o femeie însărcinată și mai mulți deținuți. Trump a anunțat că oferă Kremlinului un termen de maximum 10 zile pentru a demonstra progrese clare spre încetarea războiului, altfel va impune noi sancțiuni economice. Trump avertizează Rusia: zece zile rămase Trump a transmis noul ultimatum în timpul unei discuții cu premierul britanic Keir Starmer, exprimându-și nemulțumirea față de lipsa de reacție a lui Vladimir Putin. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Inițial, liderul american oferise un termen de 50 de zile, dar a decis să-l reducă radical. „Am crezut că am ajuns la un acord. Apoi, Putin bombardează un oraș ca Kievul și ucide oameni. Asta nu e o cale spre pace”, a declarat Trump. Anunț de pe Air Force One Vorbind cu jurnaliștii aflați la bordul avionului prezidențial Air Force One, Trump a confirmat că Rusia nu a oferit niciun răspuns la avertismentul său și a avertizat că va aplica tarife comerciale dure dacă nu vede semne clare de retragere sau negociere. „Zece zile din acest moment. Apoi urmează măsurile”, a spus liderul de la Casa Albă. Atacurile rusești s-au soldat cu zeci de victime Valul de atacuri nocturne lansat de Rusia marți dimineață a provocat 25 de decese și peste 100 de răniți în întreaga Ucraină. Una dintre cele mai grave lovituri a fost asupra unei închisori din regiunea Zaporojie, unde au murit 16 deținuți. Zelenski salută tonul ferm adoptat de Trump Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că sprijină poziția mai dură a lui Trump față de Moscova, afirmând că doar sancțiunile severe pot opri violențele și pot relansa procesul de pace. „Fiecare atac rusesc este o crimă care putea fi evitată. Moscova trebuie constrânsă să oprească masacrele”, a transmis Zelenski pe Telegram. Kremlinul neagă din nou: „Nu vizăm civili” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a negat că Rusia ar fi atacat ținte civile. Peskov a reiterat „angajamentul” Rusiei față de „procesul de pace”.

Atacuri rusești devastatoare în Ucraina, la o zi după noul ultimatum al lui Trump: cel puțin 25 de civili uciși
Internațional

Atacuri rusești devastatoare în Ucraina, la o zi după noul ultimatum al lui Trump: cel puțin 25 de civili uciși

Atacurile Rusiei în Ucraina, civili omorâți. Cel puțin 25 de persoane au fost ucise în noaptea de luni spre marți în urma bombardamentelor lansate de Rusia asupra mai multor regiuni din Ucraina, au anunțat autoritățile de la Kiev. Printre victime se numără o femeie însărcinată și peste 15 deținuți aflați într-o colonie penitenciară din regiunea Zaporojie. Atacurile au survenit la o zi după ce președintele american Donald Trump a lansat un nou ultimatum Kremlinului pentru încetarea războiului. Atacurile Rusiei în Ucraina, civili omorâți Potrivit autorităților ucrainene, aproximativ 50 de persoane au fost rănite în urma acestor lovituri aeriene. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Una dintre țintele atacului a fost colonia penitenciară Bilenkivska, situată în regiunea Zaporojie, unde 16 deținuți au fost uciși, iar alți 43 au fost răniți. Ministerul Justiției din Ucraina a publicat imagini care arată pagubele materiale provocate de explozie: geamuri sparte, cărămizi împrăștiate și moloz în curtea închisorii. Zelenski: „Un atac intenționat asupra civililor” Președintele Volodimir Zelenski a condamnat atacul, catalogându-l drept „deliberat” și „intenționat”. Potrivit acestuia, Rusia știa că lovește civili, întrucât în penitenciarul atacat nu se aflau prizonieri de război, ci doar deținuți ucraineni. Kremlinul neagă, din nou, responsabilitatea Ca de obicei, Rusia a respins acuzațiile. Purtătorul de cuvânt al președinției, Dmitri Peskov, a afirmat că armata rusă „nu vizează niciodată civili”, ci doar infrastructuri militare sau legate de apărare. Atacul din Zaporojie a avut loc exact la trei ani după ce o altă închisoare, situată la Olenivka (regiunea Donețk, aflată sub control rusesc), a fost lovită de o explozie soldată cu moartea a peste 50 de prizonieri ucraineni, majoritatea din batalionul Azov. Nici atunci Rusia nu și-a asumat responsabilitatea, încercând să transfere vina asupra Ucrainei. SUA amenință cu sancțiuni dure împotriva Rusiei Președintele american Donald Trump a redus recent termenul acordat Rusiei pentru încetarea agresiunii din Ucraina de la 50 de zile la „10 sau 12 zile”. În caz contrar, a avertizat liderul de la Casa Albă, vor fi aplicate sancțiuni economice severe. Autoritățile ucrainene denunță crime de război Avocatul Poporului din Ucraina, Dmitro Lubineț, a calificat atacul asupra penitenciarului drept „o încălcare flagrantă a dreptului internațional umanitar” și o nouă dovadă a „crimelor de război comise de Rusia”. Lubineț a subliniat că statutul de deținut nu anulează dreptul fundamental la viață și protecție. Atacuri și în Harkov și Dnipropetrovsk: nou bilanț al victimelor În paralel, alte atacuri aeriene rusești au lovit regiunile Harkov (nord-est) și Dnipropetrovsk (centru). În Harkov, șase persoane și-au pierdut viața, iar în Dnipropetrovsk au fost raportate trei decese, inclusiv o femeie însărcinată. Un spital din zonă a fost, de asemenea, avariat. Apărarea antiaeriană ucraineană a interceptat 32 de drone Forțele aeriene ucrainene au anunțat că Rusia a lansat două rachete și 37 de drone (inclusiv momeli) în noaptea de luni spre marți. Apărarea antiaeriană a reușit să doboare 32 dintre acestea. Deși numărul de proiectile a fost mai mic decât în nopțile precedente, Ucraina a fost ținta a peste 500 de atacuri într-o singură noapte în ultimele luni, în contextul intensificării agresiunii ruse.

Atac strategic ucrainean asupra Rostovului: logistica feroviară a armatei ruse, lovită de drone
Internațional

Atac strategic ucrainean asupra Rostovului: logistica feroviară a armatei ruse, lovită de drone

Drone ucrainene lovesc infrastructura feroviară rusă. Ucraina ar fi lansat un atac cu drone de amploare asupra regiunii Rostov din Rusia, vizând în special gara din orașul Salsk, potrivit autorităților locale, citate de The Kyiv Independent. Drone ucrainene lovesc infrastructura feroviară rusă Clipuri video postate de locuitori din Salsk și geolocalizate de canalul Telegram rus Astra par să arate incendii de proporții izbucnite în zona gării atacate. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Conform informațiilor, una dintre ținte a fost infrastructura feroviară vitală pentru transporturile militare. Autoritățile ruse confirmă un deces și pagube materiale Guvernatorul interimar al regiunii Rostov, Yuri Slușar, a confirmat atacul într-o postare pe Telegram. Potrivit acestuia, un vehicul civil a fost avariat, iar șoferul a decedat în urma loviturii. Circulația feroviară a fost suspendată în zonă Compania de stat Căile Ferate Ruse (RZD) a raportat că atacul a deteriorat liniile electrice aeriene, fapt ce a dus la suspendarea traficului feroviar prin stația Salsk. Aceasta este o rută importantă pentru aprovizionarea forțelor ruse din apropierea Mării Azov și a regiunii Donbas. Alte zone lovite de drone: case și vehicule atacate În alte părți ale orașului Salsk, aflat la aproximativ 200 km sud-est de regiunea ocupată Donețk, dronele ucrainene ar fi lovit locuințe și autovehicule. Guvernatorul a menționat un al doilea deces în urma atacului asupra unui automobil civil. Incendiu la o substație de tracțiune lângă satul Orlovski Un alt atac cu drone a fost raportat în apropierea satului Orlovski, unde o substație de tracțiune – parte din infrastructura feroviară – ar fi fost lovită, declanșând un incendiu. Ministerul rus al Apărării susține că, în cursul nopții de 29 iulie, 74 de drone ucrainene au fost interceptate în mai multe regiuni ale țării. Atacurile ucrainene asupra infrastructurii logistice În ultimele săptămâni, Ucraina a intensificat atacurile asupra infrastructurii feroviare din Rusia și din teritoriile ocupate. În noaptea de 21 iulie, un alt incendiu a izbucnit la gara din satul Kamenolomni, tot în regiunea Rostov, afectând clădirea stației.

Rusia testează răbdarea flancului estic NATO: Estonia denunță incursiunea ilegală a unui vas rusesc în apele sale teritoriale
Internațional

Rusia testează răbdarea flancului estic NATO: Estonia denunță incursiunea ilegală a unui vas rusesc în apele sale teritoriale

Nava rusească depistată în apele Estoniei. Ministerul de Externe al Estoniei a anunțat luni că a convocat oficial reprezentantul diplomatic al Rusiei la Tallinn, după ce un vas rusesc a pătruns ilegal în apele teritoriale ale țării baltice. Nava rusească depistată în apele Estoniei Potrivit armatei estone, o navă neautorizată a poliției de frontieră a Rusiei a pătruns sâmbătă în apele teritoriale estone, înaintând aproximativ 500 de metri. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Incidentul reprezintă prima încălcare maritimă a frontierei din partea Rusiei în 2024. "O încălcare gravă și inacceptabilă" Ministrul de Externe Margus Tsahkna a declarat, pe platforma X, că însărcinatul cu afaceri rus a fost convocat pentru a i se înmâna o notă oficială de protest, denunțând „o încălcare gravă și inacceptabilă a frontierei maritime”. Conform legislației estone, navele de război străine pot naviga în mod pașnic prin apele teritoriale ale țării doar cu condiția de a notifica Ministerul de Externe cu cel puțin 48 de ore înainte. Armata estonă a precizat că în acest caz nava rusă nu a transmis nicio notificare. Frontieră aeriană, încălcată în mai Nu este primul incident de acest fel în 2024. În luna mai, un avion de luptă rusesc a încălcat spațiul aerian al Estoniei, conform autorităților de la Tallinn. Relații diplomatice tensionate între Estonia și Rusia Tensiunile dintre Estonia și Rusia s-au agravat după începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Estonia este un susținător ferm al Kievului și membru activ al Uniunii Europene și NATO. Din 7 februarie 2023, Rusia nu mai are ambasador la Tallinn, după ce Estonia a decis expulzarea acestuia, ca reacție la decizia Moscovei de a reduce nivelul reprezentării diplomatice a Estoniei în Rusia.

Compania aeriană rusă Aeroflot, ținta hackerilor pro-Ucraina: 50 de zboruri anulate, panică la Kremlin
Internațional

Compania aeriană rusă Aeroflot, ținta hackerilor pro-Ucraina: 50 de zboruri anulate, panică la Kremlin

Compania rusă Aeroflot, atacată de hackeri. Grupurile de hackeri Silent Crow și Cyberpartisans BY, cunoscute pentru sprijinul lor față de Ucraina, au revendicat luni un atac cibernetic asupra sistemului informatic al companiei aeriene ruse Aeroflot. Incidentul a dus la anularea a zeci de zboruri. Kremlinul a numit alarmante rapoartele despre atac, spunând că toate companiile importante care furnizează servicii publicului sunt în pericol. Compania rusă Aeroflot, atacată de hackeri Într-un comunicat atribuit celor două grupuri, Silent Crow și Cyberpartisans BY, apare mesajul: „Glorie Ucrainei! Trăiască Belarus!”. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Gruparea Silent Crow este cunoscută pentru implicarea sa în atacuri anterioare asupra infrastructurii informatice din Rusia. În ianuarie 2025, aceasta a revendicat un atac asupra unei baze de date guvernamentale. Kremlinul, alarmat Kremlinul a reacționat luni, catalogând informațiile din spațiul public drept alarmante. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat: „Informațiile pe care le citim în spațiul public sunt destul de alarmante.” El a adăugat că amenințarea cibernetică este una constantă pentru marile companii care oferă servicii publicului și că autoritățile ruse așteaptă clarificări și explicații oficiale. Aeroflot confirmă anularea a 50 de zboruri Compania Aeroflot a anunțat oficial că, în urma unei pane informatice, a fost nevoită să anuleze până la 50 de zboruri. Totuși, compania nu a precizat dacă problema a fost cauzată direct de un atac cibernetic sau de o defecțiune tehnică internă.

Armata rusă, blocată în era sovietică: Putin investește sume record în apărare, însă inovația militară e la pământ
Internațional

Armata rusă, blocată în era sovietică: Putin investește sume record în apărare, însă inovația militară e la pământ

Armata rusă, bani mulți, tehnologie puțină. Deși cheltuielile pentru apărare ating în 2025 un nivel record de 6,3% din PIB, cel mai ridicat de la sfârșitul Războiului Rece, Rusia nu reușește să construiască o armată modernă, adaptată la cerințele războaielor viitoare. Armata rusă, bani mulți, tehnologie puțină Potrivit unui raport publicat de Chatham House, sistemul militar-industrial rus este grav afectat de sancțiuni internaționale și lipsa accesului la tehnologii avansate. Citește și: Surse: Bolojan i-ar fi cerut lui Anastasiu să demisioneze, dar acesta a refuzat Invazia pe scară largă a Ucrainei a atras un val de sancțiuni occidentale, care limitează sever capacitatea Rusiei de a importa componente militare avansate. Mathieu Boulègue, expert în securitate și apărare în spațiul eurasiatic, subliniază că acest context duce la o încetinire accentuată a cercetării și dezvoltării în domeniul militar. „Rusia inovează tot mai greu, ceea ce va influența decisiv modul în care Kremlinul va purta viitoarele războaie”, avertizează autorul raportului. Complexul militar-industrial rus, slăbit de presiuni multiple Chiar dacă Rusia pompează resurse uriașe în industrie, complexul militar-industrial este suprasolicitat și afectat de lipsa de tehnologie. Producția militară este forțată să sacrificie calitatea și ritmul în favoarea cantității, iar inovațiile reale sunt înlocuite cu adaptări minore ale tehnologiilor din epoci anterioare. „Se preconizează o stagnare a inovației, cu adaptări inteligente ale sistemelor vechi în locul unor progrese reale”, notează Boulègue. Componentele moderne, înlocuite cu piese inferioare În lipsa importurilor, Rusia a fost nevoită să recurgă la soluții de avarie. Începând cu august 2022, compania aeriană Aeroflot a început să dezmembreze avioane funcționale pentru a recupera piese de schimb. Această practică, cauzată de sancțiuni, este un exemplu clar al deteriorării logisticii industriale. În plus, imagini din octombrie arată trupe ruse folosind obuziere sovietice, semn că stocurile moderne sunt epuizate. Stagnare mascată de adaptări minore Rusia va fi nevoită să simplifice producția de armament, să accepte scăderea calității și să gestioneze o stagnare a inovației în cadrul programului de înarmare planificat pentru 2025–2034. Boulègue avertizează că militarii ruși se bazează mai degrabă pe „păstrare și adaptare” decât pe inovație autentică. „Rusia inovează prin adaptări minime, sub constrângeri economice și tehnologice, cu efecte negative pe termen lung”, explică expertul. Slăbiciune structurală pe termen lung Pe termen scurt, Rusia va continua să producă sisteme militare „suficient de bune” pentru a reprezenta o amenințare reală pentru Ucraina, NATO și Occident. Însă capacitatea de a concura cu marile puteri militare ale lumii este în scădere accentuată. Economia de război: cifre bune, probleme reale Deși economia rusă pare susținută de „modul de război”, efectele negative sunt tot mai vizibile. Inflația crește, salariile reale scad, iar băncile se confruntă cu lipsă de lichiditate. Aceste semnale de oboseală economică apar pe fundalul unei scăderi semnificative a producției industriale în iunie, provocată de cererea scăzută, un ruble puternic și prețuri mici la petrol. Criza demografică Pe lângă toate acestea, criza demografică și competiția pentru forța de muncă între economie și armată afectează serios potențialul de redresare. Atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, aceste tensiuni slăbesc fundațiile economice ale Rusiei.

Donald Tusk: Un posibil atac rusesc asupra UE ar putea avea loc în 2027. Moscova susține că NATO ar ataca-o anul viitor
Internațional

Donald Tusk: Un posibil atac rusesc asupra UE ar putea avea loc în 2027. Moscova susține că NATO ar ataca-o anul viitor

Posibilitatea uni atac rusesc asupra UE. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a lansat un avertisment ferm: Europa trebuie să fie pregătită pentru un potențial conflict cu Rusia cel târziu până în 2027. Pe când premierul polonez avertizează contra unui atac rusesc, presa din Rusia susține că NATO îi va ataca anul următor. Posibilitatea unui atac rusesc asupra UE Potrivit lui Tusk, guvernul polonez va folosi următorii doi ani pentru a consolida stabilitatea internă și capacitățile de apărare ale țării. Citește și: Surse: Bolojan i-ar fi cerut lui Anastasiu să demisioneze, dar acesta a refuzat Oficialul polonez a subliniat că nu este timp de pierdut în contextul geopolitic tot mai tensionat din Europa de Est. Premierul polonez s-a bazat pe o evaluare recentă oferită de noul comandant suprem al forțelor NATO în Europa, Alexus Grynkewich. Acesta a transmis că, până în 2027, Rusia și China ar putea deveni suficient de puternice pentru a iniția, în mod coordonat, o confruntare militară cu NATO și Statele Unite. Occidentul ia în calcul scenarii pesimiste În rândul experților militari occidentali circulă mai multe scenarii legate de momentul în care Rusia ar putea extinde agresiunea și asupra altor state europene, dincolo de Ucraina. Până acum, anul 2027 este cea mai apropiată dată avansată. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, consideră însă că o astfel de amenințare s-ar putea concretiza abia în 2029. UE accelerează înarmarea Ca răspuns la aceste prognoze sumbre, statele membre ale Uniunii Europene au demarat o intensificare a eforturilor de înzestrare militară. Obiectivul comun este ca, până în anul 2030, să poată face față oricărui atac venit din partea Rusiei. Rusia susține că NATO i-ar ataca Moscova continuă să își extindă forțele armate, însă autoritățile ruse resping categoric ideea că ar intenționa să atace teritoriul NATO. Mai mult, presa apropiată Kremlinului răspândește o versiune inversată a evenimentelor: ziarul „Komsomolskaia Pravda” a susținut recent că NATO ar plănui să atace Rusia în 2027.

Întâlnire privată între șefii delegațiilor ucraineană și rusă, la Palatul Ciragan, Istanbul
Internațional

Întâlnire privată între șefii delegațiilor ucraineană și rusă, la Palatul Ciragan, Istanbul

Întâlnirea șefilor delegațiilor ucraineană și rusă. Miercuri, la Istanbul, a avut loc o întâlnire directă între șefii delegațiilor ucraineană și rusă, Rustem Umerov și Vladimir Medinski, înaintea celei de-a treia runde de tratative de pace pentru încheierea războiului din Ucraina. Întâlnirea șefilor delegațiilor ucraineană și rusă Discuțiile au fost programate să înceapă la ora locală 19:00, oră care coincide atât cu cea din Moscova, cât și cu cea din Kiev. Citește și: Cumnatul Olguței Vasilescu, șef peste un aeroport bine subvenționat, responsabil de ratarea finanțării UE, salariu cu 40% peste Bolojan Întâlnirea are loc la Palatul Ciragan, un loc simbolic din Istanbul. În luna mai, Rusia și Ucraina au reluat pentru prima dată în ultimii trei ani discuțiile directe. Până în prezent, negocierile au avut ca rezultat mai multe schimburi importante de prizonieri de război. Cel mai recent dintre acestea a vizat soldați cu vârsta sub 25 de ani și combatanți grav răniți. Componența delegațiilor: Medinski și Umerov, în frunte Delegația rusă este condusă, ca și la rundele anterioare, de Vladimir Medinski, fost ministru al culturii și actual consilier prezidențial. Echipa ucraineană, formată din 14 membri, este condusă de fostul ministru al apărării Rustem Umerov, numit recent șef al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei. Negociatori-cheie din partea Ucrainei Din delegația ucraineană fac parte și alte figuri importante. Printre aceștia se numără Oleksandr Bevz, consilier al administrației prezidențiale, Oleksandr Diakov, șef adjunct al Statului Major al Forțelor Navale și Serghii Kisliţa, prim-adjunct al ministrului de externe.

Ucraina și Rusia, la a treia rundă de negocieri în Istanbul: puține speranțe pentru pace
Internațional

Ucraina și Rusia, la a treia rundă de negocieri în Istanbul: puține speranțe pentru pace

Ucraina și Rusia, negocieri în Istanbul. Negociatorii ucraineni și ruși urmează să se întâlnească miercuri seară, la Istanbul, pentru a treia rundă de discuții din luna mai. Ucraina și Rusia, negocieri în Istanbul Discuțiile sunt programate să aibă loc miercuri seară, la ora locală 19:00, ora Moscovei și a Kievului, în cadrul somptuosului Palat Ciragan din Istanbul. Citește și: Cumnatul Olguței Vasilescu, șef peste un aeroport bine subvenționat, responsabil de ratarea finanțării UE, salariu cu 40% peste Bolojan Cu toate acestea, așteptările privind un progres semnificativ în încheierea războiului rămân reduse, întrucât cele două părți continuă să adopte poziții „diametral opuse”. Zelenski: Încetarea focului nu este pe ordinea de zi Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că negocierile nu vor include discuții detaliate despre o încetare a focului. Prioritățile delegației ucrainene vizează: returnarea prizonierilor de război ucraineni, readucerea copiilor răpiți și pregătirea unei posibile întâlniri directe între președinții celor două țări. „Avem nevoie de mai mult elan în negocieri pentru a pune capăt războiului”, a subliniat Zelenski. Kremlinul: Este nevoie de „muncă diplomatică majoră” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că părțile vor discuta pe marginea unor memorandumuri sau foi de parcurs deja schimbate. Totodată, el a avertizat că va fi nevoie de eforturi diplomatice considerabile pentru a se ajunge la un acord privind încetarea conflictului. Poziții ireconciliabile În timp ce Ucraina cere încetarea necondiționată a focului ca precondiție pentru pace, Rusia insistă pe retragerea completă a trupelor ucrainene din regiunile ocupate ilegal – Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie. Negocierile dintre cele două părți au fost reluate pentru prima dată în mai bine de trei ani în luna mai. Până acum, aceste discuții au dus la schimburi importante de prizonieri de război, inclusiv soldați răniți grav și tineri sub 25 de ani. Cine conduce delegațiile de la Istanbul Potrivit Kremlinului, Vladimir Medinski, consilier prezidențial și fost ministru al culturii, va conduce din nou delegația rusă. Din partea Ucrainei, echipa este condusă de Rustem Umerov, fost ministru al apărării și actual șef al Consiliului Național de Securitate și Apărare, numit recent prin decret prezidențial. Componența delegației ucrainene este formată din 14 membri, printre care: Oleksandr Bevz, consilier al administrației prezidențiale, Oleksandr Diakov, șef adjunct al Statului Major al Forțelor Navale, Serghii Kislița, prim-adjunct al ministrului de externe Delegația include și reprezentanți ai agențiilor de securitate, ai forțelor armate și ai Parlamentului.

Azerbaidjanul nu slăbește atacurile asupra Rusiei: președintele Aliev cere Ucrainei să-și recucerească teritoriile
Internațional

Azerbaidjanul nu slăbește atacurile asupra Rusiei: președintele Aliev cere Ucrainei să-și recucerească teritoriile

Rusia și Azerbaidjan, tensiuni în creștere. Relațiile dintre Rusia și Azerbaidjan se află într-un punct critic, în urma unor declarații recente ale președintelui azer, Ilham Aliev, care și-a exprimat sprijinul pentru Ucraina în contextul războiului cu Rusia, potrivit agenției dpa. Rusia și Azerbaidjan, tensiuni în creștere Într-un interviu acordat presei ucrainene, președintele Ilham Aliev a afirmat că Ucraina nu trebuie să accepte ocupația rusă și ar trebui să recâștige teritoriile pierdute, invocând drept model recucerirea regiunii Nagorno-Karabah de către Azerbaidjan în 2023. Citește și: Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reacționat ferm la afirmațiile liderului azer, avertizând că Moscova „contează pe depășirea unei perioade scurte de răcire în relațiile bilaterale” și atrăgând atenția asupra riscului deteriorării raporturilor diplomatice. Reacție dură din partea bloggerilor militari ruși Comentariile lui Aliev au stârnit reacții virulente în rândul bloggerilor militari ruși, unii dintre ei cerând acțiuni directe împotriva Azerbaidjanului. Au fost invocate „încălcarea onoarei naționale” și necesitatea unor „măsuri violente concrete”, dincolo de simple avertismente. Incidentul aviatic de la sfârșitul lui 2024 Unul dintre fundamentele nemulțumirii dintre cele două state este doborârea, la sfârșitul anului 2024, a unui avion de pasageri azer de către o rachetă rusă sol-aer. Avionul se apropia de Groznîi în contextul unei operațiuni de apărare antiaeriană contra dronelor ucrainene. Incidentul s-a soldat cu moartea a 38 de persoane. Baku acuză Moscova că nu și-a asumat niciodată responsabilitatea, iar președintele Aliev a anunțat că va duce cazul în fața instanțelor internaționale. Doi cetățeni azeri morți în Rusia, jurnaliști ruși arestați în Azerbaidjan Un alt episod tensionat s-a produs la finalul lunii iunie în regiunea rusă Ural, unde doi cetățeni azeri au murit în timpul unei intervenții a forțelor de ordine. Baku acuză un motiv etnic în spatele acțiunii și a răspuns prin arestarea unor cetățeni ruși aflați pe teritoriul Azerbaidjanului, inclusiv jurnaliști de la presa de stat din Moscova.

Spiona pentru Rusia tocmai la vârful agenției anticorupție a Ucrainei. Arestat după percheziții extinse
Internațional

Spiona pentru Rusia tocmai la vârful agenției anticorupție a Ucrainei. Arestat după percheziții extinse

Agent NABU arestat pentru spionaj rusesc. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat luni, 21 iulie, că a arestat un membru al Biroului Național Anticorupție (NABU), suspectat că spiona pentru serviciile secrete ruse. În paralel, SBU a percheziționat sediul NABU, una dintre cele mai importante instituții anticorupție din țară, relatează AFP. Agent NABU arestat pentru spionaj rusesc Potrivit SBU, persoana arestată făcea parte din unitatea D-2, considerată cea mai elitistă și secretă din cadrul NABU. Citește și: Grindeanu compară contribuabilii cu niște vaci care dau prea puțin lapte și ar trebui furajate mai bine Acesta ar fi furnizat informații sensibile către serviciile speciale ale Federației Ruse. „Suspectul lucra în unitatea D-2 și spiona pentru Rusia”, a transmis SBU într-un comunicat oficial. Identitatea suspectului nu a fost dezvăluită Autoritățile ucrainene nu au făcut public numele agentului reținut. În schimb, au precizat că au fost efectuate percheziții extinse atât la sediul NABU, cât și la Parchetul specializat în combaterea corupției. NABU reacționează Biroul Național Anticorupție a emis un comunicat în care precizează că desfășoară o anchetă internă pentru a verifica legalitatea intervenției SBU, inclusiv utilizarea forței asupra angajatului. Nu au fost oferite, însă, detalii suplimentare. Imagini video cu arestarea, publicate de SBU SBU a făcut publică o înregistrare video în care forțele speciale, în echipament de camuflaj, extrag suspectul dintr-un vehicul, îl imobilizează la pământ și îl încătușează. Dacă va fi găsit vinovat, acesta riscă o pedeapsă de până la 15 ani de închisoare. NABU, instituție-cheie în lupta împotriva corupției NABU a fost înființat după Revoluția Maidan din 2014, în contextul orientării pro-occidentale a Ucrainei. Instituția are un rol esențial în combaterea corupției, un obstacol major în calea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.

Rușii au început să țintească gurile de metrou din Kiev pentru a distruge adăposturile subterane. Nou atac nocturn masiv
Internațional

Rușii au început să țintească gurile de metrou din Kiev pentru a distruge adăposturile subterane. Nou atac nocturn masiv

Atac masiv al Rusiei asupra Kievului. Rusia a lansat în noaptea de duminică spre luni un nou atac de amploare asupra Ucrainei, utilizând rachete și drone Shahed, provocând explozii în mai multe orașe, inclusiv în capitala Kiev, unde cel puțin o persoană a fost ucisă și alte două rănite. Atac masiv al Rusiei asupra Kievului Capitala Ucrainei a fost una dintre principalele ținte ale atacului. Citește și: Donald Trump i-a transmis lui Nicușor Dan o invitație „formală” de a vizita Casa Albă, anunță șeful Cancelariei Prezidențiale Potrivit lui Timur Tkachenko, șeful administrației militare a orașului, o persoană a murit și două au fost rănite în urma bombardamentului. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a precizat că salvatorii și echipele medicale au intervenit în patru cartiere afectate, unde au izbucnit incendii. Printre obiectivele lovite se numără clădiri rezidențiale, un supermarket și intrarea în stația de metrou Lukianovskaia. Locuitorii, refugiați în adăposturi și stații de metrou Cartierele Darnițki, Dneprovski și Șevcenkovski au fost afectate grav. Acoperișurile unor clădiri au luat foc, iar un incendiu puternic a cuprins o grădiniță și mai multe buticuri. Locuitorii s-au adăpostit în subteran, în timp ce apărarea antiaeriană era activă pe tot parcursul nopții. Cel mai dur atac de la începutul războiului Regiunea Ivano-Frankivsk a fost, de asemenea, lovită de un atac combinat cu rachete și drone. Potrivit primarului Roman Marținkiv, este cel mai mare atac asupra orașului de la începutul invaziei. Mai multe persoane au fost rănite, iar infrastructura civilă a suferit daune considerabile. Alertele de raid aerian au continuat și luni dimineață, în timp ce martorii au relatat noi explozii. Harkov: drone Gheran-2 lovesc zone rezidențiale La Harkov, primarul Igor Terehov a raportat 12 atacuri cu drone. Unul dintre proiectile a căzut lângă un bloc de apartamente, provocând un incendiu de proporții. Potrivit autorităților locale, Rusia a folosit drone Gheran-2 – versiunea rusească a dronelor iraniene Shahed. Polonia mobilizează aviația militară Ca reacție la intensificarea atacurilor rusești, Polonia a mobilizat aviația militară pentru protejarea spațiului aerian. Potrivit Comandamentului operativ al armatei poloneze, au fost plasate în alertă maximă sistemele de apărare antiaeriană și de supraveghere radar. Ucraina propune o nouă rundă de negocieri cu Rusia Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina a propus desfășurarea unei a treia runde de negocieri cu Rusia în această săptămână. Anunțul vine la câteva zile după reluarea livrărilor de arme din SUA, agreate în urma unei discuții cu Donald Trump. Victime și distrugeri în toată țara În aceeași zi, alte bombardamente rusești au ucis cel puțin trei persoane în Ucraina. În ultimele săptămâni, Moscova a intensificat ritmul atacurilor aeriene masive, vizând în mod repetat orașe și infrastructură civilă din întreaga țară.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră