miercuri 19 august
Login Contact
DeFapt.ro

rusia

2587 articole
Internațional

Azerbaidjanul amenință Rusia cu un proces internațional după prăbușirea unui avion cu 38 de persoane

Azerbaidjanul amenință Rusia cu proces internațional. Președintele azer Ilham Aliev a anunțat sâmbătă că Azerbaidjanul intenționează să dea în judecată Rusia la tribunalele internaționale, în legătură cu catastrofa aeriană din decembrie 2024, în care au murit 38 de persoane aflate la bordul unui avion de pasageri aparținând companiei Azerbaijan Airlines (AZAL). Azerbaidjanul amenință Rusia cu proces internațional În cadrul unui forum desfășurat în regiunea Karabah, liderul azer a criticat lipsa de reacție din partea Rusiei, afirmând că, deși au trecut șapte luni de la incident, Baku nu a primit niciun răspuns oficial din partea Moscovei. Citește și: PSD vrea să căpușeze pachetul Bolojan II cu noi creșteri de taxe și impozite - surse „Pentru noi, totul este clar”, a declarat Aliev, sugerând că autoritățile ambelor țări cunosc adevărul despre ceea ce s-a întâmplat. Aliev a subliniat că solicitările Azerbaidjanului sunt justificate și firești: Identificarea și pedepsirea celor responsabili Asumarea oficială a responsabilității de către Rusia Despăgubiri pentru familiile victimelor, pentru răniți și pentru compania AZAL Ipoteza implicării Ucrainei, respinsă categoric Președintele azer a calificat drept „ridicole” speculațiile potrivit cărora avionul ar fi putut fi lovit accidental de o dronă ucraineană. „Aceasta este o poveste de adormit copiii de școală primară. Noi știm exact ce s-a întâmplat”, a spus Aliev, reiterând acuzațiile directe la adresa Rusiei. Avionul ar fi fost lovit de o rachetă rusă Potrivit unor surse din Azerbaidjan, zborul 8432, care venea din Baku și se îndrepta spre Groznîi (Cecenia), ar fi fost lovit de șrapnelul unei rachete sol-aer în spațiul aerian rusesc. În momentul prăbușirii, forțele ruse respingeau un atac cu drone ucrainene în regiunea Groznîi, ceea ce a alimentat suspiciunile privind un accident cauzat de apărarea antiaeriană rusă.

Azerbaidjanul amenință Rusia cu un proces internațional după prăbușirea unui avion cu 38 de persoane
Rusia plănuiește să lanseze 2.000 de drone simultan împotriva Ucrainei: escaladare majoră a războiului, avertizează un general german
Internațional

Rusia plănuiește să lanseze 2.000 de drone simultan împotriva Ucrainei: escaladare majoră a războiului, avertizează un general german

Rusia pregătește lansarea a 2.000 drone. Rusia își propune să atingă capacitatea de a lansa simultan 2.000 de drone împotriva Ucrainei, a declarat generalul-maior Christian Freuding, responsabil al task force-ului pentru Ucraina din cadrul Ministerului german al Apărării. Rusia pregătește lansarea a 2.000 drone Declarația survine în contextul în care Moscova accelerează producția de drone, într-un efort tot mai intens de extindere a războiului aerian automatizat. Potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei (SZRU), citat de Politico în iunie, Kremlinul intenționează să producă în 2025: 2 milioane de drone de tip FPV (first-person-view) 30.000 de drone de lungă rază și drone-capcană Această creștere masivă marchează o extindere semnificativă a programului rusesc de război cu drone. Atacurile cu drone Shahed, niveluri record Între 13 septembrie 2022 și 30 august 2023, Rusia a lansat aproape 2.000 de drone Shahed în Ucraina, conform organizației de monitorizare Airwars din Londra. Situația s-a agravat în 2025: numai în luna iunie, Moscova a lansat 5.337 de drone de tip Shahed – un nou record. Pe 9 iulie, Rusia a desfășurat 728 de drone și decoy-uri într-o singură zi, inclusiv în regiunile din vestul extrem al Ucrainei. Avertisment: Rusia ar putea lansa 1.000 de drone pe zi Comandantul Forțelor de Sisteme Autonome ale Ucrainei, Robert „Magyar” Brovdi, a avertizat pe 4 iulie că numărul de drone Shahed lansate zilnic de Rusia ar putea ajunge la 1.000. Aceste atacuri tot mai frecvente sporesc riscul unei escaladări majore a conflictului în lunile următoare. Răspunsul Ucrainei: lovituri asupra fabricilor de drone Pentru a contracara ofensiva cu drone, Ucraina poate acționa indirect, vizând infrastructura de producție a dronelor din Rusia cu rachete de rază lungă, a declarat generalul Freuding în podcastul Bundeswehr „Nachgefragt”. Kievul lovește deja cu regularitate obiective militare de pe teritoriul rus, dar solicită aliaților occidentali mai multe arme cu rază lungă pentru eficiență sporită. Germania livrează sisteme avansate de armament Ucrainei Generalul Freuding a anunțat că, până la sfârșitul lunii iulie, Ucraina va primi sute de sisteme de armament cu rază lungă de producție germană, în cadrul unui acord finanțat de Berlin. Anunțul a precedat și decizia președintelui Donald Trump de a sprijini suplimentar Ucraina prin NATO. Contraatac ucrainean: Moscova sub foc patru nopți consecutiv Ca răspuns la atacurile rusești, Ucraina pare să fi intensificat ofensiva asupra capitalei ruse. Începând cu 16 iulie, Moscova a fost atacată patru nopți la rând, iar în dimineața zilei de 20 iulie, au izbucnit incendii în regiunea Moscova ca urmare a acestor lovituri. Ucraina accelerează producția proprie de drone Pe fondul intensificării conflictului, Ucraina își dezvoltă propriul arsenal de drone. Potrivit fostului ministru al apărării, Rustem Umerov, Ucraina are deja capacitatea de a produce 4 milioane de drone anual. Președintele Volodimir Zelenski a afirmat că potențialul real al țării ar fi de 8 milioane de drone pe an, dar sprijinul financiar internațional insuficient împiedică atingerea acestui prag.

Estul României va fi abandonat în eventualitatea unui conflict cu Rusia, arată o analiză a infrastructurii rutiere
Economie

Estul României va fi abandonat în eventualitatea unui conflict cu Rusia, arată o analiză a infrastructurii rutiere

Estul României, abandonat strategic la război, arată o analiză profundă a infrastructurii rutiere existente, dar și a celei în construcție. Estul României, abandonat strategic la război Dacă Autostrada A7 va fi finalizată în 2028, iar Moldova nu dispune de infrastructură defensivă proprie, ar putea fi aceasta, de fapt, un coridor de evacuare și nu unul de apărare? Citește și: Nicușor Dan va propune șefi la SRI și SIE care nu provin nici din servicii, nici din politică Într-un asemenea scenariu, regiunea Moldovei pare mai degrabă „disponibilizată” strategic decât protejată, asigurând adâncimea necesară unui potențial teatru de operațiuni desfășurat pe teritoriul României. Prin urmare, nu cumva adevăratul „flanc estic” este, de fapt, sud-estul țării, cu accent pe Muntenia și Dobrogea? Investițiile recente – finalizarea podului suspendat de la Brăila, modernizarea porturilor Galați și Constanța, inclusiv prin reactivarea infrastructurii feroviare și rutiere aferente – par să indice această direcție de dezvoltare strategică. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Omul de afaceri Gruia Stoica taxează cu 300.000 de euro pe zi Bucureștiul ca să finanțeze Rusia
Investigații

Omul de afaceri Gruia Stoica taxează cu 300.000 de euro pe zi Bucureștiul ca să finanțeze Rusia

Gruia Stoica trimite bani în Rusia dacă reușește să încaseze cel puțin 61 de milioane de euro de la Primăria București pentru un contract controversat și disputat în instanță. Omul de afaceri Gruia Stoica, nașul ministrului Muncii Florin Manole, a câștigat un contract de 61 de milioane de euro la o licitație a Societății de Transport București (STB) pentru achiziția de tramvaie. Afacerea a fost parafată de pesedistul Alexandru Hazem Kansou, omul de încredere al Gabrielei Firea și coleg de partid cu Florin Manole. Citește și: Noul pod peste Mureș, din Arad, riscă să se prăbușească, afirmă un consilier local USR În urmă cu trei ani ani, primarul Nicușor Dan, actualul președinte al României, a anunțat că a sesizat Direcția Națională Anticorupție, dar despre progresul acelui dosar nu există nici o informație.  Licitație STB de minimum 307 milioane de lei Alexandru Hazem Kansou a ajuns consilier general pe listele PNL în anul 2016. Însă, la finalul mandatului, în primăvara anului 2020, a trădat PNL și a votat bugetul Primăriei Capitalei, condusă atunci de Gabriela Firea. Liberalii l-au exclus din partid, dar Kansou a fost înregimentat rapid în rândul membrilor PSD. Noul pesedist a fost numit în mai 2020 în funcția de director general al Societății de Transport București. Cu un an înaintea acestei numiri, STB demarase o licitație pentru achiziția a minimum 40 și maximum 100 de tramvaie. Valoarea contractului era de 307 milioane lei pentru primele 40 de tramvaie și putea crește până la 763 milioane lei.   Tramvaie produse în Rusia Electroputere VFU Pașcani, o firmă din grupul Grampet, controlat de afaceristul Gruia Stoica, a depus o ofertă prin care voia să vândă STB produse în Rusia. Publicația Club Feroviar a dezvăluit că, în decembrie 2019, directorul adjunct al Electroputere VFU, Claudiu Hîrbu, a dat o declarație pe propria răspundere în care menționează „că producătorul de tramvaie noi din gama de 18 metri cu podea total coborâtă este PK Transport System SRL cu sediul în Moscova”. Firea a lăsat STB fără bani pentru tramvaie Dar, înainte de finalizarea procedurii de licitație, Primăria Capitalei, aflată atunci sub conducerea primarului Gabriela Firea, a cerut Consiliului General al Municipiului București (CGMB) o rectificare bugetară. Astfel, a fost tăiată finanțarea pentru licitația aflată în curs.  Cu toate acestea, la scurt timp după ce a preluat funcția de director general al STB, pesedistul Alexandru Hazem Kansou a semnat decizia comisia de licitație prin care contractul a fost câștigat de Electroputere VFU Pașcani. Prin urmare, pe 31 iulie 2020, STB a comunicat oficial firmei Electroputere VFU că a câștigat licitația. De ce șeful STB a semnat că e de acord cu desemnarea câștigătorului, deși nu mai avea banii Contactat de către DeFapt.ro, Alexandru Hazem Kansou, actualul city manager al Sectorului 4, condus de pesedistul Daniel Băluță, a spus că a semnat desemnarea câștigătorului licitației în baza hotărârii luate de comisia de licitație. „Ești obligat să atribui ce hotărește comisia pentru că altfel faci un abuz. Înseamnă că nu ești de acord. În anul 2020, la 15 mai, adică la un an, am ajuns eu director general acolo. Procedura era în derulare, comisia era aceeași. Eu nu am intervenit asupra comisiei. La o lună după instalarea mea acolo, mi-a venit la semnat atribuirea câștigătorului. Câștigător a reieșit VFU Pașcani”, a declarat pesedistul Alexandru Hazem Kansou. Totodată, acesta a mai spus că după ce s-a stabilit câștigătorul licitației, a făcut mai multe „hârtii” către Primăria Generală, condusă de Gabriela Firea, prin care a informat că STB este în faza de atribuire a contractului și are nevoie de refinanțare a licitației. „Nu puteam să anulez o procedură aproape finalizată. Când se semna contractul, angajai societatea în datorii și într-o relație contractuală”, a spus Alexandru Hazem Kansou. Primarul Nicușor Dan a anulat licitația Licitația a fost anulată la data de 31 decembrie 2020, la o lună după instalarea noului primar, Nicușor Dan, care a explicat că nu sunt bani pentru această investiție.  În apărarea sa, Nicușor Dan a invocat Curtea de Conturi care a spus că STB nu putea organiza licitații pe banii altei instituții, dacă nu avea bani alocați special în acest sens. Dar, folosindu-se de hârtia semnată de Alexandru Hazem Kansou din care rezulta că Electroputere VFU câștigase licitația și de o informare emisă din care rezulta că contractul se afla la semnat, firma lui Gruia Stoica a contestat anularea licitației. Penalități de 300.000 de euro pe zi În aprilie 2021, STB a pierdut toate procesele cu Electroputere VFU. Apoi, Electroputere VFU a cerut executarea STB la Tribunalul București și a câștigat. Printr-o decizie a Judecătoriei Sector 1, din data de 5 decembrie 2024, firma lui Gruia Stoica a obținut penalități de 0,5% pe zi de întârziere din valoarea contractului de peste 307 milioane lei, echivalentul a 61 milioane de euro. Penalitățile de 0,5% pe zi înseamnă în jur de 300.000 de euro. Până acum (de la câștigarea procesului), s-au strâns penalități de aproape 70 de milioane de euro, cu mult peste valoarea contractului. Trei ani de când Nicușor Dan a făcut plângere la DNA În toamna anului 2022, primarul Nicușor Dan a anunțat că a depus o plângere la Direcția Națională Anticorupție în urma verificărilor făcute de Corpul de Control la STB. „Obiectul sesizării este achiziția de tramvaie noi din gama de 18 metri printr-o procedură demarată de STB în anul 2019 și încheiată în anul 2020 cu declararea firmei Electroputere VFU Pașcani drept câștigătoare a licitației. Întrebările la care sunt sigur că bucureștenii ar dori să afle răspunsul sunt: 1. De ce conducerea STB reprezentată de la acea dată a continuat demersurile pentru finalizarea procedurii de achiziție, deși la momentul aprobării raportului de procedură nu avea alocate fondurile necesare în conformitate cu prevederile legale?;  2. De ce STB a decis încă din anul 2019 să achiziționeze tramvaie de 18 metri în contextul în care fluxul de călători ar justifica o nevoie de tramvaie mai lungi?”, scria primarul Nicușor Dan pe contul său de Facebook.   DNA a îngropat plângerea DeFapt.ro l-a întrebat pe Alexandru Hazem Kansou dacă a fost audiat până în prezent de Direcția Națională Anticorupție, în urma plângerii făcute de Nicușor Dan, actualul președinte al României. „Nu m-a chemat DNA la audieri. Nu este un dosar de corupție. Depinde către cine a făcut denunțul. Nu e autosesizare, nu e un dosar deschis de către DNA. Este un denunț făcut. Nu este un denunț împotriva mea. La momentul respectiv denunțul a fost făcut de primarul general Nicușor Dan. Nu e un denunț, e o plângere penală împotriva procedurii”, a declarat Alexandru Hazem Kansou. Ex-șeful STB: „Contractul nu l-am semnat”  Fostul șef al STB susține că nu a încălcat cu nimic legislația. „Eu cred că acolo s-a greșit când s-a anulat procedura. Directorul STB nu avea voie să anuleze procedura. A anulat-o printr-o dispoziție de director. Nu ai voie să anulezi fără comisie, nu ai voie nici să atribui fără comisie. Din punctul meu de vedere, a făcut-o totalmente greșit. Primarul a arătat cu degetul spre mine, dar eu nu aveam ce să fac din punct de vedere juridic. Contractul nu l-am semnat, iar denunțarea contractului nu putea fi făcută de directorul general”, a mai spus Alexandru Hazem Kansou. Gruia Stoica trimite bani în Rusia, dar vrea și contracte în Ucraina În cazul în care STB va semna, totuși, contractul cu Electroputere VFU Pașcani, mare parte din bani vor ajunge în Rusia, la PK Transport System SRL, constructorul tramvaielor. Practic, Gruia Stoica va pompa câteva zeci de milioane de euro în economia Rusiei, țară care are nevoie de bani pentru a continua invazia în Ucraina. Pe de altă parte, tot Gruia Stoica, prin Grupul Grampet, vrea să participe la reconstrucția Ucrainei: numele companiei apare pe lista societăților înscrise pe platforma Rebuilding Ukraine a Camerei de Comerț Bilaterale România – Ucraina care doresc să se implice activ în procesul de reconstrucție al Ucrainei.  DeFapt.ro i-a solicitat un punct de vedere afaceristului Gruia Stoica. Acesta a cerut întrebările pe e-mail, dar a refuzat să răspundă, deși au trecut 60 de zile de când le-a primit. 

Slovacia continuă să blocheze noile sancțiuni UE împotriva Rusiei
Internațional

Slovacia continuă să blocheze noile sancțiuni UE împotriva Rusiei

Slovacia blochează sancțiunile UE împotriva Rusiei. Pentru a doua zi consecutiv, statele membre ale Uniunii Europene nu au reușit miercuri să aprobe cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Principalul obstacol a fost opoziția Slovaciei, care a cerut garanții pentru protejarea propriei economii în contextul renunțării la gazul rusesc până în 2028. Slovacia blochează sancțiunile UE împotriva Rusiei După ce marți a cerut amânarea votului în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ai UE, Slovacia a folosit miercuri dreptul de veto în cadrul unei întâlniri la nivel de ambasadori. Citește și: Funcționarii Guvernului își toarnă șefii: mașinile cu șofer ale demnitarilor costă sume uriașe Potrivit diplomaților europeni, și Malta a exprimat rezerve față de pachetul propus. Premierul Robert Fico: „Propunere idioată” din partea Comisiei Premierul slovac Robert Fico a criticat dur propunerea Comisiei Europene de a opri complet importurile de gaz rusesc începând din 2028. „Slovacia respinge propunerea idioată a Comisiei Europene”, a declarat acesta, solicitând garanții clare că țara sa nu va fi afectată economic de această măsură. Slovacia cere termen prelungit până în 2034 Fico a subliniat că Slovacia este extrem de dependentă de gazul rusesc și are alternative limitate, fiind o țară fără ieșire la mare și cu acces restrâns la gaz natural lichefiat (GNL), mai scump decât gazul prin conducte. El a cerut prelungirea termenului de eliminare a importurilor energetice din Rusia până în 2034, anul în care expiră contractul cu Gazprom. Comisia Europeană a respins această solicitare. Fico avertizează asupra riscurilor economice pentru UE Liderul slovac a declarat că înțelege nevoia de reducere a dependenței energetice față de Rusia, dar atrage atenția că planul propus de Bruxelles va aduce costuri majore pentru întreaga Uniune Europeană. În opinia sa, măsura va duce la creșterea prețurilor la energie și la scăderea competitivității economice a blocului comunitar. „O sinucidere economică”, afirmă premierul slovac Robert Fico a mers mai departe, calificând inițiativa drept o formă de „sinucidere economică” pentru UE. „Este pur și simplu sinucidere economică să ajungem într-un punct în care să nu mai avem nici gaz, nici combustibil nuclear, nici petrol, doar pentru că o nouă Cortină de Fier se construiește între lumea occidentală și probabil Rusia și alte țări”, a spus acesta.

Bombardament de minciuni și fake news asupra Republicii Moldova, avertizează Guvernul. Care sunt principalele mesaje alarmiste
Internațional

Bombardament de minciuni și fake news asupra Republicii Moldova, avertizează Guvernul. Care sunt principalele mesaje alarmiste

Propaganda rusă, răspândită în Republica Moldova. Purtătorul de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova, Daniel Vodă, a lansat miercuri un avertisment ferm privind amplificarea campaniilor de manipulare și dezinformare, în special în spațiul online. Aceste acțiuni vizează subminarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului și în direcția proeuropeană a țării. Propaganda rusă, răspândită în Republica Moldova Potrivit lui Daniel Vodă, canalele afiliate propagandei ruse intensifică difuzarea de mesaje alarmiste, false și manipulatoare. Citește și: Funcționarii Guvernului își toarnă șefii: mașinile cu șofer ale demnitarilor costă sume uriașe „Fabricile de dezinformare lucrează în aceste zile la turații maxime”, a declarat oficialul, subliniind pericolul real reprezentat de aceste acțiuni concertate. Printre cele mai frecvente narațiuni false, Vodă a enumerat următoarele mesaje: „Integrarea în UE ne ia suveranitatea” „Justiția este controlată politic” „Moldova se militarizează” „Economia este în colaps și Moldova este izolată” „Occidentul atacă biserica și valorile tradiționale” Realizările guvernării proeuropene: investiții și dezvoltare Pentru a contracara dezinformarea, Daniel Vodă a prezentat realizările guvernului pe fondul parcursului european al țării. Printre cele mai importante progrese se numără: Dublarea bugetului pentru familii și copii Majorări salariale pentru medici, profesori, polițiști, oameni din cultură și alte categorii Investiții de trei miliarde lei în modernizarea spitalelor Modernizarea infrastructurii: 700 km de drumuri 940 km de rețele de apă 220 km de canalizare 610 km de iluminat stradal 200 de școli și grădinițe renovate 254 de parcuri și terenuri sportive reabilitate „Acestea sunt faptele. Cifre reci, dar concrete”, a subliniat purtătorul de cuvânt. Blocarea progresului și slăbirea sprijinului european Daniel Vodă a explicat că obiectivul campaniilor de manipulare este clar: blocarea parcursului european al Republicii Moldova, compromiterea procesului democratic și distrugerea relației cu partenerii occidentali. În contextul apropiatelor alegeri parlamentare din 28 septembrie, oficialul a avertizat că aceste „fabrici de minciuni” își vor intensifica activitatea. Cu toate acestea, autoritățile vor continua eforturile de comunicare directă cu populația, prin conferințe de presă și canale publice. Apel la responsabilitate și informare corectă „Adevărul contează. Alegerile contează. R. Moldova are acum o direcție bună – spre modernizare, dezvoltare, Europa. Alegerea trebuie făcută cu grijă pentru viitorul fiecăruia, al familiilor, al comunităților și al întregii țări”, a transmis Daniel Vodă, încurajând cetățenii să-și informeze apropiații. „Oamenii informați sunt oamenii protejați”, a conchis acesta.

Kremlinul acuză Europa de „militarism agresiv” și reia amenințările nucleare
Internațional

Kremlinul acuză Europa de „militarism agresiv” și reia amenințările nucleare

Rusia reia amenințările nucleare împotriva UE. Rusia acuză țările europene că alimentează conflictul din Ucraina prin investiții masive în armament și avertizează din nou, voalat, asupra posibilității utilizării armelor nucleare. Declarațiile au fost făcute miercuri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Rusia reia amenințările nucleare împotriva UE Într-o conferință de presă, Dmitri Peskov a susținut că țările europene investesc masiv în armament pentru a susține Ucraina și a contribui astfel la prelungirea războiului. Citește și: Scoaterea din PNRR a unor segmente de autostradă, rezultatul fraudei, acuză un fost secretar de stat El a criticat dur climatul politic european, pe care l-a descris drept „emoțional” și „aproape irațional”. „Este foarte greu de prevăzut ceva în această stare de tensiune generală care domnește pe continentul european”, a declarat Peskov. Reprezentantul Kremlinului a invocat și recenta revizuire a doctrinei nucleare a Rusiei, subliniind că aceasta consideră drept act de agresiune nu doar atacurile directe, ci și incitarea statelor nenucleare la acțiuni ostile împotriva Rusiei de către puterile nucleare. În Europa, doar Franța și Marea Britanie dețin arme nucleare, fapt ce amplifică tensiunile în contextul sprijinului oferit Ucrainei de aceste două state. Amenințările nucleare pentru a descuraja Occidentul De la începutul invaziei în Ucraina, Rusia a lansat în repetate rânduri amenințări nucleare menite să descurajeze sprijinul occidental. Declarațiile lui Peskov revin pe acest ton belicos, pe fondul stagnării negocierilor de pace și al intensificării ajutorului militar occidental. Acuze la adresa Ucrainei Deși Rusia a refuzat până acum să accepte compromisuri în cadrul negocierilor, Peskov a reluat narativa conform căreia Ucraina ar fi responsabilă pentru lipsa progreselor diplomatice. Oficialul rus a cerut comunității internaționale să exercite presiuni asupra Kievului pentru a reveni la masa negocierilor. Însă, în ultima rundă de discuții de la Istanbul, delegația rusă a venit doar pentru a prezenta „cerințele maximale” ale președintelui Vladimir Putin, echivalente cu o solicitare de capitulare, refuzând orice dialog real. Trump anunță noi livrări de arme către Ucraina În acest context tensionat, Donald Trump a anunțat luni o nouă tranșă de livrări de arme către Ucraina, inclusiv sisteme antiaeriene Patriot. Finanțarea acestor livrări va fi asigurată de țările europene membre NATO, potrivit declarațiilor sale.

Rusia ignoră ultimatumul lui Trump: „Teatru politic fără efect”
Internațional

Rusia ignoră ultimatumul lui Trump: „Teatru politic fără efect”

Dmitri Medvedev ironizează ultimatumul lui Trump. Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a reacționat la declarațiile președintelui american Donald Trump, afirmând că Moscova nu este impresionată de ceea ce el a numit „ultimatumul teatral” al liderului de la Washington. Ultimatumul lui Trump Cu o zi înainte, Donald Trump a anunțat un nou pachet de arme pentru Ucraina și a avertizat că vor fi impuse sancțiuni tuturor celor care continuă să cumpere produse din Rusia. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Măsura face parte dintr-o schimbare importantă de politică, determinată de nemulțumirea față de atacurile repetate ale Rusiei asupra Ucrainei. Avertismentul lui Trump include o perioadă de grație de 50 de zile înainte ca sancțiunile să intre în vigoare. În acest interval, părțile vizate ar trebui să își reconsidere poziția. Dmitri Medvedev ironizează ultimatumul lui Trump În replică, Dmitri Medvedev a ironizat reacțiile internaționale și a minimalizat efectul anunțului american: „Lumea a tremurat, așteptându-se la consecințe. Europa beligerantă a fost dezamăgită. Rusiei nu i-a păsat”, a declarat oficialul rus, care este în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei.

Maia Sandu ripostează dur la propaganda Rusiei: Aberații inventate în laboratoarele Kremlinului
Internațional

Maia Sandu ripostează dur la propaganda Rusiei: Aberații inventate în laboratoarele Kremlinului

Președinta Maia Sandu respinge acuzațiile SVR. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a reacționat ferm la acuzațiile lansate de Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR), potrivit cărora NATO ar plănui implicarea Chișinăului într-un conflict cu Moscova. Lidera de la Chișinău a calificat afirmațiile drept „aberații” fabricate în „laboratoarele Kremlinului”, acuzând o campanie de manipulare orchestrată de propaganda rusă. Ce susține SVR în comunicatul său oficial Potrivit unui comunicat publicat de SVR pe site-ul oficial, Rusia acuză NATO că ar transforma Republica Moldova într-un „cap de pod” militar pe flancul estic al Alianței. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Conform SVR, Chișinăul ar fi supus unui proces accelerat de militarizare pentru a permite un transfer rapid al trupelor NATO către granițele Rusiei, deși Moldova nu are frontieră comună cu această țară. Președinta Maia Sandu respinge acuzațiile SVR Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Maia Sandu a transmis că urmează o perioadă intensă de dezinformare, în care se va încerca inducerea panicii în rândul cetățenilor. „S-au pornit la turații maxime laboratoarele de inventat aberații (...) Vor să bage panică în moldoveni precum că eu aș vrea război sau aș încălca neutralitatea țării”, a scris președinta. „În Moldova este pace și va fi pace” Maia Sandu a subliniat că în realitate, Republica Moldova este un stat pașnic și că viitorul țării este legat de parcursul european. „Un prezent și un viitor european înseamnă că moldovenii au ales și continuă să aleagă pacea (...) Pacea este o alegere. Și este alegerea noastră”, a precizat ea. Moldova merge spre Uniunea Europeană Șefa statului a reafirmat direcția strategică a țării: aderarea la Uniunea Europeană. „Moldova a decis – Uniunea Europeană va fi casa noastră comună. Mergem în direcția corectă”, a transmis Sandu, promițând că nu va ceda în fața manipulării și divizării venite din exterior.

Șefa diplomației europene critică termenul de 50 de zile dat Rusiei de Trump: O perioadă foarte lungă, în timp ce civili mor zilnic
Internațional

Șefa diplomației europene critică termenul de 50 de zile dat Rusiei de Trump: O perioadă foarte lungă, în timp ce civili mor zilnic

Kaja Kallas critică ultimatumul lui Trump. Președintele american Donald Trump a acordat luni un termen de 50 de zile Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina, avertizând că, în caz contrar, vor fi impuse sancțiuni economice severe. Deși inițiativa a fost salutată de unii oficiali internaționali, durata acestui ultimatum a stârnit critici. Kaja Kallas critică ultimatumul lui Trump Ministra de externe a Estoniei, Kaja Kallas, a transmis că, deși susține fermitatea liderului american în relația cu Moscova, perioada anunțată este excesiv de lungă. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 „Este foarte pozitiv că președintele Trump adoptă o poziție fermă față de Rusia. Pe de altă parte, 50 de zile este o perioadă foarte lungă, când vedem că ei (rușii) ucid civili inocenți în fiecare zi”, a declarat șefa diplomației estoniene SUA pregătesc livrări masive de arme pentru Ucraina În paralel cu avertismentul adresat Rusiei, Trump a anunțat și un nou pachet de sprijin militar pentru Ucraina, în valoare de 10 miliarde de dolari, care va fi gestionat prin intermediul NATO. Primele livrări sunt deja pregătite, potrivit publicației Axios. Acestea vor include: rachete cu rază lungă de acțiune, capabile să atingă ținte în adâncul teritoriului rus, sisteme de apărare antiaeriană moderne, obuze de artilerie și alte echipamente esențiale pentru front. Planul lui Trump: presiune diplomatică și sprijin militar accelerat Inițiativa lui Donald Trump face parte dintr-o strategie mixtă, care îmbină presiunea economică asupra Kremlinului cu o consolidare masivă a capacității de apărare a Ucrainei. Administrația de la Washington speră ca, în cele 50 de zile oferite, Moscova să răspundă apelului la negocieri, evitând sancțiunile comerciale promise.

Doi agenți ruși, eliminați la Kiev după asasinarea unui ofițer de informații ucrainean
Internațional

Doi agenți ruși, eliminați la Kiev după asasinarea unui ofițer de informații ucrainean

Doi agenți ruși, eliminați în Ucraina. Doi agenți care lucrau pentru serviciile secrete ruse au fost uciși duminică dimineață în Ucraina, a anunțat șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Vasyl Maliuk. Doi agenți ruși, eliminați în Ucraina Eliminarea acestora a avut loc la câteva zile după ce colonelul Ivan Voronici, ofițer ucrainean de informații, a fost împușcat mortal în plină zi, într-o parcare din Kiev. Citește și: Președintele CJ Cluj anunță că nu mai este „parte” a PNL: „A fost sufocat de trădători de serviciu” Incidentul s-a petrecut joi, 10 iulie, în cartierul Holosiivskii din sudul Kievului. Camerele de supraveghere au surprins momentul în care un bărbat iese dintr-o clădire, iar altul aleargă spre el și deschide focul. Colonelul Ivan Voronici a fost împușcat de mai multe ori, iar atacatorul a reușit să fugă de la locul faptei. SBU: Suspecții, agenți FSB, au fost localizați și eliminați Într-o declarație video, șeful SBU a precizat că autoritățile ucrainene i-au identificat pe suspecți ca fiind agenți ai FSB, serviciul federal de securitate al Rusiei. Aceștia ar fi urmărit mișcările colonelului Voronici înainte de atentat și au primit coordonatele unui ascunziș în care se afla un pistol cu amortizor. După atac, agenții ruși au încercat să se ascundă, însă au fost localizați și eliminați în timpul unei operațiuni comune desfășurate de SBU și poliția națională. Poliția ucraineană: cei doi agenți erau cetățeni străini Duminică, poliția ucraineană a anunțat oficial că cei doi suspecți erau „cetățeni ai unei țări străine”, fără a oferi alte detalii. Până în prezent, Moscova nu a emis nicio reacție oficială cu privire la incident. SBU, implicat în operațiuni secrete în Rusia Serviciul de Securitate al Ucrainei s-a implicat activ în operațiuni clandestine în spatele liniilor rusești după invazia la scară largă a Ucrainei din 2022. Surse din cadrul serviciilor secrete ucrainene au declarat pentru BBC că SBU ar fi fost implicat în eliminarea generalului rus Igor Kirillov în decembrie 2024. În aprilie 2025, generalul Yaroslav Moskalik a fost ucis într-un atentat cu bombă în Moscova – atac atribuit de Kremlin Ucrainei. Totuși, Kievul nu a confirmat oficial implicarea în aceste asasinate. Războiul se intensifică: atacuri record și pierderi civile Eliminările recente au avut loc într-un context marcat de intensificarea atacurilor rusești. Marți, președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina a fost ținta celui mai amplu atac aerian din istoria conflictului. Potrivit ONU, luna iunie a înregistrat cel mai mare număr de victime civile din ultimii trei ani. Rusia avansează lent în est, încercările de negociere eșuează Pe frontul de est, armata rusă face progrese lente, recucerind treptat regiuni ocupate anterior de trupele ucrainene, inclusiv cea mai mare parte a regiunii rusești Kursk, controlată temporar de Kiev după ofensiva surpriză din vara trecută. Între timp, eforturile diplomatice de a ajunge la un acord de încetare a focului în războiul care durează de peste trei ani au eșuat.

Rusia și China își consolidează alianța diplomatică. Lavrov și Wang Yi discută despre Ucraina și SUA
Internațional

Rusia și China își consolidează alianța diplomatică. Lavrov și Wang Yi discută despre Ucraina și SUA

Rusia și China, discuții despre Ucraina. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, s-a întâlnit duminică, la Beijing, cu ministrul chinez de Externe, Wang Yi, pentru a discuta despre relațiile bilaterale cu Statele Unite și perspectivele unei soluții diplomatice în conflictul din Ucraina. Organizația de Cooperare de la Shanghai Lavrov se află în China pentru a participa la reuniunea șefilor diplomațiilor din cadrul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OSC), după o vizită recentă efectuată în Coreea de Nord. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” Întâlnirea cu Wang Yi a avut loc într-un context regional tensionat și cu multiple dosare deschise la nivel global. Rusia și China își coordonează pozițiile pe scena internațională Potrivit comunicatului diplomației ruse, discuțiile au vizat consolidarea colaborării între cele două țări în cadrul organizațiilor internaționale, precum ONU, Consiliul de Securitate, BRICS, G20 și APEC. Moscova și Beijingul au subliniat „importanța întăririi coordonării strânse” în fața provocărilor globale. Rusia și China, discuții despre Ucraina O temă centrală a întrevederii a fost conflictul din Ucraina. Cele două părți au discutat despre „perspectivele pentru o rezolvare” a crizei ucrainene, fără a fi oferite detalii suplimentare privind posibile inițiative concrete. Dosarele fierbinți: Israel-Palestina și Peninsula Coreeană Lavrov și Wang Yi au abordat și alte subiecte tensionate de pe agenda internațională. Potrivit sursei oficiale, cei doi miniștri au discutat despre conflictul israeliano-palestinian și situația instabilă din Peninsula Coreeană, ambele considerate priorități în politica externă a celor două țări.

Kim Jong Un promite sprijin total Rusiei în războiul din Ucraina: O cauză „sacră”
Internațional

Kim Jong Un promite sprijin total Rusiei în războiul din Ucraina: O cauză „sacră”

Phenianul promite Rusiei un sprijin total. Liderul nord-coreean Kim Jong Un i-a transmis ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, susținerea sa „necondiționată” în conflictul din Ucraina. Kim a declarat că victoria Moscovei este „sigură”. Phenianul promite Rusiei un sprijin total Potrivit KCNA, Kim și Lavrov s-au întâlnit „într-o atmosferă de încredere și caldă camaraderie”, în contextul în care relațiile dintre Coreea de Nord și Rusia devin tot mai strânse, atât pe plan diplomatic, cât și militar. Citește și: Premieră: primar PSD condamnat la pușcărie pentru că a furat alegerile. Decizia nu este definitivă Ministerul rus de Externe a publicat pe Telegram imagini video în care cei doi lideri se salută și se îmbrățișează. Sprijin militar direct din partea Phenianului Anul trecut, Moscova și Phenianul au semnat un pact de apărare reciprocă, consolidând alianța militară dintre cele două state. Coreea de Nord a trimis mii de soldați pentru a sprijini Rusia în tentativa de recucerire a regiunii Kursk, pierdută în fața armatei ucrainene în vara anului 2024. În plus, regimul nord-coreean furnizează Rusiei obuze și rachete, confirmând angajamentul activ în sprijinul Kremlinului. Kim Jong Un susține cauza Rusiei ca fiind „sacră” În declarația sa, Kim a afirmat că Phenianul este „gata să sprijine și să încurajeze necondiționat toate măsurile luate de liderii ruși pentru a elimina de la rădăcină cauza principală a crizei ucrainene”. Liderul nord-coreean și-a exprimat „ferma convingere că armata și poporul rus vor obține o victorie sigură îndeplinind cauza sacră de apărare a demnității și intereselor fundamentale ale țării”. Implementarea pactului de apărare semnat în 2024 Cei doi oficiali au abordat „chestiuni importante pentru punerea fidelă în aplicare a acordurilor încheiate” în cadrul summitului din 2024, când președintele rus Vladimir Putin a efectuat o rară vizită în Coreea de Nord. Atunci a fost semnat și pactul de apărare reciprocă dintre cele două țări. Putin dorește o nouă întâlnire cu Kim Serghei Lavrov a transmis că președintele rus Vladimir Putin „speră să continue contactele directe” cu Kim Jong Un „cât mai curând posibil”, potrivit agenției TASS. Întrebat despre o posibilă vizită a liderului nord-coreean în Rusia, Kremlinul a precizat că nu există deocamdată un plan concret în acest sens. Întâlnirea de la Wonsan Întâlnirea Kim-Lavrov s-a desfășurat la Wonsan, o localitate de pe coasta de est a Coreei de Nord. Acolo a fost inaugurat recent un complex turistic de amploare, semn al dorinței regimului de a-și promova deschiderea economică – cel puțin în plan simbolic – în paralel cu consolidarea relațiilor militare cu Rusia.

Rusia, atac fără precedent asupra Ucrainei: 728 de drone și 13 rachete. Trump promite Kievului interceptoare Patriot
Internațional

Rusia, atac fără precedent asupra Ucrainei: 728 de drone și 13 rachete. Trump promite Kievului interceptoare Patriot

Atac rusesc fără precedent asupra Ucrainei. Forțele aeriene ucrainene au anunțat miercuri că Rusia a declanșat cel mai masiv atac aerian din ultimele luni, lansând un număr record de 728 de drone și 13 rachete în noaptea de marți spre miercuri. Apărarea antiaeriană a reușit să distrugă 718 drone și 7 rachete. Donald Trump a promis Ucrainei interceptoare Patriot Atac rusesc fără precedent asupra Ucrainei Atacurile au vizat în special regiunile vestice ale Ucrainei, departe de linia frontului, inclusiv orașele Luțk, Hmelnițki și Ternopil. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată La Luțk, sirenele au răsunat în timpul nopții, iar locuitorii au fost îndemnați să se adăpostească. Conform relatărilor din presa locală, exploziile s-au produs înainte de ora 04:00, Luțk fiind printre cele mai grav afectate orașe în acest val de atacuri. Guvernatorul regiunii Volîn, Ivan Rudnițki, a declarat că peste 50 de drone și rachete au fost lansate spre regiune, majoritatea îndreptându-se spre Luțk. Primarul orașului, Ihor Polișciuk, a confirmat că un sit industrial și un garaj au fost avariate, calificând acțiunea drept „cel mai masiv atac rusesc asupra orașului” de la începutul invaziei pe scară largă. Explozii și în Kiev, Zaporojie și Dnipro Explozii au fost raportate și în zone mai apropiate de linia frontului, precum Sumî, Zaporojie și Dnipro. În Kiev, primarul Vitali Kliciko a confirmat că centrul orașului a fost lovit, iar apărarea antiaeriană a fost activă toată noaptea. În localitatea Brovarî, o femeie a fost rănită în urma atacurilor, potrivit administrației militare regionale. Rachetă hipersonică Kinjal lansată spre vestul Ucrainei Forțele aeriene ucrainene au raportat marți seara că Rusia a lansat și o rachetă hipersonică Kinjal spre regiunea Jitomir, una dintre cele mai greu de interceptat arme din arsenalul rus. Sirenele de raid aerian au răsunat pe tot teritoriul Ucrainei în timpul nopții, semn al gravității și amploarei atacului. Polonia își ridică avioanele de vânătoare Ca reacție la atacurile nocturne, Forțele aeriene poloneze au ridicat mai multe avioane de vânătoare pentru a proteja spațiul aerian național. Alerta de raid aerian în vestul Ucrainei a fost ridicată abia la ora locală 06:15, după aproape șapte ore de tensiune. Ucraina cere sprijin suplimentar pentru apărarea antiaeriană Pe fondul intensificării atacurilor ruse, Kievul a cerut din nou ajutor militar din partea aliaților occidentali. Moscova a adoptat o strategie tot mai agresivă de copleșire a sistemului ucrainean de apărare, prin atacuri succesive cu drone kamikaze și rachete balistice, care au ucis zeci de civili în ultimele săptămâni. Trump promite interceptoare Patriot În acest context, fostul președinte american Donald Trump a promis trimiterea a 10 interceptoare Patriot în Ucraina, într-o declarație făcută pe 8 iulie. Trump a criticat în mod neașteptat acțiunile președintelui rus Vladimir Putin, afirmând: „Sunt dezamăgit că președintele Putin nu a oprit atacurile. Este un lucru oribil.”

Rusia a declarat Universitate Yale „indezirabilă”: Kremlinul acuză instituția americană că ar încerca să destabilizeze țara
Internațional

Rusia a declarat Universitate Yale „indezirabilă”: Kremlinul acuză instituția americană că ar încerca să destabilizeze țara

Rusia a declarat „indezirabilă” Universitatea Yale. Autoritățile ruse au anunțat marți că au declarat „indezirabilă” activitatea Universității Yale pe teritoriul Federației Ruse, acuzând instituția americană că ar încerca să destabilizeze țara. Decizia a fost transmisă oficial de Parchetul general rus. Rusia a declarat „indezirabilă” Universitatea Yale În comunicatul emis de Parchetul rus se precizează că activitățile universității americane ar avea ca scop aducerea de prejudicii integrității teritoriale a Rusiei. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată De asemenea vrea să impună o blocade internaționale, subminează fundamentele economice ale statului rus și destabilizează situația socio-economică și politică din țară. Ce înseamnă eticheta de „organizație indezirabilă” Etichetarea unei organizații ca „indezirabilă” în Rusia implică interzicerea activităților acesteia pe teritoriul Federației Ruse. Pot exista urmăriri penale împotriva cetățenilor ruși care colaborează cu organizația sau o finanțează. Aceeași măsură a fost aplicată în trecut și unor ONG-uri importante, precum Amnesty International. Ce legături are Yale cu opoziția rusă Parchetul rus susține că printre absolvenții Universității Yale se numără și militanți ai Fondului de Luptă împotriva Corupției (FBK), organizația fondată de opozantul Aleksei Navalnîi. Oficialii ruși afirmă că aceștia ar fi folosit cunoștințele dobândite la Yale pentru a stimula acțiuni de protest în Rusia. Navalnîi și legătura cu Yale Aleksei Navalnîi, care a murit în februarie 2024 la vârsta de 47 de ani într-o închisoare din zona arctică, studiase și el la Yale în cadrul unui program internațional de formare a liderilor. Moartea sa a survenit în circumstanțe încă neclare, iar dispariția sa a generat reacții internaționale puternice. Yale, una dintre cele mai prestigioase universități din SUA Fondată în 1701, Universitatea Yale este situată în statul Connecticut, în nord-estul Statelor Unite. Face parte din celebra Ivy League, care reunește cele mai prestigioase opt universități americane. Peste 200 de organizații considerate „indezirabile” în Rusia Rusia a introdus în 2015 lista oficială a organizațiilor străine considerate „indezirabile”. Potrivit autorităților, lista cuprinde în prezent peste 200 de organizații internaționale și instituții acuzate de activități percepute ca ostile intereselor Federației Ruse.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră