joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2491 articole
Internațional

Papa Leon a confirmat că este dispus să găzduiască negocieri de pace pentru Ucraina

Meloni confirmă: Vaticanul, loc pentru negocieri. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a anunțat marți seară că Papa Leon al XIV-lea și-a exprimat disponibilitatea ca Vaticanul să găzduiască viitoarele negocieri de pace privind conflictul din Ucraina, în cadrul unei convorbiri telefonice directe între cei doi lideri. Meloni confirmă: Vaticanul, loc pentru negocieri Potrivit unui mesaj oficial, discuția cu Papa a avut loc ca urmare a unei convorbiri telefonice între Meloni și lideri internaționali, printre care președintele american Donald Trump. Citește și: Nicușor Dan, mesaj către administrația Trump: „Încrezător că SUA rămân un garant al Securității” „Găsind la Sfântul Părinte disponibilitatea de a găzdui la Vatican viitoarele discuții dintre părți, premierul Meloni i-a mulțumit Papei pentru angajamentul său neîncetat în favoarea păcii”, precizează mesajul. Liderii mondiali susțin implicarea Vaticanului Premierul italian a menționat că în cursul serii de luni a discutat telefonic, împreună cu Donald Trump, cu mai mulți lideri europeni și internaționali: Volodimir Zelenski (Ucraina), Emmanuel Macron (Franța), Alexander Stubb (Finlanda), Friedrich Merz (Germania), Ursula von der Leyen (Comisia Europeană) Aceștia au salutat deschiderea Vaticanului și și-ar fi exprimat susținerea pentru un cadru neutru de negocieri. Consultări diplomatice pentru armistițiu Marți, Giorgia Meloni a continuat seria consultărilor, purtând noi discuții cu președinții Zelenski, Macron, Stubb, dar și cu premierul britanic Keir Starmer, cancelarul german Friedrich Merz și Ursula von der Leyen. Scopul acestor convorbiri a fost acela de a menține o coordonare strânsă între partenerii occidentali în vederea unei runde de negocieri axate pe un posibil armistițiu și un acord de pace durabil pentru Ucraina. „Sfântul Scaun este disponibil pentru pace” Papa Leon al XIV-lea, învestit oficial duminică, și-a reiterat angajamentul pentru pace în fața reprezentanților Bisericilor creștine din Orient. Suveranul Pontif s-a oferit să medieze conflictele internaționale, într-un apel adresat tuturor beligeranților. „Sfântul Scaun este disponibil pentru ca dușmanii să se întâlnească și să se privească în ochi, pentru ca popoarele să regăsească speranța și demnitatea păcii.” În discursul său, Papa a evocat conflictele din: Ucraina, Pământul Sfânt, Liban și Siria, Regiunea Tigre din Etiopia, Caucaz Papa Leon al XIV-lea a deplâns persistența violențelor armate și a cerut acțiune diplomatică imediată pentru instaurarea păcii, subliniind misiunea Vaticanului de a media între părți și a readuce demnitatea umană în centrul discursului internațional.

Meloni confirmă: Vaticanul, loc pentru negocieri (sursa: Facebook/Vatican News)
Rusia nu recunoaște alegerile din România (sursa: TASS)
Internațional

Rusia nu recunoaște scrutinul prezidențial din România (Zaharova, MAE rus)

Rusia nu recunoaște alegerile din România: Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, respinge scrutinul prezidențial. Rusia nu recunoaște alegerile din România "În primul rând, v-aş ruga să nu le numiţi alegeri. În al doilea rând, în asemenea lucruri este imposibil să te amesteci, întrucât nu ai face decât să intri în bucluc. Citește și: Nicușor Dan își proclamă victoria: Trăim un moment de speranță. Vă rog să aveți răbdare pentru perioada care vine Prin urmare nu mai aruncaţi în nimeni cu noroi electoral. Faceţi-vă singuri ordine la voi acasă!", a scris Zaharova pe canalul său de Telegram, citată de agenția rusă de stat TASS. Purtătorul de cuvânt al MAE român, Andrei Ţărnea, afirmase mai devreme duminică că au fost detectate semne ale "interferenţei ruse" în procesul electoral de alegere a preşedintelui României. "În timpul alegerilor prezidenţiale care sunt în desfăşurare în România vedem semnele distinctive ale interferenţei Rusiei. O campanie virală de fake news pe Telegram şi pe alte platforme de social media are ca ţintă influenţarea procesului electoral. Ne aşteptam la acest lucru, iar autorităţile române au demascat aceste fake news", a scris Ţărnea pe X.

MAE denunță interferența Rusiei în alegeri (sursa: X/MAE)
Eveniment

MAE denunță interferențe rusești în social media în ziua turului al doilea al prezidențialelor

MAE denunță interferența Rusiei în alegeri. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Andrei Țărnea, avertizează asupra unei campanii de dezinformare menite să influențeze votul românilor. MAE denunță interferența Rusiei în alegeri Potrivit lui Andrei Țărnea, România se confruntă în aceste zile cu semne evidente ale interferenței Rusiei în procesul electoral. Citește și: Simion și-a instruit oamenii să blocheze cozile la secțiile de vot din marile orașe pentru a suspenda procesul electoral Acesta a precizat, într-o postare pe platforma X, că o campanie masivă de dezinformare se desfășoară pe Telegram și alte rețele sociale, cu scopul de a influența alegerile prezidențiale. „În timpul alegerilor prezidențiale care sunt în desfășurare în România, vedem semnele distinctive ale interferenței Rusiei. O campanie virală de fake news pe Telegram și pe alte platforme de social media are ca țintă influențarea procesului electoral”, a scris Țărnea. Autoritățile române au demascat tentativele de manipulare Reprezentantul MAE a subliniat că instituțiile statului erau pregătite pentru astfel de tentative de interferență și că autoritățile române au reușit să demonteze campaniile de dezinformare. „Ne așteptam la acest lucru, iar autoritățile române au demascat aceste fake news”, a transmis oficialul MAE. Context regional sensibil Declarațiile vin într-un context geopolitic tensionat, în care influența Rusiei în procesele electorale din Europa a devenit o preocupare majoră pentru multe guverne occidentale. România se alătură astfel listei de state care raportează acțiuni ostile din sfera informațională în timpul campaniilor electorale.

George Simion, crescut rusește pe Polymarket (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

VIDEO Un troll rus bagă milioane de dolari în cota lui George Simion de pe Polymarket

George Simion, crescut rusește pe Polymarket: milioane de dolari sunt pompate în cota sa de către un cont anonim care face propagandă Rusiei. George Simion, crescut rusește pe Polymarket "Alegeri cu miros rusesc. Ce lagatura exista intre profilele care arunca milioane in Simion pe Polymarket si armamata Rusiei? Va spun in acest material in care analizam calitatea sustinatorilor candidatilor pentru functia de presedinte al Romaniei.", a scris Alex Leca (@lecaonline) pe TikTok. Citește și: Călin Georgescu, vizită de trei zile la Moscova după anexarea Crimeei, urmată de articole laudative la adresa sa în presa rusă de stat Practic, Leca a arătat că un cont anonim de Polymarket pompează milioane de dolari în această platformă pentru a ține sus cota lui George Simion. După ce a deconspirat această operațiune, Alexa Luca a primit și o reacție (VIDEO): a fost amenințat cu o plângere la Poliție. De data aceasta, sponsorul lui Simion de la Polymarket a folosit un cont de TikTok pentru a dialoga. Pe acel cont de TikTok, binefăcătorul lui Simion face propagandă pentru Rusia și glorifică distrugerile militare rusești în Ucraina. Cum funcționează Polymarket Polymarket, unde se poate paria pentru unul dintre candidații la prezidențialele din România, este una din cele mai mari piețe de predicții de pe blockchain. Se poate paria aici pe rezultatele diferitelor evenimente politice, sportive sau de altă natură.  Cum funcționează sistemul? Dacă crezi că Nicușor Dan va ajunge președinte, poți cumpăra acțiuni, la valoare individuală de cât e cota în momentul cumpărării. Dacă el va câștiga, vei primi un dolar pe acțiune. Dacă pierde, ai pierdut toate acțiunile cumpărate. Sistemul funcționează identic dacă pariezi că Nicușor Dan nu va ajunge președinte. În acest caz, valoarea acțiunii este de un dolar minus cota din acel moment (în cenți).

Guvernul Ungariei demolează ONG-urile și presa (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán aplică legea putinistă a "agentului străin" asupra ONG-urilor și media anti-"suveraniste"

Guvernul Ungariei demolează ONG-urile și presa. Guvernul ungar continuă să exercite presiuni asupra societății civile și a mass-mediei independente, printr-un proiect de lege introdus recent în Parlament. Guvernul Ungariei demolează ONG-urile și presa Legea, prezentată de un deputat Fidesz în noaptea de marți spre miercuri, urmărește monitorizarea și limitarea oricărei organizații finanțate din surse externe care ar putea „amenința suveranitatea”. Citește și: Fostul ministru PSD Adrian Câciu, acum apropiatul Olguței Vasilescu, atac dur la Bolojan și Boc: „Boc cel Mare, aka Bolojan, va veni pe cal alb” Potrivit proiectului, orice entitate care „încalcă sau critică” valorile stipulate în Constituție – inclusiv „prioritatea căsătoriei, a familiei și a genurilor biologice” – ar putea fi inclusă pe o listă neagră, în urma unei recomandări a Autorității de Suveranitate, un organism creat în 2023. Finanțările externe, condiționate de permisiunea statului Organizațiile vizate vor fi obligate să obțină aprobarea autorităților pentru a primi fonduri din străinătate. În plus, conturile bancare ale acestora vor fi monitorizate, iar transferurile de la donatori blocate dacă se consideră că scopul lor este de a influența viața publică din Ungaria. Amenzi uriașe și riscul interzicerii activității În cazul încălcării regulilor, legea prevede sancțiuni severe: amenzi de până la 25 de ori valoarea sumelor primite și, în caz de recidivă, interzicerea activității organizației. Măsurile afectează atât ONG-urile, cât și instituțiile media independente. Orban promite „curățenie”, acuză ONG-urile că sunt „ploșnițe” Premierul Viktor Orban a declarat în martie că va face „o mare curățenie de Paște” în rândul adversarilor politici, numindu-i „ploșnițe”. De atunci, guvernul a adoptat mai multe amendamente constituționale care limitează drepturile persoanelor LGBT+ și ale celor cu dublă cetățenie. Opoziția și presa denunță „putinizarea” Ungariei Publicația Telex a reacționat la proiect cu titlul ironic „Bună dimineața, Rusia”. Veronika Munk, fost redactor-șef, a afirmat că legea este menită „să hărțuiască și să blocheze orice organizație care supraviețuiește cu fonduri externe, inclusiv cele europene”. Deputatul independent Akos Hadhazy a denunțat public „putinizarea Ungariei” și a cerut mobilizare civică împotriva acestei deriva autoritare. Bruxelles-ul, critici dure la adresa Budapestei Adoptarea legii este considerată o formalitate, într-un Parlament dominat de coaliția condusă de Fidesz. Totuși, Comisia Europeană ar putea reacționa dur: anul trecut a fost declanșată o procedură de infringement împotriva înființării Autorității de Suveranitate. Această instituție a declanșat deja anchete împotriva ONG-ului anticorupție Transparency International și a site-ului de investigații Atlatszo, calificându-le drept amenințări la adresa suveranității naționale.

Rubio, prezent la negocierile din Turcia (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Secretarul de stat Rubio va fi la Istanbul pentru negocierile dintre Zelenski și Putin, anunță Trump

Rubio, prezent la negocierile din Turcia. Președintele american Donald Trump a declarat marți că secretarul de stat Marco Rubio se va deplasa în Turcia pentru a participa la discuții legate de soluționarea conflictului din Ucraina. Întâlnirile sunt programate pentru această săptămână, joi, la Istanbul. Rubio, prezent la negocierile din Turcia Aflat la Riad, Donald Trump a confirmat implicarea directă a Statelor Unite în negocierile ruso-ucrainene. Citește și: Crin Antonescu recunoaște: „Eu nu-l susțin pe Nicușor Dan”. Motivul: nu s-a dezis de Băsescu „Vor avea loc discuții în Turcia mai târziu în această săptămână, cu siguranță joi, și ele ar putea duce la rezultate bune. Marco va fi acolo”, a declarat președintele american. Alți emisari ai lui Trump, prezenți la Istanbul Potrivit unor surse, alți doi emisari ai administrației Trump – Steve Witkoff și Keith Kellogg – vor fi prezenți joi la Istanbul pentru posibile negocieri între Rusia și Ucraina. Cei doi au fost implicați anterior în dosare strategice la nivel internațional. Witkoff, implicat în Orientul Mijlociu și Ucraina Steve Witkoff, cunoscut drept emisarul lui Trump pentru Orientul Mijlociu, a primit și roluri informale în cadrul eforturilor diplomatice privind conflictul din Ucraina. Deși nu a fost desemnat oficial pentru acest dosar, el participă activ la discuțiile pregătitoare. Kellogg, marginalizat la cererea Moscovei Generalul Keith Kellogg, desemnat inițial de Trump ca emisar special pentru Ucraina, pare să fi fost retras din prim-plan. Potrivit unor surse, Moscova a solicitat în mod expres excluderea sa de la negocieri, considerându-l prea favorabil poziției Kievului. Trump l-a numit oficial în acest rol în luna martie, dar rolul său pare acum diminuat.

Turcia e deschisă pentru găzduirea negocierilor (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Erdogan, deschis pentru găzduirea negocierilor între Rusia și Ucraina. Putin nu a confirmat prezența

Turcia e deschisă pentru găzduirea negocierilor. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a exprimat disponibilitatea de a găzdui negocieri directe între Rusia și Ucraina. Erdogan a subliniat că „s-a deschis o fereastră de oportunitate” și a îndemnat la valorificarea momentului pentru a evita pierderea șansei de pace. Zelenski a confirmat prezența, însă liderul de la Kremlin păstrează tăcerea. Turcia e deschisă pentru găzduirea negocierilor Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a propus omologului său rus, Vladimir Putin, o întâlnire în persoană la Istanbul, în această joi. Citește și: CURS, controlat de soțul unei deputate PSD, prezintă un sondaj în care Simion conduce cu 4% Ar fi prima întrevedere directă între cei doi lideri de la începutul invaziei din februarie 2022. Kremlinul nu a oferit încă un răspuns oficial, deși și-a arătat deschiderea pentru negocieri „directe”. Turcia, actor-cheie între Moscova și Kiev Turcia, membră NATO, a menținut o relație echilibrată cu ambele părți ale conflictului și a găzduit anterior discuții de pace în martie 2022. Erdogan a reiterat duminică, în convorbiri telefonice cu Emmanuel Macron și Vladimir Putin, că țara sa este pregătită să faciliteze discuții pentru o încetare a focului și o pace durabilă. Presiuni internaționale pentru armistițiu de 30 de zile Propunerea negocierilor directe a venit în urma solicitărilor din partea liderilor europeni ca Rusia să accepte un armistițiu necondiționat de 30 de zile. În caz contrar, Moscova riscă noi sancțiuni economice severe. Zelenski a declarat că Ucraina este pregătită să negocieze, cu condiția ca Rusia să oprească focul începând de luni.

Spioni bulgari, condamnați în Marea Britanie (sursa: Metropolitan Police)
Internațional

Bulgari care spionau pentru Rusia, controlați din Austria - condamnări grele în Marea Britanie

Spioni bulgari, condamnați în Marea Britanie. Șase cetățeni bulgari au fost condamnați luni de justiția britanică la pedepse între 5 și peste 10 ani de închisoare, fiind găsiți vinovați de spionaj în favoarea Rusiei. Spioni bulgari, condamnați în Marea Britanie Grupul, format din patru bărbați și două femei, a desfășurat operațiuni de spionaj în Regatul Unit, Austria, Spania, Germania și Muntenegru. Citește și: Pentru că familia Olguței Vasilescu n-a finalizat la timp aeroportul Craiova, se plătesc sume uriașe din fondul de rezervă al Guvernului Țintele lor au fost, în principal, disidenți și jurnaliști critici față de regimul de la Kremlin. Liderul rețelei, condamnat la peste 10 ani de închisoare Orlin Rusev, în vârstă de 47 de ani, considerat liderul rețelei, a primit cea mai aspră pedeapsă: 10 ani și 8 luni de închisoare. Acesta a pledat vinovat pentru conspirație în vederea desfășurării de activități de spionaj. Poliția britanică a descoperit mii de mesaje între Rusev și Jan Marsalek, fost director al companiei Wirecard, fugit din Germania după un scandal financiar uriaș. Mesaje criptate și echipamente ascunse în jucării După arestarea rețelei, în februarie 2023, autoritățile britanice au descoperit pașapoarte false și echipamente de spionaj, inclusiv microfoane și camere ascunse în cravate și jucării de pluș, la domiciliul lui Rusev. Analiza a peste 100.000 de mesaje Telegram a permis reconstituirea a șase operațiuni, printre care și planuri de răpiri. Alte condamnări: membri-cheie ai rețelei Biser Geambazov, considerat mâna dreaptă a lui Rusev, a fost condamnat la 10 ani și 2 luni de închisoare. Două femei făceau parte din rețea, jucând rolul de „momeli” în unele operațiuni: Katrin Ivanova (33 de ani), partenera lui Geambazov și asistentă medicală, a primit 9 ani și 8 luni; Vania Gaberova (30 de ani), cosmeticiană, a fost condamnată la 6 ani și 8 luni. Ținte: jurnaliști de investigație și disidenți ruși Rețeaua a vizat jurnaliști precum bulgarul Hristo Grozev și rusul Roman Dobrohotov, ambii implicați în anchete despre spionajul rusesc. Dobrohotov activează în prezent în Regatul Unit și este fondatorul platformei The Insider. Planuri de răpire și amenințări cu moartea Printre planurile discutate de Rusev și Marsalek se numără și răpirea disidentului rus Kiril Kașur, în Muntenegru. Într-un mesaj, Marsalek sugera că, dacă acesta „moare într-un accident”, nu ar fi o problemă, dar ar fi preferabil „să-și găsească drumul către Moscova”. Membrii rețelei au spionat inclusiv baza militară americană Patch Barracks din Germania, suspectând că acolo au loc antrenamente pentru soldații ucraineni privind utilizarea sistemelor de apărare antiaeriană Patriot.  

Macron, sceptic față de oferta Kremlinului (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin trage de timp când propune negocieri directe cu Ucraina fără încetarea focului, spune Macron

Macron, sceptic față de oferta Kremlinului. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat duminică, în orașul polonez Przemysl, că propunerea lui Vladimir Putin de a relua negocierile directe cu Ucraina este „o primă mișcare”, dar „insuficientă” în contextul actual. Comentariul său a venit după ce liderul de la Kremlin a respins ideea unei încetări necondiționate a focului, cerută de Kiev și susținută de aliații occidentali. Macron, sceptic față de oferta Kremlinului Potrivit președintelui francez, încetarea focului necondiționată trebuie să fie un gest unilateral de bună credință, nu un subiect de negociere. Citește și: Portretul alegătorului nehotărât care poate înclina balanța alegerilor în favoarea lui Nicușor Dan - studiu sociologic „Încetarea focului necondiţionată nu este precedată de negocieri, prin definiţie”, a explicat Macron în fața jurnaliștilor, imediat după ce a coborât din trenul care îl aducea înapoi din Ucraina. Putin vrea doar să câștige timp Macron consideră că inițiativa lui Putin are mai degrabă scopul de a amâna luarea unor decizii. „Această contrapropunere arată că Vladimir Putin caută o cale, dar există la el în continuare dorinţa de a câştiga timp”, a declarat liderul francez. Președintele Franței s-a aflat sâmbătă în capitala ucraineană împreună cu omologii din Marea Britanie, Germania și Polonia, unde, alături de Volodimir Zelenski, au lansat un ultimatum către Moscova: fie acceptă o încetare completă a focului timp de 30 de zile, fie se va confrunta cu sancțiuni masive, coordonate cu Statele Unite. Putin propune negocieri, dar refuză armistițiul cerut de Occident În noaptea ce a urmat vizitei la Kiev, Vladimir Putin a anunțat că este dispus să negocieze „fără nicio condiție prealabilă”, începând de joi, la Istanbul. Totuși, liderul rus a respins ideea de a institui o încetare a focului până la începerea acestor negocieri. Macron a reacționat: „Este un mod de a nu răspunde”. Ambiguitate strategică din partea Kremlinului Emmanuel Macron a mai adăugat că Vladimir Putin nu putea respinge frontal propunerea occidentală fără să riște să fie perceput negativ pe plan internațional. „Este un mod de a arăta că se angajează şi de a încerca să aibă o ambiguitate faţă de americani”, a comentat președintele francez. Liderul de la Élysée consideră că reacția comună a aliaților trebuie să rămână fermă. „Cred că trebuie să rezistăm împreună cu americanii şi să spunem că încetarea focului este necondiţionată şi, după aceea, putem discuta restul”, a subliniat el. Kievul nu poate negocia sub bombardamente Macron a mai spus că propunerea Moscovei este inacceptabilă pentru partea ucraineană, întrucât nu poate exista dialog real în timp ce atacurile continuă. „Este inacceptabil pentru ucraineni să accepte discuţii paralele, în timp ce continuă să fie bombardaţi”, a insistat el. Istanbul, loc cu precedent „complicat” pentru Ucraina În final, președintele francez a pus sub semnul întrebării și locul propus pentru negocieri, Istanbul. Acesta a amintit că acolo au avut loc, în 2022, primele runde de discuții ruso-ucrainene după invazie, care s-au încheiat fără rezultat. Un precedent care face dificilă acceptarea reluării dialogului în același cadru.

Putin propune negocieri directe cu Ucraina (sursa: tass.ru)
Internațional

Putin propune negocieri directe cu Zelenski la Istanbul, pe 15 mai. Kievul nu a răspuns încă

Putin propune negocieri directe cu Ucraina. Președintele rus Vladimir Putin a anunțat că este pregătit să inițieze negocieri directe cu Ucraina pe 15 mai, la Istanbul, fără nicio condiție prealabilă. Putin propune negocieri directe cu Ucraina Propunerea vine în contextul unui ultimatum formulat de Ucraina și aliații săi europeni, care cer o încetare completă a focului pentru o perioadă de 30 de zile, începând de luni, avertizând că refuzul va atrage sancțiuni economice masive împotriva Rusiei. Citește și: S-au decis să vină la vot circa 10,5 milioane alegători - sondaj. De câți are nevoie Nicușor Dan Fără a menționa în mod direct solicitarea occidentală, Putin a criticat atitudinea liderilor europeni, pe care i-a acuzat că tratează Rusia „prin ultimatumuri” și într-un „mod grosolan”. Președintele rus a declarat că un armistițiu ar trebui discutat în cadrul unor negocieri ample, care să vizeze cauzele profunde ale conflictului ce durează de trei ani. Istanbul, propus pentru viitoarele discuții de pace Putin a precizat că Rusia este gata de negocieri fără condiții, începând de joi, 15 mai, la Istanbul. El a adăugat că urmează să discute în curând cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care s-a oferit în repetate rânduri să medieze un acord de pace. Turcia, membru NATO, a jucat un rol cheie în 2022, facilitând exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră, acord din care Rusia s-a retras ulterior. Negocieri axate pe cauzele istorice ale conflictului Putin a sugerat că discuțiile ar trebui să abordeze „rădăcinile istorice” ale conflictului, numindu-l explicit „război” – un termen rar utilizat de autoritățile ruse. Totodată, liderul de la Kremlin nu a exclus posibilitatea unui nou armistițiu, care să fie respectat de ambele părți și care ar putea reprezenta un prim pas spre o pace durabilă. Ucraina e pregătită de negocieri Deocamdată, Kievul nu a răspuns, însă Ucraina este pregătită pentru negocieri. În urma unei discuții telefonice cu fostul președinte american Donald Trump, Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina este „gata pentru toate formatele de negociere”, dar a subliniat că Rusia trebuie să dovedească intenții serioase, acceptând mai întâi o încetare completă și necondiționată a focului. Sâmbătă, președintele ucrainean a primit sprijinul liderilor europeni, în timpul unei vizite la Kiev din partea lui Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Keir Starmer și Donald Tusk. Potrivit liderului francez, circa 20 de țări dintr-o „coaliție a voluntarilor” au convenit asupra unei încetări a focului monitorizate în principal de SUA și susținute de toți europenii. Posibile sancțiuni dacă Rusia refuză armistițiul Macron a avertizat că, în cazul în care Rusia respinge sau încalcă armistițiul propus, vor fi impuse sancțiuni economice masive, coordonate între europeni și americani. Totodată, cei cinci lideri au avut o convorbire cu Donald Trump, pentru a-l informa asupra poziției comune. Friedrich Merz a subliniat că, în lipsa unui răspuns favorabil din partea Kremlinului, sprijinul militar pentru Ucraina va continua. El a calificat războiul rus drept o tentativă de a distruge ordinea politică europeană. Pe teren, alerte aeriene și lupte intense Ambasada Statelor Unite în Ucraina a emis vineri un avertisment privind riscul crescut al unui atac aerian rusesc major în zilele următoare, amplificând tensiunile într-un context deja exploziv. În noaptea de sâmbătă spre duminică, după expirarea armistițiului unilateral decretat de Moscova, alertele aeriene au fost declanșate în mai multe regiuni ale Ucrainei, inclusiv la Kiev. Potrivit militarilor ucraineni din nord-estul țării, armistițiul nu a fost respectat, iar trupele lor au fost ținta unor tiruri grele încă de joi. Trump salută decizia lui Putin Donald Trump a reacționat pozitiv la anunțul făcut de Vladimir Putin privind reluarea negocierilor directe cu Ucraina, într-o postare publicată pe Truth Social. Trump a salutat acest posibil punct de cotitură în conflict, subliniind că o astfel de inițiativă ar putea salva „sute de mii de vieți” și ar putea duce la o „lume nouă și mai bună”. Trump a numit redeschiderea dialogului cu Kievul drept „o zi cu potențial extraordinar pentru Rusia și Ucraina”. Liderul american a exprimat speranța că acest „baie de sânge fără sfârșit” se va încheia, iar pacea va deveni, în cele din urmă, posibilă. Donald Trump a anunțat că va continua să colaboreze cu ambele părți implicate în conflict pentru a sprijini un acord de pace. „Voi continua să lucrez cu ambele părți pentru a mă asigura că acest lucru se întâmplă”, a declarat el, subliniind rolul activ pe care și-l asumă în procesul diplomatic.

Rusia, indiferentă la sancțiunile UE, SUA (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul dă cu tifla amenințărilor cu sancțiuni din partea UE și SUA: Suntem obișnuiți

Rusia, indiferentă la sancțiunile UE, SUA. Rusia a respins apelurile internaționale pentru un armistițiu de 30 de zile în Ucraina, calificând drept „presiuni” și „amenințări” solicitările venite din partea liderilor occidentali. Rusia, indiferentă la sancțiunile UE, SUA Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat la televiziunea de stat că Moscova nu se lasă intimidată și că este deja obișnuită cu sancțiunile. Citește și: S-au decis să vină la vot circa 10,5 milioane alegători - sondaj. De câți are nevoie Nicușor Dan „Ne gândim deja la ce vom face după impunerea acestor sancțiuni, cum vom minimiza consecințele. Încercarea de a ne speria este zadarnică”, a transmis Peskov. Trump și liderii europeni avertizează cu noi sancțiuni Președintele american Donald Trump, alături de mai mulți lideri europeni, a amenințat cu o nouă rundă de sancțiuni în cazul refuzului Rusiei de a accepta armistițiul propus. Printre cei mai vocali s-a numărat noul cancelar german Friedrich Merz, care a transmis un mesaj ferm Kremlinului. „În lipsa unei reacții pozitive, va urma o înăsprire masivă a sancțiunilor, iar sprijinul pentru Ucraina va continua – politic, financiar și militar”, a declarat Merz într-un interviu pentru Bild. Propunere de armistițiu complet, lansată de la Kiev Cancelarul Merz, alături de președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și omologul polonez Donald Tusk, s-au aflat sâmbătă la Kiev, unde au înaintat Moscovei o propunere de armistițiu complet și necondiționat pentru o perioadă de 30 de zile, începând de luni. Cu toate acestea, Rusia a formulat anterior condiții pentru orice pauză în ostilități, printre care se numără oprirea livrărilor de arme occidentale către Ucraina. Sancțiuni în serie, dar economia rusă rămâne rezistentă Uniunea Europeană și Statele Unite au impus deja mai multe serii de sancțiuni economice Rusiei, cu scopul de a-i limita capacitatea de a susține războiul. Aceste măsuri includ restricții privind accesul la tehnologie și piețele financiare occidentale. Totuși, analiștii remarcă o reziliență economică neașteptată. Rusia, ca exportator major de materii prime, continuă să încaseze miliarde de dolari din vânzările de petrol și gaze, venituri care îi permit să-și alimenteze în continuare economia de război.

SUA, UE, front comun contra Rusiei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Front comun UE-SUA împotriva lui Putin: armistițiu necondiționat de 30 de zile sau sancțiuni dure

SUA, UE, front comun contra Rusiei. Noul cancelar federal al Germaniei, Friedrich Merz, a transmis un mesaj ferm Kremlinului: dacă Rusia refuză armistițiul de 30 de zile propus de europeni și de SUA în războiul din Ucraina, va urma o „înăsprire masivă a sancțiunilor”. SUA, UE, front comun contra Rusiei Într-un interviu acordat cotidianului Bild, Merz a precizat că, în lipsa unui răspuns din partea Moscovei, sprijinul acordat Ucrainei va continua, inclusiv pe plan politic, financiar și militar. Citește și: Ponta: „M-am gândit cum va fi președinte Simion și nu vreau să fie cu mâna mea” Sâmbătă, Friedrich Merz se află în capitala Ucrainei, Kiev, alături de liderii Franței, Marii Britanii și Poloniei. Vizita este menită să întărească sprijinul internațional pentru Ucraina și să exercite presiune diplomatică asupra Rusiei. Merz: „Mingea e în terenul lui Putin” Cancelarul a declarat că Berlinul este aliniat cu guvernul american și cu președintele Donald Trump, în cererea unui armistițiu de 30 de zile. Acest armistițiu ar crea cadrul necesar pentru pregătirea negocierilor de pace. „Mingea este acum în terenul lui Putin. Putin trebuie să răspundă la această ofertă”, a subliniat Merz. Washingtonul își pierde răbdarea cu Moscova Friedrich Merz a adăugat că președintele american „își pierde în mod clar răbdarea cu Putin”, sugerând că presiunea internațională asupra Kremlinului este în creștere. Întrebat dacă ar accepta o discuție directă cu Vladimir Putin, cancelarul german nu a exclus această posibilitate. „Dacă se va dovedi necesar și dacă poate contribui la încheierea războiului, sunt deschis pentru multe lucruri”, a declarat Merz. Totuși, a precizat că prioritatea imediată este obținerea unui armistițiu în urma acestui weekend.

Președintele sârb cere Rusiei gaze ieftine (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Internațional

Președintele sârb i-a cerșit iar gaze la preț redus lui Putin. Moscova va accepta, cel mai probabil

Președintele sârb cere Rusiei gaze ieftine. Președintele sârb Aleksandar Vucic s-a întâlnit vineri, la Kremlin, cu Vladimir Putin, cerând continuarea livrărilor de gaze naturale la un preț preferențial pentru Serbia. Președintele sârb cere Rusiei gaze ieftine Liderul rus a declarat că subiectul va fi „cu siguranță discutat”, în contextul negocierilor pentru un nou contract multianual, actualul acord expirând la finalul lunii mai. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP, susține că diferența între Simion și Nicușor Dan s-a redus la 4% În prezent, Serbia beneficiază de un tarif de doar 275 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaz rusesc, un preț mult sub nivelul pieței europene. Vucic a recunoscut în cadrul întâlnirii televizate că aceste condiții sunt „foarte favorabile” și a exprimat dorința de a le menține sau chiar îmbunătăți. Rusia, garant al securității energetice pentru Serbia Putin a confirmat importanța relației bilaterale și a declarat că Rusia rămâne garantul securității energetice a Serbiei. Discuțiile privind livrările viitoare ale Gazprom vor continua în perioada următoare, în contextul tensiunilor internaționale și al incertitudinilor energetice din Europa. Presiuni europene asupra Serbiei Deși aspiră la aderarea la Uniunea Europeană, Serbia a refuzat până acum să impună sancțiuni Rusiei și menține o relație apropiată cu Moscova. Bruxelles-ul și-a exprimat în mod repetat îngrijorarea față de această apropiere și a cerut Belgradului să-și armonizeze pozițiile cu cele ale blocului comunitar.

Trump vrea pace prin Cupa Mondială (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Noua găselniță a lui Trump: participarea Rusiei la Cupa Mondială de Fotbal ar aduce pace în Ucraina

Trump vrea pace prin Cupa Mondială. Președintele american Donald Trump a afirmat că o eventuală reintegrare a Rusiei în competițiile internaționale de fotbal ar putea reprezenta un stimulent pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit unei declarații preluate de BBC. Rusia, exclusă din competițiile internaționale După declanșarea invaziei în Ucraina în 2022, Rusia a fost suspendată din toate competițiile internaționale organizate de FIFA și UEFA. Citește și: „Votantul lui Simion: bărbat, tânăr și vârstă mijlocie, zece clase sau studii medii, rural” - sociologul Cătălin Stoica Astfel, în prezent, echipa națională a Rusiei nu are dreptul de a participa la Cupa Mondială din 2026. Campania lui Trump și promisiunea de a opri războiul În timpul campaniei sale electorale, Donald Trump a promis că va încerca să pună capăt conflictului din Ucraina „chiar din prima zi” a unui nou mandat. În acest context, el a adus în discuție posibilitatea ca participarea Rusiei la turneul final din 2026 să contribuie la instaurarea păcii. Cupa Mondială 2026: Rusia, în continuare interzisă Cupa Mondială de fotbal din 2026 va fi găzduită de Statele Unite, Mexic și Canada. Preliminariile au început deja în septembrie 2023, iar 45 de locuri sunt în joc, pe lângă cele trei rezervate țărilor organizatoare. Potrivit regulilor actuale, Rusia rămâne interzisă. Trump vrea pace prin Cupa Mondială În cadrul unei reuniuni dedicate organizării Cupei Mondiale din 2026, Donald Trump, aflat alături de președintele FIFA, Gianni Infantino, a declarat că nu știa despre interdicția Rusiei. „Nu știam asta. Este adevărat?”, a întrebat Trump, iar Infantino a confirmat: „Așa este.” Trump a declarat că reintegrarea Rusiei ar putea fi un „stimulent” eficient pentru a pune capăt războiului. „Hei, ar putea fi un stimulent bun, nu-i așa? Vrem să-i facem să se oprească. Cinci mii de tineri sunt uciși pe săptămână – este incredibil”, a spus Trump. Decizia finală, în mâinile FIFA În final, Trump a subliniat că decizia privind participarea Rusiei aparține FIFA. „Gianni este șeful aici. Eu nu am nimic de-a face cu apelurile privind Rusia”, a spus Trump, lăsând deschisă posibilitatea ca sportul să contribuie, indirect, la eforturile de pace.

Polonia acuză Rusia: interferență electorală masivă (sursa: X/Krzysztof Gawkowski)
Internațional

Polonia, sub asediu rusesc de dezinformare și atacuri cibernetice înainte de alegerile prezidențiale

Polonia acuză Rusia: interferență electorală masivă. Ministrul polonez al digitalizării, Krzysztof Gawkowski, a declarat marți că Polonia se confruntă cu o tentativă fără precedent din partea Federației Ruse de a influența alegerile prezidențiale programate pentru 18 mai. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă. Polonia acuză Rusia: interferență electorală masivă Potrivit oficialului polonez, interferențele includ campanii de dezinformare și atacuri hibride ce vizează infrastructura critică a statului. Citește și: ANALIZĂ Puterea uriașă la care aspiră Simion: numește premierul, judecător la CCR, șefii serviciilor secrete Gawkowski a avertizat că obiectivul acestor acțiuni este destabilizarea procesului democratic și paralizarea funcționării normale a instituțiilor statului. „În fiecare minut al discursului meu, au loc aproximativ zece incidente informatice asupra infrastructurii critice”, a subliniat ministrul. Ținte vizate: companii de utilități și instituții publice Printre țintele atacurilor cibernetice s-ar fi numărat companii de apă și canalizare, instalații termoelectrice și instituții administrative. Nivelul atacurilor informatice ar fi, conform ministrului, de peste două ori mai mare față de anul precedent. Incidente anterioare: atacuri asupra agenției spațiale și media În martie 2025, Polonia a raportat un atac informatic asupra agenției sale spațiale naționale. De asemenea, agenția de presă de stat ar fi fost vizată anterior de o operațiune cibernetică atribuită Rusiei. Atât Varșovia, cât și aliații săi europeni susțin că Moscova s-ar afla și în spatele unor incendieri și sabotaje din mai multe țări UE.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră