duminică 07 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2420 articole
Politică

Ce face România dacă 1.600 de „omuleți verzi” trimiși de Rusia o invadează? „Îi ia poliția” - MApN

„Ce face România dacă 1.600 de «omuleți verzi» trimiși de Rusia o invadează?”, a întrebat senatorul USR Cristian Ghinea în plenul Senatului, relatând o discuție din comisia de apărare. Citește și: Sondaj distribuit de Nicușor Dan: Simion, locul I, Ponta, foarte ușor peste Nicușor Dan, iar Crin Antonescu, pe locul IV Ghinea a pus această întrebare pornind de la invazia nedeclarată a URSS, în septembrie 1924, la Tatarbunar, în sudul Basarabiei - eveniment denumit de istoriografia sovietică „răscoala de la Tarabunar”. În acel an, un număr foarte mare de agenți bolșevici - 1.600 apreciază senatorul Ghinea - a trecut Nistrul și a organizat o răscoală pe teritoriul românesc, răscoală susținută de etnicii ruși, ucraineni, bulgari și găgăuzi, dar nu și de români sau germani.  Acum, Ghinea spune că a întrebat oficialii ministerului Apărării, în comisia de apărare, ce ar face România dacă un incident similar s-ar petrece în Delta Dunării. „Îi ia poliția”, i-ar fi răspuns secretarul de stat în Ministerul Apărării Eduard Bachide. Ce face România dacă „omuleți verzi” trimiși de Rusia o invadează „În 1924, la Tatarbunar, o bandă de rebeli bolșevici au atacat statul român. Știți câți morți au fost acolo? (...) 3 000 de morți. Armata română a arestat 1 600 de infiltrați bolșevici (...) În 2014, niște omuleți verzi, fără uniformă oficială și fără declarație de război, au invadat Crimeea și au furat-o în favoarea Rusiei. Acei omuleți vezi au fost recunoscuți de către Vladimir Putin, în mod oficial apoi, ca făcând parte din Armata Rusă. Repet, invazie fără declarație de război și fără stare de urgență și tot ce înseamnă mecanismele legale. Știți de câte ori au invadat rușii teritoriile românești în ultimii 250 de ani? Vă spun eu: de zece ori. Este o banalitate la scara istoriei. Asta este realitatea. Am întrebat ieri în Comisia de apărare a Senatului ce se întâmplă dacă mâine… dacă mâine ne trezim cu 1 600 de omuleți verzi în Delta Dunării. Știți ce mi s-a răspuns? Cei care n-ați fost acolo. Domnul Eduard Bachide, secretar de stat la Ministerul Apărării (...) a spus: «Îi ia poliția». Serios! Doamne ferește! Da? «Îi ia poliția». Astea sunt instrumentele legale pe care le are statul român la dispoziție astăzi, dacă ne trezim cu omuleți verzi în Delta Dunării. Ne așteptăm să îi ia poliția (...) L-am întrebat pe domnul general Gheorghiță, șef al Statului Major, care a salvat onoarea Armatei Române, ieri în comisia de la Senat, și a recunoscut. A spus: «Nu avem cadru legal să intervenim». Asta este situația în prezent dacă ne trezim cu forțe rusești infiltrate pe teritoriul (...) al României. Nu avem metode de a contracara, decât să trimitem milițieni după ei, ca să fie foarte clar”, a relatat Ghinea.  Însă, potrivit stenogramei ședinței, microfonul său a fost întrerupt. 

Ce face România dacă 1.600 de „omuleți verzi” trimiși de Rusia o invadează? „Îi ia miliția” Foto: Kremlin.ru
Deputat moldovean, condamnat pentru finanțare ilegală a unui partid, a fugit cu ajutorul Ambasadei Rusiei  Foto: Facebook
Politică

Deputat moldovean, condamnat pentru finanțare ilegală a unui partid, a fugit cu ajutorul Rusiei

Un deputat moldovean, Alexandr Nesterovschi, condamnat la 12 ani de pușcărie pentru finanțare ilegală a unui partid, a fugit în Transnistria cu ajutorul Ambasadei Rusiei, a arătat, azi, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova. Citește și: Neamțu, nici un regret după afirmația despre mamele celor care-l fac „putinist”: „Am dormit liniștit pentru că n-am înjurat pe nimeni cu nume și prenume” Deputat moldovean, condamnat pentru finanțare ilegală a unui partid, a fugit cu ajutorul Rusiei „SIS deține informații confirmate că Rusia l-a ajutat pe Nesterovschi să se eschiveze de la organele de drept. Pe 18 martie, la ora 20:15, cu o zi înainte de pronunțarea sentinței de condamnare, Alexandr Nesterovschi a fost documentat intrând pe teritoriul Ambasadei ruse la Chișinău. Ulterior, în dimineața zilei de 19 martie 2025, acesta a fost transportat cu o mașină cu numere diplomatice ale Rusiei în regiunea transnistreană, unde se află până în prezent, sub protecția directă a serviciilor speciale rusești. Respectiv, la momentul pronunțării sentinței de condamnare, Nesterovschi deja se afla pe teritoriul din stânga Nistrului (…) Lucrătorii Ambasadei ruse coordonau cu atenție deplasarea acestui transport. Acțiunile respective reprezintă o operațiune a Rusiei (…). Pe 18 martie, după ce a efectuat mai multe mișcări pe teritoriul municipiului Chișinău, cetățeanul Nesterovschi a urcat într-un automobil de model Hyundai Tucson ce aparține unei cunoștințe. La ora 20:15, în aceeași zi, automobilul a fost fixat parcat vizavi de sediul Ambasadei ruse în Moldova, intrarea de pe strada Toma Ciorbă, unde a staționat timp de un minut după care și-a continuat deplasarea spre direcția bulevardului Ștefan cel Mare și Sfânt. Peste 7 minute, același automobil a fost fixat parcându-se din nou vizavi de intrarea pe teritoriul Ambasadei. Acest cerc în jurul Ambasadei a fost realizat pentru a se asigura că nu este supravegheat. Ulterior, șoferul a coborât din automobil și s-a îndreptat spre poarta Ambasadei, unde a discutat la interfon cu o persoană din cadrul misiunii diplomatice. Peste 2 minute, șoferul s-a întors spre automobil și a făcut un gest, semn că pasagerul se poate apropia. La ora 20:25, după semnul făcut de șofer, de pe bancheta din spate a coborât o persoană care a fost identificată ca fiind Alexandr Nesterovschi. Acesta a traversat grăbit strada și fără a se opri a intrat în curtea Ambasadei (…). Ulterior, acesta a realizat câteva mișcări haotice prin curte discutând la telefon vădit fiind ghidat de către cineva, după care a intrat în clădirea Ambasadei. Identitatea șoferului care l-a transportat la sediul Ambasadei a fost stabilită de către SIS și transmisă organelor de drept care au în gestiune dosarul de căutare pe numele lui Nesterovschi.  Șoferul a confirmat faptul că l-a transportat pe acesta la sediul Ambasadei ruse la Chișinău”, a spus șeful SIS, Alexandru Musteață, citat de Ziarul de Gardă.   Nesterovschi este acuzat de corupere pasivă și implicare în finanțarea ilegală a unui partid politic, fiind suspectat că ar fi primit 35.000 de dolari, bilete de avion către Tel Aviv și o funcție importantă în Partidul „Renaștere” în schimbul părăsirii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.

Zelenski cere reacție internațională contra Rusiei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski cere un răspuns internațional la atacurile masive ale Rusiei contra Ucrainei

Zelenski cere reacție internațională contra Rusiei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat duminică un apel către Statele Unite, Europa și aliații internaționali, solicitând un răspuns ferm la atacurile intense ale Rusiei asupra populației ucrainene. Zelenski cere reacție internațională contra Rusiei În ultima săptămână, forțele ruse au lansat peste 1.300 de bombe aeriene ghidate, peste 1.000 de drone de atac și nouă rachete împotriva Ucrainei, potrivit unei declarații publicate de Zelenski pe rețelele sociale. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS „Așteptăm un răspuns din partea Statelor Unite, a Europei și a tuturor aliaților noștri la această teroare împotriva poporului nostru”, a transmis liderul ucrainean. Zelenski a precizat că Rusia a atacat majoritatea regiunilor Ucrainei cu un arsenal vast de armament, inclusiv 1.310 bombe aeriene ghidate de fabricație rusă, peste 1.000 de drone de atac, în mare parte de tip Shahed, de proveniență iraniană și nouă rachete, inclusiv balistice. „Rusia prelungește războiul și le oferim partenerilor noștri toate informațiile despre atacurile pe care le efectuează și pentru care se pregătește armata rusă”, a mai spus Zelenski. Zelenski mulțumește țărilor care sprijină Ucraina Președintele ucrainean a subliniat importanța sprijinului internațional constant pentru apărarea aeriană a țării și pentru industria de apărare locală. „Sunt recunoscător tuturor țărilor care ne susțin cu sisteme de apărare aeriană și investesc în industria noastră de apărare. Toate acestea contribuie la protejarea Ucrainei.” De asemenea, el a menționat că un număr semnificativ dintre proiectilele și dronele lansate au fost interceptate: „Un număr semnificativ dintre ele au fost doborâte cu succes de forțele noastre de apărare antiaeriană, de grupurile mobile de pompieri și de toate unitățile implicate în protejarea cerului nostru.” Harkov, din nou ținta unui atac devastator Zelenski a amintit și atacul rusesc de sâmbătă asupra orașului Harkov, unde șapte drone Shahed au lovit zone rezidențiale, spitale și infrastructura orașului: „Sâmbătă noapte, Harkovul a simțit din nou oroarea și cinismul terorii ruse.” Potrivit ultimelor date furnizate de primarul orașului, Igor Terehov, atacul s-a soldat cu doi morți (un bărbat și o femeie) și 35 de răniți, dintre care cinci sunt copii. Treisprezece persoane au fost spitalizate, inclusiv o adolescentă aflată în stare gravă.

Polonia poate rezista unei invazii a Rusiei maximum două săptămâni Foto: Facebook ministerul polonez al Apărării
Internațional

Polonia poate rezista unei invazii a Rusiei maximum două săptămâni, spune generalul Dariusz Lukowski

Polonia poate rezista unei invazii a Rusiei maximum două săptămâni, spune generalul Dariusz Lukowski, șeful Biroului Național de Securitate. Acesta s-a referit la situația rezervelor de muniție, arătând că sunt tipuri de arme unde aceasta poate acoperi necesarul pentru doar cinci zile. Citește și: „Feriți-vă de spitalele de la noi”: sfatul fotbalistului Valentin Țicu, care s-a ales cu o infecție nosocomială Polonia poate rezista Rusiei două săptămâni Discuția a pornit de la faptul că Opoziția din Polonia a susținut că industria de apărare este într-o stare proastă, iar muniția nu ar ajunge decât pentru cinci zile de război.  Șeful Biroului de Securitate Națională al Poloniei a confirmat parțial acuzațiile Opoziției: „Este posibil în multe domenii, în funcție de tipurile de muniție, dar nu se poate spune că avem aceeași situație în toate tipurile”. El a explicat că armata poloneză folosește un mix de tipuri de armament, iar probleme sunt la acele arme depășite care folosesc muniție care nu se mai produce.  Însă Lukovski a apreciat că acest interval de timp în care Polonia ar putea rezista unui atac rusesc desfășurat între Konigsberg (acum Kaliningrad) și Belarus, de una-două săptămâni, ar fi suficient ca forțele aliate să ajungă și să ajute trupele Varșoviei.  „Cred că, în funcție de modul în care această luptă este purtată, această apărare ar putea fi condusă timp de o săptămână sau două cu nivelul actual de provizii”, a spus generalul.  „Contăm pe faptul că în acești doi sau trei ani pe care îi câștigăm datorită faptului că Ucraina rezistă (...) vom reconstrui potențialul într-o asemenea măsură încât vom fi capabili să ne opunem în mod realist agresiunii Rusiei”, a arătat el.  De aceea, potrivit lui Lukovski, fiecare transfer de armament din Polonia spre Ucraina este atent analizat, inclusiv în funcție de capacitatea ca stocurile să fie refăcute. „Atât timp cât durează războiul din Ucraina , avem timp să construim acest potențial. Pentru a construi capacitatea de a produce și de a reface aceste rezerve”, a mai spus șeful Biroului Național de Securitate al Poloniei. 

Relațiile cu Rusia, greu de refăcut (sursa: YouTube/NATO News)
Internațional

Rutte (NATO): Relațiile cu Rusia nu se vor normaliza după război, amenințarea este încă acolo

Relațiile cu Rusia, greu de refăcut. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat miercuri, în cadrul unei vizite oficiale la Varșovia, că relațiile dintre Occident și Rusia nu vor reveni la normal, nici măcar după încheierea războiului din Ucraina. Relațiile cu Rusia, greu de refăcut „Va dura decenii, pentru că există o lipsă totală de încredere între părți. Amenințarea este încă acolo, chiar și după încheierea conflictului”, a declarat Rutte. Citește și: Dezastru: Comisia Europeană a suspendat plățile PNRR pentru că am trișat la legea pensiilor speciale În pofida tensiunilor persistente, Mark Rutte s-a arătat „optimist și pozitiv” în legătură cu inițiativa Statelor Unite de a media negocieri între Ucraina și Rusia, într-un efort de a ieși din impasul actual. În cadrul conferinței susținute la Warsaw School of Economics, Rutte a subliniat că aceste demersuri corespund aspirațiilor ucrainene și europene: obținerea unei păci durabile și descurajarea oricărei noi tentative de agresiune din partea Rusiei. Acordul de pace: incert Secretarul general al NATO a admis că nu există, deocamdată, o imagine clară a unui posibil acord de pace sau de încetare a focului. „Nu pot prezice cum va arăta acordul, deoarece discuțiile sunt în desfășurare. Dar, oricare ar fi rezultatul, acesta trebuie să fie durabil și să garanteze stabilitatea pe termen lung”, a spus Rutte. Rutte: „Trump și echipa sa nu sunt naivi” Întrebat despre relațiile dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, Rutte a răspuns că liderul american și administrația sa sunt „experimentați” și „conștienți cu cine au de-a face”. Această afirmație vine în contextul în care încrederea în SUA ca aliat ferm rămâne un subiect de dezbatere, mai ales în Europa de Est. Nu SUA obligă Europa să investească în apărare, ci Rusia Rutte a subliniat că presiunile privind majorarea cheltuielilor de apărare în Europa nu vin din partea SUA, ci din partea amenințării rusești. „Nu Statele Unite îi forțează pe europeni să investească în apărare, ci Rusia, prin atacul inconștient asupra Ucrainei”, a spus el. Secretarul general al NATO a lăudat Polonia și statele baltice pentru intenția lor de a aloca 5% din PIB pentru apărare în următorii ani, subliniind importanța solidarității euro-atlantice. Scandalul Signal În ciuda breșei recente de securitate din administrația americană, Rutte a afirmat că Europa poate avea în continuare încredere în parteneriatul strategic cu Washingtonul. Incidentul a fost generat de includerea accidentală a jurnalistului Jeffrey Goldberg (The Atlantic) într-un grup de chat pe aplicația criptată Signal, în care se discutau detalii despre lovituri aeriene împotriva rebelilor houthi din Yemen. Potrivit capturilor de ecran publicate de The Atlantic, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, ar fi trimis mesaje cu planuri de atac cu două ore înainte de începerea operațiunii militare – o informație care, în mod normal, ar fi trebuit să rămână secretă.

UE condiționează ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE nu ridică sancțiunile împotriva Rusiei decât dacă trupele Moscovei se retrag din Ucraina

UE condiționează ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Uniunea Europeană a reiterat miercuri că ridicarea sau modificarea sancțiunilor impuse Rusiei va fi posibilă doar dacă Moscova își retrage complet trupele de pe teritoriul Ucrainei. UE condiționează ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei Declarația vine în contextul negocierilor internaționale privind armistițiul din Marea Neagră și al încercărilor Rusiei de a obține concesii economice. Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că „sfârșitul agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei și retragerea necondiționată a tuturor forțelor ruse de pe teritoriul ucrainean” sunt condiții esențiale pentru orice relaxare a sancțiunilor. Statele membre UE au prelungit recent sancțiunile împotriva Moscovei pentru încă șase luni. Orice modificare a acestora necesită unanimitatea celor 27 de state membre. SUA negociază cu Rusia și Ucraina un armistițiu în Marea Neagră Statele Unite au încheiat marți acorduri separate cu Ucraina și Rusia pentru încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice și reluarea transportului maritim comercial în Marea Neagră. Rusia a susținut că Washingtonul a acceptat să facă presiuni pentru ridicarea unor sancțiuni economice, în special asupra companiilor rusești din sectorul alimentar și al îngrășămintelor. În plus, Kremlinul a condiționat implementarea armistițiului de restabilirea legăturilor financiare dintre băncile rusești și sistemul internațional SWIFT. Zelenski acuză Rusia de manipulare Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins cererea Moscovei de a relaxa sancțiunile, afirmând că acordul negociat nu include astfel de concesii. „Chiar și astăzi, în ziua negocierilor, vedem cum rușii încearcă să manipuleze și să distorsioneze înțelegerile”, a declarat Zelenski în mesajul său video de marți seară. Atât Kievul, cât și Moscova și-au exprimat scepticismul că cealaltă parte va respecta în totalitate termenii acordurilor semnate. Putin respinge propunerea lui Trump Acordurile de armistițiu au fost încheiate după discuții paralele în Arabia Saudită, care au urmat convorbirilor telefonice dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. Președintele rus Vladimir Putin a respins propunerea lui Trump pentru un armistițiu complet de 30 de zile, idee susținută anterior de Kiev. „Facem progrese, dar există o animozitate enormă între părți”, a declarat Trump marți. Marea Neagră: O miză strategică în războiul economic și militar Blocada navală impusă de Rusia asupra Ucrainei la începutul războiului a provocat o criză alimentară globală, având în vedere rolul Ucrainei ca unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume. Chiar dacă Rusia și-a retras forțele navale din estul Mării Negre după atacuri ucrainene reușite, porturile ucrainene continuă să fie ținte ale bombardamentelor rusești. Kievul susține că noul acord negociat la Riad va interzice astfel de atacuri. Moscova, însă, condiționează aplicarea acordului de ridicarea unor sancțiuni economice, inclusiv restabilirea accesului la SWIFT pentru băncile implicate în exporturile agricole rusești.

Rusia atacă, după înțelegerea cu SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Iar a făcut Trump pace în Ucraina în 24 de ore: Rusia a atacat imediat ce a semnat acordul cu SUA

Rusia atacă, după înțelegerea cu SUA. Tensiunile dintre Rusia și Ucraina continuă să crească, în ciuda unui acord intermediat de SUA, menit să ducă la un armistițiu în Marea Neagră și la un moratoriu asupra atacurilor asupra infrastructurilor energetice. Peste o sută de drone au fost lansate de Rusia asupra Ucrainei, după ce Kremlinul a semnat acordul cu SUA. Rusia atacă, după înțelegerea cu SUA Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a condamnat ofensiva rusă, susținând că „117 drone explozive” au fost lansate asupra Ucrainei. Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Acesta a afirmat că atacurile sunt un „semnal clar” că Moscova nu dorește „o pace veritabilă” și a cerut aliaților occidentali să intensifice sancțiunile împotriva Rusiei. La rândul său, Ministerul Apărării din Rusia a acuzat Kievul de atacuri asupra infrastructurii energetice ruse, susținând că Ucraina nu respectă înțelegerea mediată de SUA. Negocieri tensionate și condiții impuse de Rusia Acordul privind Marea Neagră a fost discutat în cadrul negocierilor diplomatice desfășurate în Arabia Saudită între duminică și marți. SUA au negociat separat cu delegațiile rusă și ucraineană, încercând să stabilească un cadru pentru încetarea ostilităților în Marea Neagră și pentru reluarea transportului comercial maritim. Rusia a impus însă condiții drastice pentru punerea în aplicare a armistițiului, cerând ridicarea sancțiunilor economice impuse de Occident în urma invaziei Ucrainei, care durează de peste trei ani. SUA și Rusia, în contact direct pentru aplicarea acordului În urma negocierilor, Casa Albă a emis două comunicate separate privind moratoriul asupra atacurilor asupra infrastructurii energetice, fără a menționa o dată exactă de implementare. Moscova susține că nu a mai atacat astfel de obiective din 18 martie, după o convorbire între președintele rus Vladimir Putin și liderul american Donald Trump. Totuși, Kievul contestă aceste afirmații, acuzând Rusia că tergiversează în mod deliberat orice încetare a focului pentru a-și consolida poziția pe front. „Cred că Rusia vrea să pună capăt războiului, dar s-ar putea să tragă de timp”, a declarat Donald Trump într-un interviu marți. Acordul pentru Marea Neagră: un compromis dificil Kremlinul a confirmat că menține un dialog activ cu Washingtonul pentru a facilita punerea în aplicare a acordului de încetare a ostilităților în Marea Neagră. Rusia cere ridicarea sancțiunilor care afectează sectorul bancar și asigurările maritime, restricții ce împiedică exporturile rusești de cereale și îngrășăminte. În vara anului 2023, Moscova s-a retras din acordul sprijinit de ONU și Turcia, motivând că Occidentul nu și-a respectat promisiunea de a ridica sancțiunile economice. De atunci, Ucraina a folosit un coridor maritim alternativ pentru exporturi, însă porturile și navele sale sunt frecvent atacate. Franța și Europa, îngrijorate de apropierea dintre SUA și Rusia În timp ce Rusia și SUA își intensifică dialogul, liderii europeni privesc cu îngrijorare această evoluție. Președintele francez Emmanuel Macron îl va primi miercuri seară la Palatul Elysee pe Volodimir Zelenski pentru a pregăti summitul de joi de la Paris. Summitul reunește țările din „coaliția celor dispuși”, un grup de state care oferă garanții de securitate Ucrainei. Europa se teme că apropierea dintre Moscova și Washington ar putea diminua sprijinul pentru Kiev și ar putea duce la concesii în favoarea Rusiei.

Rusia cere ridicarea sancțiunile pe cereale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia a negociat cu SUA să i se ridice sancțiunile pe exportul de cereale. Sancțiunile, impuse de UE

Rusia cere ridicarea sancțiunile pe cereale. Statele Unite au anunțat marți încheierea unor acorduri separate cu Ucraina și Rusia, menite să garanteze siguranța navigației în Marea Neagră și un armistițiu limitat privind infrastructurile energetice. Aceste înțelegeri prevăd ca Moscova și Kievul să oprească atacurile reciproce asupra obiectivelor energetice și să asigure securitatea transportului maritim. Însă Kremlinul vrea ridicarea sancțiunilor privind exporturile de cereale. Rusia cere ridicarea sancțiunile pe cereale Kremlinul a transmis că acordul va intra în vigoare doar după ridicarea sancțiunilor occidentale ce afectează exporturile ruse de cereale și îngrășăminte. Citește și: Fox News: 12% din ilegalii prinși când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), români În special, Moscova cere reconectarea băncii Rosselkhozbank la sistemul SWIFT și eliminarea restricțiilor impuse companiilor ruse de export și transport maritim. Siguranța navigației în Marea Neagră În cadrul acordului, Rusia și SUA au convenit asupra „garantării securității navigației în Marea Neagră, nerecurgerea la forță și prevenirea utilizării navelor comerciale în scopuri militare”. Moscova insistă ca navele comerciale care acostează în porturile ucrainene să nu fie folosite pentru transportul de arme și muniții. Durata și aplicabilitatea armistițiului Potrivit Kremlinului, armistițiul parțial a fost stabilit pentru o perioadă de 30 de zile, dar cu aplicare retroactivă începând din 18 martie, data ultimei convorbiri între președinții Vladimir Putin și Donald Trump. Dacă nu va fi prelungit, durata efectivă a armistițiului va fi mai scurtă.

Armistițiu Rusia-Ucraina pe Marea Neagră (sursa: kremlin.ru)
Internațional

S-a decis un armistițiu pe Marea Neagră între Rusia și Ucraina, susține Casa Albă

Armistițiu Rusia-Ucraina pe Marea Neagră. Statele Unite au anunțat marți că au încheiat acorduri separate cu Rusia și Ucraina pentru a garanta siguranța navigației în Marea Neagră și pentru a implementa un armistițiu parțial, prin care cele două țări își opresc reciproc atacurile asupra infrastructurilor energetice. Armistițiu Rusia-Ucraina pe Marea Neagră Pe lângă măsurile privind securitatea maritimă, SUA vor contribui la restabilirea exporturilor ruse de cereale și îngrășăminte. Citește și: BREAKING SUA suspendă pe termen nedefinit programul de ridicare a vizelor pentru cetățenii români „Washingtonul va continua să intermedieze discuții între cele două părți pentru a ajunge la o pace durabilă”, a transmis Casa Albă. Într-un comunicat oficial, președinția SUA a precizat că Rusia va beneficia de sprijin pentru restabilirea accesului pe piața globală, reducerea costurilor asigurărilor maritime și îmbunătățirea accesului la porturi și la sistemele de plăți internaționale. Măsuri pentru securitatea navigației în Marea Neagră Acordurile includ angajamente clare pentru siguranța transportului maritim. Acestea prevăd asigurarea securității navigației, eliminarea utilizării forței și prevenirea folosirii navelor comerciale în scopuri militare. SUA susțin schimbul de prizonieri și protejarea civililor ucraineni Pentru Ucraina, acordul include și angajamente privind schimbul de prizonieri, eliberarea civililor și revenirea copiilor deportați. „SUA se angajează să susțină eforturile pentru schimburile de prizonieri, eliberarea civililor și revenirea copiilor ucraineni strămutați cu forța”, a subliniat Casa Albă. Putin și Trump au convenit un armistițiu parțial de 30 de zile Acordul a fost precedat de o discuție telefonică între Vladimir Putin și Donald Trump, în care cei doi lideri au convenit asupra unui armistițiu parțial de 30 de zile, limitat la atacurile asupra infrastructurii energetice. Totuși, Putin a refuzat un armistițiu total, motivând că „armata ucraineană ar putea folosi acest răgaz pentru a-și reface capacitățile”. Negocierile de la Riad au dus la acorduri separate Discuțiile s-au desfășurat în capitala saudită Riad, unde SUA și Rusia au negociat luni termenii armistițiului energetic și ai acordului maritim. SUA și Ucraina au purtat discuții între duminică și marți. Inițial, negocierile s-au încheiat fără un acord, deoarece Rusia a cerut relaxarea restricțiilor asupra exporturilor sale de cereale și îngrășăminte, impuse de sancțiunile occidentale. De asemenea, Moscova a solicitat garanții că navele care ajung în porturile ucrainene nu vor transporta arme și muniții. După negocieri intense, SUA au reușit să medieze acordurile finale, anunțate oficial de Casa Albă. Kievul cere „consultări suplimentare” Într-o primă reacție, ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a declarat că sunt necesare „consultări tehnice suplimentare”. Umerov a solicitat consultările pentru clarificarea detaliilor acordurilor, inclusiv în privința „monitorizării și controlului” acestora.  

Rusia recuperează artefacte furate din Franța (sursa: Facebook/Musées de Reims)
Internațional

Rușii au recuperat un tezaur de aur furat de la un muzeu francez

Rusia recuperează artefacte furate din Franța. Autoritățile ruse au anunțat marți recuperarea unei colecții de artefacte din aur, furată de la Muzeul Saint-Rémi din Reims, Franța, și scoasă la vânzare pe piața antichităților din Moscova. Ministerul rus de Interne a confirmat că obiectele urmează să fie returnate Franței. Rusia recuperează artefacte furate din Franța După o analiză detaliată, Interpolul a stabilit că piesele sunt artefacte rare, datând din perioada secolelor I-V d.Hr. Citește și: Ex-polițist, absolvent de teologie, pus în fruntea companiilor de stat din energie și unui institut de cercetare din transporturi Identificarea a fost realizată pe baza descrierii și fotografiilor furnizate de poliția rusă, care a organizat raiduri asupra mai multor colecționari și a unui magazin de antichități din Moscova. Descoperirea obiectelor și valoarea lor estimată În urma perchezițiilor, poliția a confiscat 79 de piese din aur, estimate la aproximativ 607.200 de euro. Potrivit autorităților, un fost paznic al muzeului din Reims a fost deja condamnat pentru furtul acestora, însă obiectele au fost recuperate abia acum. Repatrierea artefactelor Ministerul rus de Interne a declarat că procesul de returnare a colecției către muzeul din Reims este în desfășurare. Recuperarea acestor artefacte marchează un pas important în combaterea traficului ilegal de bunuri culturale.

Rusia tergiversează negocierile păcii cu Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin trage de timp la negocierile cu echipa lui Trump pentru a câștiga mai mult teren în Ucraina

Rusia tergiversează negocierile păcii cu Ucraina. Rusia folosește negocierile de pace privind Ucraina ca pe o oportunitate de a captura cât mai mult teritoriu și de a obține un avantaj strategic asupra Kievului și Washingtonului, potrivit unor surse citate de publicația The Moscow Times. Rusia tergiversează negocierile păcii cu Ucraina Potrivit unui diplomat rus anonim, Kremlinul consideră că „timpul este de partea noastră” și intenționează să profite la maximum de acest lucru. Citește și: Beizadeaua Victor Micula a primit 83.000 de dolari pe TikTok de la Bogdan Peșchir ca să-l promoveze pe Călin Georgescu În ciuda declarațiilor lui Vladimir Putin, care s-a arătat deschis unei propuneri a președintelui american Donald Trump privind o încetare a focului de 30 de zile, Moscova insistă pe „nuanțe” și cerințe maximaliste înainte de a accepta un astfel de acord. Miza Kremlinului: controlul total asupra teritoriilor ocupate Rusia speră că administrația Trump va accepta tacit continuarea ofensivei ruse pe front și chiar că va pune presiune pe Ucraina să-și retragă trupele din regiunile parțial ocupate, precum Herson și Zaporojie. Moscova susține că aceste regiuni, alături de Donețk și Lugansk, fac deja parte din Federația Rusă, în urma anexării din 2022, deși armata rusă nu le controlează în totalitate. „Constituția rusă nu prevede posibilitatea ca aceste regiuni să părăsească Federația Rusă, așa că trebuie să le ocupăm integral”, a declarat un oficial apropiat Kremlinului. În prezent, forțele ruse dețin doar o parte din regiunea Donețk, iar în Lugansk mai există teritorii controlate de armata ucraineană. Planul B: schimb de teritorii pentru a evita o ofensivă riscantă Un alt scenariu analizat de Kremlin este cucerirea unei părți dintr-o altă regiune ucraineană, precum Dnipropetrovsk sau Sumî, pe care Rusia să o ofere la schimb Ucrainei, în locul unor teritorii mai strategice precum Herson și Zaporojie. „Sperăm să găsim o soluție care să ne permită să evităm forțarea fluviului Nipru și asaltul asupra orașului Herson. O astfel de operațiune ar însemna pierderi uriașe pentru noi”, a explicat o sursă citată de The Moscow Times. Din punct de vedere militar, Rusia este limitată în ambițiile sale. În prezent, strategii Kremlinului consideră că forțele ruse nu pot avansa mai departe de zona Slaviansk-Dnepropetrovsk și nu sunt capabile să ocupe orașe mari precum Odesa. Negocierile din Arabia Saudită: Rusia trimite negociatori experimentați Moscova a trimis o echipă de negociatori cu experiență la discuțiile din Arabia Saudită, o dovadă că Rusia tratează aceste negocieri cu maximă seriozitate. Printre aceștia se numără: Grigori Karasin, fost ministru adjunct de externe, implicat anterior în acordurile de la Minsk din 2014 și 2015; Serghei Beseda, fost șef al Direcției a V-a a FSB, responsabil cu operațiuni de spionaj și destabilizare în Ucraina. „Acești oameni știu cum să negocieze și li s-a dat ordin să analizeze fiecare detaliu pentru a lungi procesul”, a declarat o sursă apropiată Kremlinului. Poziția administrației Trump: unde va trasa linia de demarcație? Din perspectiva Moscovei, Washingtonul nu este neapărat preocupat de locația exactă a liniei de demarcație dintre teritoriile controlate de Rusia și Ucraina, ci mai degrabă de menținerea unei Ucraine pro-occidentale și bine înarmate. „Trump vrea să vadă o Ucraină modernă și pro-occidentală, dar granițele exacte nu sunt o prioritate pentru el”, a declarat un diplomat rus. Astfel, Kremlinul speră că SUA vor fi dispuse să tolereze anumite cuceriri teritoriale rusești în schimbul unei încetări a focului și a unor garanții de securitate pentru Ucraina. Rusia deține inițiativa, dar cu ce preț? În prezent, Rusia deține inițiativa militară pe front, dar costurile acestui război sunt enorme. Potrivit expertului militar israelian David Sharp, Rusia nu are capacitatea de a ocupa rapid și complet teritoriile anexate. „Pentru armata rusă, capturarea câtorva sate este deja o realizare semnificativă. Ocuparea integrală a celor patru regiuni anexate este un obiectiv greu de atins fără sprijin extern”, a explicat Sharp. Chiar dacă Rusia reușește să tergiverseze negocierile și să avanseze treptat pe front, resursele sale sunt limitate, iar sprijinul internațional pentru Ucraina rămâne un factor cheie în echilibrul puterii.

Polonia avertizează asupra pericolului agresiunii ruse (sursa: Facebook/Radosław Sikorski)
Internațional

Rusia poate ataca Polonia până în 2030, dacă învinge Ucraina, spune ministrul polonez de Externe

Polonia avertizează asupra pericolului agresiunii ruse. Ministrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a lansat luni un avertisment privind necesitatea pregătirii pentru o posibilă agresiune rusă înainte de finalul acestui deceniu. Polonia avertizează asupra pericolului agresiunii ruse Potrivit acestuia, Rusia nu poate învinge singură Ucraina în prezent, dar dacă ar reuși să exploateze resursele acestei țări, ar putea deveni o amenințare majoră pentru alte state. Citește și: Beizadeaua Victor Micula a primit 83.000 de dolari pe TikTok de la Bogdan Peșchir ca să-l promoveze pe Călin Georgescu Într-un interviu acordat postului de radio TOK FM, Sikorski a explicat că Rusia nu dispune în prezent de capacitatea de a înfrânge Ucraina fără sprijin extern. Cu toate acestea, dacă Moscova ar reuși să preia controlul asupra potențialului industrial, uman și militar al Ucrainei, balanța de putere s-ar putea schimba dramatic. „Trebuie să ne pregătim pentru o posibilă agresiune mai largă a Rusiei spre sfârșitul deceniului”, a avertizat șeful diplomației poloneze. Riscul unei escaladări militare dacă Ucraina cedează Sikorski a explicat că, în prezent, Rusia este limitată de războiul pe care îl poartă împotriva Ucrainei. Totuși, o eventuală capitulare forțată a Ucrainei ar putea schimba radical situația geopolitică din regiune. „Dacă Rusia ar captura resursele industriale și umane ale Ucrainei, inclusiv armata sa – cea mai mare din Europa în tabăra aliată – acest lucru ar avea consecințe majore”, a subliniat Sikorski. Negocieri internaționale în desfășurare Ministrul polonez s-a referit și la discuțiile care au loc în prezent în Arabia Saudită, unde SUA, Ucraina și Rusia participă separat. Acesta și-a exprimat speranța că negocierile vor conduce la o încetare a focului și la pace, dar a subliniat că Ucraina nu trebuie privită ca o „victimă voluntară” a agresiunii ruse. „Ucraina are aliați puternici de partea sa, inclusiv Uniunea Europeană și Polonia”, a subliniat Sikorski. Supraviețuirea Ucrainei, o prioritate strategică În ceea ce privește viitorul Ucrainei, șeful diplomației poloneze a evidențiat importanța menținerii suveranității acestei țări. El a punctat că obiectivul principal este ca Ucraina să rămână un stat independent, capabil să își aleagă propriile conducere și să decidă asupra viitorului său european și internațional. „Cel mai important lucru este ca Ucraina să supraviețuiască ca o națiune care își poate alege liderii și care controlează majoritatea teritoriului său”, a concluzionat Sikorski.

Rusificarea forțată a teritoriilor ucrainene ocupate (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin rusifică forțat regiunile ucrainene ocupate: le cere locuitorilor să devină cetățeni ruși

Rusificarea forțată a teritoriilor ucrainene ocupate. Președintele rus Vladimir Putin intensifică presiunile asupra ucrainenilor care trăiesc în Rusia sau în regiunile ocupate din Ucraina, forțându-i să ceară cetățenia rusă sau să părăsească teritoriul, potrivit serviciilor de informații britanice. Rusificarea forțată a teritoriilor ucrainene ocupate Un nou decret semnat de Putin obligă cetățenii ucraineni din aceste zone să își „reglementeze statutul juridic” până la 10 septembrie, în caz contrar fiind forțați să plece. Citește și: EXCLUSIV Mihail Neamțu a admis că a luat bani pe TikTok de la Bogdan Peșchir, dar a mințit în legătură cu suma. Peșchir, arestat în cazul campaniei ilegale a lui Călin Georgescu Ministerul britanic al Apărării a subliniat că această măsură vizează eliminarea celor care refuză să accepte pașapoarte rusești. Kremlinul continuă astfel să impună o politică de „rusificare” a regiunilor ocupate ilegal, încercând să șteargă cultura, identitatea și statalitatea ucraineană, se arată în raportul serviciilor secrete britanice. Moscova revendică în mod ilegal Crimeea, anexată în 2014, precum și regiunile Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson, pe care le-a anexat în 2022. Aceste teritorii sunt acum supuse unor măsuri de integrare forțată, inclusiv impunerea pașapoartelor rusești. Reacția Kievului: „O linie roșie” Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reafirmat pe 19 martie că Ucraina nu va recunoaște teritoriile ocupate drept parte a Rusiei, considerând această chestiune o „linie roșie” în orice negocieri viitoare cu Moscova. Steve Witkoff, reprezentant special al președintelui Donald Trump pentru relația cu Rusia, a declarat într-un interviu pentru Tucker Carlson că statutul Crimeei și al celor patru regiuni ocupate rămâne „cea mai mare problemă a conflictului”. Witkoff a afirmat că în aceste regiuni predomină vorbitori de limbă rusă și că au fost organizate referendumuri în care „majoritatea covârșitoare” a votat pentru alipirea la Rusia. Totuși, aceste referendumuri nu au fost recunoscute nici de Ucraina, nici de comunitatea internațională, fiind desfășurate sub ocupație militară și amenințarea armelor.

Rusia și Serbia, aliate împotriva protestelor (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Internațional

Serbia mulțumește Rusiei pentru ajutorul în informații referitoare la protestele de la Belgrad

Rusia și Serbia, aliate împotriva protestelor. Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, s-a întâlnit la Moscova cu vicepremierul sârb Aleksandar Vulin, pentru a discuta despre protestele antiguvernamentale din Serbia. Potrivit Tass, oficialii au calificat manifestațiile drept o „revoluție colorată”, termen folosit pentru protestele pro-occidentale care au dus la schimbări de regim în Ucraina, Georgia și Kârgâzstan. Rusia și Serbia, aliate împotriva protestelor Vicepremierul sârb Aleksandar Vulin a acuzat serviciile de informații occidentale că încearcă să destabilizeze Serbia și să aducă la putere un nou guvern. Citește și: PSD, profeții apocaliptice dacă nu câștigă Antonescu: România, în criză, Ciolacu - alungat „Serviciile de informații occidentale sunt în spatele revoluției colorate din Serbia și ar dori să aducă un alt guvern la putere. Nu vom permite acest lucru”, a declarat Vulin, citat de agenția de presă TASS. În plus, Vulin a menționat că serviciile de spionaj rusești au ajutat autoritățile de la Belgrad să gestioneze protestele. Această afirmație a ridicat îngrijorări cu privire la influența Moscovei asupra guvernului sârb. Schimb de informații între Rusia și Serbia În cadrul întâlnirii de la Moscova, Serghei Șoigu a reafirmat că Rusia și Serbia au un dialog permanent și fac schimb de informații pentru a preveni ceea ce Moscova numește tentative de revoluții colorate. „Acest schimb de informații ajută la prevenirea destabilizării Serbiei într-un mediu geopolitic în schimbare”, a declarat Șoigu. Rusia consideră Serbia un aliat strategic în Balcani și s-a opus în repetate rânduri apropierii Belgradului de Uniunea Europeană și NATO. Cauzele protestelor din Serbia Manifestațiile din Serbia au început în noiembrie 2023, fiind susținute de studenți, profesori, fermieri și muncitori. Protestele au fost declanșate după prăbușirea acoperișului unei gări din Novi Sad, incident care a dus la moartea a 16 persoane. Manifestanții pun această tragedie pe seama corupției și incompetenței guvernului. Situația politică din Serbia s-a complicat și mai mult săptămâna aceasta, când parlamentul sârb a aprobat oficial demisia premierului Milos Vucevic. Acesta și-a anunțat plecarea pe 28 ianuarie, ceea ce a declanșat un termen limită de 30 de zile pentru formarea unui nou guvern sau organizarea de alegeri anticipate.  

Simion, miting de ziua lui Georgescu cu ajutorul socialiștilor moldoveni, controlați de Rusia Foto: Facebook
Politică

Simion, miting de ziua lui Georgescu cu ajutorul socialiștilor moldoveni, controlați de Rusia

George Simion pregătește un mare miting de ziua lui Călin Georgescu cu ajutorul socialiștilor moldoveni, controlați de Rusia, arată o publicație din Republica Moldova, deschide.md. Ziua de naștere a lui Georgescu este la 26 martie.  Citește și: Guvernul împarte milioane pentru „promovarea imaginii externe” către un departament-fantomă condus de un penal, pensionar special Simion, miting cu ajutorul socialiștilor moldoveni, controlați de Rusia Simion a anunțat miercuri un mare miting de protest, care va avea loc la 26 martie în fața Autorității Electorale Permanente și va continua în fața Guvernului. „Liderul acestei mișcări suveraniste, Călin Georgescu, a făcut eforturi să îndemne oamenii să iasă în stradă. Ne-am lovit de probleme. E ziua lui pe 26 martie, e momentul să ne reîntoarcem la normalitate”, a declarat Simion.  Site-ul deschide.md arată însă că socialiștii din Republica Moldova, PSRM, vor recruta oameni pentru a participa la acest miting. „Pentru «buna organizare» a acestui eveniment, Moscova, care îl susține deschis pe Georgescu, a mobilizat și mai mulți reprezentanți ai PSRM. Potrivit surselor Deschide.MD din cadrul formațiunii, unul dintre responsabilii pentru deplasarea cetățenilor Republicii Moldova la protestul lui Georgescu este Alexandr Haceaturean, fratele vitreg al vicepreședintelui Parlamentului de la Chișinău și secretarului executiv al PSRM, Vlad Bătrîncea – cel care, acum 10 ani, a rupt în plenul legislativului harta României Mari. Conform datelor obținute, Haceaturean, cunoscut anterior sub numele de Alexandr Sologubov, se implică activ în recrutarea unor persoane din mediul PSRM pentru a participa la această manifestație. Acțiunile respective demonstrează o conexiune directă între anumite structuri pro-ruse din Republica Moldova și mișcările politice alternative din România promovate de Georgescu”, scrie deschide.md. Acest site arată că acest Haceaturean îl susține puternic pe Georgescu pe rețelele sociale, scriind „Noi suntem România”, deși el folosește alfabetul chirilic.  „ Această conexiune demonstrează încercarea Kremlinului de a destabiliza România și de a-și impune oameni loiali Moscovei la conducerea statului român”, apreciază deschide.md. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră