joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2491 articole
Internațional

Moscova trimite Ucrainei și cadavre de soldați ruși, nu doar ucraineni. Nu e clar dacă e o eroare

Rusia returnează Ucrainei cadavre de ruși. Rusia a predat Ucrainei, în cadrul unui schimb recent de rămășițe ale soldaților căzuți în luptă, cadavre amestecate ale militarilor ucraineni și ruși, potrivit ministrului ucrainean de Interne, Ihor Klimenko.  Cel mai amplu schimb de rămășițe umane Afirmațiile lui Klimenko vin după un nou schimb între cele două țări, în urma negocierilor de pace de la Istanbul. Citește și: Mugur Mihăescu, zis Garcea, spune, zâmbind ironic, că e vina „Puterii” dacă el încasează bani de chirie de la Parlament, deși are palat în Voluntari Potrivit oficialului ucrainean, Kievului i-au fost returnate 6.057 de corpuri, în timp ce Rusia a primit doar 78. Negocierile din 2 iunie au vizat cel mai mare schimb de prizonieri și trupuri ale soldaților uciși, dar nu s-a ajuns la un armistițiu. Rusia returnează Ucrainei cadavre de ruși Ministrul de Interne ucrainean a descris procesul de identificare ca fiind „considerabil complicat” din cauza stării cadavrelor. În unele cazuri, părțile unui singur corp erau împărțite în mai mulți saci și returnate în momente diferite. De asemenea, Klimenko a declarat că Rusia a inclus trupuri ale propriilor soldați în transferul către Ucraina, „intenționat sau accidental”. Ipoteze: manipulare cinică sau neglijență „Este posibil ca rușii să fi făcut acest lucru intenționat pentru a mări numărul corpurilor returnate și pentru a îngreuna munca experților noștri medico-legali. Sau poate este vorba de aceeași neglijență tipică față de propriul popor”, a adăugat ministrul. Rusia acuză, Ucraina dezminte Pe 7 iunie, Rusia a susținut că Ucraina a refuzat un nou transfer de cadavre și a publicat imagini cu trupuri ale soldaților ucraineni stocate în camere frigorifice. Kievul a respins acuzațiile, afirmând că imaginile au fost filmate pe teritoriul rus, nu într-un loc desemnat pentru schimb. Pericolul unei ample campanii de dezinformare Serviciul de Informații Externe al Ucrainei a anunțat că Rusia pregătește o nouă campanie de manipulare mediatică, vizând schimburile de prizonieri programate în jurul datei de 20 iunie. Potrivit autorităților ucrainene, planul include distribuirea de liste false cu ucraineni declarați morți, care în realitate ar fi în viață, pentru a provoca reacții de furie în rândul populației.

Rusia returnează Ucrainei cadavre de ruși (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Rusia cere Ucrainei distrugerea armelor occidentale (sursa: TASS)
Internațional

Moscova, o nouă nesimțire: Ucraina să distrugă toate armele occidentale dacă vrea armistițiu

Rusia cere Ucrainei distrugerea armelor occidentale. Viceministrul rus de externe Aleksandr Grușko a declarat că Rusia va insista ca Ucraina să demonteze și să distrugă toate armele primite de la statele occidentale, ca parte a oricărui acord de încetare a focului. Rusia cere Ucrainei distrugerea armelor occidentale Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ruse Izvestia și reflectă cerințele Moscovei în cadrul recentei runde de negocieri cu Kievul, desfășurate la Istanbul pe 2 iunie. Citește și: Mugur Mihăescu, zis Garcea, spune, zâmbind ironic, că e vina „Puterii” dacă el încasează bani de chirie de la Parlament, deși are palat în Voluntari „Toate aceste surplusuri trebuie distruse... în condiții de garantare,” a afirmat Grușko, referindu-se la armamentul livrat Ucrainei de către partenerii săi occidentali. El nu a oferit detalii tehnice, dar a făcut trimitere la „algoritmi internaționali” care ar putea reglementa procesul. Alte condiții rusești Printre condițiile impuse de Moscova pentru un eventual acord de pace se mai regăsesc: Recunoașterea anexării Crimeei și a celor patru regiuni ocupate parțial (Herson, Donețk, Zaporojie, Lugansk) Retragerea completă a trupelor ucrainene din aceste teritorii Demobilizarea forțelor armate ucrainene Grușko acuză Occidentul că „inundă piața cu armament” Viceministrul rus a avertizat că sprijinul militar acordat Ucrainei ar reprezenta un pericol nu doar pentru Rusia, ci și pentru Europa. Potrivit lui Grușko, armamentul occidental ar putea ajunge pe piața neagră, un argument frecvent folosit de propaganda rusă pentru a submina sprijinul internațional acordat Kievului. „Este incredibil cât de nesăbuiți sunt unii politicieni, care continuă să inunde piața cu armament,” a spus acesta. Kievul neagă acuzațiile și respinge ultimatumul Nu există dovezi credibile că Ucraina ar fi deturnat armele primite. Monitorizările independente ale partenerilor internaționali arată că Ucraina folosește exclusiv aceste echipamente pentru apărarea împotriva invaziei ruse. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat cerințele Moscovei drept un ultimatum inacceptabil. Potrivit acestuia, chiar delegația rusă a recunoscut la Istanbul că „memorandumul de pace” este imposibil de acceptat de partea ucraineană. Poziția Ucrainei: aderare europeană În contrast cu cererile maximaliste ale Rusiei, propunerile Ucrainei s-au axat pe măsuri umanitare, printre care: Schimburi de prizonieri de război Returnarea copiilor răpiți de Rusia Dreptul de a adera la UE și NATO Utilizarea activelor rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei Kievul a cerut, de asemenea, ca orice relaxare a sancțiunilor împotriva Rusiei să fie condiționată de un armistițiu verificabil. Negocieri fără progres. Moscova refuză armistițiul necondiționat În ciuda celor două runde de negocieri din mai și iunie 2025, nu s-a înregistrat niciun progres semnificativ. Rusia continuă să respingă apelurile internaționale la un armistițiu necondiționat, în timp ce Ucraina insistă pe oprirea imediată a ostilităților. Potrivit The Kyiv Independent, președintele american Donald Trump ar fi manifestat frustrare față de poziția inflexibilă a Rusiei, dar nu a impus noi sancțiuni până la acest moment.

Nicușor Dan acuză: Rusia sabotează pacea (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan acuză Moscova de sabotarea procesului de pace

Nicușor Dan acuză: Rusia sabotează pacea. Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj categoric în cadrul Summitului Ucraina – Europa de Sud-Est, desfășurat miercuri la Odesa. Acesta a criticat dur strategiile de amânare și sabotare practicate de Rusia, subliniind că orice încercare de a ajunge la un acord de pace este în mod sistematic blocată de partea rusă. Nicușor Dan acuză: Rusia sabotează pacea „Singurul limbaj pe care Rusia îl înțelege este forța. De aceea, trebuie să fim fermi în denunțarea acțiunilor sale”, a declarat Nicușor Dan. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor În discursul său, președintele a reamintit că Ucraina a optat mereu pentru soluții pașnice, iar formularea unei păci juste – bazată pe Carta ONU și dreptul internațional – a fost susținută de majoritatea statelor democratice. Nicușor Dan a menționat că președintele Zelenski a fost chiar deschis la ideea unui armistițiu și unei întâlniri directe cu Vladimir Putin, în contextul unei inițiative susținute de Statele Unite. Însă Rusia a refuzat constant orice propunere rezonabilă, impunând condiții inacceptabile, cu scopul clar de a sabota calea către pace. Apel la unitate europeană și solidaritate cu Ucraina Șeful statului român a făcut apel la unitate între statele europene, subliniind că este esențial să apărăm împreună valorile democratice, precum dreptul internațional, respectul pentru viața umană, demnitatea, libertatea și democrația „Acestea sunt valorile pe care poporul ucrainean le apără în fiecare zi”, a subliniat președintele. Integrarea europeană, un proces transformator Referindu-se la parcursul european al statelor din Europa de Sud-Est, Nicușor Dan a evidențiat beneficiile aderării la Uniunea Europeană, amintind că România însăși a trecut printr-un proces profund transformator. Acesta a dus la dezvoltare economică, stabilitate socială, oportunități și securitate. Președintele a încurajat valorificarea reuniunilor regionale, precum summitul actual, pentru o coordonare eficientă a eforturilor comune spre un viitor european solid. Trilaterală România – Republica Moldova – Ucraina În marja summitului, președintele României a participat la o reuniune trilaterală cu omologii din Republica Moldova și Ucraina. Discuțiile au vizat proiectele majore de interconectare, în special în domeniul infrastructurii energetice, procesul de aderare la Uniunea Europeană și cooperarea în domeniul securității regionale Summitul a reunit 11 lideri regionali, printre care șefi de stat, de guvern sau ai parlamentelor din România, Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Macedonia, Muntenegru, Slovenia, Albania, Bulgaria, Croația și Grecia.

Rusia a amenințat Germania cu războiul (sursa: mbda-systems.com)
Internațional

Rusia amenință Germania cu războiul dacă livrează Kievului rachete Taurus cu rază lungă de acțiune

Rusia a amenințat Germania cu războiul. Președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, a transmis o scrisoare oficială omoloagei sale din Germania, Julia Klöckner, în care avertizează că o eventuală livrare a rachetelor Taurus către Ucraina ar reprezenta, din perspectiva Moscovei, o implicare directă a Germaniei în conflictul din Ucraina. Rusia a amenințat Germania cu războiul Volodin susține că Ucraina nu are competențele necesare pentru a utiliza aceste rachete sofisticate, ceea ce implică operarea lor de către militari germani din Bundeswehr. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor „Cu alte cuvinte, rachetele germane vor ataca Rusia, iar acest lucru va fi făcut de ofițeri germani”, a declarat oficialul rus. Președintele Dumei afirmă că guvernul cancelarului Friedrich Merz riscă să atragă Germania într-un nou conflict cu Rusia, fără un mandat explicit din partea poporului german. Volodin face apel la memoria istorică, reamintind eforturile de reconciliere postbelică dintre cele două națiuni. Ucraina cere insistent rachete cu rază lungă Până în prezent, Ucraina a primit din partea partenerilor săi occidentali rachete cu rază de acțiune de până la 300 km, precum ATACMS (SUA), Storm Shadow (Marea Britanie) și SCALP (Franța). Președintele Volodimir Zelenski solicită insistent de la Berlin rachete Taurus cu rază de peste 500 km, capabile inclusiv să lovească podul Crimeei. Scholz a refuzat, Merz ezită Fostul cancelar Olaf Scholz a refuzat transferul rachetelor Taurus, temându-se de implicarea directă a militarilor germani. Deși actualul cancelar Friedrich Merz s-a declarat anterior favorabil livrării, odată ajuns în funcție a preferat să amâne o decizie în acest sens. În schimb, cancelarul Merz a promis Ucrainei sprijin pentru producerea de armament cu rază lungă de acțiune, astfel încât Kievul să poată lovi ținte strategice în spatele frontului rusesc, fără intervenția directă a militarilor germani. Probleme tehnice: rachetele nu pot fi lansate ușor Livrarea rachetelor Taurus vine și cu provocări tehnice, întrucât Ucraina nu are platforme aeriene compatibile. Ar fi necesară integrarea pe avioanele de luptă ucrainene, proces complicat. Totuși, potrivit unor discuții militare germane interceptate și publicate de Rusia, modificările realizate de britanici pentru Storm Shadow ar putea permite și folosirea rachetelor Taurus pe avioanele ucrainene Suhoi SU-27.

Sociologul Barbu Mateescu despre influența Rusiei Foto: iqads.ro
Politică

Sociologul Barbu Mateescu despre influența Rusiei: „Lucrează cu materialul clientului”

Sociologul Barbu Mateescu despre influența Rusiei în România: „Se lucrează cu materialul clientului. Deci, Rusia nu poate să genereze nişte lucruri de la zero, ea poate folosi doar ceea ce există deja în societate”. El a făcut aceste afirmații într-un interviu pentru News.ro, unde a arătat că publicul care l-a votat pe Simion are acelaşi profil cu al votanţilor lui Ponta în 2014 şi al lui Năstase în 2004, dar de data aceasta e mult mai furios, mult mai mobilizat. Citește și: Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există, cu condiția să lucreze în clinici de stat Sociologul Barbu Mateescu despre influența Rusiei Câteva din principalele afirmații ale sociologului în acest interviu: „PSD a făcut o greşeală în care s-a mai pomenit doar o singură dată, şi anume în 1996, când se chema PDSR, şi anume nu a livrat un cadru economic acceptabil pentru cei mai săraci dintre români. Şi, exact ca şi în perioada 1993-1996, dar la dimensiuni ceva mai mici, vorbim despre inflaţie! Ce s-a întâmplat în ’96 este ce s-a întâmplat şi acum: un scor de 20 şi foarte puţin la sută pentru partid (23,1% în 1996, 22,3% în 2024 – n. red.)”. „În Muntenia – exclusiv Bucureşti-Ilfov – şi în Moldova, aceste regiuni care sunt cele mai sărace din România, are loc o creştere foarte puternică a independenţei, a contestării statu quo-ului, a contestării instituţiilor! Paradoxal, în Transilvania şi în Bucureşti, unde deja clasa de mijloc e destul de puternică şi numeroasă, are loc o uşoară trecere spre conservatorism psihologic!”. Ulterior, el a arătat că și Biserica Ortodoxă Română este contestată în regiunile cele mai sărace din România. „Scorurile lui Georgescu, scorurile lui Simion şi în turul unu, şi în turul doi sunt invers proporţionale cu mărimea localităţii. Cu cât comuna este mai mică, cu cât oraşul este mai mic, cu atât viaţa a fost şi este mai aşezată, mai liniştită (...) Acum, legat de influenţa Rusiei, nu sunt genul de om care să poată să vorbească despre asta, pentru că nu am informaţii, dar un lucru pe care îl ştiu ascultând ce au spus în spaţiul public oameni care se pricep mai mult decât mine este că se lucrează cu materialul clientului. Deci, Rusia nu poate să genereze nişte lucruri de la zero, ea poate folosi doar ceea ce există deja în societate” „USR foloseşte întotdeauna corect diacriticele şi cratima. Şi o zic şi la propriu, o zic şi la figurat! Deci, este şi într-un sens concret, şi într-un sens metaforic”.  Barbu Mateescu a mai afirmat, în acest interviu, că „PSD nu-i de stânga”. „A plăti pensii pensionarilor nu înseamnă stânga şi nu înseamnă nici măcar social-democraţie. Înseamnă să fii un stat care nu a eşuat! Atât!”, a spus Mateescu. 

Monument UNESCO (Kiev), avariat de ruși (sursa: Facebook/Mykola Tochytskyi)
Internațional

Catedrala Sfânta Sofia din Kiev, monument UNESCO, avariată de un atac rusesc

Monument UNESCO (Kiev), avariat de ruși. Un atac rusesc desfășurat în timpul nopții a afectat grav Catedrala Sfânta Sofia din centrul istoric al Kievului, unul dintre cele mai valoroase monumente ale Ucrainei, aflat pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.  Monument UNESCO (Kiev), avariat de ruși „Noaptea trecută, inamicul a lovit din nou chiar în inima identităţii noastre”, a declarat Mykola Tochytckyi, adjunct al ministrului Culturii, într-un mesaj publicat pe Facebook. Citește și: Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există, cu condiția să lucreze în clinici de stat El a descris catedrala din secolul al XI-lea drept „sufletul întregii Ucraine”, simbol al statalității și rezistenței naționale. Pagube vizibile la cornișă și tencuială Conform autorităților, o undă de șoc produsă în urma exploziei a deteriorat cornișa absidelor principale ale catedralei. Fragmente de tencuială albă s-au desprins și s-au prăbușit la sol. Structura exterioară a monumentului a fost avariată. Primul incident de acest tip de la începutul invaziei Este pentru prima dată de la declanșarea invaziei ruse, în februarie 2022, când Catedrala Sfânta Sofia suferă avarii, a precizat Vadym Kyrylenko, director general adjunct al sitului. Acesta a subliniat că dronele rusești care survolează la altitudini joase reprezintă un pericol constant pentru monumentele istorice din Kiev. „Uneori dronele zboară atât de jos încât aproape ating crucile de pe turnul clopotniței, aflate la 76 de metri înălțime”, a adăugat el. Sit UNESCO vulnerabil la șocuri și atacuri Catedrala Sfânta Sofia a fost inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO în 1990 datorită valorii sale arhitecturale și simbolice. Din 2023, aceasta se află pe lista Patrimoniului Mondial în Pericol, din cauza riscurilor cauzate de război. UNESCO a avertizat că situl este vulnerabil la unde de șoc și la atacuri directe, subliniind necesitatea unor măsuri urgente de protecție și restaurare. Autoritățile ucrainene au anunțat că situl va fi inspectat de specialiști și restaurat cu atenție, având în vedere vechimea de aproape o mie de ani a catedralei.

Cartofii, produs de lux în Rusia (sursa: Pexels/White Noiise)
Internațional

Rușii cu venituri mici nu-și mai permit nici măcar cartofi, al căror preț s-a triplat în ultimul an

Cartofii, produs de lux în Rusia. La o fermă de lângă Moscova, muncitori sezonieri din India plantează cartofi și varză, sub privirea atentă a analiștilor Băncii Centrale a Rusiei. Într-o țară unde alimentele au o pondere de 40% în calculul inflației, prețul cartofilor a devenit un indicator cheie pentru politica monetară a statului. Banca Rusiei reduce dobânda, dar inflația rămâne o amenințare Pe 6 iunie, Banca Rusiei a redus dobânda de referință la 20%, însă costul creditelor rămâne aproape de nivelurile record din 2023. Citește și: Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există, cu condiția să lucreze în clinici de stat Deși inflația pare să încetinească, așteptările inflaționiste ale populației rămân ridicate, alimentate de prețurile mari la produsele de bază. Cartofii, produs de lux în Rusia Prețul cartofilor a crescut de trei ori în ultimul an, după ce recolta a scăzut cu 12%. În aprilie, rușii au cheltuit 35% din venituri pe alimente, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, față de 29% în aceeași lună a anului trecut, potrivit unui studiu al centrului de cercetare Romir. În magazinele Pyaterochka, cartofii din vechea recoltă costă 84 de ruble/kg (1,06 USD), iar cei din noua recoltă ajung la 120 de ruble/kg (1,53 USD) – prețuri chiar mai mari decât în supermarketurile britanice. „Este o nebunie. Cartofii au fost întotdeauna foarte ieftini. La prețurile astea nu îi voi cumpăra”, a spus Tamara, o pensionară de 67 de ani, la ieșirea dintr-un supermarket din Moscova. Borșul rusesc devine barometru de criză Guvernatorul Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a recunoscut problema: „Oamenii nu cumpără televizoare în fiecare zi, dar cumpără alimente. Creșterea rapidă a prețurilor formează așteptări inflaționiste ridicate.” Nu doar cartofii s-au scumpit, ci și ceapa, varza, morcovii și sfecla – ingrediente esențiale pentru borșul de sfeclă, mâncare tradițională și un indicator informal al inflației în Rusia și Europa de Est. Creșterea importurilor: Egipt și Belarus, soluții de urgență Pentru a combate lipsa produselor, guvernul rus a crescut importurile. Egiptul și-a triplat livrările de cartofi, iar Belarus, principalul partener regional, a epuizat deja stocurile. Fermierii ruși invocă condițiile meteo nefavorabile, dar și costurile tot mai mari cu echipamentele, combustibilul și îngrășămintele. „Anul trecut am avut îngheț, apoi secetă. Cartofii buni s-au vândut rapid, iar restul au fost de slabă calitate”, spune Yaroslav Ivanov, președintele fermei Sovkhoz Sergiyevsky. Ministrul Agriculturii, Oksana Lut, a anunțat că recolta din acest an ar putea fi mai bună, ceea ce ar permite o stabilizare a prețurilor începând cu luna iulie. Pensionarii, cei mai afectați de scumpiri Pensionarii reprezintă peste un sfert din populația Rusiei. Pensia medie în aprilie a fost de 23.448 de ruble (298 USD). După un an de scădere în termeni reali, pensia a crescut cu doar 1,4% în 2025, insuficient pentru a acoperi inflația alimentară. „Persoanele cu venituri mici sunt lovite cel mai puternic de inflație”, a avertizat Sergei Aleksashenko, fost oficial al Băncii Rusiei, aflat acum în exil în SUA.

Errol Musk, în vizită în Rusia (sursa: pressa24.ru)
Internațional

Tatăl lui Elon Musk, invitat în Rusia de apropiații lui Putin, își declară admirația pentru Moscova

Errol Musk, în vizită în Rusia. Conflictul public dintre Elon Musk și Donald Trump ar avea la bază stresul acumulat de amândoi în ultimele luni, susține Errol Musk, tatăl miliardarului, într-o declarație oferită presei ruse în timpul unei vizite la Moscova. Errol Musk a sugerat că Elon a făcut o greșeală provocându-l public pe președintele american. Errol Musk, în vizită în Rusia „Sunt foarte obosiți și stresați, așa că te poți aștepta la reacții de acest fel”, a declarat Errol Musk pentru publicația Izvestia. Citește și: Simion acuză presa că este „plătită”, dar AUR a cheltuit, din subvenția contribuabililor, o sumă astronomică pe propagandă El a mai adăugat că Elon „a făcut o greșeală” și că „cearta este minoră și se va încheia curând”. Declarațiile lui Errol Musk au fost oferite în cadrul unei vizite la Moscova, unde a participat la Forumul Viitorului 2050, organizat de Institutul Țargrad, think-tank apropiat regimului Putin și condus de ideologul Aleksandr Dughin. La eveniment au fost prezenți și Serghei Lavrov, Piotr Tolstoi și alți oficiali ruși. Trump nu mai răspunde, iar Elon regretă Disputa dintre Trump și Musk a început săptămâna trecută pe rețelele de socializare, când Elon Musk a criticat dur politicile fiscale și bugetare ale administrației Trump, numindu-le „o abominație dezgustătoare”. În replică, Trump a anunțat sfârșitul prieteniei cu Musk și a amenințat cu „consecințe grave” dacă acesta ar sprijini financiar candidații democrați în campania electorală. Potrivit tatălui lui Musk, Elon începe să regrete ieșirea publică, dar președintele Trump refuză să mai comunice cu el. „Din păcate, Elon nu a înțeles că Trump trebuie să joace politic pentru a atrage voturi în Senat. Elon nu este politician, ci un inovator care nu are instinctele necesare jocului politic”, a explicat Musk senior. Admirație pentru Moscova și regrete personale Errol Musk s-a arătat impresionat de capitala Rusiei, pe care o descrie drept un oraș de o frumusețe impresionantă. „Clădirile îmi amintesc de Roma antică. Cine a proiectat acest oraș a fost un geniu”, a declarat acesta pentru Țargrad TV, adăugând că regretă că nu a vizitat Moscova mai devreme.

Kremlinul acuză NATO de „natură ofensivă” (sursa: tass.ru)
Internațional

Kremlinul acuză NATO de „natură ofensivă”. În același timp, își justifică avansul în Ucraina

Kremlinul acuză NATO de „natură ofensivă”. Kremlinul a reacționat vehement la semnalele de înarmare a Uniunii Europene, acuzând Alianța Nord-Atlantică că reprezintă un „instrument de agresiune și confruntare”. În același timp, Rusia justifică războiul contra Ucrainei. Kremlinul acuză NATO de „natură ofensivă” „NATO, după ce și-a dat jos masca, demonstrează în toate modurile posibile natura sa ofensivă”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în briefingul său zilnic. Citește și: Simion acuză presa că este „plătită”, dar AUR a cheltuit, din subvenția contribuabililor, o sumă astronomică pe propagandă Declarația vine în contextul în care secretarul general al NATO, Mark Rutte, urmează să ceară statelor membre o creștere cu 400% a capacităților de apărare antiaeriană și antirachetă. Oficialul rus a subliniat că planurile discutate la Londra, unde Rutte se întâlnește cu noul premier britanic Keir Starmer, vor aduce costuri suplimentare semnificative pentru contribuabilii europeni. Rusia justifică ofensiva spre Dnipropetrovsk Pe fondul intensificării luptelor în estul Ucrainei, Kremlinul a anunțat că avansul forțelor ruse către regiunea Dnipropetrovsk are ca scop crearea unei „zone tampon”. „Fără îndoială, acesta este unul dintre motive”, a declarat Peskov, confirmând intenția strategică a Moscovei. Rusia a informat duminică faptul că trupele sale au ajuns la marginea regiunii, ceea ce marchează o nouă escaladare a conflictului, în ciuda tentativelor eșuate de negociere a păcii. Tensiuni privind schimbul de prizonieri Kremlinul susține că este gata să respecte înțelegerile privind schimburile de prizonieri de război și repatrierea trupurilor neînsuflețite ale soldaților, dar acuză Ucraina că tergiversează punerea în aplicare a acordurilor. Potrivit Moscovei, Kievul a amânat pe termen nedeterminat schimburile convenite în cea de-a doua rundă de discuții de pace din Istanbul. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică că procesul va continua, însă Ucraina nu a primit încă lista completă a prizonierilor propuși de Rusia. Cooperare militară cu statele africane Tot luni, Kremlinul a anunțat intenția de a extinde cooperarea cu țările africane, inclusiv în domenii strategice precum apărarea și securitatea. Declarațiile vin în contextul retragerii oficiale a grupului de mercenari Wagner din Mali. Cu toate acestea, Africa Corps, o formațiune paramilitară aflată sub controlul direct al Kremlinului, a anunțat că va rămâne activă în statul vest-african.

Fabrică rusească lovită de drone ucrainene (sursa: radiosvoboda.org)
Internațional

Atac cu drone ucrainene asupra unei fabrici de electronice din Rusia

Fabrică rusească lovită de drone ucrainene. O fabrică de electronice din Ciuvașia, situată la circa 600 km est de Moscova, și-a suspendat activitatea luni dimineață după căderea unor drone ucrainene. Fabrică rusească lovită de drone ucrainene Autoritățile locale au anunțat că două drone s-au prăbușit în incinta uzinei VNIIR, unul dintre principalii producători de componente electronice din Rusia, fără a provoca victime. Citește și: Teorie suveranistă: salina Praid urma să devină bază NATO, dar Dumnezeu s-a opus Potrivit armatei ucrainene, fabrica VNIIR produce echipamente de navigație utilizate pentru drone Shahed, bombe ghidate și alte arme de înaltă precizie. Atacul a fost confirmat de Ucraina printr-un comunicat publicat pe Telegram, în care se subliniază că obiectivul vizat are legături directe cu capacitățile militare ruse. Drone doborâte și activitate suspendată în regiune Guvernatorul regiunii Ciuvașia, Oleg Nikolaiev, a precizat că alte două drone s-au prăbușit pe câmpuri din apropiere, fără a reprezenta un pericol pentru populație. Producția la fabrica VNIIR a fost suspendată temporar, din motive de siguranță pentru angajați, iar autoritățile locale afirmă că „situația este complet sub control”. Războiul dronelor continuă: ambele tabere raportează interceptări Ministerul rus al Apărării a raportat că a interceptat 49 de drone ucrainene în noaptea de duminică spre luni. La rândul său, Ucraina a anunțat că a doborât zeci de drone și rachete lansate de Rusia deasupra regiunii Rivne, din vestul țării. Atacurile reciproce cu drone devin tot mai frecvente în contextul conflictului declanșat în februarie 2022.

Germania accelerează militarizarea, de frica Rusiei (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Germania susține că are numai trei ani pentru a se înarma în vederea unui atac rusesc

Germania accelerează militarizarea, de frica Rusiei. Armata germană (Bundeswehr) are la dispoziție trei ani pentru a achiziționa echipamentele necesare apărării țării și aliaților NATO, în eventualitatea unui atac rusesc. Anunțul a fost făcut de Annette Lehnigk-Emden, președinta Oficiului Federal pentru Achiziții Militare, într-un interviu acordat publicației Tagesspiegel. Germania accelerează militarizarea, de frica Rusiei Lehnigk-Emden a declarat că toate achizițiile necesare trebuie finalizate până în 2028, astfel încât soldații să aibă timp să se antreneze cu noile echipamente. Citește și: Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” Obiectivul este ca Bundeswehr-ul să fie complet pregătit pentru apărarea teritoriului național și a statelor NATO, în contextul tensiunilor crescânde cu Rusia. Declarația vine după ce Carsten Breuer, inspectorul general al Bundeswehr-ului, a avertizat că Rusia ar putea fi capabilă să lanseze un atac la scară largă asupra NATO încă din 2029, în ciuda pierderilor suferite în Ucraina. Bugete record pentru apărare Potrivit oficialei responsabile cu achizițiile, obiectivul este realizabil datorită simplificării procedurilor birocratice și fondurilor masive alocate pentru apărare. Noul guvern condus de cancelarul Friedrich Merz a promis „cea mai puternică armată din Europa”, iar bugetul alocat înzestrării militare se ridică la sute de miliarde de euro. Skyranger, vehicule blindate și tancuri Leopard Până la finalul anului, Bundestag-ul va primi planurile pentru noile achiziții, cu accent pe arme grele. Printre priorități se numără tancurile antiaeriene Skyranger și vehiculele blindate care vor înlocui transportorul Fuchs. De asemenea, au fost semnate contracte pentru producția de noi tancuri Leopard 2. Germania are nevoie de până la 60.000 de soldați noi O altă provocare majoră pentru Bundeswehr este lipsa de personal, în contextul în care serviciul militar obligatoriu a fost eliminat. Ministrul Apărării, Boris Pistorius, a estimat că armata va avea nevoie de încă 50.000–60.000 de soldați în anii următori, pentru a răspunde cerințelor NATO. În 2024, Bundeswehr-ul avea peste 180.000 de militari activi.

Ucraina, sprijin european, fără ajutorul SUA (sursa: pravda.com.ua)
Internațional

Generalul german Freuding susține că UE poate susține militar Ucraina și fără SUA

Ucraina, sprijin european, fără ajutorul SUA. Generalul maior Christian Freuding, responsabil cu livrările de arme ale Germaniei, a declarat că Europa este capabilă să sprijine în continuare Ucraina în fața agresiunii ruse, chiar dacă Statele Unite și-ar întrerupe complet sprijinul militar. Ucraina, sprijin european, fără ajutorul SUA Conform generalului Freuding, membrii europeni ai NATO, împreună cu Canada, au depășit deja valoarea estimată de 20 de miliarde de dolari oferită de SUA Ucrainei în 2023. Citește și: Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” Aceasta reprezenta circa 60% din totalul sprijinului militar internațional în acel an. „Dacă există voință politică, vor exista și mijloacele necesare pentru a compensa sprijinul american”, a afirmat Freuding. Incertitudini privind poziția administrației Trump Deși Ucraina continuă să primească arme aprobate în mandatul lui Joe Biden, viitoarele livrări americane rămân incerte. Nu se știe dacă Donald Trump va aproba noi livrări sau va permite țărilor terțe să achiziționeze armament american pentru Kiev. Freuding estimează că livrările actuale pot susține Ucraina până în vară, în funcție de ritmul de consum al muniției și de procesele logistice. SUA, esențiale pentru anumite capabilități militare Generalul german avertizează că anumite elemente esențiale din sprijinul oferit de SUA sunt dificil de înlocuit: datele de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR), sistemele Patriot și piesele de schimb pentru armamentul american. „Trebuie să analizăm în ce măsură putem compensa aceste capabilități, dacă americanii nu le vor mai furniza”, a declarat Freuding. Rusia își dublează forțele și stochează muniție Oficialul german atrage atenția asupra planului Rusiei de a-și dubla forțele terestre până în 2026, ajungând la 1,5 milioane de militari. În plus, Moscova produce stocuri excedentare de muniție și își întărește infrastructura militară, mai ales în Districtul Militar Vest, la granița cu Finlanda, nou membru NATO. Un eventual armistițiu ar favoriza reînarmarea Rusiei Freuding avertizează că o eventuală încetare a focului în Ucraina i-ar permite Rusiei să își accelereze procesul de reînarmare. Potrivit evaluărilor NATO, un potențial atac rus asupra teritoriului alianței ar putea avea loc începând cu 2029. „Desigur, un armistițiu ar putea schimba dinamica amenințării”, a menționat el. Germania, al doilea cel mai mare donator pentru Ucraina Germania a oferit Ucrainei un ajutor militar în valoare de 38 miliarde de euro (43 miliarde dolari), inclusiv fonduri alocate pe termen lung, devenind astfel al doilea cel mai mare susținător, după Statele Unite. Freuding a precizat că nu are cunoștință despre eventuale livrări de armament american finanțate de alte țări, aprobate de administrația Trump.

Armata ucraineană doboară un Su-35 rusesc (sursa: roe.ru)
Internațional

Încă un avion rus (Su-35) distrus, de data aceasta de tiruri antiaeriene deasupra Ucrainei

Armata ucraineană doboară un Su-35 rusesc. Forțele aeriene ucrainene au declarat că au doborât sâmbătă dimineață un avion de luptă rus de tip Su-35, potrivit unui anunț oficial al armatei. Armata ucraineană doboară un Su-35 rusesc „În această dimineață, pe 7 iunie 2025, ca urmare a unei operațiuni de succes a Forțelor Aeriene în direcția Kursk, un avion de luptă rus Su-35 a fost doborât”, a transmis armata ucraineană prin intermediul aplicației Telegram. Citește și: Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” Deocamdată, partea rusă nu a comentat incidentul. Atac recent cu drone asupra bombardierelor rusești Incidentul survine la scurt timp după ce Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a revendicat un atac major cu drone asupra unei baze aeriene rusești. Potrivit autorităților ucrainene, peste 40 de aeronave militare ruse au fost vizate, inclusiv bombardiere strategice de tip Tu-95 și Tu-22, utilizate de Rusia pentru lansarea de rachete cu rază lungă de acțiune asupra Ucrainei.

Rusia a cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul Moldovei pentru a influența alegerile din 2024 Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Rusia a cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul Moldovei pentru a influența alegerile din 2024

Rusia a cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul Moldovei pentru a influența alegerile din 2024, spune premierul de la Chișinău, Dorin Recean, într-un interviu pentru Financial Times. Citște și: Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali: nici un gest timp de 18 luni într-un dosar cu prejudiciu de 1,25 milioane de lei Rusia a cheltuit 1% din PIB-ul Moldovei pentru a influența alegerile În acest interviu el a mai afirmat că Rusia se pregătește să aducă 10.000 de soldați în regiunea separatistă Transnistria.  „Rusia dorește să desfășoare 10.000 de soldați în regiunea separatistă Transnistria de la granița cu Ucraina și urmărește să instaleze în acest scop un guvern pro-Kremlin în Moldova, a declarat premierul țării. Moscova are un număr mic de soldați în Transnistria, care este controlată de separatiști într-un conflict înghețat de 33 de ani. Cu toate acestea, enclava fiind blocată între Ucraina și un guvern pro-UE din Moldova, Rusia nu poate trimite în prezent mai multe trupe acolo. Dar prim-ministrul Moldovei, Dorin Recean, a declarat pentru Financial Times că Rusia se amestecă în viitoarele alegeri parlamentare din septembrie, în speranța că un viitor guvern mai prietenos îi va permite să trimită mai mulți soldați”, relatează Financial Times.  Interferența Moscovei se manifestă prin propagandă online și transferuri ilegale în numerar către partide și alegători, a arătat Recean. Potrivit premierului, Rusia a cheltuit echivalentul a 1 % din PIB-ul Moldovei pentru campanii de influență în 2024. Financial Times amintește că, în octombrie 2024, un referendum privind aderarea Republicii Moldova la UE a fost aprobat cu o diferență de doar 0,7 % dintre alegători, după ceea ce guvernul Recean a declarat a fi o campanie masivă de influență rusească.      

Escaladarea războiului în Ucraina, avertisment SUA (sursa: X/Keith Kellogg)
Internațional

Trimisul lui Trump pentru Ucraina, îngrijorat de răspunsul Rusiei în urma distrugerii bombardierelor

Escaladarea războiului în Ucraina, avertisment SUA. Keith Kellogg, trimisul special pentru Ucraina al președintelui american Donald Trump, a declarat că riscul unei escaladări militare majore în conflictul din Ucraina „a crescut mult” după ce forțele ucrainene au atacat cu drone mai multe baze militare din adâncul teritoriului rus, inclusiv cele care adăpostesc bombardiere cu capacitate nucleară. Escaladarea războiului în Ucraina, avertisment SUA Ucraina a confirmat în weekend atacuri asupra unor aerodromuri din Siberia și nordul îndepărtat al Rusiei. Citește și: Creștere uriașă a taxelor și impozitelor, dar aproape nici o concediere din sectorul bugetar - planurile noii coaliții majoritare Unele dintre ținte se aflau la până la 4.300 de kilometri de linia frontului, demonstrând o capacitate extinsă a dronelor de atac ucrainene. Într-un interviu acordat postului Fox News, Keith Kellogg a declarat că acțiunea Ucrainei a vizat indirect componente ale triadei nucleare ruse, ceea ce ridică îngrijorări serioase privind reacția Moscovei. „Când ataci o componentă a sistemului de supraviețuire națională al dușmanului, adică triada nucleară, riști o reacție imprevizibilă. Nu știi cum va reacționa cealaltă parte”, a avertizat Kellogg. SUA și Rusia, aproape 90% din arsenalul nuclear mondial Atât Rusia, cât și Statele Unite dețin triade nucleare complete: bombardiere strategice, rachete balistice intercontinentale lansate de la sol și rachete balistice lansate de pe submarine. Împreună, cele două puteri controlează circa 88% din armele nucleare existente la nivel global. Trump nu a fost informat despre atacurile Ucrainei Kellogg a precizat că, deși pagubele materiale provocate bombardierelor ruse nu au fost semnificative, efectul psihologic asupra Rusiei este mult mai important. Trimisul american și-a exprimat îngrijorarea în special față de informațiile neconfirmate privind un posibil atac asupra unei baze navale ruse din nord. Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a precizat că Donald Trump nu a fost informat în prealabil despre atacurile cu drone lansate de Ucraina asupra bazelor militare ruse. Negocierile de la Istanbul: puține progrese Rusia și Ucraina au avut luni o rundă de discuții la Istanbul, fără a înregistra progrese notabile. Keith Kellogg a declarat că partea ucraineană a prezentat „o poziție foarte rezonabilă”, în timp ce Rusia a adoptat „o poziție foarte maximalistă”. Obiectivul principal, în opinia sa, este reconcilierea acestor poziții antagonice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră