sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2420 articole
Internațional

SUA amenință iar că se retrag din negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia

SUA amenință cu retragerea din negocieri. Vicepreședintele american JD Vance a transmis miercuri, în cadrul unei conferințe de presă la Agra, India, un avertisment categoric adresat Moscovei și Kievului: dacă nu acceptă propunerea prezentată de Statele Unite, Washingtonul va renunța la eforturile de a media un armistițiu între cele două părți. SUA amenință cu retragerea din negocieri „Am prezentat o propunere foarte explicită rușilor și ucrainenilor, și este timpul ca ei să spună «da», sau ca SUA să se retragă din acest proces”, a declarat Vance, după vizita la Taj Mahal. Citește și: Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Civilă, plus creșterea numărului de angajați cu 10%: salariile cresc cu 13%, veniturile - cu sub 3% Declarația vicepreședintelui american a fost făcută în aceeași zi în care oficiali din Statele Unite, Ucraina și Europa s-au reunit la Londra pentru o nouă rundă de negocieri privind conflictul din Ucraina. Vance: „Este momentul unei decizii majore pentru pace” „Este acum timpul, cred eu, de a lua dacă nu ultima măsură, atunci una dintre ultimele, adică, la nivel general, cea care spune că noi vom opri uciderea de oameni (…) vom îngheţa liniile teritoriale la un nivel apropiat celui la care ele se situează astăzi”, a subliniat Vance, marcând finalul vizitei sale de patru zile în India. Vicepreședintele SUA a precizat că un eventual acord de pace presupune compromisuri teritoriale din partea ambelor părți implicate. „Aceasta înseamnă că ucrainenii și rușii trebuie, și unii și alții, să abandoneze o parte din teritoriul pe care îl dețin în prezent”, a adăugat el. Promisiunile lui Trump Donald Trump, a promis în campania sa electorală că va reuși să medieze un acord între Rusia și Ucraina în doar 24 de ore. Pe de altă parte, Kremlinul a avertizat marți împotriva oricărei grabe în procesul de negociere, subliniind că armistițiul nu trebuie să fie impus în mod pripit, după mai bine de trei ani de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina.    

SUA amenință cu retragerea din negocieri (sursa: Facebook/Vice President JD Vance)
Civili ucraineni, uciși de dronă rusească (sursa: Telegram/Сергій Лисак/Дніпропетровська ОДА)
Internațional

O dronă rusească a ucis nouă ucraineni într-un autobuz. Zeci de persoane, rănite

Civili ucraineni, uciși de dronă rusească. O dronă rusească a lovit miercuri un autobuz care transporta angajați ai unei întreprinderi în orașul Marganeț, sud-estul Ucrainei. Civili ucraineni, uciși de dronă rusească Potrivit guvernatorului regiunii Dnepropetrovsk, Sergii Lîsak, nouă persoane au fost ucise, iar numărul răniților, estimat inițial la 30, continuă să crească. Citește și: Accidentul vascular cerebral (AVC) este a doua cauză de deces la nivel mondial. Cum îl recunoaștem, cum îl putem preveni și de ce fiecare minut contează În noaptea precedentă, Rusia a lansat o serie de atacuri aeriene care au declanșat incendii în mai multe zone din Ucraina. Autoritățile locale au raportat lovituri în regiunile Kiev, Harkov, Poltava, Odesa și Dnepropetrovsk, intensificând presiunea asupra populației civile. Tratative internaționale pentru soluționarea conflictului Miercuri, oficiali din SUA, Uniunea Europeană și Ucraina s-au reunit la Londra pentru o nouă rundă de negocieri. Scopul întâlnirii este identificarea unei soluții diplomatice după mai bine de trei ani de conflict armat declanșat de invazia rusă. Kremlinul avertizează asupra grabei în negocieri Cu o zi înainte, Kremlinul a transmis un avertisment privind riscurile unui acord pripit. Autoritățile ruse au subliniat că orice decizie privind încetarea focului trebuie să fie bine analizată pentru a evita noi tensiuni și escaladări ale conflictului.

"Agentul străin", noi sancțiuni în Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin extinde definiția "agentului străin", dar și sancțiunile, care ajung până la ani de închisoare

"Agentul străin", noi sancțiuni în Rusia. Președintele rus Vladimir Putin a promulgat luni o lege care introduce oficial în legislația Federației Ruse conceptul de „genocid împotriva poporului sovietic”, comis în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, denumit în Rusia „Marele Război Patriotic”. Legea extinde definiția „agentului străin” și prevede noi sancțiuni. „Genocid împotriva poporului sovietic” Conform portalului de informații juridice al guvernului rus, noua lege reglementează conservarea memoriei victimelor presupusului genocid; protejarea și întreținerea mormintelor și a gropilor comune; construirea de monumente și organizarea de ceremonii comemorative. Citește și: Accidentul vascular cerebral (AVC) este a doua cauză de deces la nivel mondial. Cum îl recunoaștem, cum îl putem preveni și de ce fiecare minut contează Legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026 și va include un mecanism de identificare a locurilor de înhumare ale victimelor. Recunoașteri judiciare ale genocidului de către tribunale regionale În ultimele luni, mai multe tribunale regionale din Rusia au recunoscut oficial crimele comise de naziști în fosta URSS ca acte de genocid. Motivația acestor decizii evidențiază dorința Kremlinului de a „preveni distorsionarea istoriei” și de a proteja „interesele naționale” ale Rusiei. Lavrov acuză UE de „revigorare a nazismului” Într-o declarație recentă, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a criticat vehement sprijinul militar acordat Ucrainei de către statele europene. El a afirmat că „Uniunea Europeană dorește să revigoreze ideologia nazistă”, acuzând inclusiv Germania că imită trecutul nazist prin furnizarea de arme Kievului. Potrivit datelor oficiale, peste 26 de milioane de cetățeni sovietici au murit în timpul Marelui Război Patriotic, dintre care peste opt milioane erau soldați. "Agentul străin", noi sancțiuni în Rusia Pe lângă introducerea conceptului de genocid, Vladimir Putin a semnat și un set de amendamente care extind și înăspresc definiția „agentului străin”. Conform noii legislații vor fi incluși și cei care sprijină deciziile organizațiilor internaționale în care Rusia nu este membru. De asemenea vor fi considerați agenți străini și cei care ajută entități străine să desfășoare activități contra securității naționale a Rusiei. Sunt vizate și persoanele care implică cetățeni, inclusiv minori, în obținerea de informații tehnico-militare. Judecarea în lipsă a opozanților aflați în străinătate Noua lege prevede posibilitatea inițierii de proceduri judiciare în lipsă pentru „agenții străini” care au părăsit țara și sunt acuzați că desfășoară activități ostile din afara Rusiei. Documentul enumeră 20 de infracțiuni care permit declanșarea acestor procese.

Explozie la un depozit militar rusesc (sursa: X/gnip)
Internațional

Explozii uriașe la un depozit de armament de lângă Moscova, localități întregi - evacuate

Explozie la un depozit militar rusesc. O explozie de mare intensitate a avut loc marți la un depozit militar de muniții din regiunea Vladimir, situat la aproximativ 70 km nord-est de Moscova. Explozie la un depozit militar rusesc Autoritățile ruse au evacuat rapid locuitorii din cel puțin două localități, iar mai multe surse indică posibilitatea extinderii evacuărilor în alte zone apropiate. Citește și: FMI a înjumătățit prognoza de creștere a economiei României, de la 3,3% la 1,6% Potrivit agenției TASS, toți locuitorii din localitatea Barsovo au fost evacuați în școlile nr. 6 și nr. 7 din satul Krasnîi Oktiabr, aflat în districtul Kirjaci. De asemenea, a fost dispusă evacuarea și pentru localitatea Mirnoe. Guvernatorul regiunii Vladimir, Aleksandr Avdeiev, a anunțat că serviciile de intervenție se află la fața locului și că informațiile oficiale vor fi comunicate ulterior. Avertismente severe privind difuzarea de informații neoficiale Autoritățile ruse au emis avertismente dure către jurnaliști și cetățeni, amenințând cu amenzi considerabile în cazul publicării de informații neverificate despre incident. Potrivit The Moscow Times, regimul informațional este extrem de strict, iar statul încearcă să controleze narativul asupra situației. Cel puțin șapte localități vizate de evacuare Canale rusești de Telegram au raportat că cel puțin șapte localități din jurul depozitului ar urma să fie evacuate, în contextul instituirii stării de urgență la nivel local. Explozia a avut loc la un arsenal major al Ministerului rus al Apărării, situat în districtul Kirjaci. Antecedente periculoase: explozie mortală în 2022 la același depozit Depozitul afectat este cunoscut drept al 51-lea arsenal al Direcției Principale de Rachete și Artilerie (GRAU), unitatea militară 11785. În iunie 2022, același arsenal a fost scena unei alte explozii, care s-a soldat cu patru decese. La acel moment, nu a fost necesară evacuarea populației. Posibil atac cu dronă Analistul militar Ian Matveiev, citat de The Moscow Times, a declarat că nu este clar dacă deflagrația a fost cauzată de un atac extern sau de o eroare internă. Localnicii afirmă că au văzut patru drone în zonă înainte de explozie, ceea ce alimentează ipoteza unui atac cu dronă. Situația evoluează: muniția continuă să explodeze Martorii oculari relatează că obuzele continuă să explodeze, iar deasupra zonei afectate se ridică o coloană densă de fum. Informația a fost confirmată și de presa ucraineană Exilenova, care susține că depozitul face parte din rețeaua logistică militară a Federației Ruse. Conform surselor ucrainene, arsenalul ar fi servit ca punct de depozitare pentru materiale militare provenite din Belarus. Situat la circa 530 km de granița cu Ucraina, depozitul este considerat o țintă greu de atins din cauza prezenței sistemelor rusești dense de apărare antiaeriană. Versiunea oficială: detonare accidentală Un canal de Telegram al bloggerilor militari ruși, „Arhanghelul Mihail”, a indicat drept cauză probabilă detonarea accidentală a unor obuze în timpul manipulării. Autoritățile nu au confirmat încă această variantă, iar investigațiile continuă.  

Rusia declanșează războiul cibernetic asupra Europei (sursa: Facebook/Ministerie van Defensie)
Internațional

Rușii au declanșat războiul împotriva Europei: primul atac cibernetic de amploare împotriva Olandei

Rusia declanșează războiul cibernetic asupra Europei. Rusia își accelerează ofensiva hibridă împotriva Olandei și a aliaților europeni, avertizează Serviciul de Informații Militare olandez (MIVD) într-un raport anual recent. Potrivit raportului, Moscova urmărește destabilizarea societăților occidentale prin sabotaj cibernetic, spionaj și atacuri asupra infrastructurii esențiale. Rusia declanșează războiul cibernetic asupra Europei Directorul MIVD, Peter Reesink, a confirmat că serviciile publice olandeze au fost pentru prima dată ținta unui sabotaj cibernetic rusesc. Citește și: Preot român misionar critică aducerea Luminii de la Ierusalim: „O improvizație făcută doar pentru impresia maselor” Deși atacul a fost contracarat la timp, autoritățile consideră acest incident un semnal de alarmă pentru securitatea națională și europeană. „A fost pentru prima dată când Rusia a încercat să obțină controlul asupra sistemului public. Am reușit să prevenim atacul, dar riscul rămâne ridicat”, a declarat Reesink. Infrastructura critică din Olanda și Marea Nordului, vizată Raportul MIVD subliniază că Rusia desfășoară operațiuni cibernetice de recunoaștere asupra infrastructurii esențiale din Olanda. Scopul ar putea fi pregătirea unor acțiuni viitoare de sabotaj, în special asupra cablurilor de internet și rețelelor de energie din zona Mării Nordului. Aceste acțiuni sunt considerate pași premergători unor atacuri care pot afecta grav funcționarea societății și securitatea economică a Europei. Rusia, tot mai agresivă Raportul MIVD se aliniază pozițiilor exprimate în ultimii ani de multiple guverne occidentale, care denunță escaladarea amenințărilor hibride venite din partea Rusiei și Chinei. Acestea includ: atacuri cibernetice asupra instituțiilor publice și companiilor strategice; campanii de dezinformare și manipulare în mediul online; acțiuni de spionaj și influențare a opiniei publice; sabotaje fizice ale infrastructurii. Securitatea Europei, în pericol și după războiul din Ucraina Peter Reesink avertizează că amenințarea rusă asupra Europei nu va dispărea odată cu încheierea războiului din Ucraina. Dimpotrivă, strategiile hibride ar putea deveni și mai sofisticate, punând presiune pe democrațiile occidentale. „Observăm o intensificare a acestor acțiuni, iar riscul nu se va reduce, chiar dacă ostilitățile din Ucraina se vor opri”, a precizat directorul MIVD.

Trump, mesaj pentru Rusia și Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump încearcă să pară relevant: „Sper ca Rusia și Ucraina să ajungă la un acord săptămâna aceasta”

Trump, mesaj pentru Rusia și Ucraina. Președintele SUA, Donald Trump, a transmis duminică un mesaj privind conflictul din Ucraina, în contextul armistițiului pascal de 30 de ore declarat sâmbătă de Moscova. Trump, mesaj pentru Rusia și Ucraina „Sper ca Rusia și Ucraina să ajungă la un acord săptămâna aceasta”, a scris Trump, cu majuscule, pe rețeaua Truth Social. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Trump a adăugat că, odată cu semnarea unui acord de pace, cele două țări vor putea relua relațiile comerciale cu Statele Unite. „Ambele vor începe apoi să facă afaceri cu Statele Unite ale Americii, ceea ce le va permite să prospere și să facă avere”, a transmis liderul american. Trump amenință cu retragerea din procesul de pace Vineri, Trump a avertizat că va renunța la rolul său de mediator dacă nu se înregistrează progrese semnificative în negocierile dintre cele două părți. Declarația vine în contextul apropierii a 100 de zile de mandat, termen până la care președintele american promisese soluționarea conflictului. Secretarul de stat Marco Rubio a amplificat tensiunea săptămâna trecută, afirmând la Paris că SUA s-ar putea retrage complet din procesul de negociere dacă nu se înregistrează progrese „în curând”. Oficialul nu a clarificat dacă acest pas ar implica și suspendarea asistenței militare acordate Ucrainei. Armistițiul pascal, doar parțial respectat Forțele armate ruse și ucrainene au respectat cu dificultate armistițiul pascal. Deși activitatea militară a scăzut pe majoritatea fronturilor, ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcarea încetării focului. Kremlinul respinge propunerea lui Zelenski Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a transmis duminică agenției TASS că Moscova nu intenționează să prelungească armistițiul, contrar propunerii venite din partea Ucrainei. Armistițiul pascal, o mișcare strategică a lui Putin Majoritatea analiștilor consideră că inițiativa lui Vladimir Putin privind armistițiul de Paște a fost, de fapt, o manevră diplomatică menită să impresioneze administrația Trump, mai ales în contextul amenințării cu retragerea din negocieri. În paralel, armistițiul de 30 de zile care viza infrastructurile energetice din Ucraina a expirat săptămâna trecută, fără ca vreuna dintre părți să solicite oficial prelungirea acestuia.

Rusia a încălcat propriul său armistițiu (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Armistițiul pascal anunțat de Rusia, încălcat de aproape 3.000 de ori

Rusia a încălcat propriul său armistițiu. Armistițiul de Paște, decretat de președintele rus Vladimir Putin, a fost de scurtă durată. Potrivit autorităților ucrainene, Rusia a încălcat armistițiul de aproape 3000 de ori, reluând atacurile la doar câteva ore după încheierea oficială a pauzei de 30 de ore. Alerte aeriene și explozii în mai multe regiuni ucrainene În noaptea de duminică spre luni, sirenele de alarmă au sunat din nou în mai multe regiuni din Ucraina. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Forțele aeriene ucrainene au raportat amenințări de atacuri aeriene în zonele Sumî, Harkiv, Zaporojie, Donețk și Dnipro. În mai multe localități s-au auzit explozii, însă nu au fost anunțate imediat victime sau pagube materiale semnificative. Kremlinul ignoră apelurile lui Zelenski Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut prelungirea armistițiului cu încă 30 de zile și o interdicție temporară asupra atacurilor cu drone, rachete și proiectile asupra infrastructurii civile. Moscova nu a răspuns favorabil niciunei dintre aceste propuneri. Rusia a încălcat propriul său armistițiu După expirarea armistițiului, Zelenski a transmis că forțele ruse au comis 2935 de încălcări ale încetării focului. Cele mai multe atacuri s-ar fi concentrat în regiunea Pokrovsk, în Donețk. Potrivit informațiilor furnizate de comandantul suprem ucrainean, Oleksandr Sîrski, au fost raportate 1882 de cazuri de bombardamente asupra pozițiilor ucrainene și peste 950 de atacuri cu drone. Răspunsul Ucrainei Zelenski a subliniat că răspunsul Ucrainei va rămâne simetric: „Încetarea focului se răspunde cu încetare a focului, iar atacurile rusești vor primi răspunsul nostru în apărare. Faptele vorbesc întotdeauna mai tare decât vorbele.” Atacurile asupra infrastructurii energetice continuă Ucraina continuă să denunțe atacurile aeriene aproape zilnice asupra infrastructurii sale energetice și civile, soldate adesea cu morți și răniți în rândul populației. Deși Moscova susține că vizează doar obiective militare, imaginile din teren arată frecvent clădiri rezidențiale lovite de rachete. Trump presează ambele părți În paralel, președintele american Donald Trump a transmis duminică un mesaj clar: „Sper ca Rusia și Ucraina să încheie un acord săptămâna aceasta”. Trump a adăugat că ambele țări ar putea beneficia economic dacă reiau legăturile comerciale cu SUA. SUA avertizează asupra stagnării procesului de pace Mesajul lui Trump reflectă o presiune crescândă din partea Washingtonului asupra ambelor tabere. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat recent că SUA ar putea renunța la eforturile de mediere dacă nu se înregistrează progrese semnificative, ceea ce a stârnit îngrijorări în rândul aliaților Ucrainei privind posibile concesii dureroase. Acordul pentru infrastructura energetică, expirat fără prelungire Pe 18 martie, în urma unei discuții telefonice cu Trump, Putin a anunțat un armistițiu parțial vizând infrastructura energetică. Și acest acord a fost marcat de multiple încălcări, iar săptămâna trecută a expirat fără ca Moscova să anunțe o prelungire.

Kiev, prezentat ca parte a Rusiei (sursa: X/Jürgen Nauditt)
Internațional

Gafă majoră la Fox News, care a plasat Kievul în Rusia: Ucraina cere scuze publice și o investigație

Kiev, prezentat ca parte a Rusiei. Postul american Fox News, cunoscut pentru susținerea președintelui Donald Trump, a stârnit indignare la Kiev după ce, în timpul unei transmisiuni despre slujbele de Paște, a afișat pe ecran mențiunea „Kiev, Rusia”. Kiev, prezentat ca parte a Rusiei Eroarea a fost făcută în timp ce postul difuza imagini din Moscova, Vatican și capitala Ucrainei. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Ministerul ucrainean de Externe a reacționat dur. Purtătorul de cuvânt Heorhii Tykhyi a scris pe rețeaua X: „Dacă aceasta a fost o greșeală și nu o declarație politică mascată, atunci trebuie să urmeze scuze și o investigație privind persoana responsabilă.” Trump, Rusia și influența mediatică Gafa capătă și mai multă greutate dată fiind apropierea percepută între Donald Trump și Rusia. Fox News este considerat „postul favorit” al liderului de la Casa Albă, care a fost adesea criticat pentru poziții ambigue față de Kremlin. Trump amenință cu abandonarea eforturilor pentru pace Donald Trump a declarat recent că dorește să medieze un acord de pace pentru încetarea războiului din Ucraina, dar a avertizat că va renunța la aceste eforturi dacă părțile implicate nu ajung „foarte curând” la un compromis. „Dacă, din orice motiv, una dintre părți va complica prea mult lucrurile, le vom spune pur și simplu: sunteți proști, sunteți oameni groaznici, și vom renunța”, a spus președintele american într-un discurs recent.

Armistițiul lui Putin, confuzii și acuzații (sursa: TASS)
Internațional

A fost sau nu armistițiu în Ucraina? Confuzie și acuzații reciproce între Kiev și Moscova

Armistițiul lui Putin, confuzii și acuzații. Cu cinci ore înainte de expirarea încetării focului în Ucraina, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat, potrivit agenției TASS, că „nu s-au dat alte ordine” pentru prelungirea acestei măsuri. Armistițiul lui Putin, confuzii și acuzații Președintele rus Vladimir Putin ordonase încetarea tuturor operațiunilor militare până la miezul nopții de duminică (ora 21.00 GMT). Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Însă, de-a lungul zilei de duminincă, ambele părți implicate în conflict s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului temporar. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că sâmbătă noaptea artileria rusă a lansat sute de atacuri, iar violențele au continuat și duminică. Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, liderul de la Kiev a precizat că între miezul nopții de sâmbătă și ora locală 16:00 (13.00 GMT), s-au înregistrat 46 de atacuri, inclusiv cu armament greu. Zelenski a criticat lipsa de angajament real din partea Rusiei: „Fie Putin nu controlează deplin armata sa, fie acest comportament arată clar că Moscova nu are intenția de a face pași concreți către încheierea războiului și urmărește doar efecte de imagine în plan internațional.” Acuzele Moscovei În replică, Ministerul rus al Apărării a acuzat Ucraina că a încălcat încetarea focului în peste 1000 de rânduri. Potrivit autorităților de la Moscova, aceste atacuri au cauzat pagube semnificative infrastructurii și au dus la moartea mai multor civili. Rusia susține că forțele ucrainene au tras asupra pozițiilor ruse de 444 de ori și au folosit drone în peste 900 de atacuri, inclusiv în zonele Crimeea, Briansk, Kursk și Belgorod, aflate la granița de vest a Rusiei.

Avioane rusești, interceptate deasupra Mării Baltice (sursa: raf.mod.uk)
Internațional

Aeronave rusești, interceptate de britanici deasupra Mării Baltice

Avioane rusești, interceptate deasupra Mării Baltice. Ministerul Apărării al Marii Britanii a anunțat, duminică, că avioanele sale de vânătoare au interceptat, în cursul acestei săptămâni, mai multe aeronave rusești în apropierea spațiului aerian NATO, deasupra Mării Baltice. Informația a fost transmisă printr-un comunicat oficial. Avioane rusești, interceptate deasupra Mării Baltice Potrivit autorităților britanice, au fost raportate două incidente distincte. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Marți, un avion de vânătoare britanic Typhoon a fost trimis pentru a intercepta un avion de recunoaștere rusesc Iliușin Il-20M, cunoscut în codul NATO sub denumirea Coot-A. Joi, două avioane Typhoon au decolat pentru a urmări o aeronavă neidentificată care ieșea din spațiul aerian al enclavei ruse Kaliningrad. Amenințări la adresa securității europene Luke Pollard, subsecretar de stat parlamentar pentru forțele armate, a declarat că aceste misiuni vin în contextul escaladării agresiunii Rusiei și al intensificării amenințărilor la adresa securității europene. „Regatul Unit ia poziție pentru a reasigura aliații, a descuraja adversarii și a proteja securitatea națională. Misiunea demonstrează capacitatea noastră de a acționa alături de cel mai nou membru NATO, Suedia, și de a apăra spațiul aerian al Alianței oriunde și oricând este nevoie”, a declarat oficialul britanic. Până la acest moment, autoritățile de la Moscova nu au emis niciun comentariu oficial cu privire la aceste interceptări aeriene.

Rusia încalcă armistițiul propus de Paște (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski acuză Moscova că a încălcat încetarea focului de Paște: Rusia a lansat sute de atacuri

Rusia încalcă armistițiul propus de Paște. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat duminică Rusia că a continuat atacurile armate în cursul nopții, în pofida declarației unilaterale de încetare a focului anunțate de Vladimir Putin cu ocazia Paștelui. Rusia încalcă armistițiul propus de Paște Declarația a fost făcută pe platforma X, pe baza informațiilor transmise de comandantul suprem al forțelor armate ucrainene, Oleksandr Sîrskîi. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Potrivit lui Zelenski, între sâmbătă ora 18:00 și miezul nopții, forțele ruse au desfășurat 387 de bombardamente și au lansat 19 atacuri distincte. De asemenea, dronele au fost utilizate de ruși în 290 de cazuri în acest interval. „În această dimineață de Paște, putem spune că armata rusă încearcă să creeze o impresie de încetare a focului, în timp ce în unele regiuni continuă tentativele de înaintare și provocare de pierderi Ucrainei”, a declarat Zelenski. Ucraina răspunde atacurilor Președintele ucrainean a precizat că armata răspunde proporțional și în funcție de situația specifică din teren. „Peste tot, luptătorii noștri răspund așa cum merită inamicul. Ucraina va continua să acționeze simetric”, a subliniat el. O încetare a focului simbolică de Paște Încetarea focului anunțată de Kremlin urma să acopere o perioadă de 30 de ore, în ziua în care atât ortodocșii, cât și catolicii sărbătoresc Paștele în aceeași dată. Vladimir Putin a transmis un mesaj de Paște luptătorilor ruși aflați pe front, urându-le „sărbători fericite”, însă gestul a fost întâmpinat cu scepticism de către liderii ucraineni. Zelenski propune armistrițiu pentru 30 de zile Duminică, Zelenski a reluat propunerea sa ca încetarea focului să fie extinsă la 30 de zile, oferind astfel „o șansă păcii”. Totodată, a subliniat că acțiunile Ucrainei vor continua „în conformitate cu realitatea de pe teren”. Ministerul rus al Apărării a declarat că încetarea focului va fi respectată de trupele ruse doar în măsura în care forțele ucrainene se conformează la rândul lor acestui angajament.

Jurnaliști condamnați pentru legături cu Navalnîi (sursa: YouTube/Sky News)
Internațional

VIDEO Patru jurnaliști ruși, condamnați la închisoare pentru că au colaborat cu Navalnîi

Jurnaliști condamnați pentru legături cu Navalnîi. Un tribunal din Moscova a condamnat marți, 16 aprilie 2025, patru jurnaliști la cinci ani și jumătate de închisoare pentru presupusa lor colaborare cu organizația desemnată „extremistă” a opozantului rus Aleksei Navalnîi. Jurnaliști condamnați pentru legături cu Navalnîi Verdictul este considerat un nou exemplu de represiune dură împotriva vocilor critice la adresa Kremlinului. Citește și: ANALIZĂ Marile semne de întrebare legate de, aparent, unicul contact al lui Crin Antonescu cu Securitatea Cei patru jurnaliști condamnați sunt Antonina Kravțova (cunoscută și ca Antonina Favorskaia), Serghei Karelin, Konstantin Gabov, Artiom Krieger Aceștia au fost găsiți vinovați de „participare la o organizație extremistă”, potrivit deciziei anunțate de judecătoarea Natalia Borissenkova. Procurorii ceruseră pedepse de până la 5 ani și 11 luni. Toți cei patru au respins acuzațiile în fața instanței. Navalnîi, un simbol al opoziției eliminate sistematic Organizația lui Aleksei Navalnîi, principalul adversar politic al lui Vladimir Puțin, a fost destructurată treptat de autoritățile ruse în ultimii ani. Mulți dintre aliații săi au fost încarcerați sau forțați să plece în exil, iar Navalnîi însuși a murit în închisoare în 2024, în condiții rămase neelucidate. Justiția rusă își îndreaptă acum atenția asupra colaboratorilor mai puțin direcți, inclusiv jurnaliști, care au relatat despre activitatea acestuia sau au produs conținut video pentru echipa sa. Ultimele imagini cu Navalnîi în viață Antonina Kravțova, jurnalistă la SOTAvision, a fost cea care, pe 15 februarie 2024, a realizat ultima filmare cunoscută cu Navalnîi în viață, în timpul unei audieri cu o zi înainte de moartea sa. Serghei Karelin, fost colaborator Reuters, și Konstantin Gabov, fost colaborator AP, au fost acuzați că au contribuit la producția de materiale video pentru echipa lui Navalnîi. Artiom Krieger, de asemenea jurnalist la SOTAvision, a fost inculpat pentru colaborare cu organizația anticorupție a opozantului. Proces cu ușile închise și reacții de solidaritate Cei patru jurnaliști au fost arestați în primăvara și vara anului 2024, iar procesul s-a desfășurat cu ușile închise, o practică devenită standard în Rusia pentru dosarele de „extremism”. După pronunțarea sentinței, Artiom Krieger a strigat din boxa acuzaților: „Totul va fi bine, totul se va schimba! Cei care m-au condamnat vor sta aici în locul meu.” Sălii de judecată i s-au alăturat susținători și diplomați europeni, iar reacțiile publicului au fost de solidaritate: „Voi faceți Rusia mândră!”, s-a auzit din sală. „Sunteți cei mai buni!” – au exclamat alți susținători în aplauze. Presiune tot mai mare asupra presei independente Condamnarea celor patru jurnaliști vine în contextul în care autoritățile ruse au intensificat represiunea asupra mass-mediei independente și a presei străine. După începutul invaziei Ucrainei din februarie 2022, spațiul pentru libertatea de exprimare s-a restrâns drastic, iar critica față de regimul Putin sau de războiul din Ucraina a devenit pasibilă de închisoare.  

Iranul consultă Rusia, negociază cu SUA (sursa: mfa.gov.ir)
Internațional

Teheranul ia lumină de la Moscova înaintea altei runde de negocieri cu Washingtonul

Iranul consultă Rusia, negociază cu SUA. Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi se va deplasa în zilele următoare la Moscova pentru consultări cu partea rusă înaintea unui nou ciclu de negocieri Iran–SUA privind programul nuclear, programat pentru 19 aprilie. Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe. Iranul consultă Rusia, negociază cu SUA Vizita ministrului iranian la Moscova era deja planificată, potrivit oficialilor de la Teheran, dar va include discuții despre ultimele evoluții legate de negocierile nucleare. Citește și: Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport Convorbirile directe dintre Iran și SUA, mediate de Oman, au avut loc recent, pentru prima dată după o perioadă lungă de tăcere diplomatică. Cele două state nu mai au relații diplomatice din 1980. Negocierile vizează exclusiv programul nuclear și sancțiunile Potrivit declarațiilor oficiale, singurele subiecte abordate în discuțiile cu Washingtonul vor fi programul nuclear iranian și ridicarea sancțiunilor internaționale. „Influența regională și programul de rachete balistice al Iranului nu sunt subiecte de negociere”, a subliniat agenția oficială Irna, reafirmând liniile roșii ale Teheranului. Iranul își apără dreptul la un program nuclear civil Iranul susține că urmărește dezvoltarea unui program nuclear în scopuri civile, în special pentru producerea de energie, și neagă orice intenție de a produce arme nucleare. Statele occidentale, în frunte cu SUA, își exprimă însă îngrijorarea cu privire la nivelul ridicat al îmbogățirii uraniului, de până la 60%, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Acest prag este considerat apropiat de nivelul necesar pentru fabricarea unei arme nucleare (90%). Acordul nuclear din 2015, abandonat după retragerea SUA Iranul, Rusia, China, Franța, Germania și Regatul Unit au fost semnatarele acordului nuclear din 2015, care prevedea ridicarea treptată a sancțiunilor internaționale și limitarea programului nuclear iranian și monitorizarea sa de către AIEA Conform AIEA, Iranul și-a respectat angajamentele inițiale. Însă, în 2018, SUA s-au retras unilateral din acord sub administrația Trump, reluând sancțiunile împotriva Teheranului. Ca reacție, Iranul a redus treptat cooperarea și a crescut performanțele centrifugelor de la siturile Natanz și Fordo. SUA pregătesc revenirea la masa negocierilor În ciuda tensiunilor, Iranul și SUA au convenit relansarea discuțiilor pe 19 aprilie în Europa, locul exact nefiind făcut public. Vizita lui Araghchi la Moscova poate consolida coordonarea între Teheran și Moscova, în condițiile în care Rusia rămâne un actor-cheie în dosarul nuclear iranian.

Provocarea lui Zelenski pentru Donald Trump (sursa: CBS News)
Internațional

Zelenski îi cere lui Trump să viziteze Ucraina și să vadă ororile produse de ruși

Provocarea lui Zelenski pentru Donald Trump. Într-un interviu difuzat duminică de postul american CBS, președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a îndemnat pe Donald Trump să viziteze Ucraina pentru a înțelege pe deplin impactul agresiunii ruse. Provocarea lui Zelenski pentru Donald Trump „Înainte de orice decizie sau negociere, vă rugăm să veniți să vedeți cu ochii dumneavoastră: civili, luptători, spitale, biserici, copii distruși sau morți”, a spus Zelenski în cadrul emisiunii 60 Minutes. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Apelul vine într-un moment sensibil, după atacul rusesc din Sumî, care a ucis cel puțin 34 de oameni. Zelenski a insistat că o vizită pe teren ar schimba radical percepția președintelui american. „Putin nu a vrut niciodată să oprească războiul. Vrea să ne distrugă complet”, a subliniat liderul ucrainean. Trump, acuzat că negociază fără Kiev După revenirea sa la Casa Albă la finalul lunii ianuarie, Donald Trump a inițiat discuții directe cu Moscova, fără implicarea Ucrainei sau a europenilor. Până în prezent, eforturile sale nu au dus la niciun armistițiu. În ciuda unei ușoare schimbări de ton față de Rusia, Trump l-a acuzat recent pe Zelenski că organizează „vizite de propagandă”. Zelenski: „Nu va fi teatru, mergeți unde doriți” Președintele ucrainean a respins categoric acuzațiile, asigurând că o eventuală vizită a lui Trump nu va fi regizată. „Nu pregătim nimic special. Mergeți în orice oraș lovit de rachete. Nu este o scenă de teatru, e realitate pură”, a declarat Zelenski. „Rusia influențează opinia publică din SUA” Zelenski și-a exprimat îngrijorarea cu privire la influența propagandei ruse în Statele Unite, subliniind că afirmațiile lui Trump, care l-a numit „dictator” și a sugerat că Ucraina ar fi declanșat conflictul, reflectă o percepție distorsionată. „Este un semnal clar al impactului masiv pe care îl are dezinformarea rusă în politica americană”, a spus el. Interviul a fost înregistrat în orașul natal al lui Zelenski, Krivîi Rih, unde un atac rusesc a ucis în aprilie 20 de persoane, inclusiv nouă copii. Președintele ucrainean a declarat că simte „o ură de 100%” față de Vladimir Putin, dar că eforturile pentru pace trebuie continuate. „Nu înseamnă că nu trebuie să încercăm din toate puterile să oprim acest război cât mai curând posibil”, a concluzionat acesta.

Atacul rușilor la Sumî: 31 morți (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

VIDEO Imagini infernale: zeci de civili morți pe asfalt după atacul rusesc asupra orașului Sumî

Atacul rușilor la Sumî: 31 morți. Un atac rusesc cu rachete asupra centrului orașului ucrainean Sumî, situat în nord-estul țării, s-a soldat cu cel puțin 31 de morți (VIDEO), printre care și doi copii, potrivit unui nou bilanț furnizat de serviciile de salvare din Ucraina. Alte 84 de persoane au fost rănite, inclusiv zece copii. Atacul rușilor la Sumî: 31 morți „Situaţia la 13:40: 31 de persoane au fost ucise, dintre care doi copii. 84 de persoane sunt rănite, inclusiv 10 copii. Continuăm munca”, au transmis echipele de intervenție pe platforma Telegram. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat prompt, lansând un apel către comunitatea internațională pentru a intensifica presiunea asupra Moscovei. „Fără o presiune cu adevărat puternică, fără un sprijin adecvat pentru Ucraina, Rusia va continua să ducă acest război”, a avertizat liderul ucrainean. Zelenski l-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin că a ignorat propunerea americană privind o încetare completă și necondiționată a focului, subliniind că Rusia continuă atacurile în ciuda apelurilor internaționale la pace. 20% din Ucraina, sub control rusesc De la începutul invaziei din februarie 2022, considerată o agresiune ilegală, nejustificată și neprovocată, Rusia a reușit să controleze aproximativ 20% din teritoriul ucrainean. Deși ofensiva terestră a stagnat, conflictul este marcat în prezent de atacuri aeriene și cu drone. Acordul privind infrastructura energetică Luna trecută, Ucraina și Rusia au ajuns la un acord de a nu mai ataca infrastructura energetică a celeilalte părți. Cu toate acestea, ambele tabere s-au acuzat reciproc de încălcarea acestui moratoriu, alimentând escaladarea tensiunilor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră