marți 25 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2077 articole
Eveniment

Încă o breșă majoră de securitate în Germania

Încă o breșă majoră de securitate în Germania: o propagandistă rusă, Margarita Simonian, publică înregistrarea unei discuții între înalți ofițeri germani care plănuiesc să lovească Crimeea. Anul trecut a început procesul unui colonel din serviciul de informații externe a Germaniei, Carsten Linke, fost antrenor de fotbal, care a primit sute de mii de euro de la ruși ca să-și trădeze țara. Citește și: Putin se pregătește să transforme emigranții în „arme” cu care să influențeze alegerile din Europa – The Telegraph Încă o breșă majoră de securitate în Germania Redactorul-şef al canalului de stat rus RT, Margarita Simonian, a publicat un fişier cu o durată de mai bine de jumătate de oră, conținând o discuţie între militari germani despre lovituri vizând Crimeea. În această conversaţie, ascultată de AFP dar care nu este datată, participanţii la ceea ce pare a fi o videoconferinţă discută în special despre ipoteza livrării Kievului de către Germania a rachetelor cu rază lungă de acţiune Taurus de producţie germană, care ar fi necesare pentru a permite forţelor ucrainene să le utilizeze şi eventualul impact al acestora. Experţi întrebaţi de săptămânalul german Der Spiegel au considerat că fişierul este autentic. Participanţii menţionează în special ipoteza unor lovituri vizând Podul Crimeei ce leagă Peninsula Kerci, în Crimeea, la vest, şi teritoriul Rusiei. În înregistrare, participanţii discută şi detalii privind livrările de rachete cu rază lungă de acţiune Scalp de către Franţa şi Marea Britanie către Ucraina. RT a scris că oficialii germani au vorbit, de asemenea, despre modul în care ar putea nega implicarea directă într-un atac împotriva unor ținte rusești, o acțiune despre care Kremlinul a spus că ar depăși o "linie roșie" și ar duce la o escaladare a conflictului. Unul dintre presupusele „trucuri" pe care RT a spus că oficialii le-au sugerat a fost acela de a se îmbrăca în haine civile și de a vorbi cu accent american în timpul unui potențial atac. Potrivit Spiegel, discuţia dintre ofiţerii germani a avut loc într-o videoconferinţă pe platforma publică WebEx şi nu într-o reţea secretă internă a armatei, ceea ce ridică întrebări cu privire la normele de securitate internă în Bundeswehr.

Încă o breșă majoră de securitate în Germania Foto: Bundeswehr
Putin se pregătește să transforme emigranții în „arme” cu care să influențeze alegerile din Europa Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Putin se pregătește să transforme emigranții în „arme”

Putin se pregătește să transforme emigranții în „arme” („weaponise”) cu care să influențeze alegerile din Europa, scrie The Telegraph. Citește și: Siegrfried Mureșan: „Nu am ajuns încă la nivelul la care să comentez glumele domnului Tudose”. Despre Grapini: „Avem parlamentari mai buni şi parlamentari mai puţin buni” Rusia încearcă să destabilizeze Europa și să influențeze alegerile din acest 2024 prin aducerea de emigranți pe continent cu ajutorul unor armate private, scrie și Daily Mail. Putin se pregătește să transforme emigranții în „arme” Vladimir Putin controlează deja unele dintre principalele rute folosite de aceștia pentru a ajunge pe continentul european. Acum, sunt temeri că Rusia își va „intensifica" eforturile de a trimite emigranții spre Europa, odată cu sosirea primăverii. Cu ajutorul forțelor paramilitare și al mercenarilor, inclusiv al celebrului grup Wagner, se crede că Rusia va alimenta violențele în țări deja instabile precum Burkina Faso, Mali, Sudan, Republica Centrafricană și Libia, forțând oamenii să își părăsească locuințele și determinând astfel refugiații să se îndrepte spre Europa. Granița Austriei Foto: Facebook ministerul austriac de Interne The Telegraph citează documente ale serviciilor de informații care detaliază planurile Rusiei de a înființa o "forță de poliție de frontieră de 15.000 de oameni" formată din foste miliții din Libia pentru a controla fluxul de migranți. O sursă din serviciile de securitate a declarat: „Dacă poți controla rutele migranților către Europa, atunci poți controla efectiv alegerile, deoarece poți restricționa sau inunda o anumită zonă cu migranți pentru a influența opinia publică într-un moment crucial". Încă din noiembrie 2023, Estonia a acuzat Rusia că a transformat în armă imigrația la frontierele estice ale Europei, în contextul în care numărul solicitanților de azil care încearcă să intre pe teritoriul său și al Finlandei a crescut. În timpul unei reuniuni la Stockholm a miniștrilor nordici și baltici ai apărării, Hanno Pevkur, ministrul estonian al apărării, a afirmat că sutele de persoane care au sosit la granițele celor două țări în ultimele săptămâni au făcut parte dintr-o operațiune orchestrată „în totalitate” de către Moscova.

Invazia cancerului de război în Marea Neagră (sursa: INCDM "Grigore Antipa")
Investigații

Invazia cancerului de război în Marea Neagră

Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Poluarea sectorului românesc al Mării Negre cauzată de războiul care a urmat invaziei rusești în Ucraina este un subiect aproape neatins de către oamenii de știință. Și nu este vorba doar de cei de la București, ci de toți specialiștii în domeniu din țările riverane Mării Negre, după cum au constatat jurnaliști de investigație din șase țări (Georgia, Ucraina, Moldova, România, Bulgaria, Turcia). Citește și: Marea Neagră, afectată brutal de războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Efectele, resimțite de toate țările riverane Tentative multiple ale echipe noastre de a intervieva specialiști în ecologie marină și costieră s-au lovit de refuzuri, lipsa oricărui răspuns sau informații cu totul generale. "Nu există studii" Printre puținii care au răspuns solicitărilor noastre, profesorul Constantin Cazacu de la Universitatea București, directorul Departamentului de Ecologie și Sustenabilitate a Sistemelor de la Facultatea de Biologie, a fost foarte direct. "Nu există studii referitoare la acest tip de poluare", a spus profesorul Cazacu. Din punctul său de vedere, o analiză comparată ar putea avea în vedere monitorizările anumitor parametri de calitate a apei făcute de diverse instituții naționale de la București. "Însă aceste monitorizări au în vedere anumiți parametri care nu au legătură directă cu poluarea cauzată de război", a mai spus profesorul Cazacu. Cu alte cuvinte, în lipsa unei cercetări care să vizeze, în mod specific, posibili poluanți rezultați din operațiuni militare, studiile deja disponibile nu ar oferi o imagine relevantă pe acest subiect. Tot ce se întâmplă la Odesa vine pe mare la Constanța Profesorul de Geografie fizică și specialist în cercetări costale Alfred Vespremeanu de la Universitatea București s-a arătat disponibil să comenteze pe marginea subiectului, însă a precizat că nu este specializat nici în ecologie, nici în calitatea apei marine. Totuși, profesorul Vespremeanu a explicat în ce fel posibilii poluanți de război din sectorul ucrainean al Mării Negre influențează calitatea apei din sectorul românesc al Mării Negre. "În Marea Neagră există așa-numitul curent de bordură costier, care vine dinspre golful Odesei spre apele teritoriale ale României și care, deci, transportă dinspre țărmul ucrainean spre cel românesc tot ce se află în apă. Coasta Mării Negre se mai epurează până ajunge pe țărmul Istanbulului", a arătat profesorul Vespremeanu. Din punctul său de vedere, ar exista trei surse semnificative de poluare, toate indirecte, ale Mării Negre din cauza războiului declanșat de Rusia. Navele maritime, principalul poluator "În primul rând, traficul naval a crescut foarte mult pe canalul Sulina după ce porturile ucrainene din zona Odesei nu au mai putut fi folosite. S-au format șiruri de nave care așteaptă atât pe canalul Sulina, cât și pe mare, în așteptarea intrării pe canal. Evident, avem de-a face cu o creștere a poluării cu hidrocarburi. Din punctul meu de vedere, este o creștere între trei și zece ori a poluării în această zonă a Mării Negre", a spus profesorul Vespremeanu. "În al doilea rând, distrugerea barajului ucrainean Nova Kahovka a produs o undă de viitură excepțională care a transportat în Marea Neagră foarte multe resturi culese în drumul spre vărsare", a adăugat profesorul Universității București. "În al treilea rând, este vorba despre poluarea cu produse de război", a încheiat Vespremeanu, care a adăugat că este nevoie de o analiză țintită de monitorizare a substanțelor conținute de aceste produse de război pentru a realiza un studiu relevant. Efectul Nova Kahovka Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța realizează anual rapoarte despre starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre. Laura Boicenco, director științific al Institutului, a arătat, însă, că aceste rapoarte nu au luat în calcul, după declanșarea invaziei rusești în Ucraina, monitorizarea unor parametri suplimentari, specifici unei posibile poluări militare. Boicenco a vorbit, totuși, despre posibilele efecte ale viiturii declanșate de explozia barajului de la Nova Kahovka. "Cea mai importantă sursă de poluare din cauza acestei viituri ar putea fi creșterea turbidității apei, adică diminuarea transparenței apei Mării Negre pe anumite suprafețe", a spus Boicenco. Astfel, este afectată fotosinteza, așadar fitoplanctonul. Totuși, date despre acest indicator ar putea fi disponibile în a doua jumătate a anului 2024, când Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" va face public raportul despre starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre pe 2023 (barajul de la Nova Kahovka a fost aruncat în aer în iunie 2023). Două rapoarte: 2021 vs 2022 Echipa noastră a reușit, totuși, să obțină date colectate științific despre calitatea apei din sectorul românesc al Mării Negre. Aceste date se regăsesc în rapoartele despre starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre pentru anii 2021 și 2022 (anul invaziei rusești în Ucraina), întocmite de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța. Analiza comparată a celor două rapoarte arată diferențe extraordinare ale unor parametri. Diferențe atât de mari încât acestea nu pot fi explicate decât printr-un eveniment excepțional care a afectat calitatea apei Mării Negre. Iar războiul declanșat de Rusia în Ucraine este acel eveniment excepțional. Hidrocarburile petroliere, creștere accelerată Astfel, potrivit analizei comparate a celor două rapoarte menționate, cantitatea maximă de hidrocarburi petroliere totale din apele teritoriale românești ale Mării Negre, în sediment uscat, a crescut cu peste 60%. În 2021, hidrocarburi petroliere totale din apele teritoriale românești ale Mării Negre, în sediment uscat au avut valori între 0,48 de micrograme pe gram și 329,97 de micrograme pe gram de sediment uscat. În 2022, însă, valoarea minimă a acestor hidrocarburi petroliere a fost între un minim de 7,12 de micrograme pe gram și un maxim de 539,24 micrograme pe gram de sediment uscat. Așadar, valoarea minimă a crescut de aproape 15 ori (de la 0,48 de micrograme, la 7,12 micrograme) iar cea maximă, cu 60% (de la 329,97, la 539,24 micrograme). Relevant este și locul în care s-a înregistrat valoarea maximă pentru hidrocarburi petroliere totale: în zona Gurii Portița a țărmului românesc al Mării Negre, adică la sud de canalul Sulina. Explicația: curentul de bordură costier al Mării Negre, care a transportat poluarea navelor de pe canalul Sulina spre sud. Reziduurile arderii de combustibil Îngrijorătoare sunt și valorile comparate ale hidrocarburilor aromatice polinucleare, substanțe cancerigene și potențial cancerigene rezultate din arderile de combustibil. În 2021, potrivit măsurătorilor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța, au fost înregistrate depășiri ale limitei maxime admise pentru aceste substanțe în cazul a 1,3% din probele colectate. În 2022, însă, depășiri ale limitei maxime admise s-au înregistrat în cazul a 14,2% din probe. Așadar, în primul an de război din Ucraina, poluarea cu hidrocarburi aromatice polinucleare în apele teritoriale românești ale Mării Negre a crescut de 11 ori. Iar valorile maxime ale acestor substanțe au fost înregistrare în zona nordică a coastei românești, la Sulina, Sf. Gheorghe și Gura Portiței, adică în zona de intrare a navelor pe canalul Sulina. Fenantrenul și explozibilii Una din hidrocarburi aromatice polinucleare cu creșteri mari în 2022 față de 2021 a fost fenantrenul. La această substanță s-au constatat depășiri ale valorilor admisibile în cazul a 27% din probe în 2021. Dar, în 2022, depășiri ale valorilor admisibile la fenantren s-au înregistrat în cazul a 48,5% din probele colectate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța. În context, nu este lipsită de relevanță precizarea că fenantrenul nu este doar un rezultat al arderilor de combustibil, ci se găsește și în explozibili, ceea ce ar putea explica creșterea cu 80% a probelor care depășesc limita admisă în 2022 față de 2021. Invazia cancerului de război în Marea Neagră Grav este și că, la analiza acestor substanțe cancerigene pe moluște, în țesut umed, s-a constatat o creștere de trei ori în 2022 față de 2021. Astfel, în 2021, hidrocarburi aromatice polinucleare au fost identificate în țesut umed de moluște într-o cantitate maximă de 1,1 micrograme pe gram de țesut umed. În 2022, cantitatea maximă a ajuns la 3,5 micrograme pe gram. Cele mai afectate moluște au fost cele din specia Mytilus galloprovincialis, în largul punctului costier Sf. Gheorghe (adică tot în zona în care se află navele care așteaptă să intre pe canalul Sulina). Toxicitate cronică Printre hidrocarburi aromatice polinucleare identificate în țesut umed de moluște se mai numără, în afară de fenantren, pirenul, antracenul, fluorantenul și benz(a)antracenul. Este cunoscut la nivel științific că pirenul afectează funcții vitale ale peștilor și algelor. Efectul toxic al antracenului, în medii acvatice, este agravat de lumina solară, potrivit studiilor. Toxicitatea acută și cronică a fluorantenului a fost determinată pentru un grup divers de specii de apă dulce și de apă sărată, atât în condiții standard de laborator cu lumină fluorescentă, cât și în condiții de testare cu lumină ultravioletă (UV), potrivit Institutului Național de Sănătate din SUA. Rechinii, șprotul și rapanele, scăderi masive de stocuri Analiza comparată a stocurilor marine de pești arată scăderi excepționale în 2022. De exemplu, cercetătorii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța au estimat stocul de șprot din apele teritoriale românești ale Mării Negre în 2021 la o cantitate de 93.677 tone. În 2022, estimarea pentru aceeași specie a fost de numai 20.347 de tone, de aproape cinci ori mai puțin. La rechin: 4.135 de tone în 2021, doar 631 de tone în 2022, deci o scădere de aproape șapte ori. Rapana: 8.007 tone în 2021, 3.611 tone în 2022, așadar o scădere la mai puțin de jumătate. Delfinii, măcelăriți Când vine vorba de mamifere marine, datele sunt tragice. Astfel, din specia Delphinus delphis ssp. ponticus ("foarte sensibil la poluările chimice și acustice") au fost observate 324 de exemplare în 2021, dar numai 49 în 2022 – o scădere de peste șase ori. Alte 24 de exemplare au fost descoperite moarte, eșuate pe țărmul românesc. În 2021, au fost observate 70 de exemplare din specia Phocoena phocoena ssp. relicta, dar numai 48 în 2022. Tot în 2022, trei exemplare au fost descoperite moarte, eșuate pe țărm. Scăderea cea mai mare a fost la exemplarele din specia Tursiops truncatus ssp. ponticus: 410 exemplare observate în 2021, numai 32 în 2022, adică de peste 12 ori mai puțin. Raportul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța pe 2022 precizează că în acel an au mai fost descoperite alte 17 mamifere marine eșuate pe țărmul românesc, însă nu au putut fi identificate din cauza stării avansate de putrefacție. ____________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

Separatiştii din Transnistria cer „protecţia'' Rusiei Foto: Kremlin.ru
Politică

Separatiştii din Transnistria cer „protecţia'' Rusiei

Separatiştii din Transnistria cer „protecţia'' Rusiei în faţa „presiunii sporite'' din partea Republicii Moldova. O rezoluție în acest sens a fost adoptată de aşa-zisul Congres al „deputaţilor de la toate nivelurile" din Transnistria, regiune secesionistă prorusă din cadrul Republicii Moldova, întrunit miercuri la Tiraspol. Citește și: Finul Sorinei Docuz, feblețea lui Marcel Ciolacu, numit director al Biroului de Turism și Tineret din subordinea Ministerului Familiei Separatiştii din Transnistria cer „protecţia'' Rusiei „Cerem Consiliului Federaţiei şi Dumei de Stat a Rusiei (cele două camere ale parlamentului federal rus - n.r.) să implementeze măsuri de protecţie a Transnistriei pe fondul presiunii sporite din partea Republicii Moldova", se arată într-o rezoluţie adoptată de deputaţii locali, citată de agenţiile de presă ruse. Cei 600 de "deputaţi de toate nivelurile" din stânga Nistrului cer Rusiei să "apere Transnistria" şi pe cei peste 220.000 de cetăţeni ruşi din această regiune secesionistă. În rezoluţia lor, separatiştii transnistreni subliniază, de asemenea, "experienţa unică şi pozitivă a contingentului rus de menţinere a păcii" în această regiune, precum şi statutul Moscovei de "garant şi mediator în procesul de negociere" cu Republica Moldova. Acesta este al șaptelea „congres al deputaților de toate nivelurile”, desfășurat în regiune. Ultimul a avut loc în 2006. Atunci așa-numiții deputați locali au decis să organizeze un referendum pentru aderarea la Rusia. Plebiscitul a avut loc în același an. Atunci, peste 90% dintre participanți au votat pentru aderarea regiunii transnistrene la Rusia. Comunitatea internațională și Chișinăul nu au recunoscut rezultatele referendumului.

Ioana Constantin, Singura jurnalistă pe care AUR vrea să  o condamne Foto: Facebook
Politică

Singura jurnalistă pe care AUR vrea să o condamne

Singura jurnalistă pe care AUR vrea să o condamne pentru că l-a definit drept partid „pro-rus”, „extremist” și „alcătuit din troli”: formațiunea condusă de George Simion a declanșat o cale excepțională de atac împotriva Ioanei Constantin, moderatoare la postul B1 TV, după ce a pierdut în primele două etape. Citește și: Judecătorii au decis că putem spune că AUR face propagandă pro-rusă: jurnalista Ioana Constantin a câștigat definitiv procesul cu partidul lui George Simion Singura jurnalistă pe care AUR vrea să o condamne AUR susține că ea i-a adus „grave daune de imagine” întrucât a susținut că formațiunea lui George Simion este „filo-rusă” și „anarhică”. „De asemenea, intimata invocă drept justificare a denigrărilor aduse Partidului și faptele unor terți, mai exact Călin Georgescu și Diana Iovanovici Șoșoacă”, se plânge AUR la judecător. Citește și: Cu cât o plătesc contribuabilii pe judecătoarea Popoviciu, care întreba, în sală, unde se află unul tinerii uciși în accidentul din 2 Mai. Și ea a dat statul în judecată pentru salariu mai mare În octombrie, instanța a decis că Ioana Constantin nu trebuie să fie sancționată pentru afirmațiile ei: „Instanța reține că afirmațiile făcute de către pârâtă (Ioana Constantin) se suprapun peste o bază factuală, respectiv declararea co președintelui AUR, George Simion, persoană indezirabilă și interdicția de a intra în Moldova (la acel moment) precum și propunerea acestui partid pentru funcția de prim ministru a lui Călin Georgescu, persoană de notorietate cunoscută cu afinități pro ruse, precum și promovarea/preluarea de articole de presă de către canalele media rusești. Instanța constantă că acestea sunt informații publice ce se găsesc disponibile la o simplă căutare în spațiul online, iar instanța le apreciază suficiente pentru a aprecia că pârâta a avut o bază factuală pentru afirmațiile sale, contrar susținerilor reclamantului”. „Domnule Ciolacu și domnule Ciucă, stați la rând cu lupta asta cu AUR. Voi singuri ziceți că aveți nevoie de 2 partide comasate să vă luptați cu AUR-ul lui Simion, eu l-am bătut de 2 ori în instanță de una singură. Și vrea și a treia oară, înțeleg. În România, zilnic, politicieni, jurnaliști, cetățeni simpli numesc AUR partid extremist și pro-rus. Pe ei nu i-a dat în judecată AUR, nu i-a dat în judecată Simion. De ce doar pe mine? Lungă istorie (politică). Poate o spun cândva”, a scris, azi, Ioana Constantin pe Facebook.

Șoșoacă Silvestru îi reproșează soției că nu ia bani de la ruși, ca Simion și Lulea
Politică

Șoșoacă Silvestru reproșează soției că nu ia bani de la ruși

Șoșoacă Silvestru, soțul nr. 3 al președintelui SOS România, îi reproșează soției sale, Diana Șoșoacă, că nu ia bani de la ruși: Citește și: Soțul Dianei Șoșoacă sugerează că aceasta l-ar fi înșelat. Soții Șoșoacă sunt în plin război înainte de alegeri. Silvestru Șoșoacă spune despre soția sa că e „psihopată” „Simion și Lulea spală câte șase milioane pe an banii mafiei transnistrene, adică ai Rusiei, ce să mai, în România, și tu de duci ca proasta paravanul lor”. Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului Afirmațiile lui Șoșoacă Silvestru, care este certat cu soția sa, apar într-o înregistrare difuzată pe TikTok, pe contul „Dincolo de știri”, administrat de Realitatea TV. Silvestru Șoșoacă pare că discută, în această înregistrare, cu jurnalista Gabriela Calițescu, de la Nașul TV, căreia i se plânge, într-o conversație de circa 20 de minute, de relația proastă cu soția sa. În prima parte a înregistrării difuzate pe TikTok, la minutul 2.55, Silvestru Șoșoacă se laudă că soția sa a fugit în baie, ca să nu o „plesnească” pentru că se ducea la ambasada Rusiei. Cel de-al treilea soț al senatoarei îi reproșează această vizită, darsugerează că ea ar fi trebuit să ia bani de la Msocova, așa cum ar face liderii AUR. Înregistrare „Dincolo de știri” Șoșoacă Silvestru reproșează soției că nu ia bani de la ruși „Pe la cinci dimineața, pe la cinci jumate, noi urlam unul la altul. S-a băgat în baie să n-o plesnesc, de nenorocită cât e! I-am spus: eu nu vin cu tine la Ambasada Rusiei! Pe mine m-ai întrebat dacă vreau să merg? M-ai întrebat dacă e momentul oportun? Sau doar cu proștii tăi cu care vorbești în jur? Nu se ducea, diun punct de vedere al PR-ului, nu te mai duci la ruși, dă-te-n…cu rușii tăi cu tot, că mă scoți dracului din sărite! Îți dă vreun milion de euro careva de acolo că le-ai salvat onoarea? Îți dă un căcat! Simion și Lulea spală câte șase milioane pe an banii mafiei transnistrene, adică ai Rusiei, ce să mai, în România, și tu de duci ca proasta paravanul lor. Să-ți dea și ție măcar 600.000 din ei că tot ești paravan de prost sau ești paravan pe gratis? Și a doua zi am avut dreptate: dă ăia 51 de oameni afară, că s-a dus ea și pe Kuzmin l-a mâncat în cur să zică el că ne înțelegem bine cu românii și speră într-o relație…70% a fost declarația lui Kuzmin, 30% a fost prezența ei acolo. Îți dai seama în ce conflict diplomatic ai reușit să bagi România, nu?”, a perorat Șoșoacă.

Pilot rus care a dezertat, ciuruit și călcat cu propria mașină Foto: X/Twitter
Eveniment

Pilot rus care a dezertat, ciuruit și călcat cu propria mașină

Răzbunarea mafiotă a lui Putin, într-o țară NATO: Maxim Kuzminov, un pilot rus care a dezertat în Ucraina cu tot cu elicopter, a fost găsit ciuruit de gloanțe și călcat cu propria mașină. Citește și: Profesoară de la un liceu de elită din București, reacție ironică după ce agentul Godină a scris: „Dragi fete, dragi femei, cu cine dracului vă întâlniți voi și mai ales unde” Șeful spionajului rusesc, Serghei Narîșkin, a jubilat public: „Acest trădător și criminal a devenit un cadavru moral din momentul în care și-a plănuit crima murdară și teribilă”. Pilot rus care a dezertat, ciuruit și călcat cu propria mașină Cadavrul lui Maxim Kuzminov, care a dezertat zburând în Ucraina cu elicopterul său Mi-8 în august anul trecut, a fost găsit ciuruit de o jumătate de duzină de gloanțe într-un garaj subteran din orașul Villajoyosa, în apropiere de Benidorm. Mașina victimei, care a fost furată de atacatorul său și folosită pentru a trece peste cadavrul lui Kuzminov, a fost găsită abandonată și carbonizată în orașul El Campello, situat în apropiere, pe coasta Costa Blanca. Kuzminov locuia în Spania sub un nume fals. El fusese condamnat la moarte în Rusia, pentru trădare. Serviciile secrete ucrainene i-au reproșat că nu a rămas în Ucraina, unde îl puteau proteja. Aug 2023: Russian Air Force Captain Maxim Kuzminov defected to Ukraine in his Mi-8 helicopter.Oct 1st 2023: Russian state TV showed GRU spetsnaz operators tasked with his assassination, say he won't live to see his trial.Feb 13th 2024: Kuzminov assassinated in Spain by the GRU. pic.twitter.com/UM1dCZcUaQ— Igor Sushko (@igorsushko) February 19, 2024 Acum, poliția spaniolă cercetează dacă mafia rusă cu sediul în Spania are legătură cu crima, posibil ca intermediari sau acționând la ordinul Moscovei, a relatat ziarul ABC. Guvernul condus de socialistul Pedro Sánchez a fost criticat pentru că nu a făcut o declarație prin care să anunțe represalii în cazul în care se constată că Moscova a comis o crimă pe teritoriul spaniol. Mai mulți ruși care au dezertat din armata lui Putin și se află în Spania s-au plâns presei locale că nu se simt în siguranță, iar Garda Civilă nici măcar nu i-a sunat, după acest asasinat, să verifice situația lor.

Antena 3, emisiune publicitară cu Dan Puric Foto; Captură video
Politică

Antena 3, emisiune publicitară cu Dan Puric

Antena 3, emisiune publicitară cu Dan Puric, care vrea să fie președinte cu susținerea AUR. Nici o întrebare despre relațiile cu Securitatea sau susținerea pentru Rusia: moderatorul emisiunii, Mihai Gâdea, nu i-a pus nici o întrebare despre relațiile cu Securitatea. Citește și: Premierul de la Chișinău, Dorin Recean, sugerează că liderul AUR lucrează pentru Moscova: „George Simion face parte din efortul de destabilizare în Republica Moldova” Moderatorul nu l-a întrebat nici de profiturile uriașe ale firmei sale: în martie 2022, Fanatik scria că firma acestuia, Compania Dan Puric a raportat profit net de 3.669.451 lei (circa 735.000 de euro) în cei 14 ani de activitate. În ceea ce privește o candidatură la președinția României, actorul a dat răspunsuri care lăsau loc pentru reveniri și interpretări. „Au sunat din Irlanda, din America, de peste tot spunând că sunt bucuroși de posibila candidatură. Ce mă fac eu cu disperarea acestor oameni?”, a spus el. Evenimentul Zilei a scris acum câteva zile că „celebrul actor Dan Puric și-a anunțat în mod oficial candidatura pentru prezidențiale(...) Puric a făcut marele anunț chiar de pe scena teatrului Luceafărul, la spectacolul-eveniment «Dan Puric-Votați,mă»”. AUR a confirmat că îl măsoară într-un sondaj de opinie. Antena 3, emisiune publicitară cu Dan Puric În emisiunea de luni seara, Gâdea i-a pus lui Puric întrebări patetice, precum: „De câți oameni e nevoie ca România să fie salvată?”, „România mai poate fi salvată?” sau „Dacă Dan Puric ar ajunge președintele României, ce fel de președinte ar fi?”. Pe site-ul Antenei 3 sunt patru știri de la interviul lui Gâdea cu Puric, mediatizare de care a mai beneficiat premierul PSD Marcel Ciolacu. Una din „știri” începe astfel: „Dan Puric e preocupat de viitorul României și al românilor în contextul schimbărilor sociale și politice. Puric a subliniat la Antena 3 CNN că interesul său nu se îndreaptă către aspectele politice, cum ar fi președinția, ci mai degrabă spre o preocupare profundă pentru salvarea neamului românesc”. Puric a răspuns pe măsură, comparându-se cu domnitorul Brâncoveanu și dând lecții de patriotism. „V-am zis sincer, m-am pomenit în ipostaza asta datorită unui fel de dragoste profundă care a venit parcă din inima acestui neam care își cere drepturile (...) Ce înseamnă jerfa? Când sufletul poruncește trupului să moară pentru valori mai mari decât viață. Care erau valorile mai mari decât viața lui Brâncoveanu? Copiii. Care erau valorile mai mari decât copiii? Ţara! Acolo mă situez”. Puric s-a declarat gata să „salveze acest neam” șia sugerat că sunt „degenrați” cei care nu-i împărtășesc coinvingerile: „Eminescu spunea că avem două specii de român, românul degenerat și celula moral impenetrabilă a românului, aia care n-a făcut nicio concesie și care nici astăzi nu va face nicio concesie (...). Pe mine nu mă interesează preşedinţia, pe mine mă interesează salvarea acestui neam". Foto: În Linie Dreaptă Cooperare cu Securitatea, ode aduse Rusiei „La un moment dat, Rusia și România au fost împărțite de o ideologie diferită, dar acum suntem încă separați. Cred că dacă credem cu adevărat în creștinism, atunci trebuie să fim uniți împreună. România nu ar trebui să fie împotriva Rusiei, pentru că, dacă suntem împotriva Rusiei, distrugem un vecin, o relație cu o altă țară creștină”, spunea Puric, în 2016, citat de În Linie Dreaptă. Potrivit unei adeverințe publicate de CNSAS în 2012, Dan Puric a fost recrutat de Securitate în martie 1976, pe vremea când avea doar 17 ani “în scopul supravegherii informative a elevilor din cadrul Liceului de arte plastice N. Tonitza”. CNSAS nu a identificat informații transmise Securității de Dan Puric, drept pentru care, în august 2012, actorul a primit verdict de necolaborare cu Securitatea. „Numitul Puric Dan a fost contactat în vederea recrutării în calitate de colaborator al organelor noastre. Discuţiile purtate în procesul recrutării au urmărit planul stabilit în raportul cu propuneri de recrutare, cel contactat a avut o atitudine favorabilă scopului urmărit. Convingându-ne că este pretabil la recrutare, i s-a făcut propunerea de a sprijini organele de securitate, lucru cu care a fost deplin de acord. În această situaţie i s-a luat angajament scris şi notă de relaţii trecându-se apoi la instruirea lui cu sarcini privind supravegherea informativă, precum şi modul de comportare în viitor, atât în societate, cât şi în familie…”, se arăta în nota Securității.

Cum se pregătește Finlanda de o invazie rusească Foto: Facebook Suomen Ampumaurheiluliitto
Eveniment

Cum se pregătește Finlanda de o invazie rusească

Cum se pregătește Finlanda de o invazie rusească: au crescut puternic licențele de deținere a armelor de foc și s-a majorat cu 30% numărul poligoanelor de tragere. Citește și: Europarlamentarul Tudor Ciuhodaru, recent transferat la AUR, a câștigat un salariu uriaș de la spitalul de urgență Iași, deși el lucra și la Bruxelles și Strasbourg Finlanda intenționează să deschidă peste 300 de noi poligoane de tragere pentru a încuraja un număr mai mare de cetățeni să se dedice acestui hobby în interesul apărării naționale, potrivit The Guardian. La începutul secolului erau circa 2.000 de poligoane de tragere, dar numărul lor a scăzut la 670. Cum se pregătește Finlanda de o invazie rusească „Actualul guvern își propune să crească numărul poligoanelor de tragere din Finlanda de la aproximativ 600-700 până la 1.000. Acest lucru se datorează modelului nostru de apărare, care beneficiază de faptul că oamenii au și își dezvoltă singuri abilitățile de tragere”, a spus Juppa Kupra, deputat al Partidului Coaliției Naționale și președinte al comisiei de apărare din Finlanda. De la începutul războiului din Ucraina, popularitatea cursurilor de pregătire voluntară menite să-i învețe pe rezerviști și pe civili cum să-și apere țara s-a dublat. De asemenea, a existat o creștere mare a numărului de finlandezi care solicită permise pentru arme. Anul trecut, asociația finlandeză de instruire și educație pentru apărare MPK a organizat 116.000 de zile de antrenament, o creștere semnificativă față de anii precedenți, când erau de obicei aproximativ 50.000. „Procesele de autorizare de mediu și legislația privind poligonul de tragere vor fi simplificate. Ținta pentru numărul de poligoane de tragere în aer liber va fi de aproximativ 1.000 până la sfârșitul deceniului. Accentul se va pune pe stabilirea unui număr suficient de puști în toată țara”, a spus un purtător de cuvânt al ministerului finlandez al Apărării.

Rușilor, interzis la comemorarea lui Navalnîi (sursa: people.com)
Internațional

Rușilor, interzis la comemorarea lui Navalnîi

Rușilor, interzis la comemorarea lui Navalnîi. Autorităţile de la Moscova i-au avertizat vineri pe locuitorii capitalei ruse împotriva oricăror demonstraţii "neautorizate" după anunţul morţii principalului opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, în timp ce Kremlinul a numit "absolut inacceptabile" acuzaţiile şi criticile occidentale la adresa Moscovei. Rușilor, interzis la comemorarea lui Navalnîi "Organizarea sau desfăşurarea de adunări neautorizate, apelurile şi participarea la astfel de evenimente constitutie o infracţiune administrativă", a avertizat Procuratura Generală din Moscova, spunând că "avertizează împotriva oricărei încălcări a legii". Citește și: Grindeanu a dat Portul Constanța pe mâna unei foste laborante care analiza solul. A absolvit o facultate privată și se laudă că a lucrat în Marea Britanie, dar veniturile erau ridicol de mici În Rusia, orice critică publică a puterii este pasibilă de închisoare. Cu toate acestea, în mai multe oraşe din ţară, ruşii au stat la coadă pentru a depune flori la monumentele victimelor represiunii politice din URSS, în semn de omagiu pentru Aleksei Navalnîi. Flori la locul uciderii lui Nemțov Pe podul Bolşoi Moskvoreţki, la câţiva paşi de Kremlin, la Moscova, oamenii au depus flori chiar în locul în care politicianul de opoziţie Boris Nemţov a fost ucis în 2015. Un portret al celor doi bărbaţi zâmbitori a împodobit coroanele de flori. Mai departe în centrul Moscovei, oamenii s-au aliniat pentru a depune trandafiri pe Piatra Solovetski, un monument al victimelor represiunii politice situat chiar lângă Lubianka, sediul notoriu al KGB-ului sovietic şi apoi al FSB-ului rus. "Dragi cetăţeni, vă rugăm să vă dispersaţi", a strigat un ofiţer de poliţie într-un megafon, potrivit unui video distribuit pe reţelele de socializare. Flori depuse pe ninsoare, în întuneric Cel puţin un tânăr a fost arestat de poliţie după ce a afişat o pancartă pe care scria "Ucigaşi", conform unor înregistrări video. În oraşul Kazan, conform altor înregistrări video distribuite pe reţelele sociale, aproximativ 20 de persoane s-au adunat şi au depus flori, pe ninsoare şi pe întuneric, în jurul unui portret al lui Aleksei Navalnîi. La Novosibirsk, în Siberia, forţele de securitate au închis complet perimetrul din jurul unui monument dedicat victimelor represiunii politice. Kremlinul se preface scandalizat de criticile occidentale În paralel, Kremlinul a transmis vineri că acuzaţiile şi criticile occidentale la adresa Moscovei după moartea a lui Navalnîi sunt "absolut inacceptabile", precizând în acelaşi timp că nu cunoaşte deocamdată cauza morţii. Liderii occidentali au reacţionat virulent după anunţul privind moartea lui Navalnîi şi îl consideră responsabil pe preşedintele rus Vladimir Putin. "Nu există informaţii cu privire la cauza morţii şi totuşi astfel de declaraţii se succed (...) Considerăm că astfel de declaraţii sunt absolut inacceptabile", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, citat de agenţiile de presă ruse. Navalnîi, mort la 47 de ani Activistul în vârstă de 47 de ani a decedat vineri într-o colonie penitenciară îndepărtată în zona arctică, unde ispăşea o pedeapsă pentru "extremism", în condiţii foarte dificile. Cauza morţii sale încă nu este cunoscută, fiind aşteptată expertiza medico-legală. Medicii ruşi ar fi încercat timp de 30 de minute să-l resusciteze, a precizat un spital local. Navalnîi participase joi prin legătură video la două audieri în faţa instanţei şi nu a reclamat nimic legat de starea sa de sănătate, a relatat agenţia RIA Novosti. Totuşi, la diversele audieri în procesele sale la care a participat în ultimele luni, Navalnîi părea slăbit şi îmbătrânit. El avea numeroase probleme de sănătate din cauza unei greve a foamei şi a unei otrăviri căreia în 2020 i-a supravieţuit miraculos. Opozantul cerea proteste împotriva lui Putin Activistul rus a denunţat drept politice numeroasele sale procese, considerându-le o modalitate de a-l pedepsi pentru opoziţia împotriva preşedintelui Vladimir Putin. Navalnîi, despre care Kremlinul spune că lucra pentru CIA-ul american, l-a acuzat pe Putin că a ordonat FSB-ului să-l otrăvească în august 2020 cu substanţa chimică Noviciok. Transferat la un spital în Germania după acea otrăvire, opozantul rus a revenit la Moscova în ianuarie 2021, cu toate că era conştient că risca să fie arestat. Deşi aflat în detenţie de atunci, el transmitea cu regularitate mesaje pe social media, adesea ironice la adresa lui Putin şi administraţiei carcerale şi în care de obicei critica puterea rusă. Într-unul din mesajele sale recente, Navalnîi a chemat la proteste masive împotriva preşedintelui Putin în perioada alegerilor prezidenţiale din luna martie, scrutin la care liderul de la Kremlin nu are emoţii.

Putin declară că-l preferă pe Biden Foto: Facebook White House
Internațional

Putin declară că-l preferă pe Biden

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, pare că s-a răzgândit: declară că-l preferă pe actualul președinte al SUA, Joe Biden, pentru că este mai predictibil decât principalul său contracandidat, Donald Trump. Putin a făcut această afirmație miercuri seara, într-un interviu acordat lui Pavel Zarubin. Citește și: Cum face Realitatea TV propagandă lui Șoșoacă și Simion: Anca Alexandrescu se declară deschis de partea lor. Moderatoarea afirma că “vom avea toți cipuri în cap“ Putin declară că-l preferă pe Biden Putin a fost întrebat de către Zarubin cine, dintre Biden, un democrat, și Trump, un republican, ar fi "mai bun pentru noi". Putin a răspuns fără ezitare: "Biden. Este o persoană mai experimentată, mai previzibilă, un politician din vechea școală". Zâmbind ușor, el a adăugat: "Dar vom lucra cu orice președinte american în care poporul american are încredere". Potrivit Reuters, a fost pentru prima dată când Putin a comentat public cursa electorală americană din 2024, în care se așteaptă ca Biden și Trump să se confrunte pentru a doua oară consecutiv. În trecut, președintele Rusiei și-a manifestat susținerea pentru Trump. De exemplu, în septembrie 2023, el a comentat problemele lui Donald Trump în justiție. „Aceasta este o persecuție motivată politic din partea concurentului său”, a declarat Putin la un forum economic la Vladivostok, în Extremul Orient rus, afirmând că aceste anchete împotriva lui Trump demonstrează că sistemul american este „putred”.

Cine este Kaja Kallas, premierul eston pe care Putin vrea să-l aresteze Foto: X/Twitter
Internațional

Cine este Kaja Kallas, premierul pe care Putin vrea să-l aresteze

Cine este Kaja Kallas, premierul eston pe care Putin vrea să-l aresteze: lider al unui partid liberal, susținătoare fermă a Ucrainei și potențial candidat pentru postul de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, pozție deținută acum de Josep Borrell. Numele ei a apărut și pe lista potențialilor succesori ai lui Jens Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO. Susținere masivă pentru Ucraina Kallas a devenit celebră în spațiul internațional prin pozițiile ei ferme de susținere a Ucrainei, după agresiunea neprovocată a Rusiei. Ea vorbește patru limbi: estonă, rusă, franceză și engleză. Estonia a oferit asistență militară Ucrainei în valoare de aproape 500 de milioane de euro, adică mai mult de 1,4% din PIB, arată ministerul de Externe al acestei țări. Printre donații s-au aflat rachete Javelin, obuziere, mine antitanc, mortiere sau echipamente de comunicații. În cooperare cu Germania, Estonia a donat Ucrainei două spitale de campanie și materiale medicale în valoare de aproape 15 milioane de euro. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Estonia donează Ucrainei un al treilea spital de campanie în cooperare cu Olanda și Norvegia, care au oferit un sprijin de 7,8 milioane de euro pentru acest proiect. Cine este Kaja Kallas, premierul pe care Putin vrea să-l aresteze Poliţia rusă a dat-o în urmărire pe şefa guvernului Estoniei, Kaja Kallas, notificarea în acest sens fiind afişată marţi pe site-ul Ministerului de Interne de la Moscova. Kallas este urmărită "într-un dosar penal", menţionează poliţia, fără a specifica infracţiunea implicată. Kallas s-a născut în 1977 și a absolvit dreptul la universitatea din Tartu. Tatăl ei, Siim Kallas, a fost premier al Estoniei, între 2002 și 2003 și comisar european, din 2004 în 2014. Kaja Kallas a intrat în politică în 2011, când a fost aleasă deputat din partea Partidului Reformei, un partid liberal. Ea este premier din ianuarie 2021. În martie anului 2023, în Estonia au avut loc alegeri, iar Partidul Reformei a câștigat trei locuri în plus în legislativul estonian. În ianuarie 2024, Politico a scris că ea ar putea fi viitorul Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate. Avertisment: NATO are între trei și cinci ani pentru a se pregăti „Europa are între trei și cinci ani pentru a se pregăti pentru ca Kremlinul să revină ca o amenințare militară serioasă pe flancul estic al NATO, a declarat premierul estonian pentru The Times. Subliniind sentimentul de precaritate, Kaja Kallas a devenit, de asemenea, primul lider NATO care a sugerat că Rusia se află în spatele unui recent val de perturbări ale navigației GPS în sudul Mării Baltice, deși a spus că nu pare să fie în mod deliberat îndreptată împotriva membrilor NATO. După o serie de eșecuri ucrainene pe câmpul de luptă, există îngrijorări tot mai mari în cadrul alianței cu privire la timpul pe care l-ar putea avea la dispoziție pentru a se pregăti pentru revenirea forțelor rusești la granițele sale după o eventuală încetare a focului. Un document german foarte discutată a sugerat că acest interval de timp ar putea fi de cinci până la nouă ani. Cu toate acestea, Kallas a spus că ar putea fi considerabil mai scurt. «Serviciile noastre de informații estimează că va fi de trei până la cinci ani, iar acest lucru depinde foarte mult de modul în care ne gestionăm unitatea și ne menținem poziția în ceea ce privește Ucraina. Pentru că ceea ce vrea Rusia este o pauză, iar această pauză este pentru a-și aduna resursele și forța. Slăbiciunea provoacă agresori, așa că slăbiciunea provoacă Rusia», a spus ea”, pentru The Times.

Armata rusă folosește internetul lui Musk (sursa: X/Elon Musk)
Internațional

Armata rusă folosește internetul lui Musk

Armata rusă folosește internetul lui Musk. Forţele ruse folosesc terminale ale serviciului de internet prin satelit Starlink al lui Elon Musk în zonele ocupate, a susţinut Ucraina duminică, făcând publică ceea ce a spus că este o interceptare a unui schimb de mesaje între doi soldaţi ruşi ca dovadă a utilizării "sistemice" a acestuia. Armata rusă folosește internetul lui Musk Sistemele Starlink au fost vitale pentru comunicaţiile Ucrainei pe câmpul de luptă pe parcursul invaziei ruseşti de aproape doi ani, deoarece Kievul s-a confruntat cu o armată mai mare şi mai bine echipată. Citește și: România plătește cele mai mici pensii din UE, sub nivelul Bulgariei. Numai Letonia plătește mai puțin pentru pensia minimă, dar mai mult la cea medie. Unele state plătesc 13 pensii pe an Direcţia principală de informaţii a Ministerului Apărării a postat pe Telegram o înregistrare audio despre care a spus că redă discuţii între militari din Brigada 83 de asalt aerian a Rusiei despre instalarea terminalelor în estul Ucrainei. Direcţia nu a oferit detalii despre presupusa amploare a utilizării sau despre modul în care au fost obţinute terminalele. Purtătorul de cuvânt Andri Iusov a declarat sâmbătă presei ucrainene că această chestiune începe să capete un caracter sistemic. Ministerul rus al Apărării nu a dat o replică pe acest subiect. SpaceX, care administrează terminalele Starlink, a afirmat săptămâna trecută într-o declaraţie pe X că "nu face afaceri de niciun fel cu guvernul rus sau cu armata sa" şi că serviciul său nu funcţionează în Rusia.

Ciolacu îl confirmă, indirect, pe Putin Foto: Facebook
Eveniment

Ciolacu îl confirmă, indirect, pe Putin

Premierul PSD Marcel Ciolacu îl confirmă, indirect, pe Vladimir Putin, când afirmă că, „cu certitudine”, Rusia nu va ataca România. Se poate constata o diferență radicală între afirmațiile liderului PSD și îngrijorarea altor lideri politici și militari din NATO. Citește și: România plătește cele mai mici pensii din UE, sub nivelul Bulgariei. Numai Letonia plătește mai puțin pentru pensia minimă, dar mai mult la cea medie. Unele state plătesc 13 pensii pe an Ciolacu îl confirmă, indirect, pe Putin Iată cum a evoluat retorica lui Ciolacu, prin comparație cu cea a altor demnitari sau comandanți militari NATO. Vladimir Putin la 12 decembrie: „Rusia nu are motive, nu are interese - nici geopolitice, nici economice, politice ori militare - să lupte cu ţări NATO” Vladimir Putin la 9 februarie, pentru Tucker Carlson: „Nu avem niciun interes în Polonia, Letonia sau oriunde altundeva. De ce am face asta? Pur și simplu nu avem niciun interes. Este doar o amenințare neinspirată. Este absolut exclus”. Cum îl confirmă premierul PSD: Marcel Ciolacu, 10 februarie: „Federaţia Rusă nu a făcut niciun atac intenţionat asupra României şi vă spun cu certitudine că nici nu o va face. Nu se justifică acest lucru” Ce afirmații au făcut alți lideri politici și militari din NATO: Ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, la 9 februarie: „Nu este exclus ca, într-o perioadă de trei până la cinci ani, Rusia să testeze articolul 5 și solidaritatea NATO. Nu aceasta a fost evaluarea NATO în 2023. Acestea sunt informații noi care ies acum în evidență” Boris Pistorius, ministrul german al Apărării, 19 ianuarie 2024: „Auzim amenințări de la Kremlin aproape în fiecare zi… așa că trebuie să luăm în considerare faptul că Vladimir Putin ar putea chiar să atace într-o zi o țară NATO (...) Experții noștri se așteaptă la o perioadă de cinci până la opt ani în care acest lucru ar putea fi posibil” Estimarea premierului eston, Kaja Kallas, la 15 ianuarie 2024, privind șansele unui atac al Rusiei asupra NATO: „Serviciile noastre de informații estimează că va dura între trei și cinci ani, iar acest lucru depinde în mare măsură de modul în care ne vom gestiona unitatea și ne vom menține poziția față de Ucraina” Comandantul militar al armatei Suediei, generalul Micael Bydén: „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este doar un pas, nu un joc final”. Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz: „Rusia sfidează logica. Ceea ce s-a întâmplat în 2022 părea imposibil. Trebuie să fim pregătiți pentru orice scenariu”. Declarațiile lui Marcel Ciolacu sunt însă asemănătoare cu afirmațiile senatoarei Diana Șoșoacă. „Nu cred că vreodată, mai ales după cum a decurs războiul din Ucraina, ruşii nu ne vor ataca. Încă mai avem statut de ţară şi oameni care au menţinut relaţiile diplomatice cu Rusia. Am putea să fim atacaţi doar în condiţiile în care atacăm. De aceea Ucraina, la instigarea politicienilor de peste ocean, a încercat să instige menționând că Rusia a aruncat cu bombe în România. În decursul aşa zisului război, obuze româneşti au explodat pe teritoriul Rusiei. Dacă avea chef, ne făceau pulbere”, a spus Șoșoacă, la 18 decembrie 2023, potrivit unei transcrieri de pe site-ul RTV.

Ciolacu: Nu vine niciun pericol dinspre Rusia Foto: Facebook
Politică

Nu vine niciun pericol dinspre Rusia

Premierul Marcel Ciolacu a vorbit, azi, despre serviciul voluntar militar, propus de șeful Statului Major al Armatei: „Pe mine ce mă deranjează este contextul (...) că, vezi Doamne, există un pericol care va veni dinspre Rusia spre România. Nu vine de acolo niciun pericol”, a susținut el. Citește și: Un consilier PNL din Consiliul Local al Sectorului 1 o înjură grobian pe Clotilde Armand: „Vrem să o f…m pe mă-ta!” El a susținut însă introducerea voluntariatului militar plătit. Ciolacu: Nu vine niciun pericol dinspre Rusia „Pe mine ce mă deranjează este contextul, în momentul în care orice ţară trebuie să pregătească şi pentru ce este mai rău, dar nu trebuie să pui în faţă contextul războiului din Ucraina şi că, vezi Doamne, există un pericol care va veni dinspre Rusia spre România. Nu vine de acolo niciun pericol, dar cu adevărat ne trebuie o ţară normală şi atunci trebuie să anticipez anumite lucruri, cum este acest sistem de voluntariat plătit, în care oamenii se instruiesc şi învaţă basic-ul în arta apărării. E corectă abordarea, dar nu trebuia dată cu toporul în contextul unui război de la frontieră, ca România să înţeleagă din acea ştire 'aoleu, vine războiul peste noi'. Nu vine niciun război!", a spus Ciolacu. Premierul a precizat că în opinia lui trebuie să se facă această pregătire, în varianta de voluntariat plătit. „Eu cred că trebuie să facă acest voluntariat plătit. Sunt momente în viaţă când vrei să faci acest lucru, să vezi cum este. Poate pe urmă urmezi o carieră militară, că e, totuşi, e o rampă de selecţie, poate depistează anumite capacităţi umane de care are nevoie armata în aceste instruiri voluntare. E un sistem normal, dar nu vândut în contextul unui război, pentru că lumea nu mai înţelege ce se întâmplă. În loc să spunem 'domnule, într-o ţară normală aşa se face'. De aceea avem recruţi într-o ţară normală, pentru că e sistem voluntar. Pe urmă noi îi abordăm, stăm de vorbă cu ei, le facem oferte. Ieşim şi dăm cu toporul în perete 'aoleu, trebuie să ne pregătim'. De ce să ne pregătim? România nu a fost niciodată mai sigură cum este azi!", a afirmat Ciolacu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră