marți 25 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2077 articole
Eveniment

Teheranul copiază modul de acțiune al Rusiei

Iranul a lansat noaptea trecută peste 300 de drone împotriva Israelului și a reușit doar să rănească o fetiță de șapte ani și să avarieze ușor o bază militară. Potrivit presei din Israel, 99% din drone au fost doborâte. Citește și: Armata obligatorie nu poate fi evitată în România: „Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi” (Iulian Fota) Fata rănită, în vârstă de șapte ani, dintr-un oraș beduin de lângă Arad, a fost transportată la Spitalul Soroka din Beersheba, unde a fost declarată în stare gravă. Nu a fost rănită nici o altă persoană. Surreal footage of the Iranian attack over Jerusalem's Temple Mount/Haram al-Sharif pic.twitter.com/NuSvF25HLX— Emanuel (Mannie) Fabian (@manniefabian) April 13, 2024 Teheranul copiază modul de acțiune al Rusiei Institutul de Studii ale Războiului (ISW) apreciază într-o analiză că Teheranul copiază modul de acțiune al Rusiei în Ucraina, precum și al rebelilor Houthi. Foto: Kremlin.ru „Atacul iranian cu drone și rachete asupra Israelului arată că Iranul învață de la ruși și de la houthi să dezvolte atacuri din ce în ce mai periculoase și mai eficiente împotriva Israelului și a SUA. Combinația dintre drone și rachetele balistice și de croazieră lansate împotriva Israelului este menită să deruteze și să copleșească apărarea aeriană israeliană. Lansările unor atacuri simultane ale actorilor susținuți de Iran în Liban și Yemen fac parte din acest efort. Această abordare iraniană reflectă experimentarea de către Rusia a unor combinații de rachete balistice și de croazieră alături de drone iraniene pentru a lansa pachete de lovituri din ce în ce mai eficiente, capabile să penetreze sistemele antirachetă și de apărare aeriană americane și europene. Iranul a învățat, de asemenea, din atacurile Houthi care au vizat transportul maritim internațional în jurul Yemenului. Rebelii Houthi au folosit combinații de drone și rachete iraniene împotriva sistemelor de apărare antiaeriană și antirachetă ale SUA, permițând Iranului și Houthi să își testeze și să își îmbunătățească pachetele de atac. Utilizarea continuă a dronelor de concepție iraniană de către mai mulți inamici ai SUA și aprofundarea legăturilor dintre actorii care le utilizează vor ajuta Teheranul, Rusia, Coreea de Nord și China să își perfecționeze utilizarea acestor sisteme împotriva Statelor Unite și a aliaților și partenerilor acestora. SUA și aliații și partenerii săi se confruntă cu un grup tot mai interconectat de adversari care se ajută reciproc și învață unii de la alții”, scrie ISW, pe Twitter. NEW: The composition of the ongoing Iranian attack on Israel is similar to that of strikes that Russia has repeatedly conducted against Ukraine in efforts to determine the optimal package to penetrate Western-style air- and missile defenses. ?(1/8) pic.twitter.com/cYGYYY6SB4— Institute for the Study of War (@TheStudyofWar) April 14, 2024 Însă, în această dimineață, imaginile din Ierusalim arătau că viața revenise la normal în acest oraș.

Teheranul copiază modul de acțiune al Rusiei Foto: Kremlin.ru
Armata obligatorie nu poate fi evitată (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata obligatorie nu poate fi evitată

Armata obligatorie nu poate fi evitată, crede Iulian Fota, profesor la Academia de Informații a SRI și secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul Afacerilor Externe până de curând. Războiul, foarte probabil "În primul rând, în acest context geopolitic foarte periculos, Borell a avut o declarație foarte relevantă din punctul ăsta de vedere, asta ar trebui să facem și noi în România. Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Citește și: Armata obligatorie trebuie să suplinească lipsa resurselor României, care nu-și permite o armată profesionistă mare, spune generalul (r) Mircea Mîndrescu, fost comandant NATO Pregătirea pentru război trebuie să includă mai multe decizii, iar una dintre ele este cea legată de modul în care vom aborda războiul care, mai devreme sau mai târziu, o să vină peste noi. Sunt mai multe soluții puse pe masă în momentul acesta. Unele proaste, aia cu patru luni nu e o soluție serioasă. Acolo nu o să se întâmple nimic. Nu poți să faci, să obții un militar rezonabil în patru luni. E prea mic termenul.", a spus Fota într-un dialog cu DeFapt.ro. Armata obligatorie nu poate fi evitată "Eu, personal, nu m-aș mai încurca cu jumătăți de măsură. Aș merge pe variante mai lungi de timp ca măcar dacă tot aduc oamenii în armată să îi pregătesc suficient de bine încât după aia să poți conta pe ei ca militari. Nu ca niște cetățeni care au o armă în mână. Citește și: Armata obligatorie, necesară pe model elvețian, spune generalul (r) Bădălan, fost șef al Armatei: „La război, se reia prin lege serviciul militar obligatoriu, dar nu mai e timp de pregătire” Personal, cred că varianta obligativității nu trebuie exclusă pentru că până la urmă astea sunt vremurile. Fiecare dintre noi, conform Constituției, avem datoria să ne apărăm patria. Deci, nu văd de ce încă mergem cu jumătăți de măsură și încercăm să nu ne angajăm într-o discuție care e foarte serioasă și care oricum trebuie făcută mai devreme sau mai târziu. E vorba de conștiința omului. E vorba de responsabilitatea lui față de propria țară, e vorba de conștientizarea vremurilor. Deci, încă o dată, a fost o diferență de atitudine, de aia lumea nord europeană și protestantă este mai bogată decât asta sud europeană.". "Este mult mai scump să nu îți aperi țara" "Nu văd care sunt dificultățile financiare și logistice să facem așa ceva. Astea nu sunt lucruri care se realizează peste noapte. Sunt lucruri care se realizează pe un plan în timp, treptat, cu măsuri foarte bine explicate. Citește și: Armata obligatorie în România, o măsură urgentă, a sugerat Klaus Iohannis: „Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar” Problema este în felul următor, pentru că trebuie să mergem la esență: este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi, este mult mai scump să nu îți aperi țara. Asta înseamnă pierderea libertății, înseamnă riscarea integrității teritoriale, îngrădirea suveranității, poate chiar dispariția noastră ca țară. Vezi cazul Poloniei, care a dispărut de pe hartă de două ori. Polonia nu întâmplător abordează astăzi mult, mult, mult mai serios decât România problema apărării sale. Pentru că polonezii știu din propria istorie ce înseamnă ca dintr-o dată să nu mai exiști ca țară pe hartă. Deci, e mult mai scump decât să nu îți aperi țara, decât să ți-o aperi.". Democrația și libertatea trebuie apărate "De la 2,5%, 3%, 4%, cât o fi bugetul Apărării, cât o fi nevoie să fie bugetul Apărării, până la atitudini inclusiv individuale, pentru că totuși avem o problemă de conștiință, chiar dacă noi fugim de ea. Avem o țară, ne lăudăm că suntem români, ne batem cu pumnul în piept, dar în momentul cel mai dificil... Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Lumea trebuie să înțeleagă un lucru important, cu două fațete: democrația, ca și libertatea, le ai dacă le aperi. Dacă nu le aperi și nu te lupți pentru ele, nu o să ai nici democrație, nici libertate pentru tine, ca țară, ca popor. Libertatea și democrația, dacă le vrei, trebuie să le aperi. Asta înseamnă inclusiv prin confruntare mlitară, dacă cineva te agresează. Nu vrea nimeni să plece la război și românii sunt iubitori de pace. Ce faci dacă vine altul cu parul peste tine?". "Nu este o decizie a Armatei" "Asta nu este o decizie a Armatei. Este o decizie politică! Faptul că lumea pune chestiunea asta în seama Armatei (într-un fel aici, este și vina Armatei, pentru că comunicarea strategică e proastă pe subiectul ăsta)... Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Plecatul la război este o decizie politică, nu Armata hotărăște plecarea la război. Pregătirea pentru război este o decizie politică! Încorporare, voluntariat pe patru luni, pe șase luni, toate astea nu se pot face fără lege. Înseamnă că sunt decizii politice. Apărarea unei țări nu e treaba Armatei. Treaba Armatei este să respecte ordinele și să facă tot ce poate când le primește. Dar deciziile de organizare, de plecare la război, de pregătire pentru război, sunt decizii politice. Deci, astea trebuie să fie deciziile PNL-ului, ale PSD-ului, ale USR-ului și cine o mai fi prin Parlament. Apărarea țării este înainte de orice obligația partidelor politice și a politicienilor, care pot fi deputați, simpli deputați, sau pot fi președintele, premierul unei țări. Nu Armata trebuie să stabilească cine petrece timp în încorporări, durată de timp, și așa mai departe. Armata dă un sfat. Explică avantajele diferitelor variante, dar decizia în final este a politicului. Politicul te cheamă la Armată și te încorporează dacă nevoile țării cer așa ceva.". "Rusia este o amenințare pentru toată Europa" "Rusia este o amenințare pentru toată Europa și după o perioadă de, cum să spun, superficialitate, și dezlânare, chiar incompetență a tuturor statelor europene și occidentale... aici au și americanii, la fel ca și noi, partea lor de vină: au înțeles într-un sfârșit că nu putem evita scenariile proaste, nu mai putem ignora posibilitatea ca Rusia să folosească forța militară împotriva noastră. Regula de bază în securitatea națională e să speri în ce e mai bine, dar să te pregătești pentru ce e mai rău, toată Europa a decis că e momentul pentru că așa e rațional, așa e prudent, să se pregătească pentru război. Sau ăia care sunt deștepți care au început deja să o facă, că sunt mai avansați decât noi. Noi, ăștialalți, care sperăm că dracu' nu-i atât de negru... asta e o formă de incompetență și superficialitate, încă o mai tărăgănăm. Suntem la doi ani de la război și noi de abia acuma ne punem problema ca să facem niște lucruri fără să știm exact cum le facem. Mai trec încă doi ani de război până ne hotărâm noi ce și cum.".

Drona maritimă pe care autoritățile românești au plimbat-o prin portul Constanța avea o jumătate de tonă de explozibil la bord
Eveniment

Drona avea o jumătate de tonă de explozibil

Drona maritimă pe care autoritățile românești au plimbat-o și au ținut-o prin portul Constanța timp de aproape o zi avea o jumătate de tonă de explozibil la bord, arată site-ul Naval News, citat de jurnalistul Adelin Petrișor. Drona, detonată controlat în poligonul de la Capul Midia, a zguduit Constanța și i-a făcut pe locuitori să sune la 112. Citește și: Bolojan, atac surprinzător la Guvern: „Când se alocă bugetul de stat, alocarea este pe criteriul socialist”. Șeful CJ Bihor vorbește despre blocuri ANL goale și școli modernizate degeaba Drona avea o jumătate de tonă de explozibil “O misterioasă dronă maritimă a fost descoperită în Marea Neagră. Nava răsturnată combină o carcasă construită în SUA cu un focos rusesc din epoca sovietică. Cu o greutate de aproximativ 500 kg, focosul este de peste două ori mai mare decât cel al unei rachete Harpoon sau Neptune (...) Focosul provine de la o rachetă anti-navă P-20 Styx. Aceasta este o armă din epoca sovietică și, deși mai este încă în serviciu în Rusia, este în general considerată învechită. Totuși, are un focos foarte puternic, ceea ce reprezintă principalul său merit. Atât Rusia, cât și Ucraina au probabil acces ușor la acest tip de focos. Focosul este montat pe un cadru de lemn rudimentar în puntea din față a navei. Este un model 4G20, care este asociat cu variantele modelului de export P-20 ale rachetei Styx. Cântărește puțin sub 500 kg de explozibil TGAG-5, care este format din 60% TNT, 20% RDX, 15% pulbere de aluminiu și 5% ceară flegmatizantă. Pentru context, aceasta este de peste două ori mai mare decât focosul rachetelor anti-navă Harpoon. Este interesant faptul că Mișcarea Houthi a folosit, de asemenea, acest tip de focos pe unele dintre dronele sale maritime. Houthi au avut acces la aceste focoase din stocurile vechi ale marinei yemenite, astfel încât nu există nicio sugestie privind o legătură directă cu această nouă navă“, scrie Naval News. Jurnalistul Adelin Petrișor amintește că drona maritimă a stat aproape o zi în Portul Constanța. “Drona navală recuperată din apele noastre teritoriale putea lua vieți din cauza unei greșeli. Oamenii Agenției de Salvare pe Mare, care au descoperit și au tractat drona maritimă neidentificată, și-au riscat viețile. Nu și-au dat seama că nava reprezintă un pericol. Potrivit specialiștilor, aceștia ar fi trebuit să cheme geniștii Marinei militare. În schimb, au dus-o în portul Constanța. Vineri seară, geniștii au detonat drona periculoasă în poligonul Capu Midia. Explozia i-a alertat pe localnici. Unii chiar au sunat la 112 și au anunțat că au auzit bubuituri puternice“, a mai scris el. Drona navală recuperată din apele noastre teritoriale putea lua vieți din cauza unei greșeli. Oamenii Agenției de Salvare pe Mare, care au descoperit și au tractat drona maritimă neidentificată, și-au riscat viețile. Nu și-au dat seama că nava reprezintă un pericol. Potrivit… pic.twitter.com/EpOnTHPUrM— Adelin Petrișor (@Ade_linPetrisor) April 7, 2024 A cui era drona maritimă? Site-ul apreciază că drona este ucraineană, întrucât producătorul din Alabama, SUA, al acestui tip de bărci, a furnizat produse nespecificate către țara atacată de Rusia. Grafica: Naval News “Cu toate acestea, ar trebui să se ia în considerare în mod serios posibilitatea ca drona să fie rusească. Rusia a încercat să întrerupă sau să împiedice navele comerciale care navighează spre Ucraina, de la încheierea Inițiativei privind Marea Neagră în iulie anul trecut. Eforturile s-au concentrat pe atacarea infrastructurii portuare ucrainene, dar au fost folosite și mine lansate din aer. Acest lucru se datorează probabil faptului că utilizarea minele este mai ușor de negat decât utilizarea navelor de război sau a rachetelor. Cu toate acestea, minele nu au avut succes până acum, unele surse ucrainene sugerând că rușii nu mai pot acum să le lanseze. Prin urmare, Rusia ar putea fi tentată să folosească drone maritime pentru a lovi navele, restabilind astfel o blocadă de facto. Deși ar fi clar ce țară face acest lucru, folosirea dronelor maritime este ușor de negat. Probabil că propaganda rusă ar da vina pe Ucraina pentru a crea suficientă ambiguitate pentru a evita consecințele imediate“, mai arată Naval News.

Putin, lăsat în offside de Tadjikistan (sursa: TASS)
Internațional

Putin, lăsat în offside de Tadjikistan

Putin, lăsat în offside de Tadjikistan. Ministerul de Externe din Tadjikistan, fostă republică sovietică din Asia Centrală, a respins sâmbătă o declaraţie făcută de un înalt oficial rus din domeniul securităţii potrivit căreia ambasada Ucrainei de la Duşanbe, capitala tadjikă, ar fi recrutat mercenari pentru a lupta împotriva Rusiei în Ucraina. Putin, lăsat în offside de Tadjikistan "Subliniem că această afirmaţie a oficialului rus nu are nicio bază", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe tadjik, Şohin Samadi, citat de agenţiile de presă ruse. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, un aliat de vârf al preşedintelui Vladimir Putin, a declarat miercuri, fără a oferi nicio dovadă, că "serviciile speciale ucrainene" s-ar afla în spatele atacului sângeros de la sala de concerte de lângă Moscova din 22 martie şi că ambasada Ucrainei de la Duşanbe ar fi recrutat combatanţi în Tadjikistan pentru a lupta împotriva Rusiei, după cum a relatat media de stat ruse. Ucraina a negat că ar avea vreo legătură cu atacul soldat cu cel puţin 144 de morţi, iar SUA au declarat că militanţii grupării jihadiste Statului Islamic sunt singurii responsabili de atentatul de la sala de concerte de lângă Moscova.

Hackeri ruși au atacat sistemele CFR (sursa: Facebook/CFR Călători)
Eveniment

Hackeri ruși au atacat sistemele CFR

Hackeri ruși au atacat sistemele CFR. Rusia a făcut "mii" de încercări pentru a se infiltra în reţele feroviare europene, într-o campanie destinată să destabilizeze Uniunea Europeană şi să saboteze o infrastructură vitală, a declarat ministrul ceh al Transporturilor, Martin Kupka pentru Financial Times. Ținta, sistemele de semnalizare Potrivit lui Kupka, campania de hacking, demarată de la debutul invaziei în Ucraina, în luna februarie 2022, a inclus atacuri asupra sistemelor de semnalizare şi reţelelor operatorului feroviar naţional din Cehia, Ceské dráhy. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar Atacurile anterioare au întrerupt funcţionarea sistemului de eliberare de bilete şi au provocat îngrijorări cu privire la posibilitatea apariţiei unor grave accidente ca urmare a interferenţelor asupra sistemului de semnalizare. "Cu siguranţă este un punct dificil dar sunt foarte mulţumit pentru că am putut proteja toate sistemele de un atac care să aibă succes", a spus Kupka. Hackeri ruși au atacat sistemele CFR Încercările Rusiei de a destabiliza infrastructura energetică din Europa sunt bine documentate însă s-a discutat mai puţin despre amestecul în reţelele de transport. În luna martie 2023, Agenţia Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică a lansat un avertisment cu privire la ameninţările ruseşti la adresa transporturilor, raportând atacuri cibernetice majore ale "unor grupuri de hackeri pro-ruşi" asupra companiilor feroviare din Letonia, Lituania, România şi Estonia. La rândul său, Agenţia pentru securitate cibernetică din Cehia, NUKIB, a avertizat şi ea asupra înmulţirii atacurilor cibernetice în ultimii ani, în special în domeniile energie şi transporturi. Operatorul feroviar ceh Ceské dráhy a informat şi el că a constatat "un număr în creştere de atacuri cibernetice asupra infrastructurii digitale" şi a precizat că îşi întăreşte în mod constant securitatea cibernetică. Linia de mare viteză Berlin - Praga - Viena Kupka a mai spus că Cehia, care analizează construcţia unei linii de tren de mare viteză care ar lega Berlinul, Praga şi Viena în patru ore, a introdus limite cu privire la capacitatea operatorilor străini de a participe la procedurile de licitaţie. "Nu este vorba de o interdicţie, dar am prefera companii europene. Pentru componentele digitale şi de asemenea pentru sistemele de semnalizare, cu siguranţă cerem o limită (pentru operatorii străini care furnizează anumite componente) pentru că este vorba de o infrastructură vitală", a spus ministrul ceh al Transporturilor. Prezent la Bruxelles, Martin Kupka a spus că a făcut lobby pentru ca UE să aloce o parte mai mare din bugetul comun pentru proiecte majore de infrastructură, în condiţiile în care reţeaua feroviară învechită a blocului comunitar are probleme în a face faţă cererii crescute. 43 de miliarde de euro "Este vorba de supraîncărcarea operatorilor convenţionali", în special pentru traficul feroviar de marfă, a spus Kupka, avertizând că ar putea afecta funcţionarea pieţei unice europene. Linia Berlin-Praga-Viena este prima dintr-o serie de proiecte de tren de mare viteză care ar urma să lege Europa Centrală cu Ucraina, Republica Moldova şi Balcanii de Vest. Autorităţile de la Praga au estimat că porţiunea din Cehia a acestui proiect ar urma să coste 1.000 de miliarde de coroane (43 de miliarde de dolari). Transportul feroviar reprezintă majoritatea proiectelor în bugetul de 25,8 miliarde de euro alocat pentru transporturi de Facilitatea de Conectare a Europei (CEF).

Moscova seamănă iar panică în Transnistria (sursa: Vitalie Călugăreanu)
Eveniment

Moscova seamănă iar panică în Transnistria

Moscova seamănă iar panică în Transnistria. Rusia a calificat sâmbătă drept o provocare atacul cu dronă comis vineri asupra unei baze militare din Transnistria, regiune separatistă prorusă din Republica Moldova, şi a cerut o anchetă. Moscova seamănă iar panică în Transnistria O dronă kamikaze a lovit o staţie radar a uneia dintre bazele sale militare, fără a provoca victime şi nici pagube semnificative, la trei săptămâni după un incident similar. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar "Considerăm acest incident drept o nouă provocare menită să exacerbeze situaţia deja tensionată din Transnistria. Ne aşteptăm la o investigaţie comprehensivă cu privire la toate circumstanţele celor întâmplate. Suntem încrezători că cei din spatele acestei acţiuni nesăbuite vor realiza pe deplin consecinţele periculoase" ale acesteia, a declarat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, într-un comunicat. La rândul său, Republica Moldova a anunţat că studiază imaginile ultimului incident, dar că nu are acces în zona controlată de autorităţile separatiste. Totodată, Chişinăul a transmis că incidentul ar putea fi o încercare deliberată de a semăna panică şi de a atrage atenţia asupra Transnistriei. Al doilea "atac" în trei săptămâni Anterior, la 17 martie, Transnistria a afirmat că o dronă explozivă lansată de Ucraina a lovit o bază militară din Tiraspol, acuzaţii respinse de Republica Moldova, care le-a considerat ca fiind o tentativă de a provoca "panică". Citește și: Rușii din Transnistria au aruncat pe piață o știre falsă potrivit căreia o unitate militară ar fi fost atacată cu drone de Ucraina De partea sa, Kievul a acuzat atunci Moscova că a fost la originea "unei provocări în Transnistria printr-un atac cu dronă kamikaze". Rusia menţine în Transnistria un contingent de circa 1.500 de soldaţi într-o misiune declarată de menţinere a păcii, după războiul din anul 1992, şi controlează depozitul de muniţii de la Cobasna, unde sunt depozitate circa 20.000 de tone de muniţii.

Armata obligatorie în România, presiuni externe? (sursa: Facebook/NATO)
Eveniment

Armata obligatorie în România, presiuni externe

Armata obligatorie în România, presiuni externe. Citește și: Armata obligatorie revine în România, potrivit proiectului noii legi a apărării naționale întocmit de MApN, arată organizația APADOR-CH, care cere referendum pe acest subiect Războiul din Ucraina a reaprins dezbaterea privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, sau extinderea acestuia acolo unde este încă în vigoare, în unele ţări europene, în special în ţările baltice şi nordice şi în Germania, pe fondul temerii referitoare la un viitor război în Europa. Desființarea armatei obligatorii în Germania, "o greșeală" În Germania, ministrul Apărării, Boris Pistorius, a anunţat joi că luna aceasta ministerul său va prezenta un raport care examinează diverse modele de reintroducere a serviciului militar obligatoriu şi viabilitatea acestora. Citește și: Netflix negociază francizarea „3 Body Problem” cu case de filme pentru adulți Pistorius a spus în mai multe rânduri că, din perspectiva actuală, desfiinţarea serviciului militar obligatoriu în Germania în 2011 a fost o greşeală şi a profitat de o deplasare recentă în ţările nordice pentru a afla mai multe despre modelele de aici, în special despre cel suedez. În cadrul guvernului nu există o poziţie clară, în timp ce cancelarul german Olaf Scholz şi-a arătat scepticismul în acest sens. Țările nordice vor și femeile în armată Atât Norvegia, cât şi Danemarca au anunţat măsuri în ultimele săptămâni pentru a recruta mai mulţi militari, invocând schimbarea situaţiei de securitate cauzată de războiul din Ucraina. Guvernul danez doreşte să prelungească serviciul militar de la patru la 11 luni şi să îl facă obligatoriu şi pentru femei, aşa cum este deja cazul în Norvegia şi Suedia. Autorităţile daneze îşi propun să recruteze 5.000 de oameni în fiecare an, o cifră puţin mai mare decât cea obţinută în 2023, când s-au înrolat voluntar 4.700 de oameni. Nevoie de 50% în plus la recrutare Planurile executivului danez, format din social-democraţi şi reprezentanţi de centru-dreapta, ar putea fi însă afectate de opoziţia a două partide care ameninţă să îşi exercite dreptul de veto în acordul de apărare semnat anul trecut. În Norvegia, guvernul laburist şi centrist şi-a arătat în această săptămână intenţia de a creşte numărul de recruţi cu aproximativ 50%, progresiv, până în 2036. Aproximativ 9.000 de tineri efectuează serviciul militar obligatoriu în fiecare an, iar obiectivul este de a se ajunge la 13.600. Serviciu militar obligatoriu reintrodus în Suedia Situaţia de instabilitate din Ucraina a fost motivul invocat de Suedia în 2017 pentru a reimpune serviciul militar obligatoriu, la şapte ani de la desfiinţarea acestuia. Deşi nu există planuri de a schimba modelul actual de serviciu militar, care durează 11 luni, numărul mare de tineri care susţin că suferă de diverse boli pentru a nu fi chemaţi la birourile de recrutare a generat îngrijorare în ultimele luni. Aproximativ 8.000 de tineri sunt aşteptaţi să efectueze serviciul militar în acest an, deşi obiectivul este creşterea acestui număr la 10.000 sau mai mult în următorii ani. Armata obligatorie în România, presiuni externe Finlanda a menţinut întotdeauna serviciul militar obligatoriu pentru bărbaţi, care în prezent variază între 165 şi 347 de zile, deşi poate fi înlocuit cu serviciul social. Toţi cei care efectuează serviciul militar, inclusiv femeile care o fac voluntar, intră în rezervă cel puţin până la împlinirea vârstei de 50 de ani şi trebuie să participe la exerciţiile periodice la care sunt convocaţi. În România, serviciul militar nu mai este obligatoriu de 20 de ani, de când România a intrat în NATO. Totuși, noul proiect de lege al apărării naționale conține prevederi care ar putea duce la reinstituirea armatei obligatorii în anumite condiții. Doi din trei polonezi nu vor la oaste Serviciul militar obligatoriu este în vigoare în Polonia, deşi aplicarea acestuia este suspendată de decenii bune. De la izbucnirea războiului din Ucraina, dezbaterea privind necesitatea reactivării acestei măsuri a fost readusă în discuţie, dar atât guvernul anterior, cât şi actualul executiv au respins, deocamdată, luarea unei astfel de decizii şi au optat pentru încurajarea creşterii efectivelor forţelor armate prin recurgerea la militari profesionişti. Sondajele de acum câteva luni au relevat că doi din trei polonezi aflaţi la vârsta majoratului nu ar sprijini armata obligatorie, deşi, în acelaşi timp, au declarat că înţeleg necesitatea extinderii forţelor armate până la 300.000 de militari, aşa cum plănuieşte guvernul, de la prezentul efectiv de 160.000 de militari. Pe de altă parte, în fiecare an, circa 200.000 de civili (bărbaţi şi femei) sunt convocaţi la centrele de recrutare de care aparţin pentru a li se evalua aptitudinile şi pentru a fi repartizaţi într-o unitate militară, în care vor fi plasaţi, cu statut de rezervişti. În țările baltice, se execută Dintre cele trei ţări baltice, doar în Estonia efectuarea serviciului militar era obligatorie, cu o durată cuprinsă între opt şi 11 luni, dar între timp Lituania şi Letonia l-au restabilit şi ele, în contextul ameninţării tot mai mari dinspre Rusia. Lituania a abolit recrutarea în 2008, dar a reintrodus-o în 2015, într-un moment în care tensiunile dintre Rusia şi Occident erau în creştere, marcate de o intensificare a incursiunilor Moscovei în spaţiul aerian şi maritim al ţărilor baltice şi de incidente de spionaj. Letonia a desfiinţat serviciul militar obligatoriu în 2007, dar a propus reintroducerea acestuia în 2022 după un model în care recrutarea are loc numai dacă nu sunt îndeplinite cotele prevăzute de voluntari pentru a efectua acest serviciu militar cu o durată de 11 luni. Planul a fost aprobat în 2023 şi până acum au fost efectuate trei runde de recrutare, dintre care primele două au fost finalizate cu voluntari, în timp ce în a treia unii recruţi au fost selectaţi prin tragere la sorţi.

Adrian Năstase rostogolește mesajele Kremlinului Foto: adriannastase.ro
Politică

Adrian Năstase rostogolește mesajele Kremlinului

Fostul premier Adrian Năstase rostogolește mesajele Kremlinului la Antena 3: „Ucraina ar trebui să accepte faptul că o parte din teritoriul său este, și va rămâne, cel puțin temporar, sub controlul Rusiei”, a spus el. Citește și: Predoiu avertizează că pe aeroporturi vor exista „controale selective”, chiar dacă România a intrat în Schengen aerian și maritim În ianuarie 2024, premierul Marcel Ciolacu spunea că se consultă cu fostul lider PSD, care a stat la pușcărie pentru fapte de corupție. „Am avut discuţii cu domnul Adrian Năstase şi am discuţii. (...) Este normal să am discuţii cu toţi foştii prim-miniştri”, spunea Ciolacu. Într-un interviu care a marcat 20 de ani de la primirea României în NATO, Năstase a cerut intensificarea legăturilor cu China comunistă - deși majoritatea statelor vestice identifică această țară drept una din cele mai mari amenințări - și a sugerat că alianța nord-atlantică a greșit când „a încercat să intre în curtea Uniunii Sovietice”. Adrian Năstase rostogolește mesajele Kremlinului Ce declarații a făcut fostul premier PSD, potrivit transcrierii Antenei 3 și stiripesurse.ro: „Pentru Turcia, ideea că România ar putea să devină cea mai mare bază NATO din această zonă a Europei este destul de enervantă și au fost câteva reacții din punctul ăsta de vedere” „Ucraina ar trebui să accepte faptul că o parte din teritoriul său este, și va rămâne, cel puțin temporar, sub controlul Rusiei” „Dacă lași să plece avioane care să bombardeze zone din Rusia, nu poți să spui că doar ucrainenii se bat cu rușii, aici membrii NATO vor trebui să clarifice lucrurile” „Ucraina s-a opus aderării Românei la NATO. Ucraina a trimis o scrisoare Secretarului Generale NATO prin care spunea că România are un conflict deschis cu vecinii și au cerut în zilele premergătoarea deciziei ca acest lucru să nu se întâmple” - fără să precizeze că, la acel moment, la Kiev era un regim puternic pro-Moscova. „Ar trebuie să reluăm relația cu China pe care noi o neglijăm, ceea ce nu ne face bine la securitate" Năstase a avut constant abordări relativ favorabile Rusiei și Chinei comuniste. Încă din 2013, el l-a invitat la Fundația Titulescu pe ideologul lui Putin, controversatul Aleksander Dughin.

Rusia a plătit mai mulți europarlamentari (sursa: Facebook/European Parliament)
Internațional

Rusia a plătit mai mulți europarlamentari

Rusia a plătit mai mulți europarlamentari. Partidul Popular European (PPE) a cerut sâmbătă desfăşurarea unei dezbateri urgente în Parlamentul European după ce această instituţie a anunţat că studiază acuzaţii despre existenţa unor presupuse plăţi ruseşti către unii eurodeputaţi pentru a răspândi propagandă favorabilă Rusiei şi a influenţa alegerile europarlamentare din 9 iunie, o cerere privind o astfel de dezbatere venind anterior şi din partea grupului liberal Renew. Se cere o dezbatere urgentă "După dezvăluirile despre ingerinţa rusă în Europa, grupul PPE cere o dezbatere urgentă în Parlamentul European", afirmă într-un comunicat acest grup politic, adăugând că se "opune ferm dezinformării şi propagandei" pe care, potrivit PPE, o lansează preşedintele rus Vladimir Putin. Citește și: Averea uriașă a nepoțicii pesedistei Aura Vasile, plasată de Ciolacu șefă peste Inspectoratul în Construcții: salarii mediocre, dar cu trei vile imense și două BMW-uri Un purtător de cuvânt al preşedintei Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat vineri că aceasta "examinează acuzaţiile specifice". Toate acestea se întâmplă după ce Republica Cehă, una dintre ţările cu guvernele cele mai active în susţinerea politică şi militară a Ucrainei în războiul cu Rusia, a susţinut miercuri că a descoperit o reţea de propagandă favorabilă Kremlinului care încearcă să influenţeze Parlamentul European şi alegerile europene cu mesaje contrare integrităţii teritoriale a Ucrainei, dar fără a oferi detalii sau nume concrete. Rusia a plătit mai mulți europarlamentari Despre existenţa unei astfel de reţele a vorbit şi premierul belgian Alexander De Croo, însă nici acesta nu a dat detalii. Publicaţii din Republica Cehă care au relatat despre această presupusă reţea afirmă, făcând referire la surse neprecizate din serviciile de informaţii cehe, că ar fi vorba despre eurodeputaţi din Germania, Franţa, Polonia, Olanda, Belgia şi Ungaria care ar fi încasat prin intermediul website-ului "Vocea Europei" (Voice of Europe) sume de bani provenite din Rusia. Şi grupul liberal Renew a cerut o dezbatere pe acest subiect care să se desfăşoare la reuniunea plenară a Parlamentului European din aprilie. Letona Zdanoka, primul caz cunoscut O astfel de dezbatere a avut loc şi în februarie, după ce o eurodeputată letonă, Tatiana Zdanoka, în vârstă de 73 de ani, a fost acuzată de un website rus anti-Kremlin stabilit în Letonia, The Insider, că a colaborat cu serviciul rus de informaţii externe FSB. Acel website, care şi-a formulat acuzaţia după ce a consultat e-mailuri despre care susţine că le-a obţinut printr-o "investigaţie jurnalistică", evidenţiază că Zdanoka a apărat deschis poziţiile Moscovei şi a urmărit să creeze o atmosferă favorabilă Rusiei în statele baltice. Eurodeputata letonă este în prezent anchetată penal în ţara sa pentru o presupusă colaborare cu serviciile secrete ruse, caz descris de Kremlin ca făcând parte dintr-o vânătoare de vrăjitoare anti-rusească, comparabilă cu "macartismul" anilor '50 în SUA, când persoanele bănuite de legături cu fosta Uniune Sovietică erau persecutate.

Putin vrea reintroducerea pedepsei cu moartea (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea reintroducerea pedepsei cu moartea

Putin vrea reintroducerea pedepsei cu moartea. Președintele rus nu a vorbit direct despre asta, dar mai mulţi membri de rang înalt al regimului Vladimir Putin au cerut ridicarea moratoriului privind pedeapsa cu moartea pentru "terorişti", după atacul sângeros comis vineri la o sală de concerte de la periferia Moscovei. Putin vrea reintroducerea pedepsei cu moartea "Astăzi, mulţi oameni se întreabă despre pedeapsa cu moartea (...) se va lua o decizie care va răspunde aşteptărilor societăţii noastre", a declarat Vladimir Vassiliev, şeful grupului parlamentar al partidului de guvernământ Rusia Unită, referitor la ridicarea moratoriului în vigoare din 1996. Citește și: Cine este fiica lui Piedone Popescu, pe care acesta ar fi vrut-o europarlamentar: a fost secretară, până a ajuns bugetară la Sectorul 4. Soțul, sărac, dar cu ceasuri de zeci de mii de euro Un alt lider parlamentar, Iuri Afonin, responsabil cu problemele de securitate, a afirmat la rândul său: "Când vorbim despre terorism, despre uciderea de oameni, trebuie să restabilim pedeapsa cu moartea în dreptul penal". Serghei Mironov, membru al partidului pro-Kremlin "Rusia Corectă", a cerut, de asemenea, "introducerea pedepsei cu moartea pentru persoanele care comit acte teroriste". Ce înțelege Rusia prin "terorism" În afară de grupările jihadiste precum Statul Islamic (SI), care a revendicat atacul de vineri de la sala de concerte Crocus City Hall, soldat cu cel puţin 133 de morţi, Rusia consideră că o serie de opozanţi şi de lideri ucraineni sunt "extremişti" şi "terorişti". În martie, Moscova a adăugat, de asemenea, "mişcarea internaţională LGBT" pe lista organizaţiilor teroriste întocmită de serviciile financiare ruseşti. Rusia nu a făcut până în prezent nicio referire cu privire la legătura dintre jihadişti şi masacrul de vineri, în pofida faptului că gruparea Statul Islamic a revendicat atacul. Kremlinul vrea să arunce vina pe Ucraina pentru masacru Serviciile de securitate ruse şi Vladimir Putin au spus însă că atacatorii ar avea o legătură cu Ucraina, fără însă a oferi detalii sau dovezi în acest sens. Dmitri Medvedev, fost preşedinte al Rusiei, în prezent numărul doi în Consiliul de Securitate rus, a ameninţat vineri că Rusia îi va "distruge" pe liderii ucraineni dacă aceştia sunt responsabili de atacul asupra sălii de concerte. "Dacă se stabileşte că este vorba de terorişti ai regimului de la Kiev (...) toţi trebuie găsiţi şi distruşi fără milă ca terorişti. Inclusiv liderii statului care au comis o asemenea atrocitate", a declarat Medvedev pe Telegram.

Petrolul rusesc, refuzat de rafinăriile indiene (sursa: VK/PAO Sovcomflot)
Internațional

Petrolul rusesc, refuzat de rafinăriile indiene

Petrolul rusesc, refuzat de rafinăriile indiene. Exporturile ruseşti de petrol care finanţează maşinăria de război a Kremlinului încetinesc în sfârşit. Rafinăriile din India - al doilea mare client al Moscovei după China, de la invadarea Ucrainei, în 2022 - nu vor mai accepta petroliere deţinute de compania rusă de stat Sovcomflot PJSC, din cauza riscului provocat de sancţiuni, potrivit Bloomberg. Petroliere rusești, fără țintă pe oceane Din octombrie, SUA au sporit sancţiuni asupra flotei de petroliere care transportă ţiţeiul rusesc. Multe petroliere nu mai sunt utilizate de atunci, iar cantităţi din ce în ce mai mari de ţiţei rusesc plutesc agale pe oceane, conform Kpler, companie de date maritime. Citește și: Cine este fiica lui Piedone Popescu, pe care acesta ar fi vrut-o europarlamentar: a fost secretară, până a ajuns bugetară la Sectorul 4. Soțul, sărac, dar cu ceasuri de zeci de mii de euro Împreună, aceste evoluţii vor duce gradual la un declin al veniturilor Rusiei din petrol, un obiectiv politic cheie ale Statelor Unite şi aliaţilor lor. În pofida sancţiunilor, Rusia a continuat să exporte cantităţi imense de petrol. Deşi în acest stadiu nu există aşteptări privind reduceri drastice ale aprovizionării, problema este cât de departe vor merge autorităţile occidentale cu strângerea şurubului, în condiţiile în care cotaţia barilului de ţiţei se îndreaptă spre 90 de dolari, iar preşedintele Joe Biden a început o campanie electorală în care alegătorii încă sunt afectaţi de inflaţie. Petrolul rusesc, refuzat de rafinăriile indiene "Sporesc presiunile asupra exporturilor ruseşti de petrol, în special către India. Suntem în stadiul în care fricţiunile legate de sancţiuni devin extrem de evidente", a apreciat Richard Bronze, director în cadrul companiei de consultanţă Energy Aspects Ltd. Datele Bloomberg arată că petrolierele ruseşti supuse sancţiunilor SUA nu mai efectuează transporturi. Kremlinul este afectat de decizia Indiei - un aliat comercial important în timpul războiului - de a evita petrolierele ruseşti. În acelaşi timp, Ucraina a început bombardarea rafinăriilor ruseşti, deşi decizia nu a fost bine primită. "Vedem cu siguranţă accentuarea presiunilor sancţiunilor SUA atât asupra exporturilor cât şi asupra ţiţeiului rusesc, într-un moment în care SUA nu reuşesc să trimită mai mult ajutor Ucrainei şi Rusia pare să câştige teren pe front", susţine Greg Brew, analist la Eurasia Group în New York. "Flota din umbră" a Rusiei, 600 de vapoare Compania de stat Sovcomflot a transportat anul trecut aproximativ o cincime din totalul livrărilor de ţiţei rusesc. Cifra părea să scadă chiar înainte ca rafinăriile din India să anunţe că nu mai acceptă petrolierele. "Ne aşteptăm ca cei care cumpără petrol să fie mai puţin dispuşi să facă afaceri cu Sovcomflot decât în trecut", a declarat un purtător de cuvânt al Trezoreriei SUA, adăugând că măsurile nu ar trebui să afecteze piaţa petrolului deoarece Rusia va menţine discounturile la vânzarea ţiţeiului. Oficialii Sovcomflot au admis săptămâna aceasta că operaţiunile companiei sunt afectate de sancţiuni. "Vizarea Sovcomflot reprezintă o înăsprire semnificativă a sancţiunilor SUA contra Rusiei. Nu va rezolva problema eludării dar va majora costurile de transport şi discounturile la vânzarea ţiţeiului rusesc", a apreciat Janis Kluge, de la German Institute for International and Security Affairs în Berlin. Chiar şi aşa, Rusia încă poate apela la aşa numită "flotă din umbră", înfiinţată imediat după invazia din 2022, cu vapoare mai vechi fără asigurare adecvată şi acţionariat neclar. După unele estimări, există 600 astfel de nave. Costurile de livrare pentru petrolul rusesc sunt imense. Costă aproximativ 14,50 dolari pe baril să livreze încărcătura din Marea Baltică spre China, conform datelor Argus Media. Mai mult de jumătate din sumă este generată de sancţiuni.

Câțiva români luptă pe teritoriul Rusiei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Câțiva români luptă pe teritoriul Rusiei

Câțiva români luptă pe teritoriul Rusiei. După două săptămâni de tăcere și temeri că au căzut în luptă, a apărut informația că doi dintre românii care luptă în Ucraina, ieșeni, se află în Rusia. Câțiva români luptă pe teritoriul Rusiei Nu au fost capturați, ci luptă cot la cot cu soldați voluntari ruși din armata Ucrainei, împotriva armatei ruse, dar pe teritoriul Federației Ruse. Citește și: Procurorul din Caracal care i-a ținut pe polițiști în fața porții ucigașului Alexandrei Măceșanu scapă cu o sancțiune ridicolă. El are salariu uriaș, dar a dat statul în judecată pentru mai mult Se știe că teritoriul Federației Ruse a fost atacat în urmă cu o săptămână în regiunile Belgorod și Kursk, iar Ministerul Apărării din Rusia precizase la un moment dat că au fost respinse acele incursiuni armate. Numai că ieșenii au spus marți că înaintează în teritoriul rusesc în fiecare zi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Putin are un nou mandat prezidențial (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin are un nou mandat prezidențial

Putin are un nou mandat preziențial. Vladimir Putin a câştigat alegerile prezidenţiale din Rusia cu 87% din voturi, potrivit unui exit-poll. Putin are un nou mandat prezidențial Un alt exit-poll, realizat de Centrul rus pentru cercetarea opiniei publice (VCIOM), avansează cifre identice: o victorie cu 87,8%. Citește și: Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, acuzatul așteaptă din 2021. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023, dar nu s-a schimbat nimic Iulia Navalnaia a declarat că a scris numele de familie al soţului ei defunct, Aleksei Navalnîi, pe buletinul de vot pentru alegerile prezidenţiale din Rusia, după ce a făcut apel la simpatizanţii opoziţiei să procedeze la fel pentru a protesta împotriva lui Vladimir Putin. "Bineînţeles, am scris numele pentru că este imposibil ca la o lună înainte de alegeri, principalul opozant al lui Putin, deja încarcerat, să fie ucis", a declarat ea presei după ce a votat la ambasada rusă din Berlin. La intrarea sa, susţinătorii ei au scandat "Iulia, Iulia, suntem alături de tine". Casa Albă: alegeri nici libere, nici corecte Potrivit Comisiei electorale ruse, liderul de la Kremlin a obţinut 87,97% din voturi după numărarea a 24% dintre buletinele de vot. Imediat au urmat mai multe reacţii la nivel internaţional. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Putin este "beat de putere" şi "vrea să conducă etern". El a estimat într-un mesaj pe reţelele sociale că alegerile prezidenţiale din Rusia "nu au nicio legitimitate". Casa Albă a transmis la rândul ei că alegerile ruse "în mod evident nu au fost nici libere, nici corecte", dat fiind modul în care Putin şi-a încarcerat oponenţii şi i-a împiedicat pe alţii să candideze.

Putin a confiscat și Crucea Roșie (sursa: vsquare.org)
Internațional

Putin a confiscat și Crucea Roșie

Putin a confiscat și Crucea Roșie. Filiala din Rusia, implicată în mașina de război a Kremlinului: participă la taberele militare pentru copii, unde minori de opt ani sunt învațați să mânuiască armele. Colaborează, de asemenea, cu organizații aflate pe lista sancțiunilor internaționale, acuzate de răpirea copiilor ucraineni. Citește și: Hainele chinezești suspectate că sunt produse prin muncă forțată, aproape să fie interzise în Europa. Principalul vizat, gigantul de fast fashion Shein Președintele filialei ruse, Pavel Savchuk, este un propagandist al lui Putin. Deși până în 2024 a fost membru al ONF, organizație aflată pe lista sancțiunilor internaționale, Savchuk a fost ales în 2022, membru în consiliul de conducere al Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilunii Roșii (IFRC). Putin a confiscat și Crucea Roșie O serie de documente scurse de la Kremlin și obținute de publicația estonă Delfi arată cum Kremlinul dorește să transforme Crucea Roșie Rusă (CRR) în mașină de propagandă. Potrivit documentelor interne ale Kremlinului, președintele rus vrea să înlăture Comitetul Internațional al Crucii Roșii din teritoriile ocupate din Ucraina. Putin a ordonat ca, pe teritoriile ocupate, să se înființeze noi organizații-marionete, sub egida Crucii Roșii Ruse. Kremlinul a alocat deja Crucii Roșii Ruse 6,7 milioane de euro din bugetul de stat al Rusiei pentru 2024. Fondurile sunt destinate înființării a patru noi filiale regionale și a 62 de filiale locale în Donbas și zonele pe care Kremlinul le numește "teritorii eliberate". Conform principiilor de bază ale organizației internaționale a Crucii Roșii, filialele naționale au voie să opereze în altă țară doar cu permisiunea țării respective. Crucea Roșie a Ucrainei nu a dat o astfel de permisiune. În plus, în zonele de conflict, doar Comitetul Internațional al Crucii Roșii are voie să opereze. Potrivit documentelor, Crucea Roșie Rusă a primit bani și dintr-un buget ascuns, de miliarde de dolari, pentru a sprijini poziția lui Vladimir Putin înaintea alegerilor prezidențiale. Șeful Crucii Roșii ruse, membru al Frontului Popular Panrus Șeful CRR este Pavel Savchuk. În iunie 2022, acesta a fost ales în consiliul de conducere al Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilunii Roșii (IFRC). După câteva luni, în decembrie, 2022, Savchuk a participat la câteva evenimente publice și a acordat diplome unor fabrici rusești care produc rachete și arme folosite în războiul din Ucraina. De asemenea, până în februarie 2024, apărea ca membru activ al organizației de propagandă a Kremlinului, Frontul Popular Panrus (ONF). ONF, fondat de Putin în 2011, se află pe lista sancțiunilor internaționale pentru sprijinirea războiului rus din Ucraina. Unul dintre liderii grupării, Marija Lvova-Belova, a fost acuzată de răpirea copiilor ucraineni din teritoriile ocupate și "integrarea" acestora în Rusia. În 2023, Curtea Penală Internațională de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele ei. Într-o declarație scrisă, reprezentanții IFRC au recunoscut că sunt conștienți de rolul lui Savchuk în cadrul ONF, dar că, potrivit spuselor acestuia, nu mai e membru ONF din martie 2022. Însă numele lui Savchuk a fost eliminat de pe site-ul ONF abia în februarie 2024, după ce jurnaliștii au chestionat IFRC în legătură cu statutul acestuia. Parteneriat cu o organizație sancționată de SUA În ianuarie, 2024, Savchuk a semnat un acord între Crucea Roșie Rusă și Artek, o tabără de copii din Crimeea. Site-urile ambelor organizații se laudă cu fotografii cu Savchuk și directorul Artek, Konstantin Fedorenko, semnând contractul. Potrivit acordului, este "un pas important în consolidarea cooperării în educația tinerilor" și "deblocarea potențialului viitorilor lideri și cetățeni ai unei societăți responsabile". Doar că Artek, deținută de statul rus, a fost acuzată încă de anul trecut, la nivel internațional, că a răpit copiii deportați din teritoriile ocupate ale Ucrainei. Atât tabăra Artek, cât și directorul acesteia, se află, din august 2023, pe lista sancțiunilor Departamentului de Stat al SUA. Conform declarațiilor oficialilor americani "Artek este o «tabără de vară» deținută de Guvernul Rusiei, situată în Crimeea ocupată de Rusia, care a preluat copii ucraineni care au fost ulterior plasați în programe extinse de reeducare «patriotică» și au fost împiedicați să se întoarcă la familiile lor". Copii învățați să mânuie arme Kremlinul folosește din ce în ce mai mult copiii în scopurile sale militare. Potrivit scurgerii de informații, filiera rusă a Crucii Roșii a fost implicată de mai multe ori în organizarea taberelor de antrenament "militar-patriotice" pentru copii. În documentele de la Kremlin există fotografii cu personalul Crucii Roșii Ruse la evenimentele de pregătire militară pentru tinerii ruși, unde copiii de până la opt ani sunt învățați să folosească arme de foc sau cuțite. De exemplu, în tabăra Spetsnaz din orașul Khanti-Mansiysk, copiii sunt întâmpinați de bărbați înarmați și exersează lupta corp la corp, abilitățile cu cuțitul și mânuirea puștilor Kalașnikov. Membrii ai Crucii Roșii Ruse se pozează împreună cu copii în uniforme militare. La un eveniment similar, organizat la Moscova, în februarie, veteranii armatei oferă pregătire militară copiilor mici îmbrăcați în costume de camuflaj. Copiii pozează cu personalul Crucii Roșii și cu puști Kalashnikov. Crucea Roșie internațională investighează Într-o declarație recentă, Federația Internațională a Crucii Roșii a afirmat că ia în serios toate informațiile apărute în presă și că va urma o investigație pe plan intern. În Suedia, țară care se numără printre cei mai mari donatori ai Crucii Roșii, reprezentanții organizației au afirmat că vor cerceta lucrurile și își vor asuma responsabilitatea. Ministerul de Externe al Suediei a declarat că așteaptă o acțiune fermă și rapidă a IFRC, inclusiv suspendarea sau excluderea Crucii Roșii Ruse din IFRC.

Ce secrete au aflat rușii interceptând convorbirile unui general german, Ingo Gerhartz Foto: Facebook
Eveniment

Ce secrete au aflat rușii interceptând convorbirile general german

Ce secrete au aflat rușii interceptând convorbirile necriptate ale unui general german, Ingo Gerhartz: el a spus că britanicii au oameni în Ucraina, iar Franța transportă rachete ascunse în Audi Q7. Ingo Gerhartz se pare că se afla în Singapore când a fost interceptat. El a folosit un telefon necriptat, iar discuția a fost purtată folosind un banal soft, Webex. Citește și: Parchetul European investighează subvențiile pentru stuf, dirijate către firmele baronului PSD Paul Stănescu. Șeful APIA, demis de ministrul PSD al Agriculturii pentru că tăiase subvențiile O propagandistă rusă, Margarita Simonian, a publicat sâmbătă înregistrarea unei discuții între înalți ofițeri germani care plănuiesc să lovească Crimeea. Gerhartz, șeful departamentului de operațiuni și exerciții a aviației militare germane, Luftwaffe, a ținut o teleconferință de 38 de minute pe 19 februarie, în Singapore. El a început conferința declarând că „nimeni nu știe de ce cancelarul federal blochează trimiterea rachetelor - acest lucru dă naștere la tot felul de zvonuri aberante", relatează The Times. Ce secrete au aflat rușii interceptând convorbirile unui general german Ce informații secrete a mai dezvăluit generalul german: Vorbind despre metodele de a rachetelor Taurus: „Dacă suntem întrebați despre metodele de livrare. Știu cum fac britanicii acest lucru. Le transportă întotdeauna în vehicule blindate Ridgeback. Au mai multe persoane la sol” Gerhartz a explicat cum francezii "trimit [Audi] Q7-uri încărcate cu rachete Scalp în Ucraina". Generalul Luftwaffe a declarat că Marea Britanie a echipat avioanele ucrainene cu Storm Shadows și ar putea ajuta la transferul de rachete Taurus către Ucraina. Un alt general care a participat la videoconferință a spus că ucrainenii ar urma să fie antrenați în Ucraina să folosească rachete Taurus, iar apoi să fie preluați de britanici, pentru ca Germania să nu fie implicată. Germania deține aproximativ 600 de rachete Taurus și ia în considerare trimiterea a 100 de rachete în Ucraina, în două loturi de câte 50, pentru a se asigura că rachetele "nu vor schimba cursul ostilităților", a mai arătat Gerhartz. Generalii germani au apreciat că 10-20 de rachete Taurus ar putea trece de defensiva rusă și ar distruge podul Kerci, din Crimeea. Gerhartz a spus că informațiile privind țintele care ar putea fi lovite ar putea fi livrate prin intermediul producătorului rachetelor, pentru ca statul german să nu pară a fi implicat. Informațiile furnizate de el ar putea ajuta Rusia să localizeze și să distrugă transporturile de armament spre Ucraina. Rachete Taurus Foto: Facebook Recent, un fost ministru britanic al Apărării, Ben Wallace, l-a criticat dur pe cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, spunând că „în ceea ce privește securitatea Europei, el este omul nepotrivit, la locul de muncă nepotrivit și la momentul nepotrivit".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră