miercuri 19 august
Login Contact
DeFapt.ro

rusia

2587 articole
Internațional

Fregată germană în Baltică, survolată de un avion de luptă rusesc

Fregată germană, survolată de avion rusesc. Ministrul apărării din Germania, Boris Pistorius, a anunțat miercuri în fața Bundestagului că un avion de vânătoare rusesc a survolat recent o fregată germană în Marea Baltică. Oficialul a descris incidentul drept „o nouă provocare din partea Moscovei”. Fregată germană, survolată de avion rusesc Pistorius a precizat că, în ultima perioadă, „drone și avioane de vânătoare rusești au pătruns adânc în spațiul aerian al Poloniei și Estoniei și au survolat o fregată germană”, fără a menționa data exactă a incidentului. Citește și: EXCLUSIV Incident grav în sediul MApN (România, NATO): o pană uriașă de curent, rezolvată în zece zile Președintele rus Vladimir Putin „vrea să provoace statele NATO și să exploateze presupuse puncte slabe ale alianței”, a avertizat Pistorius, subliniind că răspunsul aliaților trebuie să fie „ferm, unit, dar reținut”. De cealaltă parte, Kremlinul a calificat acuzațiile drept „isterie europeană”. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a susținut că ele sunt „nefondate și nesusținute de probe”. Drone rusești doborâte în Polonia În urmă cu două săptămâni, aproximativ 20 de drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei. Unele dintre acestea au fost doborâte de avioane F-16 și F-35 ale NATO. Autoritățile poloneze și alți oficiali occidentali au catalogat incidentul drept o provocare deliberată a Moscovei. Rusia a negat acuzațiile, susținând că dronele vizau ținte din Ucraina și că raza lor de acțiune era limitată la 700 km, ceea ce nu ar fi permis pătrunderea intenționată în spațiul polonez. Tensiuni și în spațiul aerian al Estoniei La scurt timp după acel incident, trei avioane rusești MiG-31 au intrat în spațiul aerian estonian, conform NATO și guvernului de la Tallinn. Oficialii au numit situația „o provocare fără precedent”. Rusia a negat din nou, afirmând că aeronavele se îndreptau către Kaliningrad pe un culoar internațional și nu au pătruns în spațiul aerian estonian. Alertă și în Danemarca Tensiunile din regiune au fost amplificate și de alte incidente. Luni, Danemarca a închis temporar aeroportul din Copenhaga din cauza apariției unor drone de origine necunoscută.

Fregată germană în Baltică, survolată de un avion de luptă rusesc
Rusia își testează tehnicile dure de dezinformare în Republica Moldova, potrivit experților internaționali
Internațional

Rusia își testează tehnicile dure de dezinformare în Republica Moldova, potrivit experților internaționali

Republica Moldova, dezinformări rusești înaintea alegerilor. Înaintea alegerilor parlamentare de duminică, 28 septembrie, Republica Moldova se confruntă cu o avalanșă de videoclipuri trucate cu inteligență artificială și acuzații false la adresa președintei Maia Sandu. Potrivit AFP, citând analiști, țara a devenit un teren de antrenament pentru strategii de dezinformare folosite de Moscova în războiul său informațional împotriva Europei. Miza scrutinului: Europa sau Rusia Alegerile sunt considerate cruciale pentru direcția viitoare a țării: aprofundarea integrării europene sau revenirea în orbita Moscovei. Citește și: EXCLUSIV Incident grav în sediul MApN (România, NATO): o pană uriașă de curent, rezolvată în zece zile Sondajele arată că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Maia Sandu, rămâne favorit, însă confruntarea electorală este dificilă. Republica Moldova, dezinformări rusești înaintea alegerilor Maia Sandu a denunțat un „amestec fără precedent” al Rusiei, prin finanțări masive destinate cumpărării de voturi și manipulării electoratului. Printre instrumentele folosite se numără videoclipuri „deepfake”, precum cel realizat cu Luma AI, care o prezenta pe președintă cântând rap în limba rusă. Operațiunea Overlord: rețele secrete de propagandă Campania de dezinformare, numită Operațiunea Overlord sau Matrioșka, include răspândirea de conținut fals pe Telegram, TikTok și X. AFP și comunitatea Antibot4Navalny au documentat rețele coordonate care promovează acuzații inventate – de la fraude electorale până la planuri de război. BBC și Ziarul de Gardă au dezvăluit legături între aceste rețele și politicianul pro-rus fugar Ilan Șor. Anchetele arată că cetățeni moldoveni au fost plătiți pentru a răspândi propagandă, iar grupuri secrete pe Telegram au coordonat campanii anti-UE. Mulți activiști au fost instruiți online și transformați în trolli plătiți de Rusia. Experți: Moldova, laborator pentru dezinformarea Kremlinului Cercetătorul Nicolae Țîbrigan de la Academia Română consideră că Moldova a devenit un „teren de antrenament” pentru războiul informațional rusesc. Profesorul Corneliu Bjola de la Oxford atrage atenția că obiectivul real este erodarea încrederii în procesul democratic, nu doar influențarea unor voturi. Un purtător de cuvânt al Meta, compania care deține Facebook, a precizat că monitorizează constant situația și a anunțat că „marea majoritate a activității neautentice” identificată în aceste rapoarte a fost deja perturbată.

Ungaria va continua să importe petrol rusesc, în ciuda cererii lui Trump. Budapesta invocă geografia
Internațional

Ungaria va continua să importe petrol rusesc, în ciuda cererii lui Trump. Budapesta invocă geografia

Ungaria nu renunță la petrolul rusesc. Ungaria nu va înceta să cumpere petrol din Rusia, chiar dacă președintele american Donald Trump, un aliat apropiat al premierului Viktor Orban, va solicita acest lucru. Ungaria nu renunță la petrolul rusesc Declarația a fost făcută marți seară de ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, care a invocat constrângerile geografice ale unei țări fără ieșire la mare. Citește și: ANALIZĂ Trei luni de guvernare Bolojan: PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli. Partidul lui Grindeanu, tot mai agresiv cu premierul Donald Trump a declarat la Națiunile Unite, după întâlnirea cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski, că ar putea folosi relația sa bună cu Viktor Orban pentru a-i cere să oprească achizițiile de țiței rusesc. Cu toate acestea, șeful diplomației de la Budapesta a respins clar această posibilitate. Dependența energetică a Ungariei „Ar fi minunat dacă am avea acces la mare, am putea construi o rafinărie sau un terminal GNL pe coastă și am putea accesa întreaga piață globală. Dar nu este cazul”, a spus Szijjarto într-un interviu acordat ATV. Oficialul a subliniat că, din cauza lipsei unei alternative viabile, Ungaria nu poate renunța la petrolul rusesc. Poziția ambiguă a lui Orban între Moscova și Washington Comentariile lui Szijjarto reflectă dilema Ungariei, în timp ce premierul Viktor Orban încearcă să mențină legături apropiate atât cu Donald Trump, cât și cu Vladimir Putin. Uniunea Europeană a întâmpinat dificultăți în a impune sancțiuni mai stricte din cauza opoziției exprimate de Budapesta și Bratislava. Bruxelles analizează sancțiuni suplimentare Potrivit Bloomberg, Comisia Europeană analizează noi măsuri care să vizeze importurile de petrol prin conducta Drujba, ce aprovizionează Ungaria și Slovacia. Cele două state au blocat anterior restricții suplimentare, susținând că acestea ar pune în pericol securitatea lor energetică. Critici privind lipsa de diversificare Criticii acuză guvernul Orban că și-a dublat achizițiile de petrol și gaze naturale rusești după invazia din 2022 și că a evitat alternativele prin Croația pe motiv de costuri ridicate și capacitate insuficientă. În mod similar, Slovacia a cerut existența unor alternative clare înainte de a elimina treptat energia rusească. Scutiri temporare și noi sancțiuni UE Atât Ungaria, cât și Slovacia beneficiază în prezent de scutiri temporare de la sancțiunile europene asupra petrolului rusesc transportat prin conducte. Între timp, Uniunea Europeană pregătește cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni, care ar putea include și măsuri împotriva companiilor din India și China ce facilitează comerțul petrolier al Rusiei.

TVA va crește la 22% pentru a putea finanța războiul din Ucraina, potrivit unui proiect al Finanțelor de la Moscova
Internațional

TVA va crește la 22% pentru a putea finanța războiul din Ucraina, potrivit unui proiect al Finanțelor de la Moscova

Rusia majorează TVA pentru finanțarea războiului. Ministerul de Finanțe de la Moscova a anunțat miercuri că intenționează să majoreze taxa pe valoarea adăugată (TVA) de la 20% la 22% începând de anul viitor. Măsura are ca scop acoperirea cheltuielilor militare generate de războiul din Ucraina, aflat în al patrulea an. Rusia majorează TVA pentru finanțarea războiului Președintele Vladimir Putin a semnalat săptămâna trecută că este favorabil unor majorări de taxe pentru a asigura finanțarea statului pe timp de război. Citește și: ANALIZĂ Trei luni de guvernare Bolojan: PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli. Partidul lui Grindeanu, tot mai agresiv cu premierul El a amintit că Statele Unite au adoptat măsuri similare, crescând impozitele pentru cetățenii bogați în timpul războaielor din Coreea și Vietnam. Fonduri pentru apărare și securitate Potrivit ministerului, TVA-ul mai ridicat ar fi orientat în special spre apărare și securitate. În paralel, sunt luate în calcul și alte taxe suplimentare, inclusiv asupra companiilor din domeniul jocurilor de noroc. Obiectivele noului buget „Prioritatea strategică este de a asigura sprijin financiar pentru necesitățile de apărare și securitate ale țării și pentru asistența socială a familiilor celor care participă la operațiunea militară specială”, se arată într-un comunicat al ministerului. Autoritățile de la Moscova susțin că resursele suplimentare vor permite echiparea armatei cu arme și echipamente, plata salariilor militarilor, sprijinul pentru familiile acestora și modernizarea industriei de apărare. Ministerul de Finanțe afirmă că proiectul de buget al Rusiei pentru 2026 va fi „echilibrat și sustenabil”, în pofida presiunilor economice generate de conflict.

Alegerile din Republica Moldova, atacate iar de Moscova: Peskov minte că rusofilii vor fi împiedicați să voteze
Internațional

Alegerile din Republica Moldova, atacate iar de Moscova: Peskov minte că rusofilii vor fi împiedicați să voteze

Kremlinul atacă alegerile din Republica Moldova. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că se teme ca cetățenii Republicii Moldova care nu sunt de acord cu politica președintei Maia Sandu să nu își poată exprima liber opțiunea la alegerile din 28 septembrie. Kremlinul atacă alegerile din Republica Moldova Oficialul rus a susținut că doar alegătorii pro-occidentali vor avea posibilitatea de a vota, în timp ce cetățenii care pledează pentru relații apropiate cu Rusia ar fi împiedicați să-și folosească votul. Citește și: ANALIZĂ Trei luni de guvernare Bolojan: PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli. Partidul lui Grindeanu, tot mai agresiv cu premierul „Știm că acea parte a populației care susține cursul pro-occidental de dezvoltare a țării va avea posibilitatea să se exprime la alegeri și să își folosească votul. Totodată, știm că acea parte a populației care susține dezvoltarea unor relații bune, inclusiv cu țara noastră, în mare parte nu va avea dreptul să-și folosească votul... Este vorba despre nemulțumirea unei părți mari a populației Republicii Moldova”, a spus Peskov. Kremlinul contestă linia pro-europeană a Maiei Sandu Potrivit lui Peskov, politica de distanțare totală față de Rusia, promovată de Maia Sandu, este respinsă de o parte considerabilă a societății moldovenești. El a avertizat că scrutinul ar trebui să dovedească corectitudine și lipsa presiunilor asupra opoziției. Realitatea de la Chișinău Kremlinul prezintă aceste declarații drept expresia nemulțumirii populare, nu o tentativă de ingerință externă, și susține că există riscul unor abuzuri ale autorităților moldovene. În fapt, niciun cetățean al Republicii Moldova nu va fi împiedicat să voteze. Autoritățile au arestat mai multe persoane implicate în acțiuni de destabilizare a alegerilor de duminică.

Kremlinul respinge ideea lui Trump că Ucraina și-ar putea recupera teritoriile
Internațional

Kremlinul respinge ideea lui Trump că Ucraina și-ar putea recupera teritoriile

Rusia respinge declarațiile lui Donald Trump. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că războiul nu este lipsit de obiective, ci a izbucnit din cauza refuzului Statelor Unite și al Uniunii Europene de a lua în considerare preocupările Rusiei legate de securitate. Rusia respinge declarațiile lui Donald Trump Peskov a afirmat că războiul are „ținte clare” și că este imposibil ca Ucraina să recupereze teritorii. Citește și: ANALIZĂ Trei luni de guvernare Bolojan: PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli. Partidul lui Grindeanu, tot mai agresiv cu premierul Kremlinul respinge categoric posibilitatea ca NATO să trimită trupe ca garanție de securitate pentru Ucraina. Trump critică Rusia și promite șanse pentru Ucraina Președintele american Donald Trump, aflat la New York pentru Adunarea Generală a ONU, a spus marți că forțele ruse „luptă fără țintă de trei ani și jumătate”. Totodată, acesta a subliniat că Ucraina ar putea recupera toate teritoriile ocupate, în contextul „problemelor economice mari” cu care se confruntă Moscova. „După ce am văzut problemele economice pe care războiul le cauzează Rusiei, cred că Ucraina, cu sprijinul Uniunii Europene, este într-o poziţie de a lupta și RECÂȘTIGA întreaga Ucraină în forma sa inițială”, a transmis Trump pe platforma Truth Social. Schimbări de poziție în discursul liderului american Declarațiile lui Trump vin după ce, anterior, acesta sugerase că Ucraina ar putea lua în calcul cedarea unor teritorii pentru a ajunge la pace cu Moscova. Această afirmație a stârnit îngrijorări la Kiev și a fost respinsă ferm de autoritățile ucrainene. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reafirmat că Ucraina nu va ceda niciun teritoriu Rusiei, subliniind că singura cale acceptabilă este recuperarea completă a zonelor ocupate.

BREAKING Trump: Ucraina poate câștiga și recupera toate teritoriile de la ruși. Vom furniza NATO arme pentru ca NATO să facă ce vrea cu ele
Internațional

BREAKING Trump: Ucraina poate câștiga și recupera toate teritoriile de la ruși. Vom furniza NATO arme pentru ca NATO să facă ce vrea cu ele

Trump spune că Ucraina poate câștiga războiul cu Rusia, ba chiar că-și poate recupera toate teritoriile ocupate de forțele Moscovei. Citește și: Primarii din Botoșani au învățat de la magistrați: dau statul în judecată pentru salarii mai mari Mai mult, președintele american susține că Rusia este într-o poziție economică foarte slabă și că SUA vor continua să furnizeze arme NATO iar Alianța poate face ce vrea cu acestea. Adică să le folosească împotriva Rusiei. Trump spune că Ucraina poate câștiga "După ce m-am informat și am înțeles pe deplin situația militară și economică dintre Ucraina și Rusia și, după ce am văzut dificultățile economice pe care le provoacă Rusiei, cred că Ucraina, cu sprijinul Uniunii Europene, se află în poziția de a lupta și de a RECÂȘTIGA toată Ucraina în forma ei inițială. Cu timp, răbdare și sprijinul financiar al Europei și, în special, al NATO, restabilirea granițelor originale de la care a pornit acest război este cu siguranță o opțiune. De ce nu? Rusia duce de trei ani și jumătate un război fără un scop clar, un război pe care o putere militară reală ar fi trebuit să-l câștige în mai puțin de o săptămână. Asta nu e menită să o scuze pe Rusia. Dimpotrivă, o face să pară foarte mult un „tigru de hârtie”. Când oamenii care trăiesc în Moscova și în toate marile orașe, târguri și districte din întreaga Rusie vor afla ce se întâmplă cu adevărat în acest război — faptul că le este aproape imposibil să obțină benzină din cauza cozilor lungi care se formează, și toate celelalte lucruri care se petrec în economia lor de război, unde cea mai mare parte a banilor lor se cheltuie pe luptele împotriva Ucrainei, care are un mare spirit și devine tot mai puternică — Ucraina ar putea să-și recupereze țara în forma ei inițială și, cine știe, poate chiar să meargă mai departe! Putin și Rusia se află într-o mare criză economică, iar acesta este momentul ca Ucraina să acționeze. Oricum, le doresc bine ambelor țări. Vom continua să furnizăm arme NATO, pentru ca NATO să facă cu ele ceea ce consideră potrivit. Mult noroc tuturor!", a scris Trump marți pe Truth Social. Postarea lui Donald Trump pe Truth Social (sursa: Truth Social)

Moscova, atac grav la Chișinău: SVR susține că UE vrea să ocupe militar Republica Moldova
Internațional

Moscova, atac grav la Chișinău: SVR susține că UE vrea să ocupe militar Republica Moldova

Moscova, atac la adresa Republicii Moldova. Într-un comunicat oficial publicat pe 23 septembrie 2025, SVR, Serviciul de Informații Externe de la Moscova, acuză Uniunea Europeană că ar pregăti o intervenție militară pe teritoriul moldovenesc. Moscova, atac la adresa Republicii Moldova Potrivit SVR, statele NATO ar concentra deja trupe în România, în apropierea graniței cu Republica Moldova, iar prime unități franceze și britanice ar fi ajuns în sudul Ucrainei. Citește și: BREAKING Prim-vicepreședinte PNL: „Deficitul real al României este astăzi de cca. 10% din PIB” Comunicatul vorbește chiar despre o posibilă „ocupare” a Moldovei după alegerile parlamentare din 28 septembrie. Comunicatul SVR Comunicatul SVR se intitulează „Europa se pregătește să ocupe Moldova”: „Biroul de presă al Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse anunță că, potrivit informațiilor primite de SVR, birocrații europeni de la Bruxelles sunt hotărâți să mențină Moldova pe linia politicii lor rusofobe. Acest lucru este planificat să fie făcut cu orice preț, până la introducerea de trupe și ocuparea efectivă a țării. În acest moment are loc concentrarea unităților forțelor armate ale statelor NATO în România, în apropierea granițelor Moldovei. Se pregătește un „desant” NATO în regiunea Odesa din Ucraina pentru intimidarea Transnistriei. Conform datelor existente, primul grup de militari profesioniști din Franța și Marea Britanie a sosit deja la Odesa. Un asemenea scenariu a fost repetat de mai multe ori în cadrul exercițiilor NATO din România și poate fi pus în aplicare după alegerile parlamentare din Moldova, programate pe 28 septembrie a.c. Funcționarii europeni se tem că falsificările grosolane ale rezultatelor votului, pregătite de Bruxelles și Chișinău, îi vor determina pe cetățenii moldoveni disperați să iasă în stradă pentru a-și apăra drepturile. Atunci, la solicitarea președintelui M. Sandu, forțele armate ale statelor europene ar urma să oblige populația Moldovei să accepte dictatura sub masca „eurodemocrației”. Bruxelles-ul nu intenționează să renunțe la planurile de ocupare a Moldovei nici în cazul în care evoluția situației imediat după alegeri nu va necesita o intervenție externă. Introducerea trupelor este planificată ceva mai târziu. Pentru a crea un pretext, este prevăzută organizarea de provocări armate împotriva Transnistriei și a trupelor rusești staționate în regiune. Ca termen posibil este luată în calcul perioada desfășurării alegerilor în Sovietul Suprem al RMN, pe 30 noiembrie a.c. Se pare că asemenea planuri ale regimurilor totalitar-liberale europene sunt dictate de dorința acestora de a-și demonstra „curajul și hotărârea” pe fondul blocajului în planurile de dislocare a trupelor „coaliției doritorilor” pe teritoriile controlate de regimul de la Kiev. Temându-se de o confruntare directă cu „marea Rusie”, europenii intenționează să se răzbune pe mica Moldovă. Autoafirmarea pe seama celor slabi a fost întotdeauna o parte inseparabilă a colonialismului european. Biroul de presă al SVR Rusia 23.09.2025"

Germania se pregătește pentru 1.000 de răniți pe zi în cazul unui război cu Rusia
Internațional

Germania se pregătește pentru 1.000 de răniți pe zi în cazul unui război cu Rusia

Germania, scenariu de conflict cu Rusia. Armata germană își face planuri pentru a trata aproximativ 1.000 de soldați răniți pe zi în cazul unui război între NATO și Rusia. Estimarea vine în contextul avertismentelor unor oficiali occidentali potrivit cărora Moscova ar putea fi capabilă să lanseze un atac începând cu 2029 – ipoteză respinsă categoric de Kremlin. Germania, scenariu de conflict cu Rusia Ralf Hoffmann, medicul-șef al Bundeswehr, a explicat pentru Reuters că numărul răniților ar depinde de intensitatea luptelor și de unitățile implicate. Citește și: Fabuloasa instituție de stat cu 12 șefi și 16 mașini cu șofer la 160 de angajați. Protocolul este 200.000 lei/lună, în medie „În mod realist, vorbim despre o cifră de aproximativ 1.000 de soldați răniți pe zi”, a declarat acesta. Lecții învățate din războiul din Ucraina În urma invaziei Rusiei în Ucraina, armatele europene și-au intensificat pregătirile, inclusiv în domeniul asistenței medicale militare. Germania își adaptează continuu sistemul sanitar militar pe baza experiențelor de pe frontul ucrainean. Hoffmann a subliniat că natura războiului s-a schimbat: majoritatea rănilor nu mai sunt provocate de arme ușoare, ci de drone și muniții ghidate, într-un conflict caracterizat prin utilizarea masivă a artileriei și a tehnologiei. Dronele și „zona mortală” de pe front Soldații ucraineni descriu un coridor de circa zece kilometri de-a lungul frontului ca pe o „zonă mortală” infestată de drone. Acestea pot identifica și neutraliza rapid țintele, îngreunând evacuarea răniților. „Ucrainenii adesea nu își pot evacua răniții suficient de rapid, întrucât dronele zumzăie deasupra lor peste tot”, a precizat Hoffmann, subliniind importanța pregătirii pentru stabilizarea pe termen lung a militarilor răniți direct pe linia frontului. Transport și evacuări medicale flexibile Medicul-șef german a atras atenția asupra nevoii unor opțiuni flexibile de transport pentru evacuarea răniților. Ucraina a utilizat trenuri spital, iar Germania are în vedere operaționalizarea unor trenuri și autobuze spital, precum și extinderea evacuărilor medicale aeriene. Extinderea serviciului medical militar german Serviciul medical al Bundeswehr numără în prezent aproximativ 15.000 de angajați și urmează să fie extins. Planurile includ și alocarea a circa 15.000 de paturi de spital din totalul celor aproximativ 440.000 disponibile în Germania, pentru a putea face față scenariilor viitoare de conflict.

Cotroceniul, nemulțumit de decizia lui Moșteanu în cazul dronelor rusești: CSAT va discuta cine hotărăște doborârea
Eveniment

Cotroceniul, nemulțumit de decizia lui Moșteanu în cazul dronelor rusești: CSAT va discuta cine hotărăște doborârea

CSAT va decide cine doboară dronele. Președintele Nicușor Dan a convocat joi o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), ce va avea loc la Palatul Cotroceni. Tema principală este securitatea spațiului aerian național, un subiect considerat prioritar în actualul context regional. Măsuri pentru protecția împotriva dronelor Potrivit Administrației Prezidențiale, pe ordinea de zi figurează stabilirea obiectivelor care necesită protecție împotriva amenințărilor reprezentate de sistemele de aeronave fără pilot la bord (drone). Citește și: Fabuloasa instituție de stat cu 12 șefi și 16 mașini cu șofer la 160 de angajați. Protocolul este 200.000 lei/lună, în medie De asemenea, vor fi discutate cerințele tehnice generale pentru echipamentele și sistemele destinate implementării acestor măsuri. CSAT va decide cine doboară dronele Un punct esențial al reuniunii vizează stabilirea persoanelor care au dreptul să ordone sau să aprobe măsuri împotriva aeronavelor și vehiculelor aeriene neautorizate. Pe 14 septembrie, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a scris pe Facebook că a hotărât cine ia decizia să se tragă în dronele neautorizate de pe cerul României: "Pe 4 iulie, la 10 zile după ce am devenit ministru, am semnat ordinul de ministru prin care am stabilit că aprobarea doborârii dronelor este dată de comandantul militar al operațiunii." Potrivit comunicatului CSAT, însă, decizia lui Moșteanu nu pare a fi una potrivită, de unde și rediscutarea subiectului în Consiliu. Proceduri pentru controlul spațiului aerian În cadrul ședinței se va stabili și procedura de informare privind măsurile întreprinse pentru controlul utilizării spațiului aerian național, astfel încât autoritățile să aibă un cadru unitar de acțiune. Pe lângă aceste puncte, CSAT va analiza și alte teme de actualitate legate de securitatea națională, în contextul noilor provocări de securitate la nivel european și global.

Medici ruși au torturat prizonieri ucraineni, dar și disidenți ruși, arată un raport al ONU
Internațional

Medici ruși au torturat prizonieri ucraineni, dar și disidenți ruși, arată un raport al ONU

Medici ruși au torturat prizonieri politici. Medici și membri ai personalului medical din Rusia au fost implicați în torturarea prizonierilor politici, potrivit unui raport prezentat luni la Geneva de Mariana Kațarova, raportoarea specială a ONU pentru drepturile omului în Federația Rusă. Medici ruși au torturat prizonieri politici Documentul a fost întocmit în baza mandatului acordat de Consiliul Drepturilor Omului al ONU. Citește și: Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială achitată de contribuabilii români „Din păcate, represiunea în Rusia se intensifică”, a declarat experta bulgară în timpul prezentării raportului. Kațarova a documentat cel puțin 50 de cazuri în care medici au fost implicați direct sau indirect în torturarea prizonierilor. Ea a relatat inclusiv cazul unui soldat ucrainean rănit, căruia i s-a făcut o operație corectă, dar abdomenul i-a fost marcat ulterior cu inscripția „Glorie Rusiei”. În alte situații, personal medical ar fi participat la tortura cu electroșocuri, oferind chiar instrucțiuni torționarilor. Medicii ar fi asistat și la bătăile repetate aplicate deținuților sau la tratamente psihiatrice forțate. Sistem de represiune bazat pe frică Potrivit raportoarei ONU, Rusia funcționează pe un sistem de stat bazat pe frică și pedeapsă. Prizonierii politici sunt persecutați, reduși la tăcere, supuși torturii și internați abuziv în clinici psihiatrice. „Mulți se află în închisoare nu pentru infracțiuni, ci pentru curaj”, a afirmat Kațarova, menționând că legile antiteroriste sunt utilizate tot mai des împotriva disidenților. Dimensiunea represiunii: sute de persoane arestate Între începutul anului 2024 și jumătatea anului 2025, cel puțin 912 persoane au fost incriminate din motive politice, dintre care 390 se află în prezent în arest, se arată în raport. O mare parte dintre acestea au fost arestate pentru proteste pașnice împotriva războiului din Ucraina. Rusia refuză să coopereze Ministerul de Externe de la Moscova a anunțat că Rusia nu a cooperat la anchetă, respingând acuzațiile înaintea sesiunii Consiliului Drepturilor Omului. În elaborarea raportului, Mariana Kațarova a discutat cu peste 200 de organizații ruse și internaționale pentru drepturile omului și a primit aproape 100 de rapoarte scrise. Consiliul Drepturilor Omului și mandatul său Consiliul Drepturilor Omului al ONU este format din 47 de state membre, alese pentru mandate de trei ani de către Adunarea Generală. Consiliul are puterea de a numi experți independenți care să monitorizeze și să raporteze asupra situației drepturilor omului în diferite țări sau regiuni.

Premierul Poloniei vrea consens în NATO pentru doborârea avioanelor rusești aflate în situații "neclare"
Internațional

Premierul Poloniei vrea consens în NATO pentru doborârea avioanelor rusești aflate în situații "neclare"

Tusk cere consens NATO împotriva Rusiei. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat luni că țara sa este pregătită să ia „orice decizie” privind doborârea unor ținte aeriene potențial periculoase, precum avioane sau drone rusești. Totuși, o astfel de măsură extremă ar fi luată doar în cazuri clare de încălcare a spațiului aerian polonez și numai cu sprijinul unanim al aliaților din NATO. Tusk cere consens NATO împotriva Rusiei „Vom lua decizia de a doborî obiecte în zbor atunci când acestea încalcă teritoriul nostru şi survolează Polonia, nu există absolut nicio discuţie despre aceasta”, a precizat premierul. Citește și: Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială achitată de contribuabilii români Șeful guvernului polonez a admis că un astfel de pas, precum doborârea unui avion de luptă rusesc, ar putea declanșa „o fază foarte acută a conflictului”. De aceea, decizia va fi luată doar în condițiile în care Polonia are garanția sprijinului total al aliaților. „Trebuie să fiu absolut sigur că toţi aliaţii vor trata această situaţie exact la fel ca noi”, a subliniat Tusk. Incidente recente cu drone și avioane rusești Declarațiile vin pe fondul înmulțirii incidentelor aeriene din regiune. În noaptea de 9 spre 10 septembrie, aproximativ 20 de drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei. Acestea au fost doborâte de avioane F-16 și F-35, cu rachete lansate de forțele poloneze și aliate. Rusia a negat că dronele ar fi fost trimise deliberat în afara Ucrainei, susținând că acestea au o rază de acțiune limitată și că sistemele de război electronic ucrainene le-ar fi deviat de pe traiectorie. Survolul platformei Petrobaltic și incidentul din Estonia Pe 13 septembrie, două avioane de vânătoare rusești au zburat la joasă altitudine deasupra platformei petroliere Petrobaltic, deținută de compania poloneză de stat Orlen, în Marea Baltică. În aceeași zi, trei avioane MiG-31 au intrat în spațiul aerian al Estoniei, într-un incident calificat de guvernul de la Tallinn drept o „provocare fără precedent”. Moscova a negat acuzațiile și a acuzat statele europene că exagerează pentru a alimenta conflictul din Ucraina. Replica la declarațiile președintelui ceh Petr Pavel Premierul polonez a răspuns astfel sugestiei președintelui Cehiei, Petr Pavel, care a afirmat că țările NATO ar trebui să doboare avioane rusești ce le-ar încălca spațiul aerian. Potrivit lui Pavel, Rusia „și-ar da seama foarte curând că a făcut o greșeală și a depășit limitele acceptabile”. Donald Tusk a insistat însă asupra necesității unui consens deplin între aliați înainte de a lua o astfel de decizie de magnitudine majoră.

Zelenski cere României și Poloniei o strategie comună de apărare împotriva dronelor rusești
Internațional

Zelenski cere României și Poloniei o strategie comună de apărare împotriva dronelor rusești

Zelenski cere României apărare aeriană comună. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat o strategie comună de apărare aeriană cu România și Polonia, pe fondul intensificării atacurilor cu drone rusești și a incursiunilor în spațiul aerian NATO. Zelenski cere României apărare aeriană comună Liderul de la Kiev a subliniat că vestul Ucrainei ar putea fi punctul de plecare pentru această cooperare, extinsă ulterior și către România. Citește și: Cât a plătit ministrul Miruță pe coșul de produse pe care Ciolacu a dat 93,50 lei în octombrie 2023 Săptămâna trecută, drone rusești au intrat pe teritoriul Poloniei, iar avioane de vânătoare rusești au pătruns în zona economică exclusivă a Poloniei din Marea Baltică, lângă platforma de foraj Petrobaltic. Estonia a raportat la rândul său o incursiune „fără precedent” a trei avioane militare rusești, iar România a semnalat noi încălcări ale spațiului său aerian. NATO își întărește flancul estic Premierul polonez Donald Tusk a avertizat că tensiunile actuale aduc regiunea „cel mai aproape de un conflict deschis de la Al Doilea Război Mondial încoace”. Ca răspuns, NATO a lansat operațiunea Eastern Sentry, iar mai multe state europene au trimis întăriri, inclusiv avioanele Eurofighter Typhoon ale Regatului Unit, pentru protejarea Poloniei. Ucraina își oferă expertiza în contracararea dronelor Zelenski a declarat că Ucraina a demonstrat că poate apăra atât teritoriul propriu, cât și Europa, dar un scut aerian fiabil necesită o strategie comună. Kievul și-a dezvoltat o industrie de drone și experiență vastă în combaterea atacurilor aeriene, iar ministrul apărării Denîs Șmîhal a anunțat formarea unui grup comun în care geniştii ucraineni îi vor instrui pe militarii polonezi în lupta împotriva dronelor.

Donald Trump promite apărarea Poloniei și a țărilor baltice în fața Rusiei
Internațional

Donald Trump promite apărarea Poloniei și a țărilor baltice în fața Rusiei

Donald Trump promite apărarea țărilor baltice. Președintele american Donald Trump a declarat duminică, de la Casa Albă, că Statele Unite vor participa la apărarea Poloniei și a țărilor baltice, Estonia, Letonia și Lituania, dacă Rusia își intensifică activitatea militară în regiune. Donald Trump promite apărarea țărilor baltice Întrebat de jurnaliști dacă va sprijini aceste patru state membre NATO în cazul unor noi agresiuni rusești, liderul american a răspuns ferm: Citește și: Cât a plătit ministrul Miruță pe coșul de produse pe care Ciolacu a dat 93,50 lei în octombrie 2023 „Da, o voi face, o voi face”. Incursiunea avioanelor rusești în spațiul aerian estonian Declarația lui Trump vine la doar două zile după ce trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 au intrat în spațiul aerian al Estoniei, deasupra golfului Finlandei. Aeronavele au rămas aproximativ 12 minute în zonă, fapt ce a declanșat imediat reacția autorităților de la Tallinn și a NATO. „Nu ne place asta”, a afirmat președintele american, condamnând incidentul. Reacția NATO și a statelor nordice Italia, care are în cadrul NATO o misiune de poliție aeriană în zona baltică, a ridicat avioane pentru interceptare. De asemenea, Suedia și Finlanda au trimis aparate de la sol, pentru a răspunde incursiunii rusești. Ministerul estonian de Externe a anunțat că luni va avea loc o reuniune extraordinară a Consiliului de Securitate al ONU, convocată la cererea Tallinnului, pentru a discuta situația de securitate din regiune. Dronelor rusești doborâte deasupra Poloniei Incidentul din Estonia are loc la scurt timp după un alt episod tensionat: în noaptea de 9 spre 10 septembrie, avioane NATO au doborât drone rusești care pătrunseseră în spațiul aerian al Poloniei, stat membru NATO. Referindu-se la acea intruziune, Donald Trump a declarat atunci că ar fi putut fi „o eroare”, însă noile incursiuni par să confirme escaladarea tensiunilor în regiunea baltică.

Avion rusesc deasupra Mării Baltice: Eurofightere germane ridicate de urgență
Internațional

Avion rusesc deasupra Mării Baltice: Eurofightere germane ridicate de urgență

Avion rusesc interceptat deasupra Mării Baltice. Două avioane Eurofighter ale Luftwaffe au fost ridicate de la sol din baza aeriană Rostock-Laage pentru a intercepta un avion rusesc de recunoaștere. Avion rusesc interceptat deasupra Mării Baltice Potrivit armatei germane, aeronava zbura în spațiul aerian internațional fără plan de zbor și fără contact radio, ceea ce a declanșat procedura de alarmă. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan După interceptare, s-a confirmat că era vorba despre un aparat de tip Il-20M, utilizat de armata rusă pentru misiuni de recunoaștere. Identificarea s-a realizat printr-o procedură vizuală directă. Tensiuni crescânde în zona Mării Baltice Situația de securitate din regiunea Mării Baltice s-a deteriorat în ultimele săptămâni, pe fondul multiplelor încălcări de spațiu aerian atribuite Rusiei. Bundeswehr a anunțat că menține suplimentar aeronave în stare de alertă pentru protecția spațiului aerian de pe flancul estic al NATO. Estonia a sesizat Consiliul de Securitate al ONU Recent, avioane de luptă rusești au încălcat spațiul aerian al Estoniei. În urma incidentului, Tallinn a solicitat convocarea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, care urmează să discute situația luni, la ora 10.00 (ora locală), respectiv 16.00 (ora României). Îngrijorări în NATO privind provocările rusești Încălcările repetate ale spațiului aerian de către avioane și drone rusești provoacă tot mai multă neliniște în rândul aliaților NATO. Oficialii occidentali avertizează că aceste manevre sunt percepute drept provocări deliberate. Drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei În timpul unui atac aerian asupra Ucrainei, numeroase drone rusești au intrat în spațiul aerian al Poloniei, stat membru NATO. În premieră, forțele aeriene poloneze și alți aliați NATO au doborât mai multe dintre aceste aparate, consolidând astfel apărarea colectivă a Alianței.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră