miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2491 articole
Internațional

Informații ultrasecrete despre cel mai modern submarin nuclear rusesc, expuse de Ucraina pe Internet

Informații ultrasecrete despre cel mai modern submarin nuclear rusesc, expuse de Ucraina pe Internet: submarinul Kniaz Pojarski, lansat de Putin la sfârşitul lui iulie, a fost victima unui atac cibernetic al Kievului.  Citește și: Vasta colecție de diplome a secretarului general adjunct de la Justiție: doctorand SRI, teolog pregătit pentru „Misiune și Pastorație” Informații ultrasecrete despre cel mai modern submarin nuclear rusesc Potrivit documentelor expuse pe rețelele sociale, ucrainenii au obținut liste detaliate ale echipajelor, instrucţiuni de luptă, diagrame tehnice ale sistemelor de luptă şi măsuri de supravieţuire, calendare operaţionale şi rapoarte de inginerie. Acestea expun vulnerabilitățile atât ale acestui submarin, cât și ale tuturor submarinelor din această clasă, Borei.  Aceste nave se află la o bază rusească din Arctica, Gadjiyevo. Submarinul transportă rachete balistice RSM-56 Bulava, o armă aflată în dotare din 2019 și dezvoltată pentru marina rusă ca element central al structurii de descurajare nucleară a țării.  ”Informaţiile obţinute de către ofiţerii de informaţii ne permit să identificăm caracteristicile şi limitările tehnice nu doar ale Kniaz Pojarski, ci şi ale altor submarine din Proiectul 955A, care sunt critice în menţinerea mitului imperialist al statului agresor Rusia”, a afirmat serviciul de informații al armatei ucrainene. 

Informații ultrasecrete despre cel mai modern submarin nuclear rusesc Foto: X/Twitter
Reacția Rusiei privind submarinele nucleare americane (sursa: tass.ru)
Internațional

Kremlinul comentează dislocarea submarinelor SUA: „Nu vrem să alimentăm retorica nucleară”

Reacția Rusiei privind submarinele nucleare americane. Declarațiile președintelui american Donald Trump privind dislocarea submarinelor nucleare au fost una dintre temele abordate luni de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Reacția Rusiei privind submarinele nucleare americane Kremlinul a evitat să reacționeze direct la anunțul președintelui Trump privind dislocarea a două submarine nucleare americane. Citește și: Vasta colecție de diplome a secretarului general adjunct de la Justiție: doctorand SRI, teolog pregătit pentru „Misiune și Pastorație” Totuși, Peskov a minimizat decizia lui Trump: „Vorbim despre un proces permanent, indiferent de declarațiile politicienilor”. În plus, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a susținut că Rusia nu dorește să intre în polemici nucleare: „Preferăm să evităm comentariile. E o temă sensibilă”; Acesta a adăugat că retorica nucleară trebuie evitată: „Toți ar trebui să fie extrem de prudenți cu acest subiect”; O temă "emoțională" Totodată, Peskov a subliniat că nu se poate vorbi despre o escaladare nucleară, ci mai degrabă despre o temă percepută emoțional, care trebuie tratată cu reținere. Întrebat despre ieșirile dure ale fostului președinte Dmitri Medvedev, Peskov a explicat că diferite figuri din conducerea Rusiei pot avea opinii variate. Peskov a subliniat că politica externă este formulată exclusiv de președintele Putin. Vizita emisarului SUA Dmitri Peskov a declarat că există posibilitatea unei întrevederi între Vladimir Putin și Steven Whitkoff, emisarul președintelui SUA: „Nu excludem o astfel de întâlnire”; Kremlinul este „întotdeauna deschis pentru dialog cu Whitkoff”, considerând aceste contacte utile și substanțiale, a adăugat acesta. Despre negocierile pentru Ucraina Pe tema negocierilor pentru Ucraina, Peskov a transmis că nu există încă o pregătire concretă pentru o întâlnire Putin–Zelenski. De asemenea, a afirmat că un summit bilateral ar putea avea loc doar după ce experții fac pașii necesari.

SUA își trimite emisarii în Rusia (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump trimite emisari în Rusia. Ultimatumul dat lui Putin se apropie de sfârșit

SUA își trimite emisarii în Rusia. Președintele american Donald Trump a anunțat că emisarul său special pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, va vizita Rusia miercuri și joi. SUA își trimite emisarii în Rusia Declarația a fost făcută duminică, în contextul expirării ultimatumului dat Moscovei pentru a ajunge la un acord cu Ucraina. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Trump a avertizat că, în lipsa unui armistițiu, Statele Unite vor impune sancțiuni Rusiei. Cu toate acestea, el a recunoscut că Moscova pare bine pregătită pentru a le evita. „Sunt oameni isteţi şi destul de abili în a ocoli sancţiunile”, a declarat liderul american, adăugând că singura soluție acceptabilă este „un acord prin care oamenii să nu mai moară”. Ultimatum de zece zile pentru Putin Marțea trecută, Donald Trump a lansat oficial un ultimatum de zece zile adresat președintelui rus Vladimir Putin, cerând un acord de pace cu Ucraina. „Zece zile începând de astăzi”, a spus Trump în timpul unei discuții cu jurnaliștii aflați la bordul avionului prezidențial. El a subliniat că bilanțul victimelor a crescut alarmant și că este esențial ca războiul să se încheie cât mai curând. Rusia, pregătită să continue conflictul În replică, guvernul de la Moscova a confirmat că este la curent cu termenul impus de Washington. Cu toate acestea, oficialii ruși au transmis că Federația Rusă este pregătită să continue războiul în Ucraina, în pofida presiunilor internaționale.

India finanțează războiul Rusiei, acuză SUA (sursa: kremlin.ru)
Internațional

India finanțează războiul Rusiei prin cumpărarea petrolului, acuză un consilier de top al lui Trump

India finanțează războiul Rusiei, acuză SUA. Stephen Miller, adjunct al politicii Casei Albe și una dintre cele mai influente figuri din cercul apropiat al lui Trump a lansat acuzații dure la adresa Indiei, susținând că prin achizițiile continue de petrol rusesc, New Delhi contribuie indirect la finanțarea războiului din Ucraina. Declarațiile vin în contextul în care Trump intensifică presiunile asupra partenerilor internaționali pentru a izola economic Moscova. India finanțează războiul Rusiei, acuză SUA Stephen Miller a declarat că „nu este acceptabil ca India să continue să finanțeze acest război prin achiziționarea de petrol de la Rusia”. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Afirmația a fost făcută în cadrul emisiunii Sunday Morning Futures difuzată de Fox News. Potrivit lui Miller, criticile lui Trump la adresa Indiei reflectă o nemulțumire profundă în ceea ce privește poziția New Delhi-ului în contextul conflictului ruso-ucrainean. India, comparată cu China în privința importurilor de petrol rusesc „Oamenii vor fi șocați să afle că India este practic la același nivel cu China în ceea ce privește achizițiile de petrol rusesc. Este stupefiant”, a spus Miller. Declarațiile sale se numără printre cele mai vehemente critici formulate de administrația Trump la adresa unui partener-cheie din regiunea Indo-Pacifică. New Delhi nu renunță la importurile de energie din Rusia Până în prezent, ambasada Indiei la Washington nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Totuși, surse guvernamentale indiene au declarat că India nu intenționează să renunțe la importurile de petrol din Rusia, în ciuda presiunilor americane. Noi amenințări din partea lui Trump Ca răspuns la poziția Indiei, administrația Trump a introdus vineri un tarif vamal de 25% pentru produsele indiene. Măsura vine pe fondul continuării achizițiilor indiene de echipamente militare și resurse energetice din Rusia. Donald Trump a avertizat că ar putea impune tarife și mai dure – de până la 100% – asupra importurilor din țările care continuă să cumpere petrol rusesc, dacă Moscova nu ajunge la un acord de pace semnificativ cu Ucraina. Relația Trump-Modi: între presiune și diplomație Deși criticile au fost ferme, Miller a ținut să sublinieze relația „extraordinară” dintre Donald Trump și prim-ministrul indian Narendra Modi. Oficialul a sugerat că există spațiu pentru dialog și negocieri.

Ucraina și Rusia, schimb de prizonieri (sursa: Telegram/Zelenskiy)
Internațional

Ucraina și Rusia pregătesc un nou schimb de prizonieri: 1.200 de persoane de fiecare parte

Ucraina și Rusia, schimb de prizonieri. Președintele Volodîmîr Zelenski a anunțat, pe 3 august, că Ucraina și Rusia lucrează la un nou schimb de prizonieri de război (POW), care ar implica câte 1.200 de persoane din fiecare tabără. Ucraina și Rusia, schimb de prizonieri Declarația a fost făcută pe rețelele sociale, după o informare primită de la secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Rustem Umerov. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu „A fost convenit un schimb de 1.200 de persoane, iar lucrul la liste este în desfășurare”, a scris Zelenski. Deși nu a oferit un calendar precis, liderul ucrainean a subliniat că se depun eforturi și pentru „deblocarea revenirii civililor”, proces care implică verificarea individuală a fiecărui nume. Acordul, stabilit la Istanbul Acest nou schimb de prizonieri a fost convenit în cadrul celei de-a treia runde de negocieri de pace dintre Ucraina și Rusia, desfășurate la Istanbul pe 23 iulie. Secretarul Consiliului de Securitate, Rustem Umerov, a precizat că Ucraina a acceptat un schimb umanitar care vizează peste 1.200 de persoane. În cadrul negocierilor, Zelenski a reiterat prioritățile Kievului: întoarcerea copiilor ucraineni răpiți și obținerea unui armistițiu imediat. Totuși, în pofida presiunilor, Moscova a refuzat din nou oprirea ostilităților, acceptând doar un nou schimb de prizonieri. Schimburi succesive de prizonieri Acest al treilea acord urmează unei serii de schimburi efectuate în urma rundelor anterioare de negocieri. De la a doua rundă de discuții din 2 iunie, Ucraina și Rusia au efectuat nouă schimburi de prizonieri, în baza înțelegerilor stabilite atunci. Prima rundă de negocieri directe de la Istanbul, desfășurată pe 16 mai, a marcat reluarea dialogului oficial între cele două state, după o pauză îndelungată. Cu toate că nu s-a ajuns la un acord de pace, părțile au căzut de acord asupra unui schimb istoric: 1.000 de prizonieri pentru 1.000, cel mai amplu schimb din cadrul conflictului de până acum. Ucraina a repatriat aproape 6.000 de persoane Președintele Zelenski a declarat, într-o intervenție din 28 iulie, că de la începutul invaziei ruse la scară largă, în februarie 2022, Ucraina a reușit să aducă acasă 5.857 de cetățeni prin intermediul schimburilor de prizonieri. Deși negocierile de pace nu au dus până acum la o oprire a conflictului, aceste schimburi umanitare reprezintă una dintre puținele realizări concrete ale dialogului dintre Kiev și Moscova.

Vulcanul Krașeninnikov, din Rusia, a erupt (sursa: X/volcaholic1)
Eveniment

Natura se dezlănțuie în Rusia: vulcanul Krașeninnikov erupe după aproape 500 de ani de inactivitate

Vulcanul Krașeninnikov, din Rusia, a erupt. Vulcanul Krașeninnikov, situat în Peninsula Kamceatka din Rusia, a erupt pentru prima dată în aproape 500 de ani. Evenimentul a avut loc la doar câteva zile după un cutremur major care a zguduit regiunea din Extremul Orient rus, au anunțat autoritățile. Vulcanul Krașeninnikov, din Rusia, a erupt Vulcanul, cu o înălțime de peste 1.800 de metri, a aruncat în atmosferă o coloană de cenușă care a atins altitudinea de 6.000 de metri. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Potrivit filialei locale a Ministerului rus pentru Situații de Urgență, coloana de fum s-a deplasat spre est, în direcția Oceanului Pacific. Autoritățile au precizat că nicio localitate sau grup turistic nu se afla în calea norului de cenușă. Kamceatka, un teritoriu spectaculos, dar seismic activ Peninsula Kamceatka este una dintre cele mai seismice regiuni de pe glob, situată la intersecția dintre plăcile tectonice pacifică și nord-americană. Zona este slab populată, dar atrage turiști prin peisajele sale spectaculoase, vulcanii activi și fauna sălbatică, inclusiv urși și somoni. Prima erupție din 1550 Conform datelor Institutului Smithsonian, ultima erupție cunoscută a vulcanului Krașeninnikov a avut loc în anul 1550. În prezent, specialiștii observă apariția unei fisuri pe un versant și formarea unui dom de lavă, însoțite de emisii gazoase puternice, a precizat Guirina, coordonatoarea echipei pentru monitorizarea vulcanilor din Kamceatka (KVERT), pentru agenția RIA Novosti. Activitate geologică intensă după cutremurul de 8,8 Erupția survine la scurt timp după ce un seism cu magnitudinea 8,8 a avut loc miercuri în largul coastelor Peninsulei Kamceatka. Cutremurul a declanșat alerte de tsunami în regiunea Pacificului. Tot miercuri, cel mai înalt vulcan din peninsulă, Kliucevskaia Sopka (4.750 m), a erupt la rândul său. Peste 65 de replici seismice în doar câteva zile În urma seismului principal, autoritățile ruse au înregistrat până sâmbătă peste 65 de replici, dintre care 10 au fost resimțite și în orașul principal al regiunii, Petropavlovsk-Kamceatski. Duminică, Ministerul rus pentru Situații de Urgență a ridicat o avertizare de tsunami pentru Kamceatka, după ce un nou cutremur, cu magnitudinea de 7,0, a lovit Insulele Kurile. Deși înălțimea valurilor prognozate era redusă, populația a fost sfătuită să evite zona de coastă. Fără alertă de tsunami în sistemul internațional Sistemul internațional de avertizare pentru tsunami din Pacific nu a emis nicio alertă în urma cutremurului. U.S. Geological Survey a confirmat și el că seismul a avut magnitudinea 7, fără a prezenta riscuri majore.

Ucraina atacă din plin infrastructura rusă (sursa: dsns.gov.ua)
Internațional

Ucraina lovește din plin infrastructura rusă: aeroportul din Soci a fost închis temporar

Ucraina atacă din plin infrastructura rusă. Un incendiu de proporții a izbucnit la un depozit de petrol din apropierea stațiunii rusești de la Marea Neagră, Soci, în urma unui atac cu dronă atribuit Ucrainei. Ucraina atacă din plin infrastructura rusă Autoritățile ruse au confirmat că fragmentele unei drone au lovit un rezervor de combustibil, provocând flăcări uriașe. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Aeroportul din Soci a fost închis temporar, zborurile fiind suspendate ca măsură de siguranță. Guvernatorul regiunii Krasnodar, Veniamin Kondratiev, a anunțat pe Telegram că 127 de pompieri intervin pentru stingerea incendiului. Atacuri simultane în mai multe orașe rusești Incidentul de la Soci face parte dintr-o serie de atacuri cu drone lansate de Ucraina la finalul săptămânii, vizând infrastructura energetică și militară din orașele rusești Ryazan, Penza și Voronej. În Voronej, autoritățile locale au raportat patru persoane rănite în urma unui atac similar. Mykolaiv, din nou sub focul rachetelor rusești În același timp, Ucraina a fost din nou lovită de atacuri cu rachete rusești. În sudul țării, orașul Mykolaiv a fost vizat, fiind distruse locuințe și infrastructură civilă, potrivit oficialilor locali. Cel puțin șapte civili au fost răniți, iar trei dintre ei se află în spital, a transmis Serviciul de Urgență al Ucrainei. Schimb intens de drone între Rusia și Ucraina Ministerul rus al Apărării a anunțat că apărarea antiaeriană a interceptat 93 de drone ucrainene peste noapte, dintre care 60 în zona Mării Negre. La rândul său, Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat că Rusia a lansat în aceeași noapte 83 de drone sau 76 de drone și 7 rachete, din care 61 au fost doborâte. Totodată, 16 drone și 6 rachete au lovit ținte din opt regiuni ale Ucrainei. Săptămână sângeroasă pentru civilii ucraineni Atacurile recente vin după o săptămână deosebit de sângeroasă pentru civilii din Ucraina. Joi, un atac asupra Kievului a provocat moartea a cel puțin 31 de persoane, potrivit autorităților ucrainene. În acel atac, Rusia ar fi folosit peste 300 de drone și 8 rachete de croazieră, într-unul dintre cele mai grave bombardamente asupra capitalei ucrainene de la începutul invaziei, în februarie 2022. Zelenski cere sancțiuni mai dure, Trump anunță un ultimatum În urma acestor evenimente, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut din nou sancțiuni internaționale mai dure împotriva Rusiei. Între timp, președintele american Donald Trump a condamnat atacurile Moscovei și a sugerat că noi sancțiuni sunt iminente. Trump amenință cu tarife și noi termene pentru Putin Donald Trump a avertizat anterior că Vladimir Putin are 50 de zile pentru a încheia războiul, în caz contrar urmând să fie impuse tarife dure la exporturile rusești de petrol și alte produse. Luni, Trump a redus termenul la 10 sau 12 zile, stabilind ulterior o nouă dată limită: 8 august.

Drone ucrainene lovesc adânc în Rusia (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

Ucraina lovește în adâncul teritoriului Rusiei: rafinării, aerodromuri și fabrici militare sub atac

Drone ucrainene lovesc adânc în Rusia. Forțele armate ucrainene au declarat sâmbătă că au lansat atacuri cu drone asupra mai multor obiective din interiorul Rusiei, vizând instalații petroliere, un aerodrom militar și o fabrică de echipamente electronice. Drone ucrainene lovesc adânc în Rusia Anunțul a fost făcut de Forțele pentru sisteme fără echipaj uman ale Ucrainei, printr-o postare pe Telegram. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Ucrainenii susțin că una dintre ținte a fost o rafinărie situată în Riazan, la aproximativ 180 km sud-est de Moscova. Lovitura ar fi provocat un incendiu semnificativ. De asemenea, a fost atacat un depozit de petrol din regiunea Voronej, aflată la granița cu Ucraina, operat de compania Annanefteprodukt. Până în prezent, autoritățile ruse nu au comentat oficial aceste lovituri asupra infrastructurii energetice. Aerodrom militar folosit pentru atacuri cu drone, vizat de SBU Într-un comunicat separat, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat că dronele sale au lovit cu succes aerodromul militar Primorsko-Ahtarsk. Potrivit autorităților ucrainene, acest aerodrom a fost utilizat de Rusia pentru lansarea dronelor cu rază lungă de acțiune asupra teritoriului ucrainean. Tot SBU a mai informat că a fost atacată și o fabrică din regiunea Penza, care produce componente electronice destinate industriei militare ruse. Rusia susține că a doborât 338 de drone ucrainene Ministerul rus al Apărării a declarat, în raportul său zilnic, că sistemele de apărare aeriană au distrus 338 de drone ucrainene în cursul nopții. Cu toate acestea, raportul nu precizează câte drone au fost lansate în total sau câte dintre ele au reușit să își atingă țintele. Forțele ruse avansează pe frontul din Donețk Pe frontul de est, Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat sâmbătă cucerirea satului Oleksandro-Kalînove, situat în regiunea Donețk. Rusia afirmă că, după trei ani și jumătate de război, controlează aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, în zonele estice și sudice ale țării.

SUA poziționează submarine nucleare lângă Rusia (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Două submarine nucleare americane s-au apropiat de teritoriul Rusiei, la ordinul lui Trump

SUA poziționează submarine nucleare lângă Rusia. Președintele american Donald Trump a ordonat desfășurarea a două submarine nucleare în proximitatea Rusiei. Măsura vine ca reacție la amenințările lansate de fostul președinte rus Dmitri Medvedev, cu care Trump a avut un schimb dur de replici pe rețelele sociale. SUA poziționează submarine nucleare lângă Rusia Trump a transmis pe rețeaua Truth Social că a luat această decizie „doar în cazul în care aceste declarații prostești și inflamatorii sunt mai mult decât atât”. Citește și: Schimbare radicală la emiterea cărții electronice de identitate, după nenumărate critici Liderul de la Casa Albă a subliniat că „vorbele sunt foarte importante și pot duce la consecințe nedorite”, exprimându-și speranța că nu se va ajunge la un astfel de scenariu. Medvedev evocă arsenalul nuclear sovietic și sistemul „Mâna Moartă” Conflictul verbal a escaladat după ce Dmitri Medvedev, actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, l-a avertizat pe Trump să nu uite că Rusia deține „capabilități de atac nuclear din epoca sovietică”. El a făcut trimitere inclusiv la „Mâna Moartă”, un sistem de lansare automată a rachetelor nucleare, conceput în perioada Războiului Rece pentru a asigura represalii în cazul eliminării conducerii ruse. Schimb de replici tensionat pe rețelele sociale Joi dimineață, Trump l-a numit pe Medvedev „fost președinte eșuat” și i-a cerut „să-și măsoare cuvintele”, avertizând că intră „pe un teritoriu foarte periculos”. Reacția a venit în urma declarațiilor lui Medvedev, care descrisese politicile SUA ca „un joc al ultimatumurilor” și un pas periculos către un posibil conflict direct între Rusia și America. Ultimatumul lui Trump pentru Putin Tensiunile au fost amplificate și de faptul că Donald Trump i-a transmis marți un ultimatum de zece zile președintelui rus Vladimir Putin, cerând încetarea războiului din Ucraina până pe 8 august. În caz contrar, a amenințat cu impunerea unor noi sancțiuni economice și taxe vamale secundare asupra importurilor de petrol rusesc. Medvedev: „Dacă Trump reacționează așa, înseamnă că facem ce trebuie” Într-un mesaj publicat pe Telegram, Medvedev a susținut că reacția nervoasă a lui Trump demonstrează că Rusia este „pe drumul cel bun”. În opinia sa, replica liderului de la Casa Albă validează direcția politică a Moscovei.

Ofițer ucrainean, posibil spion al Rusiei (sursa: Telegram/Serviciul de securitate al Ucrainei)
Internațional

Ofițer al Forțelor Aeriene din Ucraina, arestat pentru spionaj în favoarea Rusiei

Ofițer ucrainean, posibil spion al Rusiei. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat miercuri arestarea unui maior din forțele aeriene, suspectat că ar fi acționat ca agent pentru serviciile de informații militare ale Rusiei. Acesta este acuzat că a transmis Moscovei informații sensibile privind locațiile și programul de zbor al avioanelor de luptă furnizate de Occident. Ofițer ucrainean, posibil spion al Rusiei Potrivit SBU, ofițerul, identificat doar ca maior și instructor de zbor într-una dintre brigăzile aeriene ucrainene, ar fi transmis coordonate și date operaționale referitoare la aeronave americane F-16 și franceze Mirage 2000. Citește și: Cine administrează banii luați de la pensionari pentru CNAS: ex-general SRI, medic PNL, personaje fără CV Aceste avioane sunt considerate esențiale pentru apărarea aeriană a Ucrainei, într-un moment în care Rusia își intensifică atacurile aeriene. Suspectul ar fi contribuit la lovituri rusești asupra bazelor aeriene Informațiile furnizate de maior ar fi fost utilizate pentru a sprijini atacuri cu rachete și drone asupra unor baze aeriene strategice din Ucraina. De asemenea, SBU afirmă că ofițerul ar fi consiliat forțele ruse cu privire la metodele de evitare a sistemelor ucrainene de apărare antiaeriană. Date personale ale piloților, tactici și armament, compromise Ancheta mai arată că suspectul ar fi transmis Rusiei și date personale ale unor piloți ucraineni, precum și informații despre tacticile de luptă și armamentul utilizat de aeronavele de tip NATO. Aceste informații ar fi putut pune în pericol atât viața personalului militar, cât și eficiența operațiunilor de apărare. Arestat în timp ce încerca să adune noi informații Maiorul a fost reținut în flagrant, în timp ce încerca să colecteze și alte date sensibile. A fost pus sub acuzare pentru trădare, infracțiune care, potrivit legislației ucrainene, poate fi pedepsită cu închisoare pe viață.

Trump critică legăturile Indiei cu Rusia (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amenință India cu tarife de 25% și sancțiuni pentru legăturile cu Rusia

Trump critică legăturile Indiei cu Rusia. Președintele Donald Trump intensifică presiunea asupra Indiei, punând sub semnul întrebării un posibil acord comercial cu unul dintre partenerii economici importanți ai SUA, chiar înaintea expirării termenului pentru noile tarife, stabilit pe 1 august. Trump critică legăturile Indiei cu Rusia Într-o serie de postări pe rețelele sociale, Trump a criticat dur politica comercială a Indiei, acuzând tarifele ridicate și obstacolele non-monetare impuse produselor americane. Citește și: Cine administrează banii luați de la pensionari pentru CNAS: ex-general SRI, medic PNL, personaje fără CV Totodată, a condamnat achizițiile continue de petrol și echipamente militare din Rusia. „India este prietenul nostru, dar tarifele lor sunt printre cele mai ridicate din lume, iar barierele comerciale sunt dintre cele mai absurde. În plus, sunt cel mai mare cumpărător de energie al Rusiei, alături de China, într-un moment în care toată lumea cere oprirea războiului din Ucraina – toate acestea sunt lucruri negative”, a scris Trump pe Truth Social. Tarifele de 25% pentru importurile din India, aproape inevitabile Trump amenință cu impunerea unor tarife de 25% pentru toate importurile din India, ceea ce ar reprezenta o lovitură majoră pentru New Delhi, după luni de negocieri intense între oficialii americani și indieni. În ciuda unor progrese parțiale, liderul american cere eliminarea completă a barierelor comerciale. „India este dispusă să facă unele concesii, dar președintele nu este într-o dispoziție de compromis. Vrea bariere eliminate total sau aproape total”, a declarat un oficial american pentru CNN. India, în urma acordurilor SUA cu Japonia și UE Presiunea vine și în contextul în care SUA au încheiat recent acorduri comerciale cu Japonia și Uniunea Europeană, care stabilesc tarife între 15% și 20% și prevăd extinderea accesului pe piețele externe. Aceste acorduri par să fi încurajat Casa Albă să adopte o linie mai dură și față de India. Directorul Consiliului Economic Național, Kevin Hassett, a declarat că Trump este dezamăgit de lipsa de progres cu India și că noile tarife vor fi un „remediu” în favoarea cetățenilor americani. Sancțiuni secundare pentru achizițiile de petrol din Rusia În paralel cu escaladarea tensiunilor comerciale, Trump amenință și cu impunerea unor sancțiuni secundare pentru țările care cumpără petrol rusesc, în contextul refuzului președintelui Vladimir Putin de a opri atacurile asupra Ucrainei. Această măsură ar afecta direct India și China – principalii importatori de combustibili fosili din Rusia. În prezent, Rusia asigură aproximativ 35% din importurile de petrol ale Indiei, depășind livrările din Irak, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. SUA avertizează că amenințările nu sunt tactici de negociere Administrația Trump a transmis partenerilor internaționali că amenințările cu sancțiuni și tarife nu sunt simple manevre de negociere. Trezorierul SUA, Scott Bessent, a reiterat acest mesaj în timpul discuțiilor comerciale din Stockholm, afirmând că țările care continuă să cumpere petrol sancționat ar trebui să se pregătească pentru consecințe. „Oricine cumpără petrol rusesc aflat sub sancțiuni ar trebui să fie pregătit”, a declarat Bessent. India, tot mai vulnerabilă în fața presiunii americane Cu termenul limită pentru impunerea noilor tarife apropiindu-se, oficialii americani nu dau semne că ar fi dispuși să cedeze. În lipsa unui acord până la 1 august, India riscă să piardă accesul preferențial la cea mai mare piață de consum din lume și să fie vizată și de sancțiuni energetice. Analiștii avertizează că, în ciuda relației strategice dintre SUA și India, Trump urmărește să folosească pârghiile comerciale pentru a forța schimbări majore în politicile externe și economice ale partenerilor americani – inclusiv în privința legăturilor cu Rusia.

Imixtiunea Rusiei în alegerile din Moldova (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Moldova, ținta unei imixtiuni ruse fără precedent: 100 de milioane de euro, aruncate în joc

Imixtiunea Rusiei în alegerile din Moldova. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avertizat miercuri că Federația Rusă pregătește o intervenție masivă în alegerile parlamentare din 28 septembrie. Potrivit șefei statului, Kremlinul ar urma să investească peste 100 de milioane de euro pentru a influența procesul electoral și pentru a destabiliza democrația moldovenească. Imixtiunea Rusiei în alegerile din Moldova Declarațiile au fost făcute după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS), iar semnalul de alarmă vine pe fondul intensificării acțiunilor subversive desfășurate de grupări afiliate oligarhului Ilan Șor și de rețele susținute de Moscova. Citește și: Magistrații, disperați că Bolojan se atinge de pensiile lor: „măcelar”, „dictat”, abuz Maia Sandu a prezentat o listă detaliată cu zece instrumente prin care Federația Rusă ar urmări să interfereze în procesul electoral din Republica Moldova. Printre acestea se numără coruperea alegătorilor, proteste plătite, atacuri cibernetice și implicarea bisericii în propagandă politică. Finanțări ilegale prin criptomonede și conturi obscure Primul și cel mai grav risc identificat este coruperea alegătorilor, inclusiv prin plăți în criptomonede, transferuri prin bănci controlate de Rusia și rețele de intermediari. „Doar prin criptomonede se planifică finanțări de circa 100 de milioane de euro”, a declarat Maia Sandu. Microcredite deschise pe numele cetățenilor moldoveni Un alt instrument îl reprezintă microcreditarea frauduloasă. Potrivit Maiei Sandu, unor cetățeni moldoveni li s-ar fi deschis conturi bancare în Rusia fără știrea lor, în scopul implicării în scheme de influență. Președinta a avertizat populația să nu ofere date personale, pentru a nu deveni victime ale acestor practici. Proteste plătite pentru a crea iluzia revoltei populare Maia Sandu a denunțat și organizarea de proteste finanțate de rețele afiliate Kremlinului. Scopul acestor acțiuni este să inducă o stare de nemulțumire generalizată, deși manifestările sunt manipulate și orchestrate logistic. „Poliția a aplicat sute de amenzi. Remunerarea financiară pentru participarea la proteste este ilegală”, a subliniat ea. Atacuri cibernetice asupra infrastructurii esențiale Un alt risc major îl reprezintă atacurile cibernetice asupra infrastructurii critice, inclusiv asupra sistemelor electorale și a serviciilor publice. Autoritățile moldovenești iau în calcul măsuri de protecție extinse pentru a preveni sabotajul digital. Implicarea bisericii în propagandă pro-Kremlin Președinta a menționat și instrumentalizarea bisericii, prin intermediul fundațiilor și clericilor afiliați Moscovei. Aceștia ar avea rolul de a influența electoratul prin mesaje religioase cu conținut politic. „Să vinzi aproapele nu e doar o ilegalitate, e și un mare păcat”, a transmis Sandu clericilor implicați. Rețelele sociale, canal principal de manipulare și corupere Telegram este indicată ca platforma principală de coordonare a acțiunilor ilegale, inclusiv coruperea alegătorilor și mobilizarea la proteste. „Din păcate, Telegram nu răspunde autorităților. Pe TikTok se propagă mesaje anti-UE, dar comunicarea este mai bună decât cu Telegram”, a explicat președinta. Facebook colaborează într-o oarecare măsură cu instituțiile moldovenești. Nu în ultimul rând, autoritățile moldovenești au identificat mobilizarea și radicalizarea în mediul online, prin crearea unor grupuri extremiste și folosirea influencerilor plătiți de Kremlin pentru a răspândi ură și dezinformare. Grupări criminale și rețele din penitenciare, implicate în destabilizare O altă amenințare o constituie implicarea grupărilor criminale, inclusiv din instituțiile penitenciare, în acțiuni de destabilizare a ordinii publice. Autoritățile monitorizează aceste rețele și pregătesc contramăsuri. Tentative de sabotare a votului în diaspora Maia Sandu a avertizat și asupra unor tentative de compromitere a votului din diaspora, inclusiv prin sabotarea secțiilor de votare și coruperea alegătorilor. „Toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent unde se află, au dreptul să voteze”, a subliniat ea. Manipularea alegătorilor din Găgăuzia și Transnistria Președinta a semnalat existența unor acțiuni de radicalizare în Găgăuzia și regiunea transnistreană, inclusiv demonstrații de forță și crize energetice provocate intenționat. Acestea vizează amplificarea tensiunilor dintre Chișinău și regiunile autonome.

Trump avertizează Rusia: zece zile rămase (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump reacționează dur după recentele atacuri ale Rusiei în Ucraina: „10 zile sau vin sancțiunile”

Trump avertizează Rusia: zece zile rămase. Președintele american Donald Trump a reacționat ferm la noile atacuri rusești devastatoare asupra Ucrainei, soldate cu cel puțin 25 de morți, inclusiv o femeie însărcinată și mai mulți deținuți. Trump a anunțat că oferă Kremlinului un termen de maximum 10 zile pentru a demonstra progrese clare spre încetarea războiului, altfel va impune noi sancțiuni economice. Trump avertizează Rusia: zece zile rămase Trump a transmis noul ultimatum în timpul unei discuții cu premierul britanic Keir Starmer, exprimându-și nemulțumirea față de lipsa de reacție a lui Vladimir Putin. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Inițial, liderul american oferise un termen de 50 de zile, dar a decis să-l reducă radical. „Am crezut că am ajuns la un acord. Apoi, Putin bombardează un oraș ca Kievul și ucide oameni. Asta nu e o cale spre pace”, a declarat Trump. Anunț de pe Air Force One Vorbind cu jurnaliștii aflați la bordul avionului prezidențial Air Force One, Trump a confirmat că Rusia nu a oferit niciun răspuns la avertismentul său și a avertizat că va aplica tarife comerciale dure dacă nu vede semne clare de retragere sau negociere. „Zece zile din acest moment. Apoi urmează măsurile”, a spus liderul de la Casa Albă. Atacurile rusești s-au soldat cu zeci de victime Valul de atacuri nocturne lansat de Rusia marți dimineață a provocat 25 de decese și peste 100 de răniți în întreaga Ucraină. Una dintre cele mai grave lovituri a fost asupra unei închisori din regiunea Zaporojie, unde au murit 16 deținuți. Zelenski salută tonul ferm adoptat de Trump Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că sprijină poziția mai dură a lui Trump față de Moscova, afirmând că doar sancțiunile severe pot opri violențele și pot relansa procesul de pace. „Fiecare atac rusesc este o crimă care putea fi evitată. Moscova trebuie constrânsă să oprească masacrele”, a transmis Zelenski pe Telegram. Kremlinul neagă din nou: „Nu vizăm civili” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a negat că Rusia ar fi atacat ținte civile. Peskov a reiterat „angajamentul” Rusiei față de „procesul de pace”.

Atacurile Rusiei în Ucraina, civili omorâți (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Atacuri rusești devastatoare în Ucraina, la o zi după noul ultimatum al lui Trump

Atacurile Rusiei în Ucraina, civili omorâți. Cel puțin 25 de persoane au fost ucise în noaptea de luni spre marți în urma bombardamentelor lansate de Rusia asupra mai multor regiuni din Ucraina, au anunțat autoritățile de la Kiev. Printre victime se numără o femeie însărcinată și peste 15 deținuți aflați într-o colonie penitenciară din regiunea Zaporojie. Atacurile au survenit la o zi după ce președintele american Donald Trump a lansat un nou ultimatum Kremlinului pentru încetarea războiului. Atacurile Rusiei în Ucraina, civili omorâți Potrivit autorităților ucrainene, aproximativ 50 de persoane au fost rănite în urma acestor lovituri aeriene. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Una dintre țintele atacului a fost colonia penitenciară Bilenkivska, situată în regiunea Zaporojie, unde 16 deținuți au fost uciși, iar alți 43 au fost răniți. Ministerul Justiției din Ucraina a publicat imagini care arată pagubele materiale provocate de explozie: geamuri sparte, cărămizi împrăștiate și moloz în curtea închisorii. Zelenski: „Un atac intenționat asupra civililor” Președintele Volodimir Zelenski a condamnat atacul, catalogându-l drept „deliberat” și „intenționat”. Potrivit acestuia, Rusia știa că lovește civili, întrucât în penitenciarul atacat nu se aflau prizonieri de război, ci doar deținuți ucraineni. Kremlinul neagă, din nou, responsabilitatea Ca de obicei, Rusia a respins acuzațiile. Purtătorul de cuvânt al președinției, Dmitri Peskov, a afirmat că armata rusă „nu vizează niciodată civili”, ci doar infrastructuri militare sau legate de apărare. Atacul din Zaporojie a avut loc exact la trei ani după ce o altă închisoare, situată la Olenivka (regiunea Donețk, aflată sub control rusesc), a fost lovită de o explozie soldată cu moartea a peste 50 de prizonieri ucraineni, majoritatea din batalionul Azov. Nici atunci Rusia nu și-a asumat responsabilitatea, încercând să transfere vina asupra Ucrainei. SUA amenință cu sancțiuni dure împotriva Rusiei Președintele american Donald Trump a redus recent termenul acordat Rusiei pentru încetarea agresiunii din Ucraina de la 50 de zile la „10 sau 12 zile”. În caz contrar, a avertizat liderul de la Casa Albă, vor fi aplicate sancțiuni economice severe. Autoritățile ucrainene denunță crime de război Avocatul Poporului din Ucraina, Dmitro Lubineț, a calificat atacul asupra penitenciarului drept „o încălcare flagrantă a dreptului internațional umanitar” și o nouă dovadă a „crimelor de război comise de Rusia”. Lubineț a subliniat că statutul de deținut nu anulează dreptul fundamental la viață și protecție. Atacuri și în Harkov și Dnipropetrovsk: nou bilanț al victimelor În paralel, alte atacuri aeriene rusești au lovit regiunile Harkov (nord-est) și Dnipropetrovsk (centru). În Harkov, șase persoane și-au pierdut viața, iar în Dnipropetrovsk au fost raportate trei decese, inclusiv o femeie însărcinată. Un spital din zonă a fost, de asemenea, avariat. Apărarea antiaeriană ucraineană a interceptat 32 de drone Forțele aeriene ucrainene au anunțat că Rusia a lansat două rachete și 37 de drone (inclusiv momeli) în noaptea de luni spre marți. Apărarea antiaeriană a reușit să doboare 32 dintre acestea. Deși numărul de proiectile a fost mai mic decât în nopțile precedente, Ucraina a fost ținta a peste 500 de atacuri într-o singură noapte în ultimele luni, în contextul intensificării agresiunii ruse.

Drone ucrainene lovesc infrastructura feroviară rusă (sursa: Telegram/Elilenova_plus)
Internațional

Atac strategic ucrainean asupra Rostovului: logistica feroviară a armatei ruse, lovită de drone

Drone ucrainene lovesc infrastructura feroviară rusă. Ucraina ar fi lansat un atac cu drone de amploare asupra regiunii Rostov din Rusia, vizând în special gara din orașul Salsk, potrivit autorităților locale, citate de The Kyiv Independent. Drone ucrainene lovesc infrastructura feroviară rusă Clipuri video postate de locuitori din Salsk și geolocalizate de canalul Telegram rus Astra par să arate incendii de proporții izbucnite în zona gării atacate. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Conform informațiilor, una dintre ținte a fost infrastructura feroviară vitală pentru transporturile militare. Autoritățile ruse confirmă un deces și pagube materiale Guvernatorul interimar al regiunii Rostov, Yuri Slușar, a confirmat atacul într-o postare pe Telegram. Potrivit acestuia, un vehicul civil a fost avariat, iar șoferul a decedat în urma loviturii. Circulația feroviară a fost suspendată în zonă Compania de stat Căile Ferate Ruse (RZD) a raportat că atacul a deteriorat liniile electrice aeriene, fapt ce a dus la suspendarea traficului feroviar prin stația Salsk. Aceasta este o rută importantă pentru aprovizionarea forțelor ruse din apropierea Mării Azov și a regiunii Donbas. Alte zone lovite de drone: case și vehicule atacate În alte părți ale orașului Salsk, aflat la aproximativ 200 km sud-est de regiunea ocupată Donețk, dronele ucrainene ar fi lovit locuințe și autovehicule. Guvernatorul a menționat un al doilea deces în urma atacului asupra unui automobil civil. Incendiu la o substație de tracțiune lângă satul Orlovski Un alt atac cu drone a fost raportat în apropierea satului Orlovski, unde o substație de tracțiune – parte din infrastructura feroviară – ar fi fost lovită, declanșând un incendiu. Ministerul rus al Apărării susține că, în cursul nopții de 29 iulie, 74 de drone ucrainene au fost interceptate în mai multe regiuni ale țării. Atacurile ucrainene asupra infrastructurii logistice În ultimele săptămâni, Ucraina a intensificat atacurile asupra infrastructurii feroviare din Rusia și din teritoriile ocupate. În noaptea de 21 iulie, un alt incendiu a izbucnit la gara din satul Kamenolomni, tot în regiunea Rostov, afectând clădirea stației.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră