luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2077 articole
Eveniment

România trebuie reziste două săptămâni până vin aliații din NATO

România trebuie să reziste două săptămâni până îi vin în ajutor aliații din NATO, arată generalul american Ben Hodges, fostul şef al Forţelor Terestre Americane din Europa, într-un interviu acordat jurnalistului Radu Tudor. Citește și: Afacerile fabuloase ale pensionarilor speciali retrași din SRI: firma „Anacondei”, fostă șefă a „acoperiților”, rată a profitului de 90% Generalul Hodges are 66 de ani și s-a retras în 2018. România trebuie să reziste două săptămâni până vin aliații din NATO „Dacă ne gândim la apărarea NATO, acesta se bazează în primele zile ale unui conflict pe creşterea prezenţei grupurilor de luptă, a forţelor NATO, a forţelor ţării gazdă, care trebui să oprească înaintarea trupelor, primele atacuri. Apărarea aerieană, apărarea terestră, marina, toate... Dar un aspect critic al apărării este ca fiecare naţiune să-şi asume că s-ar putea să trebuiască să reziste cam două săptămâni pe cont propriu. Se va lupta cu ceea ce există aici. Deci, cu trupele franceze, americane plus toate forţele armate române. Pentru trupele terestre, presupun eu, cam două săptămâni ar fi perioada în care să reziste. Forţele aeriene pot veni mai repede. Forţele maritime din Turcia şi Bulgaria pot ajunge mai repede. Ce înseamnă asta şi de ce două săptămâni? În funcţie de cât de repede ne dăm seama, de cât de repede anticipăm atacul, şi dacă forţele politice vor avea curajul să se pună în mişcare de dinainte de atac, este posibil ca aceste două săptămâni să se reducă la mai puţine zile. Dar în cele mai multe ţări, în cele mai multe locuri, am văzut o reticenţă în a se pune în mişcare, pentru că oamenii nu vor să fie consideraţi provocatori, nu vor să creeze o motivaţie, o justificare pentru ca Rusia să atace. Deci, dacă ne asumăm că nu ne punem în mişcare foarte repede, atunci, cred că România, la fel ca toate celelalte ţări, Polonia, Lituania, toată lumea, vor trebui să aştepte cam două săptămâni înainte de sosirea unor forţe suplimentare”, a spus Hodges. El a explicat, în acest context, și de ce este nevoie de o infrastructură modernă. „Dacă începem de la zero, trebuie să avem transportul, trebuie să ne urnim şi, aşa cum am discutat de mai multe ori, este dificil să ajungem în România şi să ne mişcăm prin ţară... Din cauza infrastructurii de transport, care nu este prea bună. O parte din capacitatea de apărare a unei naţiuni depinde de capacitatea de mişcare din ţara respectivă. Deci, a avea drumuri bune, nu este important doar pentru ca oamenii să ajungă bine la muncă sau ca să meargă la mare, în vacanţă, sau la munte, în Transilvania. Drumurile sunt şi pentru a putea să mutăm trupe mai repede”, a arătat generalul în rezervă. Putem rezista „cel puțin cinci zile” În aprilie, un general în rezervă care acum candidează pentru PUSL, la alegerile pentru Parlamentul European, spunea că România ar putea rezista cinci zile pe aliniamentul de la Poarta Focșanilor. „În acest moment sunt șase mari forțe militare - nu doar din punct de vedere al României, ci și al celor care sunt cu noi în NATO - așezate în această zonă a Porții Focșanilor. Să nu uităm, o altă dezvoltare, în plus față de ce ați arătat dumneavoastră pe hartă, ar putea să vină din Bugeac (teritoriu românesc aflat actualmente în componența Ucrainei, n.r.). Și în acest caz am prevăzut forțe, ca prim dispozitiv. Cât putem să apărăm această bucată de teren? Foarte bine ați spus dumneavoastră: cel puțin 5 zile, singuri. Așadar, (scenariul) că în 24 de ore ar putea să pice Bucureștiul este exclus", a spus generalul (r) Cristian Barbu la Antena 3 CNN.

România trebuie să reziste două săptămâni până vin aliații din NATO, spune generalul Hodges Foto: Army.mil
Cum au devastat armatele ruse Moldova și Valahia Foto: Historia
Eveniment

Cum au devastat armatele ruse Moldova și Valahia

Cum au devastat armatele ruse Moldova și Valahia la începutul secolului XIX, când se aflau în război cu Turcia: „Armata rusă distruse în așa măsură această țară, încât ea nu mai oferea deja decât imaginea unui deșert”. Pe rețeaua X/Twitter a fost publicată o colecție de relatări ale unor diplomați străini, dar și ale unor oficiali ruși, despre jafurile armatei rusești, care au generat o foamete extinsă și au determinat localnicii să fugă chiar și în Turcia. Citește și: VIDEO Cum arată campania electorală a lui Șoșoacă: umblă cu calul prin pădure, îmbrăcată în uniformă de militar. SOS România s-a prăbușit în sondaje Există însă și alte surse care arată cum a procedat Imperiul Țarist, care dorea să anexeze Moldova și Valahia. „Armata rusă distruse în așa măsură această țară (Valahia), încât ea nu mai oferea deja decât imaginea unui deșert”, arăta diplomatul francez Meriage, la 1808. Din 1805 şi până în 1811, mărimea impozitelor а crescut de două-trei ori, în unele cazuri chiar de patru ori, urmare a ocupației ruse, explică un articol din basarabeni.ro. Rușii au ocupat militar de 11 ori Principatele, până la unirea din 1859. Cum au devastat armatele ruse Moldova și Valahia Iată ce scria, în 1808, consulul Franței la București: „Această țară - Muntenia - este distrusă cu desăvârșire, ruinată și depopulată. Nu mai sunt în țară nici fân, nici orz, de 8 zile nu se mai găsesc pe piața Bucureștilor nici carne, nici pâine, nici lemne, nici verdețuri. Țăranii munteni vor pleca cu toții fie în Turcia, fie în Transilvania, și nu se vor mai întoarce niciodată." „Aceste țări sunt de o rodire minunată. Ele erau acoperite de turme, dar armata rusească le-a mâncat așa de rău, că, la începutul anului 1809, ele nu mai înfățișau decât închipuirea unui deșert. Iar armata rusească era nevoită a-și trage proviziile sale din țările de la nordul Nistrului și din Odesa” - agentul francez Meriage, citat de Gheorge Brătianu în cartea „Basarabia Drepturi naționale și istorice”. Mareșalul Prozorovski: „Basarabia a fost transformată de trupele rusești într-un pustiu total". "Să vină domne rușii"! Partea a 2-a. În 1808, consulul Franței la București, Lamare, nota: "Această țară - Muntenia - este distrusă cu desăvârșire, ruinată și depopulată. Nu mai sunt în țară nici fân, nici orz, de 8 zile nu se mai găsesc pe piața Bucureștilor nici carne, nici… pic.twitter.com/1zg3h9OxUF— Anti-Spootnik (@Anti_Spootnik) May 22, 2024 „Constrângerea băştinaşilor a continuat şi în timpul lui Kutuzov; vităritul, cândva foarte dezvoltat în principate, a dispărut; mulţi mari proprietari de pământuri, speriaţi, îşi părăseau conacurile şi plecau în Austria. Cei rămaşi în patrie sufereau de pe urma fărădelegilor militarilor şi deseori de pe urma zeflemelelor ofiţerilor noştri; iar pelerinii ce peregrinau pe malul Dunării contemplau localităţi pustiite, atât pe câmpurile de bătălie din Bulgaria, cât şi în locurile de cantonament al armatelor noastre din Valahia”, scria juristul rus în „Rusia şi bazinul dunărean”, carte publicată la Iași în 1940. Hartă: Wikipedia/Simion Ion Ceapleanu „Uşurarea însă şi răsplătirea la încheierea păcii de Bucureşti fu luarea a jumătate de Moldova de către acea putere protectriţă, pentru care românii s-au... jertfit în atâtea rânduri”, a scris istoricul Mihail Kogălniceanu despre acordul din 1812, când Basarabia a fost anexată de Rusia.

Un român a spionat obiective NATO (sursa: Facebook/NATO)
Eveniment

Un român a spionat obiective NATO

Primul caz de trădare în România: un român a spionat obiective NATO. Acesta a fost arestat preventiv pentru 30 de zile sub acuzația de trădare pentru că a supravegheat obiectivele militare românești și NATO, dar a și fotografiat tehnica militară deplasată în zona de graniță cu Ucraina. Citește și: Coldea, suspectat împreună cu ex-colegul SRI Dumbravă că ar fi cerut 700.000 de euro să intervină într-un dosar penal, are două firme cu profituri de peste 90% din încasări de milioane Toate materialele colectate de român au fost transmise diplomaților din cadrul Ambasadei Rusiei la București. Un român a spionat obiective NATO România se confruntă cu primul caz de trădare de la începerea războiului din Ucraina. Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) l-au reținut pe un român care spiona în favoarea Rusiei. Judecătorii de la Curtea de Apel București au decis ca acesta să fie arestat preventiv pentru 30 de zile pentru acuzația de trădare. "Din probatoriul administrat în cauză a reieșit că, începând cu anul 2022, persoana cercetată ar fi supravegheat unele obiective militare românești sau aparținând NATO, amplasate în proximitatea municipiului Tulcea, colectând informații cu caracter militar și efectuând fotografii privind tehnica militară de luptă și deplasarea personalului în zona de graniță cu Ucraina, pe care le-ar fi transmis către diplomați din cadrul unei ambasade străine în România", a anunțat Poliția Română. Operațiunea de prindere a celui acuzat de spionaj a beneficiat de sprijinul Direcției de Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române, dar și de ajutorul Serviciului Român de Informații și al Direcției Generale de Informații a Apărării din cadrul Ministerului Apărării Naționale.

România, lovită de bruiajul electronic rusesc (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

România, lovită de bruiajul electronic rusesc

România, lovită de bruiajul electronic rusesc. Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă a emis un avertisment zilele trecute cu privire la faptul că Federația Rusă a declanşat un război electronic în zona de est a României. România, lovită de bruiajul electronic rusesc Concret, Rusia perturbă sistemele globale de navigaţie prin satelit din zona Mării Negre, prin aceste perturbări sistematice fiind afectate securitatea aeriană şi funcţionarea porturilor și operațiunile portuare. Citește și: EXCLUSIV Din MAE au dispărut sute de lucrări de artă luate cu împrumut de la Muzeul Național de Artă Contemporană. Ministerul, dat în judecată pentru milioane de euro Bruiajul a început în luna aprilie și a continuat în luna mai. Bucureștiul, Ploieștiul și Iașiul erau, pe 20 mai, în "zona galbenă", cu atacuri de valoare medie. În aceeași zonă sunt și trei localități din Bulgaria: Russe, Varna și Burgas. Afectate ar trebui să fie zborurile avioanelor, care se bazează pe GPS. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Arme nucleare rusești, aproape de România (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Arme nucleare rusești, aproape de România

Arme nucleare rusești, aproape de România. Armata rusă a anunţat marţi că a început în apropiere de Ucraina exerciţii militare privind utilizarea armelor nucleare tactice, exerciţii ordonate la începutul lunii mai de preşedintele Vladimir Putin, dând asigurări că este vorba despre un răspuns la "ameninţările" occidentale. Arme nucleare rusești, aproape de România "Prima etapă a exerciţiilor (...) privind pregătirea şi utilizarea armelor nucleare nestrategice a început", a anunţat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat, precizând că aceste manevre se desfăşoară în Districtul Militar de Sud, la graniţa cu Ucraina, şi care include şi părţi ale teritoriului ucrainean pe care Rusia le controlează în prezent. Citește și: Împrumuturile statului au explodat: guvernul Ciolacu s-a îndatorat în patru luni din 2024 cât în șapte luni din 2022. Suma-record: 89,5 miliarde de lei Ministerul rus de Externe a menţionat declaraţii ale preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a prezentat posibilitatea trimiterii de trupe europene pentru a lupta împotriva Rusiei în Ucraina, şi afirmaţii ale ministrului britanic de Externe David Cameron, care a spus că Ucraina are dreptul de a folosi armele furnizate de Londra pentru a lovi ţinte de pe teritoriul Rusiei. Analiştii pe probleme de securitate afirmă că exerciţiul este conceput ca un semnal de avertizare lansat de Putin pentru a descuraja Occidentul să se implice mai mult în războiul din Ucraina, unde a furnizat arme şi informaţii Kievului, dar s-a abţinut de la a trimite trupe. Belarus participă la exercițiu Ministerul rus al Apărării a declarat că în prima etapă a exerciţiului vor fi folosite rachete Iskander şi Kinzhal. Exerciţiile militare au loc pentru a testa dacă unităţile şi echipamentele sunt pregătite pentru "utilizarea în luptă a armelor nucleare nestrategice pentru a răspunde şi a asigura necondiţionat integritatea teritorială şi suveranitatea statului rus ca răspuns la declaraţiile provocatoare şi ameninţările unor oficiali occidentali împotriva Federaţiei Ruse", a mai spus ministerul. Belarus, unde Rusia a anunţat anul trecut că desfăşoară arme nucleare tactice, va participa de asemenea la exerciţii, au anunţat cele două ţări.

Preşedinta Georgiei, veto la legea anti-ONG (sursa: Facebook/სალომე ზურაბიშვილი / Salome Zourabichvili)
Internațional

Preşedinta Georgiei, veto la legea anti-ONG

Preşedinta Georgiei, veto la legea anti-ONG. Salome Zurabişvili a anunţat sâmbătă că s-a opus prin veto legii criticate a "influenţei străine", care a suscitat proteste masive în această ţară din Caucaz. Preşedinta Georgiei, veto la legea anti-ONG "Astăzi, am pus un veto (...) la legea care este rusă în esenţa sa şi care contravine Constituţiei noastre", a spus Salome Zurabişvili într-o declaraţie televizată. Citește și: Numărul uriaș al sporurilor și salariile mari de care beneficiază angajații Guvernului, care azi cer majorări și fac grevă japoneză. În ultimii ani, personalul Executivului a crescut cu 50% Este vorba totuşi despre un veto cu valoare mai ales simbolică al preşedintei proeuropene, aflată în conflict cu guvernul, având în vedere că partidul la putere, "Visul georgian", iniţiatorul legii, dă asigurări că dispune de suficiente voturi în parlament pentru adoptarea definitivă a legii. Textul aprobat marţi de parlament este denunţat de detractorii săi ca vizând să deturneze Georgia de Uniunea Europeană pentru a o îndrepta spre Rusia. Documentul a provocat ample manifestaţii, care durează de mai bine de o lună şi la care au luat parte mii de persoane, mai ales tineri. NATO, Comisia Europeană şi ONU au condamnat această iniţiativă a guvernului georgian. Lege copiată din Rusia Legea impune ONG-urilor sau media a căror finanţare provine în proporţie de peste 20% din străinătate să se înregistreze ca "organizaţie care urmăreşte interesele unei puteri străine", şi să se supună unui control administrativ. Detractorii au numit-o "legea rusă" dată fiind similitudinea sa cu o lege votată în Rusia. Preşedinta Zurabişvili a propus amendamente la proiectul de lege, dar a prevenit contra oricăror negocieri "artificiale". În ce-l priveşte, prim-ministrul Irakli Kobakhidze s-a declarat dispus să evoce posibile modificări. Georgia, fostă republică sovietică, este candidat oficial la aderarea la UE din decembrie 2023 şi aspiră, de asemenea, să devină membru al NATO.

Alegeri prezidențiale în Lituania, amenințare rusă (sursa: Facebook/Gitanas Nausėda)
Internațional

Alegeri prezidențiale în Lituania, amenințare rusă

Alegeri prezidențiale în Lituania, amenințare rusă. Lituanienii votează duminică în cadrul primului tur al alegerilor prezidenţiale la finalul unei campanii dominate de probleme de apărare, ţara încercând să-şi consolideze securitatea în faţa Rusiei vecine. Alegeri prezidențiale în Lituania, amenințare rusă Ţara baltică cu o populaţie de 2,8 milioane de locuitori, o fostă republică sovietică învecinată cu exclava rusă puternic militarizată Kaliningrad, se teme că ar putea fi următoarea ţintă dacă Moscova ar câştiga războiul împotriva Ucrainei. Citește și: Geoană, declarație riscantă despre Ucraina: insinuează că România ar fi trebuit să blocheze exportul grânelor ucrainene. O astfel de decizie ar fi produs satisfacție la Moscova "Înţelegerea de către Lituania a ameninţării ruse este unanimă şi incontestabilă, iar principalii candidaţi sunt de acord cu aceasta", a afirmat Linas Kojala, directorul Centrului de Studii Est-Europene din Vilnius. Sondajele îi conferă preşedintelui în exerciţiu, Gitanas Nauseda, fost bancher în vârstă de 59 de ani, un avantaj confortabil faţă de ceilalţi şapte candidaţi, printre care prim-ministrul Ingrida Simonyte şi un cunoscut avocat, Ignas Vegele. Actualul președinte, favorit în primul tur În primul tur, Gitanas Nauseda ar urma să obţină peste 35% din voturi, potrivit unui ultim sondaj care îi creditează cu 12% din voturi pe Ignas Vegele şi 10% pe Ingrida Simonyte. Lituania este unul dintre cei mai fermi susţinători ai Ucrainei, care de peste doi ani se apără împotriva unei invazii pe scară largă declanşată de Rusia în februarie 2022. Ţara baltică îşi exprimase anterior deschiderea faţă de ideile preşedintelui francez Emmanuel Macron cu privire la desfăşurarea de trupe terestre occidentale în Ucraina. Cu toate acestea, alte state - inclusiv Germania - resping cu fermitate această idee.

Exerciţii nucleare ruse lângă granițele Ucrainei (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Exerciţii nucleare ruse lângă granițele Ucrainei

Exerciţii nucleare ruse lângă granițele Ucrainei au fost anunţate luni ca răspuns la afirmaţiile "reprezentanţilor occidentali", între care preşedintele francez Emmanuel Macron, privind posibila trimitere de "soldaţi ai NATO" în Ucraina, a explicat Kremlinul. Exerciţii nucleare ruse lângă granițele Ucrainei Mai devreme în cursul zilei, Ministerul rus al Apărării a anunţat că armata sa va organiza "într-un viitor apropiat" exerciţii nucleare la care vor participa în special trupe staţionate în apropiere de Ucraina, drept răspuns la "ameninţările" liderilor occidentali. Citește și: În timp ce Putin participa la slujba de Înviere, rachete și drone rusești ucideau și răneau ucraineni care se îndreptau spre biserici Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, contactat de AFP în privinţa acestei chestiuni, a spus că este vorba despre afirmaţiile lui Emmanuel Macron, al unor "reprezentanţi britanici" şi al unui "reprezentant al Senatului american, dacă nu mă înşel". Aceşti lideri "au vorbit despre voinţa şi chiar despre intenţia de a trimite contingente armate în Ucraina, respectiv de plasa soldaţi ai NATO în faţa armatei ruse", a afirmat el. Dmitri Peskov a estimat că este vorba despre "un nou ciclu de escaladare a tensiunilor", denunţând "retorica foarte periculoasă" a preşedintelui francez. Macron a dat tonul Emmanuel Macron a vorbit din nou la începutul lui mai despre posibilitatea de a trimite trupe occidentale în teren în Ucraina dacă Moscova străpunge "liniile frontului" şi dacă Kievul o va solicita. "Să excludem asta a priori înseamnă să nu învăţăm lecţiile ultimilor doi ani", în condiţiile în care ţările NATO au exclus iniţial trimiterea în Ucraina de tancuri şi avioane, iar în final s-au răzgândit, a adăugat el. Şeful statului francez a creat deja o controversă spre sfârşitul lui februarie afirmând că această trimitere de trupe nu trebuie "să fie exclusă" pe viitor. Majoritatea statelor europene, precum şi SUA, s-au demarcat de afirmaţiile sale, chiar dacă după aceea au părut să facă un pas în aceeaşi direcţie după avansurile trupelor ruse pe frontul de est.

Vasile Dîncu a fost plătit în 2023 de două unități militare Foto: Twitter
Politică

Vasile Dîncu a fost plătit în 2023 de două unități militare

Candidatul PSD la Parlamentul European Vasile Dîncu a fost plătit în 2023 de două unități militare: el a primit 7.286 de lei de la Universitatea Națională de Apărare și 3.611 lei de la „U.M. 01512”. Dîncu a primit acești bani pentru „activitate didactică”. El a fost ministru al Apărării până în octombrie 2022, când a fost demis după mai multe declarații în care prelua mesajele Kremlinului. Citește și: PSD a vrut să facă primar în Călinești, Argeș, un fost peremist care a făcut pușcărie pentru contrabandă cu alcool și în 2022 a fost reținut pentru că a hărțuit sexual o tânără de 21 de ani Vasile Dîncu a fost plătit în 2023 de două unități militare UM 01512, care l-a plătit pe Dîncu pentru activități didactice, este indicativul Academiei Forțelor Terestre, de la Sibiu. Vasile Dîncu a avut, în anul fiscal 2023, o indemnizație de senator de 141.636 de lei și a câștigat 118.216 lei de la Universitatea București, tot din activități didactice. Senatorul PSd a primit și un premiu de 960 de lei de la Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), pentru articolele sale. Însă soția sa, Maria Dîncu, a avut cel mai mare profit: ea a încasat dividende de peste 953.000 de lei de la Metro Media Transilvania, un institu de cercetări sociologice. Declaratia de avere a candidatului Dincu Dîncu este președinte al Consiliului Național al PSD și șeful organizației județene Cluj. În octombrie 2022, Dîncu afirma: „Războiul va mai continua, (…) singura şansă a păcii poate să fie negocierea cu Rusia. Sigur, e vorba de o negociere complexă. (…) Ţările lumii, NATO, Statele Unite să negocieze pentru Ucraina garanţii de securitate şi o pace cu Rusia. Singură Ucraina nu va putea să negocieze cu Rusia, deoarece clasa politică din Ucraina în momentul acesta nu poate să îşi permită să-şi asume (…) pierderea de teritorii, o pierdere injustă până la urmă de teritorii. Ar fi o înfrângere prea mare pentru politică”. El a fost demis după aceste declarații.

AUR-ul Germaniei, spionaj pentru Rusia, China (sursa: Facebook/Dr. Maximilian Krah)
Internațional

AUR-ul Germaniei, spionaj pentru Rusia, China

AUR-ul Germaniei, spionaj pentru Rusia, China. Săptămâna trecută, șase suspecți au fost arestați. AfD, partidul de extrema dreaptă, este în centrul scandalului: cu câteva săptămâni înainte de alegerile europene, liderul AfD, Maximilian Krah, este anchetat. Krah este suspectat că a primit bani din China și Rusia. În decurs de câteva zile, șase persoane, suspectate că ar fi spionat în favoarea Chinei și Rusiei, au fost arestate în Germania. Doi bărbați au fost arestați în Bayreuth. Dieter S. și Alexander J. au dublă cetățenie, germano-rusă. Aceștia sunt acuzați că au transmis informații Moscovei pentru a pregăti acțiuni de sabotaj la instalații militare din Germania care furnizează ajutor Ucrainei. Alți doi bărbați și o femeie, de naționalitate germană, au fost arestați în Bad Homburg și Düsseldorf. Cei trei sunt suspectați că ar fi agenți ai serviciului secret chinez. Potrivit Parchetului Federal, cuplul Ina și Herwig F. și partenerul lor de afaceri Thomas R. ar fi obținut, printre altele, informații despre tehnologii care ar putea fi folosite militar de către Beijing. Potrivit anchetei, compania deținută de Ina și Herwig F. a încheiat acorduri cu mai multe universități din Germania. Urma ca acestea să realizeze studii privind stadiul tehnicii motoarelor navelor de luptă. Proiectele erau finanțate de autoritățile de stat chineze. La momentul arestării, suspecții negociau alte proiecte de cercetare, care aveau ca scop "extinderea puterii de luptă maritimă a Chinei". În plus, cei trei au procurat un laser special și l-au exportat în China, fără autorizație. Instrumentul era supus reglementării UE și nu putea fi exportat, deoarece China îl putea folosi militar. A fost arestat și Jian Guo, cetățean german, de origine chineză. Guo este asistentul personal al liderului AfD, Maximilian Krah. Jian Guo este acuzat, printre altele, că a transmis Beijingului informații asupra grupărilor de opoziție chineze din Germania. În luna ianuarie, Guo ar fi transmis serviciilor secrete chineze informații și despre activitatea Parlamentului European, despre negocieri și decizii. Jian Guo a devenit subiectul mediatizării pentru prima dată în aprilie 2023. Revista maghiară "The European Conservative" remarca lobby-ul agresiv pe care acesta îl făcea Partidului Comunist Chinez în Parlamentul UE. Potrivit dezvăluirilor recente, în urmă cu zece ani, Guo s-ar fi oferit ca informator, autorităților germane. Oferta i-a fost declinată. Exista suspiciunea că e spion pentru China. Conexiunea lui cu aparatul de securitate chinez poate exista de ani de zile. Legăturile dintre Krah și Guo durează de mai mulți ani. În mai 2012, Jian Guo era director general al unei companii comerciale de produse electronice cu sediul în Dresda. Compania avea ca scop declarat și "comunicarea transculturală între Germania și China". Guo a demisionat din funcția de manager, în septembrie 2019, când a fost angajat de Maximilian Krah, pe post de asistent personal. Krah și-a lăudat în repetate rânduri angajatul. Într-o postare pe X, acesta îi lua apărarea lui Guo, în fața criticilor, afirmând este "un cetățean german, membru AfD, a studiat la Dresda și vorbește fluent germană și engleză". Însă colegii lui Krah au declarat pentru WELT că Guo vorbește prost germană, insuficient engleză, și nu are calificările necesare. "Uneori aveai impresia că nu Krah își controlează asistentul, ci că acesta îl controlează pe Krah", a declarat un politician AfD. Krah a călătorit în China cu Guo în noiembrie 2019, la două luni după ce l-a angajat. Acolo a avut loc o întâlnire cu Departamentul Internațional al Comitetului Central al Partidului Comunist din China (IDCPC). IDCPC acționează de facto ca serviciu secret. Krah a declarat atunci că scopul vizitei este de a promova înțelegerea pentru "valorile chineze" și de a "corecta" imaginea Chinei în Germania. AUR-ul Germaniei, spionaj pentru Rusia, China În prezent, parchetul în Dresda a inițiat două anchete preliminare împotriva principalului candidat al AfD la alegerile europene, Maximilian Krah. Acesta este suspectat că a primit bani din "surse chineze și ruse". Potrivit WELT, Krah a fost pus sub supraveghere cu cel puțin un an în urmă, din cauza contactelor sale suspecte cu China. Europarlamentarul a apărat în repetate rânduri regimul de la Beijing. În noiembrie 2022, Krah declara pentru Global Times, ziar de propagandă al partidului comunist chinez: "Ruperea relațiilor Germaniei cu China este doar în interesul SUA. (…) Cooperarea cu China este indispensabilă pentru Germania". Despre represiunea minorității uigure din China, Krah a susținut: "Îndotdeauna am pus la îndoială aceste povești groaznice care se spun despre Xinjiang. Aceasta este propagandă anti-China". Pe lângă relațiile cu China, nici simpatia sa pentru regimul lui Vladimir Putin nu e un secret. Acuzațiile că ar fi primit bani din surse pro-ruse au apărut anul trecut, în decembrie. În timpul unei călătorii în Statele Unite, Krah a fost oprit de FBI pentru interogatoriu. În timpul interogatoriului, anchetatorii americani l-ar fi confruntat pe Krah cu mesaje de chat în careOleg Voloșin, un activist pro-rus din Belarus, sancționat, l-ar fi asigurat că problema cu "compensarea" pentru "cheltuielile tehnice" ale lui Krah a fost rezolvată și că, din luna mai, "va fi ca înainte de februarie".

Suma uriașă pe care Șor dorea să o aducă în Moldova Foto: Facebook Telegraph Moldova
Politică

Suma uriașă pe care Șor dorea să o aducă în Moldova

Suma uriașă pe care fugarul Ilan Șor dorea să o aducă în Republica Moldova, folosind oameni săraci, pentru a-i finanța noua structură politică: în două transporturi, folosind două curse de pasageri de la Moscova, urmau să ajungă la Chișinău peste un milion de euro. Citește și: Judecătorii de la Înalta Curte, atenți cu fostul decan al Baroului Dolj: prins beat la volan, acesta va putea conduce pe perioada de supraveghere. Numele avocatului, anonimizat în dosar Suma uriașă pe care Șor dorea să o aducă în Moldova Suma era distribuită la 135 de pasageri, fiecare transportând circa 9.000 de euro, sub bariera de 10.000 de euro care ar fi trebuit să fie declarată. Însă autoritățile de la Chișinău i-au percheziționat pe pasageri și le-au confiscat banii. „La Moscova, la crearea blocului „Победа” („Victorie”) s-au dus nu doar politicienii afiliați grupării criminale Șor (termen utilizat de procurorii moldoveni), dar și câteva avioane cu susținători (oameni vizibil amărâți), care l-au aplaudat pe Șor și au dansat după eveniment pe muzică moldovenească interpretată de câțiva artiști ruși (...) Foto: Telegraph Moldova Luni și marți, politicienii pro-Kremlin și oamenii simpli care l-au aplaudat pe Șor la Moscova au revenit acasă iar pe aeroportul din Chișinău erau așteptați de oamenii legii pentru verificări amănunțite. Conform legislației moldovenești, o persoană poate introduce în țară până la 10.000 de euro fără să-i declare. Oamenii legii au suspectat că cetățenilor simpli le-a fost organizată deplasarea la Moscova pentru ca, la întoarcere, să li se dea bani pe care să-i introducă în țară pentru finanțarea ulterioarelor acțiuni de destabilizare. Suspiciunea s-a confirmat în timpul celor peste 150 de percheziții efectuate la aeroport și în diferite locuri din țară luni seară și marți dimineață. Poliția, procurorii și conducerea Serviciului Vamal au anunțat marți că în timpul perchezițiilor au fost ridicate echivalentul (în diferite valute) a 20.040.700 de lei moldovenești și 128 de telefoane mobile cu informații prețioase. În schimbul serviciilor de curierat, cei implicați în transportarea banilor au fost remunerați cu sume cuprinse între 300 și 500 de euro”, relatează Deutsche Welle. „Am văzut cum grupul criminal Șor utilizează deja bătrânii. Asta e foarte cinic, să utilizezi bătrânii în calitate de transportatori de bani în numerar”, a comentat premierul Dorin Recean.

Sberbank va distribui dividende record
Economie

Sberbank va distribui dividende record

Banca rusească Sberbank, la care guvernul de la Moscova deține 50% din acțiuni, va distribui dividende record în valoare de opt miliarde de dolari, scrie Reuters. Citește și: GALERIE FOTO Între lansarea tristă a lui Cîrstoiu și rechemarea jenantă a lui Firea: cronologia unui eșec în imagini Anul trecut, Sberbank a înregistrat un profit net record de 1.509 miliarde de ruble, de peste cinci ori mai mare decât profitul net de 287,8 miliarde de ruble din 2022, în contextul în care sectorul bancar din Rusia şi-a revenit după impactul provocat de sancţiunile financiare internaţionale. Sberbank va distribui dividende record În aceste condiţii, German Gref a precizat că board-ul băncii a recomandat plata unor dividende cu o valoare de 33,3 ruble pe acţiune. Gigantul bancar Sberbank este una dintre cele mai valoroase companii din Rusia, în termeni de capitalizare de piaţă, iar performanţa acţiunilor sale poate dicta direcţia întregii pieţe bursiere. German Gref a mai spus marţi că Sberbank se aşteaptă ca în 2024 să înregistreze un profit net uşor mai mare decât în 2023. "Nu va fi uşor în acest an, însă intenţionăm să avem un câştig mai mare decât cel de anul trecut", le-a spus Gref jurnaliştilor. Sberbank domină sectorul bancar, având peste 108 milioane de clienţi. În luna februarie, directorul general German Gref a anunţat că banca a acordat anul trecut clienţilor credite de 28.700 miliarde de ruble, iar portofoliul său de împrumuturi a crescut cu 27%, la 39.400 miliarde de ruble. Guvernul de la Moscova deţine 50% plus o acţiune la Sberbank.

Imagini apocaliptice ale pădurii Serebrianski după luptele dintre ruși și ucraineni Foto: Captură video
Eveniment

Imagini apocaliptice pădurii Serebrianski după luptele ruși ucraineni

Imagini apocaliptice ale pădurii Serebrianski după luptele dintre ruși și ucraineni: pe rețelele sociale a devenit virală o filmare care arată copacii complet distruși și tranșee abandonate, în care încă se află cadavre. Citește și: Nicuşor Dan, tricou cu mesajul ”Ştim toţi!”, ca replică la tricoul prezentat de Cristian Popescu Piedone cu mesajul ”Şi eu sunt interlop” Pădurea Serebrianski înainte de lupte Foto: X/Twitter Imagini apocaliptice ale pădurii Serebrianski după luptele dintre ruși și ucraineni „Aceasta nu este o înregistrare dintr-un film post-apocaliptic. Așa arată acum pădurea Serebryansky din estul Ucrainei Pământ supraexcavat, cicatrizat de bombardamentele rusești, cadavre și copaci din care nu a mai rămas decât numele”, scrie Nexta TV. „Un Verdun ucrainean, o post-apocalipsă modernă. Pământul din pădurea Serebryansky din regiunea Luhansk, mutilat până la nerecunoaștere de artileria ocupanților ruși”, arată Ukraine News. Camera Reprezentanţilor din SUA a votat, sâmbătă, un pachet de ajutor cheie în valoare de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina. Preşedintele american Joe Biden afirmă că adoptarea de către Camera Reprezentanţilor a proiectelor de lege privind ajutorul pentru Ucraina, Israel şi regiunea Indo-Pacific transmite un "mesaj clar" despre leadership-ul american în lume, relatează CNN. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dimitri Peskov a criticat pachetul de ajutor pentru Ucraina aprobat sâmbătă de Camera Reprezentanţilor din SUA, afirmând că ”va ruina şi mai mult Ucraina”. La rândul său, purtătoarea de cuvânt a MAE rus Maria Zaharova a calificat ajutorul american drept ” sprijin direct pentru activităţi teroriste”.

Cu cât țările mai bogate, cu atât mai puțin sunt tinerii dornici înroleze Foto: Ministerul Apărării
Eveniment

Cu cât țările bogate, cu atât mai puțin sunt tinerii dornici înroleze

Armata obligatorie: cu cât țările sunt mai bogate, cu atât mai puțin dornici sunt tinerii să se înroleze, arată The Economist într-un articol intitulat „Chiar ești gata să mori pentru țara ta?”. În plus, în articol se arată că susținătorii extremei de dreapta și de stânga din Germania și Olanda sunt cei mai puțin dornici să moară pentru țara lor. Citește și: Nicuşor Dan, tricou cu mesajul ”Ştim toţi!”, ca replică la tricoul prezentat de Cristian Popescu Piedone cu mesajul ”Şi eu sunt interlop” Cu cât țările mai bogate, cu atât mai puțin sunt tinerii dornici înroleze „Pe măsură ce țările devin mai bogate, cetățenii lor tind să devină mai puțin dornici să se sacrifice pentru națiune. Herfried Münkler, un politolog german, a numit democrațiile occidentale societăți «post-eroice», în care «cea mai mare valoare este conservarea vieții umane» și a bunăstării personale. Istoria joacă, cu siguranță, un rol. Dorința de a lupta este scăzută în țările care au pierdut cel de-al doilea război mondial (Germania, Italia și Japonia). În Spania și Portugalia, decenii de dictatură militară au lăsat mulți cetățeni suspicioși față de forțele armate. Dar lucrurile se pot schimba atunci când conflictele se apropie. Potrivit unei lucrări care urmează să fie publicată de Wolfgang Wagner și Alexander Sorg de la Universitatea din Amsterdam și Michal Onderco de la Universitatea Erasmus din Rotterdam, apropierea de război îi face pe cetățeni mai dispuși să lupte. În Europa, acest lucru ajută la explicarea motivului pentru care în țările apropiate de Rusia sunt mai puțin «porumbei»”, scrie The Economist. Publicația prezintă sondaje care arată că extrema de stânga și de dreapta din Germania și Olanda este cea mai puțin dispusă să lupte. În Germania, susținătorii social-democraților și ai CDU, formațiunea conservatoare de dreapta, erau mai dornici să se înroleze. Grafic: The Economist Generația Z are destule oferte pentru locuri de muncă „Pe lângă schimbarea valorilor, recrutorii militari se confruntă cu un obstacol economic: în prezent, tinerii au o mulțime de angajatori care licitează pentru serviciile lor. În majoritatea țărilor bogate, generația Z are de unde alege. Șomajul în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani din Uniunea Europeană a fost de 14,5% anul trecut, în scădere de la 22,4% în 2015. În Germania a fost de doar 5,8%. Pe piețe ale forței de muncă atât de competitive, armatele au dificultăți în a concura cu sectorul privat. În plus, să stai la un birou este mai plăcut decât să te târăști prin noroi”, arată publicația britanică. The Economist arată că armata etse obligatorie doar în opt din 32 de state NATO.

Rusia bombardează Europa cu știri false (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia bombardează Europa cu știri false

Rusia bombardează Europa cu știri false. Franţa şi alte ţări europene sunt "bombardate de propaganda rusă" odată cu apropierea alegerilor europene din 9 iunie, a avertizat ministrul francez delegat pentru afaceri europene, Jean-Noël Barrot, într-un interviu publicat sâmbătă pe site-ul cotidianului Ouest France. Rusia bombardează Europa cu știri false "Suntem bombardaţi de propaganda Rusiei lui Vladimir Putin şi a curelelor sale de transmisie", şi-a exprimat îngrijorarea Barrot în acest interviu. Citește și: Nicuşor Dan, tricou cu mesajul ”Ştim toţi!”, ca replică la tricoul prezentat de Cristian Popescu Piedone cu mesajul ”Şi eu sunt interlop” "Nu trece o săptămână fără ca Franţa să fie ţinta unor manevre coordonate şi deliberate pentru a perturba dezbaterea publică şi a interfera în campania pentru alegerile europene", a adăugat el. Ministrul a citat mai multe cazuri recente: "deturnarea site-ului Ministerului Apărării pentru un apel fictiv ca 200.000 de oameni să meargă să lupte în Ucraina" sau "cel al Ministerului de Interne pentru anunţul fictiv al înăspririi condiţiilor de primire a refugiaţilor ucraineni". El a amintit, de asemenea, de campaniile de ştiri false privind răspândirea tuberculozei în Franţa sau de "un presupus val de anulare a nopţilor de hotel din cauza contextului de securitate". Propaganda plătită de la "Voice of Europe" Întrebat despre posibilitatea ca aceste campanii să influenţeze rezultatele alegerilor, Barrot a subliniat că "riscul este dovedit" şi a reamintit că Franţa, Germania şi Polonia au convenit asupra unui mecanism de alertă coordonat "pentru a face faţă împreună". Bruxellesul avertizează regulat asupra riscurilor unei intensificări a campaniilor de dezinformare provenind din Rusia odată cu apropierea alegerilor europene, menite să influenţeze rezultatele votului şi să slăbească sprijinul occidental pentru Ucraina în războiul declanşat de Moscova. La sfârşitul lui martie, Praga a dezvăluit descoperirea de către serviciile de informaţii cehe a unei reţele orchestrate de Moscova care răspândea propagandă pro-rusă despre Ucraina prin intermediul site-ului Voice of Europe. Belgia a raportat apoi că, potrivit serviciilor sale, unii europarlamentari "au primit bani" în acest context pentru a transmite mesajele Rusiei. Cazul a determinat justiţia belgiană să deschidă o anchetă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră