miercuri 19 august
Login Contact
DeFapt.ro

rusia

2587 articole
Internațional

Peste 100.000 de componente occidentale în dronele și rachetele rusești care au lovit Ucraina

Componente occidentale identificate în rachetele rusești. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat luni utilizarea de echipamente și componente produse de companii străine în sistemele de arme folosite de Rusia pentru atacurile aeriene recente asupra Ucrainei. Componente occidentale identificate în rachetele rusești Zelenski a afirmat că, în noaptea de 5 octombrie, Rusia a folosit 549 de sisteme de arme care conțineau 102.785 de componente fabricate în străinătate. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Președintele ucrainean a acuzat nouă țări că nu fac suficient pentru a opri fluxurile de aprovizionare care permit Moscovei să-și mențină capacitatea militară: Acestea sunt: SUA, China, Taiwan, Regatul Unit, Germania, Elveția, Japonia, Coreea de Sud și Olanda. Tehnologie occidentală în rachetele Iskander și Kinjal Potrivit lui Zelenski, rachetele balistice rusești Iskander și Kinjal utilizează tehnologii importate din Statele Unite, inclusiv microprocesoare și convertoare analog-digitale. De asemenea, micro-controlerele folosite la drone provin din Elveția, iar micro-ordinatoarele de control al zborului sunt fabricate în Regatul Unit. „Companii din aceste țări furnizează componente informatice și electronice esențiale pentru funcționarea dronelor și rachetelor”, a subliniat liderul ucrainean. Ucraina cere acțiuni concrete împotriva exporturilor sensibile Zelenski a anunțat că a transmis partenerilor occidentali propuneri menite să blocheze lanțurile de aprovizionare care alimentează industria de armament a Rusiei. „Partenerii noștri dețin deja date detaliate despre ce companie și ce produs trebuie vizat și cum să reacționeze”, a precizat președintele. Apelul vine în contextul eforturilor Ucrainei de a limita evaziunea sancțiunilor internaționale, prin care Rusia continuă să obțină piese de înaltă tehnologie. Val de atacuri asupra Ucrainei: sute de drone și rachete În paralel, Rusia a lansat un nou val de atacuri aeriene nocturne, vizând în special infrastructura energetică a Ucrainei. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Moscova a folosit aproape 500 de drone și peste 50 de rachete. Aceste lovituri au provocat întreruperi masive de curent și victime civile în mai multe regiuni. Liov și Zaporojie, printre cele mai afectate orașe La Liov (Lviv), regiune din vestul Ucrainei care fusese până acum relativ ferită de bombardamente, patru persoane au murit în cel mai grav atac din zonă de la începutul invaziei ruse, potrivit guvernatorului Maksîm Kozîțkîi. La Zaporojie, o persoană a fost ucisă și alte zece au fost rănite, conform autorităților locale. Atacurile au avut loc în contextul intensificării ofensivei aeriene ruse asupra infrastructurii energetice ucrainene, menită să provoace penurii și haos în sistemul civil înaintea iernii.

Peste 100.000 de componente occidentale în dronele și rachetele rusești care au lovit Ucraina
Rusia, ferfenițită din nou de dronele ucrainene: au explodat o fabrică de explozibili și un terminal petrolier
Internațional

Rusia, ferfenițită din nou de dronele ucrainene: au explodat o fabrică de explozibili și un terminal petrolier

Atac masiv cu drone asupra Rusiei. O fabrică de explozibili din Rusia și un terminal petrolier din orașul Feodosia, în Crimeea ocupată, au fost vizate în noaptea de duminică spre luni de un atac masiv cu drone lansat de Ucraina. Atac masiv cu drone asupra Rusiei Potrivit Statului Major ucrainean, una dintre țintele atacului a fost o fabrică de explozibili situată în regiunea rusă Nijni Novgorod, la est de Moscova. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Uzina produce muniție pentru artilerie, bombe aeriene și alte tipuri de armament folosite de armata rusă. Sursele ucrainene afirmă că atacul cu drone a provocat mai multe deflagrații puternice, însă amploarea pagubelor nu este clară deocamdată. Terminal petrolier din Feodosia, incendiat în urma atacului Cea de-a doua țintă principală a fost un terminal petrolier din orașul Feodosia, din peninsula Crimeea, utilizat pentru transportul produselor petroliere din Rusia către regiune. Terminalul este folosit pentru descărcarea combustibilului provenit din vagoane, camioane cisternă și nave. Potrivit Statului Major ucrainean, atacul a declanșat un incendiu masiv, iar în Crimeea ar fi fost lovit și un depozit de muniții. Moscova susține că a doborât peste 250 de drone În replică, autoritățile ruse au anunțat că apărarea antiaeriană a interceptat în noaptea de duminică spre luni nu mai puțin de 251 de drone ucrainene deasupra teritoriului Rusiei, Mării Negre și zonelor ucrainene aflate sub control rusesc. Deocamdată, Kremlinul nu a comentat oficial informațiile privind incendiul din Feodosia sau pagubele de la fabrica de explozibili. Criză de combustibil în Crimeea: raționalizarea benzinei Ca urmare a atacurilor repetate asupra infrastructurii energetice, autoritățile din Crimeea au decis, săptămâna trecută, reducerea rației de benzină de la 30 la 20 de litri per autoturism. Măsura vine în contextul unei crize de combustibil accentuate, cauzată de deteriorarea lanțurilor de aprovizionare și de distrugerea parțială a rafinăriilor rusești. Ucraina lovește constant infrastructura energetică a Rusiei În ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile cu drone asupra rafinăriilor și depozitelor petroliere din Rusia. Aceste lovituri au determinat reducerea producției rafinăriilor ruse și au contribuit la creșterea prețurilor la combustibil pe piața internă rusă. Analizele internaționale arată că aceste acțiuni fac parte dintr-o strategie de slăbire economică a Rusiei prin perturbarea lanțurilor logistice de alimentare ale armatei.

Zelenski critică lipsa de reacție a Occidentului după un nou atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei
Internațional

Zelenski critică lipsa de reacție a Occidentului după un nou atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei

Zelenski cere Occidentului o reacție fermă. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a denunțat duminică „lipsa de răspunsuri reale” din partea Occidentului, după cel mai recent atac masiv al Rusiei cu rachete și drone, soldat cu victime și distrugeri majore. Zelenski cere Occidentului o reacție fermă În mesajul său video zilnic, liderul ucrainean a subliniat că reacția internațională este insuficientă, în timp ce Moscova își intensifică atacurile asupra infrastructurii civile. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Zelenski a avertizat că slăbiciunea reacției internaționale îi dă curaj președintelui rus Vladimir Putin să continue agresiunea: „Din nefericire, nu există o reacție adecvată, puternică a lumii la tot ce se întâmplă. Putin râde pur și simplu de Occident, de tăcerea lui și de absența contramăsurilor decisive.” Liderul ucrainean a descris atacurile ca parte a unei strategii deliberate de distrugere a infrastructurii civile, mai ales în pragul iernii. Cel mai mare atac asupra regiunii Lvov Potrivit autorităților ucrainene, armata rusă a atacat în cursul nopții cu 53 de rachete și mai multe valuri de drone kamikaze. Bilanțul provizoriu indică cinci morți și 18 răniți, patru victime fiind raportate în regiunea Lvov, iar una în Zaporijia. Guvernatorul Maksim Kozîțki a precizat că a fost cel mai mare atac asupra regiunii Lvov de la începutul războiului, iar primarul orașului, Andrii Sadovî, a anunțat că un complex industrial a luat foc în urma bombardamentelor. În regiunea Vinnița, o altă întreprindere industrială a fost, de asemenea, vizată de atacuri. Zelenski: „Dronele rusești conțin piese livrate din Occident” Președintele ucrainean s-a arătat nemulțumit de persistența livrărilor de componente tehnologice către Rusia, utilizate în fabricarea dronelor de atac. „Dronele rusești de atac conțin componente care sunt în continuare livrate din țări occidentale și din diferite state vecine cu Rusia”, a declarat Zelenski, exprimându-și uimirea că, după peste trei ani și jumătate de război, nu există încă un mecanism eficient de oprire a acestor livrări. El a exemplificat că cele aproape 500 de drone folosite într-o singură noapte conțin peste 100.000 de componente fabricate în străinătate. Armata rusă a anunțat că a lansat în cursul nopții „un atac masiv cu arme de înaltă precizie”, inclusiv rachete hipersonice Kinjal, vizând instalații ale complexului militaro-industrial ucrainean și infrastructura energetică și de gaze care asigurau funcționarea acestora.

China furnizează Rusiei informații pentru a lovi cu precizie ținte din Ucraina, acuză SIE de la Kiev
Internațional

China furnizează Rusiei informații pentru a lovi cu precizie ținte din Ucraina, acuză SIE de la Kiev

Rusia primește sprijin informațional din China. China transmite Rusiei date din satelit pentru a facilita lansarea de rachete mai precise asupra teritoriului ucrainean, potrivit unei declarații făcute sâmbătă de un oficial al serviciilor de informații ucrainene. Rusia primește sprijin informațional din China Oleg Alexandrov, reprezentant al Agenției de Informații Externe a Ucrainei, a afirmat într-un interviu pentru Ukrinform că Beijingul furnizează Moscovei informații privind posibile ținte militare și economice. Citește și: Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum: a exclus probele obținute de SRI „Există dovezi privind un nivel înalt de cooperare între Rusia și China în efectuarea de operațiuni de recunoaștere prin satelit pe teritoriul Ucrainei, pentru a identifica și explora noi obiective strategice pentru țintire”, a declarat Alexandrov. Ținte care includ investiții străine Potrivit aceluiași oficial, unele dintre obiectivele lovite ar aparține investitorilor străini. „După cum am văzut în ultimele luni, aceste situri pot aparține unor investitori străini”, a adăugat Alexandrov. Fabrica cu capital american, lovită în august Un exemplu recent este atacul cu rachetă din august asupra unei fabrici de aparate electrocasnice din regiunea Zakarpattia, în vestul Ucrainei. Conform președintelui Volodimir Zelenski, unitatea, deținută de o companie americană, a fost grav avariată, iar 15 persoane au fost rănite. Acuzațiile anterioare privind sprijinul militar chinez Nu este prima dată când Kievul acuză Beijingul de sprijin indirect acordat Rusiei. În aprilie, președintele Zelenski a declarat că China ar furniza arme și praf de pușcă Moscovei. Tot atunci, liderul ucrainean a precizat că serviciile de informații dețin date conform cărora Beijingul produce armament chiar pe teritoriul Federației Ruse.

Criză gravă de benzină la pompă în Rusia după loviturile ucrainene asupra rafinăriilor
Internațional

Criză gravă de benzină la pompă în Rusia după loviturile ucrainene asupra rafinăriilor

Crimeea, criză de combustibil, benzina raționalizată. Autoritățile din Crimeea, peninsulă anexată de Rusia în 2014, au decis miercuri reducerea cantității maxime de benzină care poate fi cumpărată de la 30 la 20 de litri pentru fiecare autoturism. Crimeea, criză de combustibil, benzina raționalizată Măsura vine pe fondul crizei de combustibil generate de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești și de problemele de transport din Federația Rusă. Citește și: EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro „A fost luată decizia de a limita vânzarea de combustibil la cel mult 20 de litri de persoană”, a anunțat Serghei Aksionov, liderul susținut de Moscova în Crimeea. Măsura anterioară nu a fost suficientă La începutul săptămânii, autoritățile locale limitaseră alimentarea la 30 de litri, însă restricția nu a reușit să stabilizeze piața. „Măsurile adoptate anterior nu permit, la ora actuală, o normalizare deplină a situației privind volumul necesar de combustibil auto la benzinăriile din Crimeea”, a precizat Aksionov. Atacurile ucrainene lovesc industria energetică rusă În ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești, determinând reducerea producției și creșterea prețurilor la combustibili. Aceste acțiuni au contribuit direct la deficitul de carburant din Crimeea. Situația s-a agravat în ultimele zile și din cauza dificultăților logistice prin strâmtoarea Kerci, unde condițiile meteo nefavorabile au îngreunat transportul de combustibil.

Rușii, aproape să declanșeze un dezastru nuclear la centrala ucraineană Zaporijie
Internațional

Rușii, aproape să declanșeze un dezastru nuclear la centrala ucraineană Zaporijie

Zaporojie, în pericol nuclear, avertizează Zelenski. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat marți că centrala nucleară din Zaporojie, ocupată de forțele ruse, este deconectată de șapte zile consecutiv de la rețeaua electrică ucraineană. Zaporojie, în pericol nuclear, avertizează Zelenski Liderul ucrainean a calificat situația drept „critică” și potențial periculoasă. Citește și: O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea Zelenski a explicat că atacurile rusești au dus la întreruperea alimentării cu energie, centrala fiind menținută în funcțiune prin generatoare diesel. El a acuzat Rusia că împiedică repararea liniilor electrice, ceea ce pune în pericol securitatea nucleară. Avertismentul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a confirmat luni că centrala Zaporojie nu mai are alimentare externă de șase zile. Oficialul a subliniat riscurile majore pe care această situație le implică pentru securitatea nucleară. Centrala, sub control rusesc din 2022 Centrala nucleară Zaporojie se află sub controlul Rusiei încă din primele săptămâni ale invaziei. Kievul și Moscova se acuză reciproc că bombardează zona, punând în pericol întreaga regiune și siguranța nucleară la nivel european.

Viitorul director al SRI va avea ca prioritate combaterea influenței Rusiei în România, spune Nicușor Dan
Eveniment

Viitorul director al SRI va avea ca prioritate combaterea influenței Rusiei în România, spune Nicușor Dan

Combaterea influenţei Rusiei, prioritatea directorului SRI. Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat marţi, la Timişoara, că viitorul director civil al Serviciului Român de Informaţii (SRI) va avea ca prioritate combaterea influenţei Rusiei. Şeful statului a subliniat că se va asigura personal de acest lucru. Combaterea influenţei Rusiei, prioritatea directorului SRI „Era o mare prioritate încă dinainte de alegerile din noiembrie, este cu atât mai mult o prioritate după aceste alegeri. Citește și: O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea A fost un şoc tehnologic pentru care nu eram pregătiţi, iar această chestiune este foarte serioasă”, a spus preşedintele în cadrul Conferinţei Europa la răscruce – Securitate, Prosperitate şi Viitorul Nostru Comun. Putin, încredere periculoasă în sondaje Nicuşor Dan a atras atenţia că influenţa rusă reprezintă o problemă reală de securitate naţională. „Din momentul în care Vladimir Putin are încredere de 10-15% în sondaje, asta devine o problemă de securitate naţională. Serviciile trebuie să protejeze România, iar viitorul director civil al SRI va avea această misiune”, a afirmat şeful statului. Creşterea extremismului în România Întrebat despre ascensiunea valului extremist, preşedintele a identificat două cauze principale. Prima, şi cea mai importantă, este neîncrederea populaţiei în modul în care a fost făcută politica şi administraţia în România. A doua cauză, în opinia sa, o reprezintă influenţa rusă, intensificată după anul 2014. „Influenţa rusă exploatează frustrări reale ale oamenilor, pe care le transformă într-un curent populist, izolaţionist şi extremist”, a explicat Nicuşor Dan. Tehnologia, un instrument al dezinformării Şeful statului a subliniat că Rusia foloseşte mijloace tehnologice sofisticate pentru propagandă şi manipulare. „Este o provocare pentru toate statele occidentale să găsească soluţii mai eficiente pentru contracararea dezinformării şi a circulaţiei informaţiilor false”, a declarat acesta. Reţelele sociale, reglementare, nu interdicţie Nicuşor Dan a vorbit şi despre rolul reţelelor sociale în amplificarea dezinformării. El a subliniat că acestea nu trebuie interzise, dar au nevoie de reglementări suplimentare. „Nu putem imagina o lume fără reţele sociale, însă trebuie să punem limite acolo unde este afectat echilibrul democratic”, a precizat preşedintele. Suspiciuni privind campania lui Călin Georgescu Şeful statului a rememorat şi episodul campaniei lui Călin Georgescu, sugerând că TikTok ar fi fost folosit în avantajul acestuia. „Am avut suspiciunea că TikTok a ajutat în acel moment. Ce am observat este că cei care au condus campania înţelegeau foarte bine modul de funcţionare al algoritmilor. La acel moment, platforma nu avea filtre pentru expunerea prin comentarii, ceea ce a fost exploatat”, a explicat preşedintele. Identitate obligatorie pentru entităţile online Nicuşor Dan a declarat că susţine obligativitatea unei identităţi reale pentru orice entitate care activează online pe teritoriul României, fie persoană fizică, fie persoană juridică. De asemenea, el a precizat că dezbaterea privind reglementarea reţelelor sociale va continua în perioada următoare.  

Trump și-a dat acordul ca Ucraina să lovească Rusia în profunzime cu rachete americane
Internațional

Trump și-a dat acordul ca Ucraina să lovească Rusia în profunzime cu rachete americane

Tomahawk împotriva Rusiei, planul lui Trump. Lovituri ucrainene asupra teritoriului rus, cu arme furnizate de Statele Unite, „nu pot fi excluse”, a declarat Keith Kellogg, emisarul american pentru Ucraina, la postul Fox News. Tomahawk împotriva Rusiei, planul lui Trump Întrebat dacă Donald Trump a autorizat utilizarea rachetelor cu rază lungă de acțiune împotriva Rusiei, Kellogg a răspuns afirmativ, invocând pozițiile exprimate de președintele SUA, de vicepreședintele JD Vance și de secretarul de stat Marco Rubio. Citește și: Suma uriașă pe care Guvernul o alocă, la rectificare, pentru pensiile de la MApN, Interne și SRI „Utilizați capacitatea de a lovi în adâncime. Nu există sanctuare”, a subliniat Kellogg. La același post TV, vicepreședintele american JD Vance a anunțat că Washingtonul intenționează să vândă aliaților europeni rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune, care urmează să fie transferate Ucrainei. Reacția Kremlinului: „Nu există armă magică” Moscova a minimalizat declarațiile oficialilor americani. „Nu există panaceu capabil să schimbe situația pe front pentru regimul Kievului. Nu există armă magică. Fie că este vorba de Tomahawk sau alte rachete, ele nu pot schimba nimic”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o conferință de presă la Moscova. O schimbare de atitudine a administrației Trump Declarațiile fac parte dintr-o schimbare semnificativă de ton a administrației Trump față de conflictul din Ucraina. Dacă anterior președintele american sugerase că Kievul ar putea fi nevoit să cedeze teritorii, săptămâna trecută Trump a afirmat că Ucraina „ar putea să își recucerească teritoriul în forma sa originală și chiar să meargă mai departe”. Vicepreședintele JD Vance a adăugat că Trump devine din ce în ce mai „nerăbdător” față de Moscova, în timp ce secretarul de stat Marco Rubio l-a îndemnat pe omologul său rus Serghei Lavrov să oprească „uciderea de oameni” în Ucraina. De la dialog cu Putin la critici dure De-a lungul mandatului său, Donald Trump a oscilat între dialog cu Vladimir Putin și critici dure la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Recent, Trump a comparat Rusia cu un „tigru de hârtie”, o schimbare evidentă de discurs față de începutul anului, când îi spusese sec lui Zelenski, în Biroul Oval, că „nu are cărțile în mână”.

Moscova dă false lecții democratice, avertizează președinta Maia Sandu
Internațional

Moscova dă false lecții democratice, avertizează președinta Maia Sandu

Rusia discreditează votul, avertizează Maia Sandu. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat duminică dimineață, după ce a votat la alegerile parlamentare, că Rusia încearcă să dea lecții de democrație, deși este o țară în care „președintele și partidul de guvernare nu se schimbă de decenii”. Rusia discreditează votul, avertizează Maia Sandu Maia Sandu a acuzat Kremlinul că pune presiune uriașă pe procesele electorale din Republica Moldova, în timp ce încearcă să discrediteze scrutinul din 28 septembrie. Citește și: Zelenski, despre alegerile din Moldova: „Nu sunt o afacere internă, deoarece R. Moldova este un viitor membru al UE” Șefa statului a atras atenția asupra propagandei rusești: „Am văzut propaganda Moscovei care sugerează că alegerile din Moldova nu sunt corecte, în situația în care chiar ei exercită o presiune nemaipomenită asupra proceselor noastre electorale. Rusia atacă democrația pe toate fronturile, iar când încercăm să o protejăm, prezintă aceste măsuri ca antidemocratice.” Maia Sandu i-a îndemnat pe cetățeni să fie vigilenți și să nu cadă pradă acestor narațiuni false venite dinspre Kremlin. Mesajul Maiei Sandu pentru Europa Lidera de la Chișinău a subliniat că amenințarea rusă nu vizează doar Republica Moldova, ci toate democrațiile europene. „Moldova este o țară mică, cu o democrație tânără și fragilă, dar și statele cu tradiție democratică mai solidă sunt în pericol. Am vorbit la Bruxelles despre aceste riscuri, pentru ca toată lumea să le ia în serios și să se pregătească”, a spus Sandu. Scenariul pesimist: amânarea integrării europene Președinta a avertizat că, în cazul unui scenariu nefavorabil, Republica Moldova va continua lupta pentru democrație, însă aceasta ar fi mult mai complicată și ar presupune o amânare semnificativă a integrării europene. „Într-un scenariu prost, vom continua să luptăm pentru democrație, dar integrarea europeană va trebui amânată pentru mulți ani. Haideți să facem totul ca să nu ajungem acolo!”, a transmis Maia Sandu.

Atac aerian devastator al Rusiei: Kievul și Zaporojie, principalele ținte ale sutelor de drone și rachete
Internațional

Atac aerian devastator al Rusiei: Kievul și Zaporojie, principalele ținte ale sutelor de drone și rachete

Atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei. Rusia a declanșat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, un atac aerian masiv asupra Ucrainei, folosind sute de drone și rachete. Atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei Potrivit autorităților de la Kiev, bilanțul preliminar indică cel puțin zece răniți în capitală și în orașul Zaporojie. Citește și: Șefa Colegiului Medicilor, după decesele celor șase copii la un spital din Iași: „Sancțiunile de care am auzit ieri nu rezolvă problema de fond” Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a denunțat pe rețeaua X faptul că „sute de drone și rachete au distrus clădiri rezidențiale și au provocat victime civile” în timp ce oamenii dormeau. Șase răniți la Kiev, patru la Zaporojie Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat că șase persoane au fost rănite, dintre care cinci au necesitat spitalizare. În sud-estul țării, orașul Zaporojie a fost lovit de cel puțin patru ori, a declarat guvernatorul regiunii, Ivan Fedorov, care a raportat alți patru răniți. Riscuri la centrala nucleară Zaporojie Autoritățile de la Kiev acuză Moscova că încearcă să conecteze centrala nucleară Zaporojie din Energodar, cea mai mare din Europa, la rețeaua electrică rusă. Infrastructura a fost ocupată de trupele ruse încă din martie 2022, iar orice tentativă de reconectare implică riscuri majore pentru securitatea regională. Reacția Moscovei: drone ucrainene doborâte Ministerul rus al Apărării a susținut, duminică dimineață, că 41 de drone ucrainene au fost doborâte în timpul nopții. Informațiile nu au putut fi verificate independent. Polonia mobilizează aviația militară Atacurile rusești asupra Ucrainei au avut consecințe și asupra securității regionale. Polonia a anunțat mobilizarea aviației sale în mod „preventiv”, după ce aproximativ 20 de drone rusești au intrat în spațiul său aerian în ultimele zile. În paralel, trei avioane de luptă rusești au fost semnalate și pe cerul Estoniei în mai puțin de două săptămâni.

Alegeri parlamentare în Republica Moldova: între Europa și Rusia
Internațional

Alegeri parlamentare în Republica Moldova: între Europa și Rusia

Miza alegerilor parlamentare în Republica Moldova. Republica Moldova își alege duminică noul Parlament, într-un scrutin considerat decisiv pentru viitorul politic și geopolitic al țării. În joc nu sunt doar cele 101 mandate, ci și orientarea pe termen lung a unei națiuni aflate între două modele de dezvoltare: integrarea europeană sau revenirea sub influența Rusiei. Miza alegerilor parlamentare în Republica Moldova Ambasadorul Republicii Moldova la București, Victor Chirilă, a avertizat, într-un interviu pentru Agerpres, că alegerile se desfășoară în contextul unui „război hibrid total”, declanșat de Federația Rusă. Citește și: Șefa Colegiului Medicilor, după decesele celor șase copii la un spital din Iași: „Sancțiunile de care am auzit ieri nu rezolvă problema de fond” Potrivit acestuia, Moscova folosește toate pârghiile posibile – de la instituții religioase afiliate Patriarhiei Moscovei, până la partide politice și grupări criminale – pentru a destabiliza Chișinăul și a bloca opțiunea europeană. Dincolo de retorică, realitatea este că peste 30% din bugetul Republicii Moldova depinde de sprijinul financiar occidental, în special din partea Uniunii Europene. Tot Occidentul asigură și securitatea energetică a țării, după renunțarea la gazul rusesc. În acest context, componența viitorului legislativ va influența decisiv relația Moldovei cu Bruxelles-ul. Diaspora, factor decisiv Alegerile de duminică nu se joacă doar la Chișinău, ci și în diaspora. 301 secții de votare au fost deschise în 45 de țări, un număr record pentru un scrutin parlamentar. România are o pondere importantă, cu 23 de secții de votare – inclusiv una la Muzeul Țăranului Român, în premieră. La precedentele alegeri, aproape 31.000 de moldoveni din România s-au prezentat la urne, iar ambasadorul Chirilă mizează pe o mobilizare la fel de puternică. „Cetățenii noștri din diaspora sunt profund pro-europeni, înțeleg importanța democrației și a libertății”, a spus diplomatul. Regulile jocului Comisia Electorală Centrală a anunțat deschiderea a 2.274 de secții de votare – dintre care 1.961 în țară și 12 în regiunea separatistă Transnistria. Procesul electoral se desfășoară între orele 07:00 și 21:00, iar scrutinul este validat dacă la urne se prezintă cel puțin o treime din alegători. Pragul electoral este de 5% pentru partide, 7% pentru blocuri electorale și 2% pentru candidați independenți. Cine intră în competiție Pe buletinul de vot figurează 23 de concurenți: 14 partide politice, printre care Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Partidul Nostru, AUR, Partidul Social Democrat European sau Partidul Liberal. 4 blocuri electorale, între care Blocul Socialiștilor și Comuniștilor sau Blocul „Unirea Națiunii”. 4 candidați independenți: Andrei Năstase, Olesea Stamate, Victoria Sanduța și Tatiana Crețu. În ultima clipă, Partidul „Moldova Mare” a fost eliminat din cursă printr-o decizie a CEC. O alegere între Est și Vest Dincolo de cifre, aceste alegeri sunt o confruntare între două viziuni diametral opuse. De o parte, partidele pro-europene care mizează pe sprijinul financiar și energetic al Bruxelles-ului și pe accelerarea negocierilor de aderare. De cealaltă parte, formațiuni pro-ruse care propun o reîntoarcere la orbita Moscovei, chiar cu prețul izolării internaționale. Nu întâmplător, apelurile la mobilizare au venit și din România. „De votul vostru depinde viitorul Basarabiei”, a spus președintele României, Nicușor Dan, într-un mesaj video adresat basarabenilor din România. Viitorul Moldovei, pe buletinul de vot Parlamentul care va rezulta din aceste alegeri nu este doar o instituție legislativă. El va decide dacă Republica Moldova își continuă drumul spre Uniunea Europeană sau dacă se întoarce la sfera de influență a Rusiei. Pentru prima dată, votul prin corespondență a fost introdus în 10 state, semn că autoritățile încearcă să aducă cât mai aproape de urne diaspora – un electorat decisiv în bătălia dintre Est și Vest. Scrutinul de duminică nu este, așadar, doar o alegere politică, ci un referendum mascat asupra viitorului geopolitic al Republicii Moldova.

Reprimirea Rusiei și Belarusului la competițiile paralimpice este rușinoasă, consideră Ucraina
Internațional

Reprimirea Rusiei și Belarusului la competițiile paralimpice este rușinoasă, consideră Ucraina

Ucraina acuză Comitetul Paralimpic de „trădare”. Ucraina a acuzat Comitetul Internaţional Paralimpic (CIP) că a „trădat conştiinţa şi valorile olimpice” prin restabilirea comitetelor naționale din Rusia și Belarus ca membri cu drepturi depline. Ucraina acuză Comitetul Paralimpic de „trădare” Ministrul Sportului, Matvii Bidnii, a avertizat că participarea Ucrainei la Jocurile Paralimpice de Iarnă de la Milano-Cortina 2026 ar putea fi pusă sub semnul întrebării. Citește și: Șefa Colegiului Medicilor, după decesele celor șase copii la un spital din Iași: „Sancțiunile de care am auzit ieri nu rezolvă problema de fond” „Facem apel la partenerii noştri europeni să nu permită ca steagul statului agresor să fluture în timp ce războiul continuă în Ucraina”, a declarat oficialul ucrainean. Un decret adoptat în iulie 2023 interzicea sportivilor ucraineni să concureze împotriva celor care reprezintă Rusia sau Belarus. Ulterior, textul a fost modificat pentru a permite participarea la competiții cu sportivi din aceste țări doar sub steag neutru, așa cum s-a întâmplat la Jocurile Olimpice și Paralimpice de la Paris 2024. Totuși, Ucraina a boicotat Campionatele Mondiale de Judo din iunie, după ce Belarus a fost autorizat să concureze sub propriul steag. CIP ridică suspendarea parțială a Rusiei și Belarusului La Adunarea Generală desfășurată la Seul, CIP a votat ridicarea suspendării parțiale impuse Rusiei și Belarusului după invazia din 2022. Această decizie permite reintegrarea comitetelor naționale și redeschide calea pentru participarea para-atleților ruși și belaruși la Jocurile Paralimpice de Iarnă din 2026 sub propriile steaguri. Votul a arătat o divizare între membri: 91 de voturi pentru și 77 împotrivă în cazul Rusiei, respectiv 103 pentru și 63 împotrivă în cazul Belarusului. Obstacole pentru sportivii ruși și belaruși Chiar dacă decizia CIP redă statutul deplin celor două comitete, participarea efectivă depinde de federațiile internaționale de sport. În prezent, FIS (schi alpin și schi fond para, snowboarding para), IBU (biatlon para) și WPIH (hochei para) mențin excluderea rușilor și belarușilor din procesul de calificare. Singura excepție este World Curling, unde cotele sunt atribuite țărilor și calificările au fost deja finalizate. De la excludere totală la neutralitate CIP a exclus Rusia și Belarus de la Jocurile Paralimpice de la Beijing 2022, la doar câteva zile după declanșarea invaziei Ucrainei. În 2023, suspendarea totală a fost relaxată, permițând sportivilor celor două țări să participe la Paris 2024 doar sub steag neutru. Decizia actuală a CIP vine la scurt timp după ce Comitetul Internațional Olimpic (CIO) a autorizat, de asemenea, prezența sportivilor ruși și belaruși la Milano-Cortina, tot sub condiții stricte de neutralitate.

Rusia și Belarus vor putea concura cu drepturi depline la Jocurile Paralimpice de iarnă din 2026
Internațional

Rusia și Belarus vor putea concura cu drepturi depline la Jocurile Paralimpice de iarnă din 2026

Rusia și Belarus, la Jocurile Paralimpice. Comitetul Internațional Paralimpic (CIP) a decis sâmbătă, la Adunarea Generală de la Seul, să ridice suspendarea parțială a Rusiei și Belarusului, aflată în vigoare din 2022, după invazia Ucrainei. Cele două comitete naționale au fost reintegrate ca membri cu drepturi depline în cadrul organizației. Rusia și Belarus, la Jocurile Paralimpice Decizia deschide calea pentru ca para-atleții ruși și belaruși să participe din nou sub steagurile lor naționale la Jocurile Paralimpice de iarnă de la Milano-Cortina (6-15 martie 2026). Citește și: Hubert Thuma vrea cenzurarea informației că a fost condamnat penal: cere 200.000 de lei de la DeFapt.ro și înlăturarea articolelor despre decizia Înaltei Curți Totuși, prezența lor depinde de federațiile internaționale care încă mențin suspendarea sportivilor din cele două țări. Obstacole din partea federațiilor internaționale Pentru a fi eligibili, sportivii trebuie să dețină o licență activă pentru sezonul 2025/26, emisă de federațiile internaționale: FIS – schi alpin para, schi fond para, snowboarding para IBU – biatlon para WPIH – hochei para Aceste federații exclud în prezent sportivii ruși și belaruși din procesul de calificare. În schimb, la World Curling (curling în scaun cu rotile), cotele sunt alocate pe țară, iar calificările sunt deja finalizate. Voturile privind suspendarea și reintegrarea La început, Adunarea Generală a respins suspendarea totală a celor două comitete naționale: Rusia: 115 voturi împotrivă, 55 pentru, 11 abțineri Belarus: 119 voturi împotrivă, 48 pentru, 9 abțineri Ulterior, s-a votat și pentru ridicarea suspendării parțiale: Rusia: 91 voturi pentru, 77 împotrivă, 8 abțineri Belarus: 103 voturi pentru, 63 împotrivă, 10 abțineri Deciziile anterioare ale CIP Beijing 2022: CIP a exclus comitetele paralimpice rus și belarus pe 3 martie, cu o zi înainte de deschiderea Jocurilor. Paris 2024: sportivii ruși și belaruși au fost autorizați să concureze sub steag neutru, în urma deciziei Adunării Generale din toamna 2023. Ridicarea suspendării vine la doar opt zile după hotărârea Comitetului Internațional Olimpic (CIO), care a autorizat prezența sportivilor ruși și belaruși la Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina 2026, în aceleași condiții ca la Paris 2024 – sub steag neutru și cu reguli stricte de neutralitate.

Drone neidentificate deasupra celei mai mari baze militare daneze, trafic aerian întrerupt. Se bănuiește implicarea Rusiei
Internațional

Drone neidentificate deasupra celei mai mari baze militare daneze, trafic aerian întrerupt. Se bănuiește implicarea Rusiei

Drone neidentificate survolează bază militară daneză.Vineri seară, drone neidentificate au fost observate în afara și deasupra bazei aeriene Karup, cea mai mare bază militară din Danemarca. Drone neidentificate survolează bază militară daneză Forțele de Apărare daneze au confirmat că incidentul a început în jurul orei 20:15 și a durat câteva ore. Citește și: Hubert Thuma vrea cenzurarea informației că a fost condamnat penal: cere 200.000 de lei de la DeFapt.ro și înlăturarea articolelor despre decizia Înaltei Curți Autoritățile nu au doborât dronele și nu comentează deocamdată originea acestora, ancheta fiind derulată în cooperare cu armata. Aeroportul Midtjylland, închis temporar fără impact în trafic Baza din Karup împarte pistele cu Aeroportul Midtjylland, care a fost închis temporar. Traficul nu a fost afectat, întrucât nu erau programate zboruri comerciale în intervalul incidentului. „Atacuri hibride”: avertismentul premierului Mette Frederiksen Premierul Mette Frederiksen a calificat evenimentele recente drept „atacuri hibride”, o formă de război neconvențional. Deși autorii nu au fost identificați, ministrul Apărării Troels Lund Poulsen a spus că zborurile par opera „unui actor profesionist”. Suspiciuni către Rusia și reacția Moscovei Mette Frederiksen a indicat Rusia drept principala amenințare la adresa securității Europei. Moscova a respins „ferm” orice implicare, iar Ambasada Rusiei la Copenhaga a numit incidentele o „provocare pusă în scenă”. Frică și diviziune, spune Justiția Ministrul danez al Justiției, Peter Hummelgaard, a afirmat că scopul acestor acțiuni este „să semene frică, să creeze diviziuni și să ne sperie”. Survolurile au survenit la scurt timp după anunțul Danemarcei privind achiziția de arme de precizie cu rază lungă de acțiune, pe fondul îngrijorării legate de Rusia. Hummelgaard a precizat că țara va cumpăra și noi capabilități de detectare și neutralizare a dronelor. „Zid anti-drone” la nivel european Miniștrii apărării din 12 state UE au convenit să acorde prioritate înființării unui „zid anti-drone”. Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a cerut acțiune rapidă și implementarea lecțiilor din războiul din Ucraina, inclusiv prin cooperare directă cu Ucraina. Summit european la Copenhaga și sprijinul Suediei Copenhaga va găzdui miercuri și joi un summit european al șefilor de guvern. Pentru buna desfășurare a evenimentului, Danemarca a acceptat oferta Suediei de a furniza tehnologie anti-drone.

Integritatea teritorială a Moldovei e în pericol, spune Maia Sandu. Partidul pro-rus Moldova Mare, eliminat din alegeri
Internațional

Integritatea teritorială a Moldovei e în pericol, spune Maia Sandu. Partidul pro-rus Moldova Mare, eliminat din alegeri

Maia Sandu avertizează asupra interferenței rusești. Președinta pro-europeană a Republicii Moldova, Maia Sandu, a atras atenția asupra riscului unei puternice implicări a Moscovei în alegerile parlamentare de duminică. Maia Sandu avertizează asupra interferenței rusești Într-un interviu acordat postului german ZDF, lidera de la Chișinău a subliniat că miza scrutinului este integritatea teritorială și independența țării. Citește și: Hubert Thuma vrea cenzurarea informației că a fost condamnat penal: cere 200.000 de lei de la DeFapt.ro și înlăturarea articolelor despre decizia Înaltei Curți Potrivit Maiei Sandu, Rusia ar fi investit „sute de milioane de euro” pentru a influența votul, finanțând partide, mituind alegători și instruind tineri pentru acțiuni destabilizatoare. Ea a descris scrutinul drept „cel mai important” din istoria modernă a Republicii Moldova, avertizând că rezultatul va decide dacă țara își consolidează democrația și parcursul european sau riscă să fie atrasă într-o „zonă gri” sub influența Moscovei. Ce spun sondajele Sondajele indică faptul că partidul de guvernământ PAS, susținut activ de Uniunea Europeană, ar putea rămâne principala forță politică, însă s-ar putea confrunta cu dificultăți în formarea unei majorități. Partidele pro-ruse sunt, de asemenea, cotate cu șanse importante. „Viitorul Moldovei trebuie decis de moldoveni, nu de Moscova”, a transmis Maia Sandu pe platforma X. CEC elimină partide pro-ruse din alegeri Comisia Electorală Centrală (CEC) din Republica Moldova a anulat înregistrarea Partidului Moldova Mare și a candidaților săi la alegerile parlamentare de duminică. Formațiunea, condusă de Victoria Furtună – apropiată a lui Ilan Șor, politician stabilit la Moscova – a fost exclusă pentru finanțări ilegale și nereguli grave. CEC a explicat că decizia are la bază folosirea de fonduri nedeclarate, provenite inclusiv din străinătate, precum și oferirea de bani și bunuri alegătorilor pentru a le influența votul. Instituția a precizat că formațiunea ar fi participat și la un bloc electoral camuflat, alături de partide interzise anterior ca succesoare ale unor formațiuni declarate neconstituționale. Aceasta este a doua excludere majoră din ultimele 24 de ore. Cu o zi înainte, CEC a eliminat și Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, în urma neregulilor depistate la Partidul Inima Moldovei, condus de fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră