marți 28 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2557 articole
Internațional

Franța și Germania au vândut Rusiei armament

Franța și Germania au vândut Rusiei armament de 230 de milioane de lire sterline, eludând embargoul impus în 2014, după ce Rusia a invadat Crimea, scrie The Telegraph. Echipamentul ar fi ajuns, foarte probabil, să fie folosit împotriva Ucrainei, apreciază presa britanică. Potrivit presei, portița prin care fuseseră evitate sancțiunile ar fi fost închisă abia pe 8 aprilie 2022. Franța și Germania au vândut Rusiei armament Teoretic, era în vigoare un embargou al Uniunii Europene, embargou referitor la vânzarea de arme către Rusia după anexarea Crimeei în 2014. Însă luna trecută s-a descoperit că Franța, Germania și Italia au folosit o portiță din legislația europeană. O investigație publicată în martie arăta că 10 state au încălcat embargoul și au vândut armament de 350 de milioane de euro. Însă, acum, The Telegraph arată că 78% din vânzări au fost ale unor firme din Germania și Franța. Foto: The Telegraph UE a interzis „vânzarea directă sau indirectă, furnizarea, transferul sau exportul de arme și materiale aferente de toate tipurile, inclusiv arme și muniții, vehicule și echipamente militare, echipamente paramilitare și piese de schimb, către Rusia” în urmă cu opt ani. Dar statele europene au reușit să vândă Rusiei echipamente în valoare de sute de milioane de lire sterline, în ciuda interdicției, folosind o tehnică de tip „backdoor” (ușa din spate/ portiță legislativă), care permitea continuarea contractelor semnate înainte de 1 august 2014 sau contracte „suplimentare” care ar fi ajutat la finalizarea celor inițiale. The story of how France used a loophole in an EU embargo to send weapons to Russia that are now being used against Ukraine m.Part 1 of 2 of the video.Part 2 in the comments below ⬇️pic.twitter.com/IxdGuwWAxo— Visegrád 24 (@visegrad24) April 22, 2022 Rusia a promis să nu-l folosească la război Franța a avut, astfel, vânzări de 152 de milioane de euro, în cadrul a 76 de licențe de export. Ea a vândut bombe, rachete și camere de detecție termală. Un purtător de cuvânt al ministerului german al Economiei a declarat că vânzarea a fost făcută după ce Moscova a garantat că armele nu vor fi folosite pentru aplicații militare. „Dacă ar fi existat indicii de vreun fel de utilizare militară, licențele de export nu au fost acordate”, au spus oficialii germani, citați de ziarul britanic. Will we get a criminal investigation?Germany won't send even old armaments to Ukraine, yet has profited immensely from selling its latest to Russia.I guess when it comes money "Niemals wieder" can be replaced with "Noch mehr! mehr! mehr!https://t.co/icV9TauPbg— toomas hendrik ilves (@IlvesToomas) April 23, 2022 Germania a vândut echipamente militare de 121 de milioane de euro. Recent, cancelarul Scholz a declarat că evită să vândă armament greu Ucrainei de teamă că asta ar implica țara sa într-un război cu Rusia și ar putea declanșa un război nuclear. Citește și: Ministerul britanic al Apărării: Rusia, zero progrese majore în ultimele 24 de ore. Mariupol rezistă

Franța și Germania au vândut Rusiei armament (sursa: Facebook/Минобороны России)
Rusia lansează rachete de pe submarinele din Marea Neagră Foto: hisutton.com
Eveniment

Rusia lansează rachete submarinele Marea Neagră

Rusia lansează rachete împotriva Ucrainei de pe submarinele din Marea Neagră, de la 50 de metri adâncime, scrie The Times. Potrivit cotidianului britanic, Rusia a devenit mult mai prudentă după ce Ucraina a scufundat crucișătorul Moscova. Rusia lansează rachete de pe submarinele din Marea Neagră „Se crede că Rusia își folosește submarinele din Marea Neagră pentru a lovi ținte ucrainene îndepărtate cu rachete de croazieră, navele sale de război fiind nevoite să adopte o abordare mai precaută după scufundarea Moscovei. Lansările de rachete, la 50 de metri sub suprafața mării, sunt greu de observat chiar și cu sateliții de deasupra, dar experții navali au spus că submarinele din clasa Kilo au fost văzute în mod regulat reîncărcând rachete și focoase cu rază lungă de acțiune în porturile rusești, înainte de a se scufunda din nou. Există „dovezi circumstanțiale puternice” care arată că aceste submarine au atacat poziții terestre ucrainene și au jucat un rol cheie în război, potrivit lui HI Sutton, un analist specializat în submarine, și Benjamin Pittet, un anchetator la Centrul pentru Reziliența Informațională”, scrie The Times. ***NEW ANALYSIS*** here-> https://t.co/tozivMmiGtEvidence that #Russian Submarines are launching Kalibr Cruise Missiles at #UkraineNod to image analysis via @COUPSURE. This is part of a pattern of activity involving multiple reloads of weapons during the war. pic.twitter.com/gUXon2ehhn— H I Sutton (@CovertShores) April 21, 2022 Rusia are patru submarine din clasa Kilo în Marea Neagră. Ele sunt relativ mici, dar pot lansa rachete Kalibr, echivalentul rachetelor americane Tomahawk, care au o rază de 1.550 de mile. Potrivit lui Suitton, un al cincilea submarin din Marea Neagră este la reparații. Satellite imagery from 15 March likely shows a Kilo-class submarine being loaded with Kalibr missiles in the port of Sevastopol. A second Kilo-class submarine is visible in the flooded dry dock, probably undergoing maintenance.Location : 44.607739, 33.534983 pic.twitter.com/G7IEHzUDmI— Benjamin Pittet (@COUPSURE) April 20, 2022 Sutton a declarat pentru The Times că a observat „indicii timpurii” că navele de război rusești „au fost mai puțin agresive” ca urmare a scufundării Moscova, iar navele rusești lansează rachete din zona Sevastopolului, în Crimeea ocupată. „Rachetele Kalibr au o rază atât de mare, încât lansările abia pun în pericol navele de război. Este sarcina cu cel mai mic risc pe și-l pot asuma”, a spus el. Citește și: Ministerul britanic al Apărării: Rusia, zero progrese majore în ultimele 24 de ore. Mariupol rezistă Foto: hisutton.com Tot Sutton a scris că Rusia folosește o navă veche de 110 ani pentru a recupera epava cruciștorului Moscova. Nava Kommuna ar putea avea însă mini-submarine la bord. Sutton atrage însă atenția că nava Kommuna ar putea fi țintă pentru rachetele ucrainene.

Rusia, zero progrese majore în ultimele 24 de ore Foto: Twitter
Internațional

Rusia, zero progrese în ultimele ore

Ministerul britanic al Apărării apreciază că Rusia a obținut zero progrese majore în ultimele 24 de ore. În plus, bătălia pentru Mariupol continuă, apărătorii ucraineni rezistând în zona fostului combinat metalurgic. În aceasta dimineața, regiunea Luhansk era intens bombardată. Rusia, zero progrese majore în ultimele 24 de ore „În ciuda activității sporite, forțele ruse nu au înregistrat câștiguri majore în ultimele 24 de ore, deoarece contraatacurile ucrainene continuă să le împiedice eforturile. Forțele aeriene și maritime ruse nu și-au stabilit controlul în acest spațiu, datorită eficienței apărării aeriene și maritime a Ucrainei, care le reduce capacitatea de a face progrese notabile. În ciuda cuceririi declarate a Mariupolului, lupte grele continuă să aibă loc, frustrând încercările rusești de a captura orașul și încetinind astfel progresul dorit în Donbas”, a arătat, pe Twitter, ministerul britanic al Apărării. Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine - 23 April 2022 Find out more about the UK government's response: https://t.co/dYZnTBfSNG?? #StandWithUkraine ?? pic.twitter.com/9HFqZQlmbe— Ministry of Defence ?? (@DefenceHQ) April 23, 2022 Armata rusă şi-a reluat atacurile aeriene şi încearcă să pătrundă în forţă în combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, unde apărătorii ucraineni rezistă în continuare, a anunţat sâmbătă Oleksii Arestovici, un consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski. Foto: Ministerul britanic al Apărării „Duşmanul încearcă să sufoce rezistenţa finală a apărătorilor din Mariupol în zona Azovstal”, a declarat Arestovici la televiziunea naţională a Ucrainei. Toate oraşele aflate sub controlul Ucrainei în regiunea Luhansk (est) erau bombardate intensiv, sâmbătă, de către armata rusă, potrivit guvernatorului Serghii Gaidai. Armata ucraineană a părăsit unele poziţii pentru a se regrupa, a anunţat Serhii Gaidai, citat de AFP. Guvernatorul Luhanskului respinge însă o înfrângere critică, pentru moment.

Exporturile Rusiei de gaze către Europa ar putea scădea cu o treime în 2022
Eveniment

Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa ar putea scădea cu o treime în 2022. De ce cumpără India tot mai mult țiței rusesc

Efectele războiului din Ucraina se fac simțite și pentru gigantul rus Gazprom, previziunile arătând o că exporturile de gaze ale Rusiei către Europa vor scădea cu peste 30% în anul 2022. După declanșarea conflictului ucrainean, Uniunea Europeană a realizat că dependența economiilor blocului comunitar de gazul rusesc este una cât se poate de dăunătoare. De aceea, primul pas pentru reducerea acestei dependența a fost efortul de a crește importurile de gaz natural lichefiat (GNL). În contextul sancțiunilor economice impuse de economiei Rusiei, Vladimir Putin a contraatacat și a cerut plata în ruble pentru gazul rusesc. Această cerere a accentuat și mai mult sentimentul Occidentul trebuie să scape cât mai repede de această dependență. Iar primele efecte ale acestei reorientări încep să se facă simțite. Gigantul de stat rus Gazprom ar putea pierde anul acesta aproximativ o treime din volumele sale obișnuite de export către piețele europene, anunță de la oilprice.com. Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa, mai mici 40-45 miliarde de metri cubi în 2022 Serghei Kapitonov de la Centrul Energetic al Școalii de Management Skolkovo din Moscova a declarat pentru Reuters că livrările Gazprom către Europa ar putea scădea cu 40-45 miliarde de metri cubi (bcm) în acest an, de la aproximativ 150 de miliarde de metri cubi în 2021. Citește si: Norvegia crește producția de gaze naturale, în timp ce Europa se luptă să scape de dependența de Rusia Sindre Knutsson, șeful departamentului de cercetare a pieței gazelor de la Rystad Energy, a declarat că volumele de gaz de pe conducte pot scădea și mai mult, „motivate de un impuls al cumpărătorilor de a deveni mai puțin dependenți de Rusia sau de faptul că dezacord asupra monedei în care gazul ar trebui plătit”. Sindre Knutsson, șeful departamentului de cercetare a pieței gazelor de la Rystad Energy - Foto: Rystad Energy „În plus, să nu uităm și faptul că războiul ar putea perturba, de asemenea, tranzitul de gaze prin conductele prin Ucraina dacă infrastructură este deteriorată sau lovită” a continuat Knutsson. Putin insistă să fie plătit în ruble... Rusia asigură în prezent aproximativ 40% din aprovizionarea cu gaze europene. Luna trecută, Vladimir Putin a spus că națiunile „neprietenoase” ar trebui să plătească în ruble pentru gazul natural. Rusia a stabilit un termen limită pe 31 martie pentru ca țările pe care le consideră „ostile” – inclusiv Statele Unite, toate statele membre UE, Elveția, Canada, Norvegia, Coreea de Sud, Japonia și multe altele – să înceapă să plătească în ruble gazele naturale. ... dar, UE nu vrea să audă de Ruble UE a respins cererile lui Putin de a face plăți în ruble. Cu toate acestea, Rusia nu a întrerupt aprovizionarea cu gaze către Europa după 1 aprilie, parțial pentru că depinde de veniturile din gaze și pentru că aceste plățile pentru gazele livrate după 1 aprilie nu sunt scadente decât la începutul lunii mai. Săptămâna trecută vicepremierul rus Alexander Novak a spus că „unii dintre clienții de gaz au fost de acord să plătească în ruble pentru gazul rusesc. Oficialul nu a dezvăluit însă despre ce cumpărători ar fi vorba. Viktor Orban are alte opinii decât Bruxelles-ulîn chestiune plății gazului rusesc în ruble În Uniunea europeană, Ungaria – al cărei prim-ministru Viktor Orban are legături strânse cu Vladimir Putin de un deceniu – a declarat la începutul acestei luni că este gata să plătească în ruble pentru gazul rusesc. Când a declarat că este gata să plătească în ruble, Ungaria a rupt, practic, unitatea UE, în ciuda încercărilor oficialilor de la Bruxelles de a vorbi pe o singură voce în fața cererii lui Vladimir Putin. Dilema indiană Nu numai gazul este o armă politică pentru Vladimir Putin, ci și petrolul. Pe de-o parte Rusia șantajează Occidentul cu livrările de materie primă energetică, dar pe de alta este dependentă de banii care vin din vânzarea acesteia. Din această cauză, o scădere a livrărilor către Occident îl obligă pe Putin să găsească alte piețe pentru vânzare. Iar India este una dintre acestea. La începutul invaziei Rusiei în Ucraina, la una dintre primele conferințe de presă ale lui Joe Biden, una dintre întrebările jurnaliștilor pentru președintele SUA a fost legată de poziția Indiei în acest conflict. Părea ciudată această întrebare, însă și mai ciudat a fost răspunsul lui Biden care a spus că nu știe nimic pe această temă. La două luni de la debutul conflictului din Ucraina, Occidentul a observat că India poate fi o piață de desfacere pentru petrolul lui Putin și de aceea a încercat să pună presiune pe aceasta pentru a păstra distanța față de Moscova. Dar, cu toate acestea, a existat o creștere a importurilor Indiei de petrol din Rusia. Guvernul de la New Dehli se apără Conform BBC, guvernul de la New Dehli s-a apărat declarând că ceea ce cumpără de la Rusia într-o lună este mai puțin decât ceea ce cumpără Europa de la Rusia într-o după-amiază. Practic, India a profitat de prețurile reduse și a crescut importurile de țiței rusesc. SUA au spus că, deși aceste importuri nu încalcă sancțiunile, „sprijinul pentru Rusia... este o susținere a invaziei care, evident, are un impact devastator”. Ministrul de Externe al Marii Britanii, Liz Truss, a cerut Indiei să-și reducă dependența față de Rusia - Foto: Flickr Ministrul de Externe al Marii Britanii, Liz Truss, a cerut Indiei să-și reducă dependența față de Rusia în timpul unei recente călătorii la New Delhi, care a avut loc în același timp cu o vizită a ministrului rus de externe, Serghei Lavrov. Lavrov le-a spus omologilor săi indieni că Rusia este dispusă să discute despre orice bunuri pe care India dorește să le cumpere și a cerut ca plățile să fie făcute în ruble. De unde își ia India țițeiul? După SUA și China, India este al treilea consumator de țiței din lume. Problema este că 80% din acest țiței este importat. Potrivit grupului de cercetare a pieței mărfurilor Kpler, în 2021 India a cumpărat circa 12 milioane de barili de țiței rusesc, ceea ce a reprezentat doar 2% din totalul importurilor. De unde importă India țiței - Sursa Kpler Cele mai mari livrări de anul trecut au venit din Orientul Mijlociu, cu cantități semnificative și din SUA și Nigeria. În primele două luni ale anului, India nu a importat deloc țiței din Rusia, însă în martie și aprilie achizițiile au ajuns deja la 14 milioane de barili, potrivit datelor de de la Kpler. Importurile lunare de țiței rusesc ale Indiei - Sursa Kpler De ce este tentată India să cumpere țiței rusesc După invadarea Ucrainei, acum sunt mai puțini cumpărători pentru țițeiul rusesc de tip Ural, iar prețul acestuia a scăzut. „Deși nu știm prețul exact pe care îl plătește India, discountul pentru achiziție de țiței Ural față de Brent care este nivelul de referință global, în ultima săptămână a crescut la aproximativ 30 de dolari pe baril”, spune Matt Smith, analist la Kpler, citat de BBC. Trebuie ținut cont de faptul că aceste două tipuri de țiței se vând în mod normal la un preț similar. „Dar la un moment dat în martie, pe măsură ce prețul Uralului a continuat să scadă, diferența dintre ele a atins un record istoric”, adaugă Matt Smith. De aceea India este cât se poate de tentată să cumpere cel puțin o parte din acest țiței care în prezent este foarte ieftin

Adolescent din cadrul organizației militare Yunarmiya. Foto: Ministerul Apărării din Rusia
Eveniment

Kremlinul are probleme cu recrutarea de noi soldați. Cinci birouri de înrolare ale armatei ruse au fost incendiate

Mai multe relatări ale presei independente anunță pe canalul Telegram că cinci birouri de înrolare ale armatei ruse au fost incendiate de la începutul invaziei Ucrainei, anunță portalul independent de știri The Moscow Times. Potrivit site-ului de știri 7x7, cel mai recent incident a avut loc luni, în îndepărtata regiune Mordovia, unde centrul de recrutare din localitatea Zubova Polyana a fost atacat cu cocktailuri Molotov. În urma atacului au fost distruse mai multe computere și o bază de date cu recruții regiune. Drept urmare, „campania de recrutare în raioanele locale a fost pusă în pauză”, a informat publicația iStories. Cinci birouri de înrolare ale armatei ruse au fost incendiate de la începutul războiului din Ucraina În luna martie, povești asemănătoare s-au petrecut în regiunile Voronezh, Sverdlovsk și Ivanovo, unde locuitorii au atacat tot cu cocktailuri Molotov birourile de înrolare militare locale. Atacatorii au fost reținuți ulterior la Sverdlovsk și Ivanovo și au spus că au încercat să perturbe campania de recrutare în semn de protest față de războiul Rusiei din Ucraina. Citește și: VIDEO În ajun de Paște, cecenii lui Putin au „eliberat” Mariupolul strigând „Allahu Akbar” La doar patru zile după ce trupele ruse au intrat în Ucraina, un tânăr de 21 de ani a incendiat biroul de înrolare din orașul Luhovici, situat în regiunea Moscovei. El a spus că vrea să distrugă arhivele pentru a preveni mobilizarea. Toți cei care au fost reținuți pentru astfel de atacuri se confruntă cu acuzații penale, acuzațiile fiind multiple, de la daune materiale și pânăla tentativă de omor sau terorism. Moscova face orice ca să oprească protestele anti-război Autoritățile de la Moscova au făcut tot ce este posibil pentru restrângere protestelor împotriva războiului din Ucraina. Este vorba inclusiv de înăsprirea legislației care incriminează răspândirea de informații „false” despre acțiunile armatei. La începutul lunii aprilie, Rusia a lansat campania de recrutare de primăvară urmărind să înroleze 134.500 de bărbați pentru forțele sale armate până pe 15 iulie. Armata rusă ține două astfel de sesiuni anuale de înrolare, una primăvara și una toamna, când recrutează bărbați eligibili cu vârsta cuprinsă între 18 și 27 de ani pentru a servi timp de un an în forțele armate.

Rusia poate copleși Ucraina, câștiga războiul (sursa: Facebook/Boris Johnson)
Internațional

Rusia poate copleși Ucraina, câștiga războiul

Rusia poate copleși Ucraina, câștiga războiul. Premierul britanic Boris Johnson a descris vineri drept "realistă" posibilitatea ca războiul în Ucraina să dureze până la sfârşitul anului 2023 şi chiar ca Rusia să-l câştige prin determinarea de a-şi continua ofensiva copleşitoare, relatează France Presse şi postul CNN. Rusia poate copleși Ucraina, câștiga războiul Întrebat la o conferinţă de presă în capitala Indiei, New Delhi, despre o asemenea durată a războiului şi scenariul unei posibile victorii ruse, premierul britanic a răspuns: "Este o posibilitate realistă, da, desigur". Preşedintele rus Vladimir "Putin are o armată uriaşă (...), el a făcut o greşeală catastrofală şi singura opţiune pe care o are acum este să continue să folosească abordarea copleşitoare, bazată pe utilizarea artileriei, pentru a încerca să-i zdrobească pe ucraineni", a remarcat Johnson cu privire la situaţia militară din Ucraina. Citește și: Ucraina lasă să se înțeleagă, prin ministrul de Externe Kuleba, că a fost ajutată militar în mod „inteligent” de România: Ne deranjează doar ipocrizia, dar nu e cazul României Unde după retragerea din nordul acestei ţări şi din zona Kievului trupele ruse se concentrează acum pe partea de est Ucrainei, fără să fi început încă ofensiva acolo cu toată forţa. UK, tancuri Poloniei. Polonia, tancuri Ucrainei În ce priveşte sprijinul militar pentru Ucraina în acest nou context militar, Johnson a spus că Marea Britanie are în vedere să furnizeze tancuri Poloniei, pentru ca în schimb aceasta din urmă să transfere din stocul său Ucrainei tancuri T-72 de concepţie sovietică, aflate deja în dotarea armatei ucrainene şi pe care militarii ucraineni ştiu să le folosească. Cât despre tratativele ruso-ucrainene, premierul britanic a apreciat că o negociere "realistă" pentru a pune capăt conflictului "nu pare probabilă în acest moment". Mai multe runde de negocieri între cele două părţi au avut loc de la începutul războiului, dar acum aceste tratative sunt în impas, Moscova acuzând Kievul că dă dovadă de inconsecvenţă după ce Ucraina a revenit asupra unor propuneri formulate la sesiunea de tratative desfăşurată la sfârşitul lunii martie la Istanbul.

Anul trecut, Norvegia a produs 102 milioane metri cubi de petrol şi 113 miliarde mc de gazenaturale, adică aproape 4 milioane de barili echivalent petrol pe zi, uşor peste nivelul din 2020 - Foto: Wikimedia Commons
Eveniment

Norvegia crește producția de gaze naturale, în timp ce Europa se luptă să scape de dependența de Rusia

Norvegia crește producția de gaze naturale, deși în urmă cu o lună premierul Jonas Gahr Støre anunțase că este imposibil acest lucru pe termen scurt. La începutul lunii martie premierul norvegian anunțase că țara sa „produce deja la capacitate maximă și nu poate majora livrările”. „Guvernul este în contact cu companiile însărcinate cu producția și exportul prin gazoducte și acestea livrează, în prezent, capacitate maximă”, spunea Gahr Støre. „Nu putem lua o decizie de a majora de pe o zi pe alta deoarece producția este la maximum”, a adăugat premierul norvegian. Și totuși, Norvegia crește producția de gaze naturale Și cu toate acestea, în luna martie, Norvegia a reușit o creștere cu 6,3 % față de ceea ce prognozase, încercând astfel să contrabalanseze în Europa ponderea gazului importat din Rusia. Regatul nordic, care este cel mai mare producător de petrol și gaze din Europa de Vest, și-a crescut producția de gaze naturale cu 6% în martie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Conform Direcției Norvegiane de Petrol (NPD), este vorba de o creștere cu 6,3% peste ce se prognozase anterior. Citește și: Estonia și Letonia, primele țări europene care califică oficial acțiunile Rusiei în Ucraina drept genocid Conform analistei Tsvetana Paraskova de la oilprice.com, gazul din Norvegia a fost la mare căutare în Europa, încă din toamna anului trecut, când criza energetică de pe continent a dus la creșterea vertiginoasă a prețurilor la gazele naturale și la electricitate. Efort maxim pentru a crește producția de gaze pentru Europa Norvegia nu este membră UE, însă este un aliat al blocului comunitar și se regăsește pe lista așa-numitor „națiunilor neprietenoase” a lui Vladimir Putin. Tocmai de aceea, în plin conflict ucrainean, a făcut eforturi considerabile pentru creșterea cât mai mult posibil a ofertei de gaze naturale pentru a regla piața energetică europeană. La doar trei săptămâni după invazia rusă a Ucrainei, cea mai mare companie energetică norvegiană, Equinor a declarat că, împreună cu partenerii săi și autoritățile locale, va face eforturi considerabile pentru a acoperi cererea de gaze naturale din Europa. În urmă cu o lună, premierul norvegian Jonas Gahr Støre, nu credea că țara sa poate crește rapid producția de gaze naturale pentru a contracara dependența continentului european de gazul rusesc - Foto: Flickr Mai mult, ministerul Petrolului și Energiei din Norvegia i-a aprobat companiei Equinor o creștere în lunile de vară a producției și a exporturilor în trei dintre cele mai importante zăcăminte de gaze: Troll, Oseberg și Heidrun. Norvegia extrage gaz la capacitate maximă Kjetil Hove, vicepreședinte executiv, Exploration & Production Norway, declara la mijlocul lunii martie că se pune accent pe menținerea unor operațiuni sigure și eficiente în instalațiile norvegiene pentru a rămâne un furnizor de încredere de energie pentru piețele din Europa într-o situație extrem de provocatoare. „În dialog strâns cu autoritățile și partenerii noștri, luăm acum la măsuri pentru a menține nivelul ridicat de producție din iarnă”, a spus Kjetil Hove. Mai mult, Equinor intenționează să repornească instalația Hammerfest LNG pe 17 mai, după ce un incendiu izbucnit în septembrie 2020 a închis facilitatea. În ianuarie 2022, compania amânase data de repornire, stabilită pentru sfârșitul lunii martie, până la mijlocul lunii mai, din cauza tendinței de creștere a numărului de infecții cu virusul Omicron înregistrată la începutul acestui an. Magnus Frantzen Eidsvold, purtătorul de cuvânt al Equinor a confirmat de curând pentru publicația Barents Observer că data de repornire a Hammerfest LNG din 17 mai. Norvegia asigură 20% din gazul pentru piața europeană Norvegia este al doilea furnizor de gaze naturale al Europei, după Rusia. Grație imenselor zăcăminte offshore, regatul scandinav acoperă în prezent circa 20% din consumul european de gaze naturale, față de 45% în cazul Rusiei. Anul trecut, Norvegia a produs 102 milioane metri cubi de petrol şi 113 miliarde mc de gazenaturale, adică aproape 4 milioane de barili echivalent petrol pe zi, uşor peste nivelul din 2020. Previziunile arătau că această cifră va creşte progresiv, până la 4,33 milioane barili echivalent petrol pe zi, în 2024. Și cu toate acestea, în luna martie Norvegia a reușit o creștere cu 6,3 % față de ceea ce prognozase, încercând astfel să contrabalanseze în Europa ponderea gazului importat din Rusia. Un gazoduct, Baltic Pipe, care va lega Norvegia de Polonia, via Danemarca, este în prezent aproape terminat, urmând a fi gata spre sfârșitul anului. Această conductă va permite aprovizionare cu 10 miliarde de metri cubi de gaze spre Polonia în fiecare an, ceea ce înseamnă jumătate din consumul acestei țări. România, al doilea producător de gaze naturale din UE, după Olanda România, spre exemplu, consumă anual 11-12 miliarde de metri cubi de gaze naturale, 80% dintre acestea provenind din producția proprie. Totuși, în următorii ani consumul ar putea creşte cu 8 miliarde de metri cubi: 4,4 miliarde metri cubi din conectarea populaţiei la gaze şi restul din punerea în funcţiune de noi capacităţi de cogenerare a energiei electrice. Însă România este și al doilea producător de gaze din Uniunea Europeană, după ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar, cu rezerve dovedite de 100 miliarde metri cubi şi cea mai mare parte a resurselor de gaze naturale situate în Transilvania, cu o pondere de aproximativ 75%. În Marea Neagră estimările merg până la o rezervă de 200 de miliarde de metri cubi.

Rusia încă mai poate câștiga în Ucraina, avertizează serviciile vestice de informații Foto: Twitter
Internațional

Rusia încă mai poate câștiga în Ucraina

Rusia încă mai poate câștiga în Ucraina, avertizează serviciile vestice de informații, citate de The Times. Potrivit publicației britanice, care a avut constant o atitudine favorabilă Ucrainei, experții din serviciile vestice de informații cred că războiul din Ucraina va dura până la finalul anului. Publicația nu oferă nici un fel de alte indicații referitoare la sursele sale de informații. Rusia încă mai poate câștiga în Ucraina The Times arată care ar fi avantajele Rusiei, în acest moment: În Est, forțele rusești depășesc forțele ucrainene într-un raport de trei la unu. Ele ar putea încercui și distruge un număr mare de trupe ucrainene.În cel mai rău scenariu, Rusia ar avea destule forțe să încerce un nou asalt asupra Kievului sau să blocheze complet accesul Ucrainei la Marea Neagră. Terenul din Donbas este plat și favorizează folosirea tancurilor. În zona de nord a Kievului erau păduri.Putin a numit la conducerea trupelor sale un general cu experiență în Siria, Alexander Dvornikov. El este cel care a bombardat Alepul până când orașul a fost ras de pe suprafața pământului și l-a ajutat pe președintele Assad să rămână la putere. Acum, el încearcă să prindă forțele ucrainene în clește, presând la sud de Harkov și la nord de Luhansk. Here’s a very, very basic map that will help you understand the Battle of Donbas now. The Red is the Russians, the blue is the Ukrainians. As you can see, the enemy is trying to pinch off a Ukrainian salient with two major strikes from the north and the south. pic.twitter.com/IIgZOrLBwm— Illia Ponomarenko ?? (@IAPonomarenko) April 22, 2022 Dacă Dvornikov reușete să izoleze forțele ucrainene, să le încercuiască și să le toace, Putin ar putea clama o victorie, susțin sursele citate de The Times. Foto: Twitter Institul pentru Studiul Războiului, sceptic că Rusia se va descurca mai bine „Este puțin probabil” ca ofensiva Rusiei în regiunea Donbas, din estul Ucrainei, „să aibă un succes dramatic mai mare decât ofensivele anterioare”, însă forțele Moscovei ar putea „obține câștiguri limitate”, apreciau, acum câteva zile, specialiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW). Foto: Ministerul britanic al Apărării Forțele ruse ar putea slăbi pozițiile ucrainene în estul Ucrainei prin „concentrarea puternică” și prin sporirea numărului de atacuri, dar probabil acest lucru se va întâmpla cu un cost ridicat, astfel că un succes dramatic ofensiv rusesc „rămâne foarte puțin probabil”, se mai arată în evaluarea celor de la ISW. Citește și: BREAKING Armata rusă anunță că va avansa spre Transnistria, unde rușii sunt oprimați Rusia a respins un armistițiu de Paște, cerut de Ucraina.

Soldați ruși capturați în Ucraina - Facebook/Armata Ucrainei
Eveniment

Un ziar pro-Kremlin a dezvăluit pe VKontakte pierderile armatei ruse în Ucraina. Postarea a fost șteasă ulterior

Un ziar pro-Kremlin a dezvăluit pe VKontakte pierderile armatei ruse. Publicația Readovka a publicat pe rețeaua de socializare VKontakte un bilanț al pierderilor trupelor Moscovei în Ucraina, anunțând peste 20.000 de morți și dispăruți. Postarea a fost ștearsă la câteva minute după publicare. Un ziar pro-Kremlin a dezvăluit pe VKontakte pierderile armatei ruse în Ucraina Readovka a anunțat pe VKontakte, că Ministerul rus al Apărării a transmis, în cadrul unui "briefing restrâns", că a pierdut 13.414 soldați în Ucraina, plus alți 7.000 care sunt dați dispăruți. Aceeași postare în limba rusă anunța și că la bordul navei Moskva au murit 116 marinari și mai mult de 100 sunt încă dați dispăruți. Cu toate că postarea a fost ștearsă aproape imediat, a foist de ajuns pentru ca mulți utilizatori ai rețelei să o remarce, să facă o captură și să o distribuie pe alte rețele. Citește și: Estonia și Letonia, primele țări europene care califică oficial acțiunile Rusiei în Ucraina drept genocid Kevin Rothrock, redactorul șef al publicației Medusa, foarte cunoscută pentru anchetele contra puterii de la Kremlin, spune într-o postare pe Twitter că bilanțul publicat de Readovka se aseamănă cu o altă postare "accidentală" apărută în Social Media în urmă cu ceva vreme. Și Komsomolskaia Pravda a publicat un bilanț asemănător Este vorba despre tabloidul Komsomolskaia Pravda care, acum o lună, anunța 9800 de victime în rândul armatei Moscovei în operațiunea din Ucraina. In a now deleted VK post, the pro-Kremlin media outlet Readovka claims that Russia’s Defense Ministry stated at a “closed briefing” that it’s lost 13,414 soldiers in Ukraine *plus* another 7,000 who are missing. 116 sailors killed aboard the Moskva, with 100+ still missing. pic.twitter.com/jHx7lZi9WA— Kevin Rothrock (@KevinRothrock) April 22, 2022 Ca și în cazul publicației Readovka, Komsomolskaia Pravda a șters postarea și a anunțat că site-ul i-a fost spart de hackeri. Chiar și cu aceste explicații, publicația a fost somată de autorități să explice de ce a publicat un astfel de bilanț. Cifrele din Readovka, apropiate de cele anunțate de ucraineni O altă remarcă este apropierea dintre numărul victimelor în rândul armatei Rusiei din aceste rapoarte publicate "accidental" de diverse publicații care susțin puterea de la Moscova și cifrele date publicității de către armata ucraineană. Ultimul bilanțul de vineri dimineață al oficialilor de la Kiev vorbește despre faptul că rușii au pierdut circa 21.200 de soldați în timpul invaziei.

Ce vor rușii în a doua fază a războiului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Ce vor rușii în a doua fază a războiului

Ce vor rușii în a doua fază a războiului. Rusia vizează, în faza a doua a operaţiuni sale militare în Ucraina, să preia controlul deplin în Donbas şi în sudul Ucrainei pentru a dispune de un coridor terestru spre Crimeea, a afirmat vineri comandantul adjunct al Districtului militar central al Rusiei, citate de agenţiile de presă ruse, preluate de AFP şi Reuters. "De la debutul fazei a doua a operaţiunii speciale, fază care a început acum două zile, unul din obiectivele armatei ruse este să stabilească un control total asupra Donbasului şi a sudului Ucrainei", a declarat generalul Rustam Minnekaiev. Ce vor rușii în a doua fază a războiului "Aceasta va permite asigurarea unui coridor terestru spre Crimeea, precum şi să se pună presiune asupra infrastructurilor vitale ale economiei ucrainene, porturilor de la Marea Neagră pe unde se fac livrările de produse agricole, metalurgice", a adăugat el, cu prilejul unei reuniuni cu şefi de întreprinderi ai complexului militaro-industrial la Ekaterinburg, potrivit Agerpres. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Potrivit AFP, aceste declaraţii par să confirme că Rusia vizează să preia controlul şi asupra Odesei, cel mai mare port din Ucraina şi al treilea oraş al ţării. Conform generalului Minnekaiev, controlul sudului Ucrainei va permite de asemenea să se vină în sprijinul separatiştilor proruşi din Transnistria. "Controlul sudului Ucrainei înseamnă totodată un culoar spre Transnistria, unde observăm de asemenea cazuri de oprimare a populaţiei rusofone", a spus el. Kremlinul îşi prezintă ofensiva lansată în Ucraina la 24 februarie ca o operaţiune pentru a proteja populaţiile rusofone şi susţine că nu vrea să ocupe Ucraina, dând asigurări că misiunea vizează de fapt "eliberarea" Donbasului împreună cu aliaţii să separatişti din această regiune. "Vom lupta cu toată lumea, în acest moment, aşa cum în Marele Război Patriotic (numele dat de Rusia celui de-al Doilea Război Mondial, n.red.), toată Europa, toată planeta era atunci împotriva noastră. Este acelaşi lucru acum, ei nu au iubit niciodată Rusia", a mai declarat generalul Minnekaiev. Tot vineri, Ministerul Apărării de la Moscova a comunicat că în cursul nopţii au fost lovite 58 de ţinte militare în Ucraina, printre care locuri unde erau concentrare trupe, depozite de combustibili şi echipament militar, transmite Reuters.

Cîțu: "Opriţi comerţul cu Rusia" (sursa: Facebook/Florin Citu)
Economie

Cîțu: "Opriţi comerţul cu Rusia"

Cîțu: "Opriţi comerţul cu Rusia". Ucraina ar trebui să primească tot sprijinul de care are nevoie pentru a lupta cu Rusia şi a câştiga războiul, a transmis, vineri, preşedintele Senatului, Florin Cîţu. Cîțu: "Opriţi comerţul cu Rusia" El a scris, pe Twitter, că aşteaptă apropiata vizită pe care o va efectua în ţara vecină pentru a prezenta sprijinul poporului român în Parlamentul ucrainean. "Ar trebui să ne pregătim să ajutăm cu tot ce putem reconstrucţia Ucrainei. Opriţi comerţul cu Rusia", a completat Cîţu. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Preşedintele Senatului anunţa, în urmă cu o săptămână, că va efectua o vizită oficială la Kiev, la invitaţia preşedintelui Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stafanciuk. Ulterior, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, preciza că va merge şi el în Ucraina alături de Florin Cîţu. "Am fost invitat atât eu, cât şi preşedintele Senatului. Era normal să avem o abordare comună, cel puţin diplomatic este corect să ai o abordare comună şi o să mergem împreună", afirma Ciolacu., potrivit Agerpres. Marcel Ciolacu spune că România ar putea dona Ucrainei avioanele de luptă MiG 21 LanceR, aflate în dotarea aviației militare române. „Haideţi să fim corecţi, avem o frontieră de 650 de kilometri cu Ucraina. Nimeni nu ştie cum va evolua situaţia din Ucraina, e normal să ne pregătim pentru aşa ceva. Dar asta nu înseamnă că România va intra direct în acest conflict cu Rusia. Este posibil, în funcţie de evoluţia lucrurilor din Ucraina, România să facă acest lucru (să trimită Kievului avioanele MiG 21 LanceR - n.red.), dar efortul împotriva Rusiei al tuturor ţărilor civilizate şi din Uniunea Europeană, dar şi din afara Uniunii Europene – şi aici mă refer în mod direct la partenerul strategic al României, Statele Unite ale Americii – trebuie să fie asumat de către toate statele” a spus Marcel Ciolacu.

Armata rusă anunță că va avansa spre Transnistria Foto: guvernarea transnistreană
Politică

Armata rusă anunță că va avansa spre Transnistria

Armata rusă anunță că va avansa spre Transnistria, unde rușii sunt oprimați, relatează TASS, în această dimineață. Declarația a fost făcută de către comandantul-adjunct al trupelor din regiunea Centrală, Rustam Minnekaev, citat de TASS. He said control over the Donbas/southern Ukraine would allow Russia to influence vital Ukrainian military facilities; Ukraine's ports (where agricultural and metallurgical products are exported); and Transnistria, where he said the Russian-speaking population faces oppression. 2/ pic.twitter.com/ooevOyVvYq— Rob Lee (@RALee85) April 22, 2022 Armata rusă anunță că va avansa spre Transnistria Relatând despre așa-numita etapă a II-a a ofensivei ruse, TASS a arătat: „Una dintre sarcini este stabilirea controlului deplin asupra Donbassului și a Ucrainei de Sud, ceea ce va permite crearea unui coridor terestru către Crimeea și o altă ieșire către Transnistria, a declarat generalul-maior Rustam Minnekaev, comandant adjunct al Districtului Militar Central. „De la începutul celei de-a doua etape a operațiunii speciale, care a început deja în urmă cu două zile, una din sarcinile armatei ruse este de a stabili controlul deplin asupra Donbasului și a sudului Ucrainei”, a spus el. Controlul Forţelor Armate Ruse asupra Donbas va face posibilă crearea unui coridor terestru către Crimeea, a subliniat Minnekaev. „Acest lucru (controlul asupra Donbasului – nota TASS) va face posibilă asigurarea unui coridor terestru către Crimeea, precum și controlul facilităților vitale ale [forțelor militare] ucrainene, porturi de la Marea Neagră, prin care produsele agricole și metalurgice sunt livrate în [alte] țări”, a spus adjunctul comandantului Districtului Militar Central. „Controlul asupra Sudului Ucrainei este o altă cale de ieșire către Transnistria, unde sunt afectate drepturile populației de limbă rusă. Se pare că acum suntem în război cu întreaga lume, așa cum a fost în Marele Război Patriotic, toți. a Europei, întreaga lume a fost împotriva noastră. Și acum același lucru, nu le-a plăcut niciodată Rusia", a adăugat el”. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală „Forțele ruse ar putea desfășura «acțiuni de provocare» în regiunea separatistă Transnistria din Moldova pentru a acuza Ucraina de agresiune împotriva unui stat vecin”, avertiza, la 11 aprilie, comandamentul trupelor ucrainene. Foto: Twitter

Australia impune noi sancțiuni fiicelor lui Putin (sursa: dw.com)
Internațional

Australia impune noi sancțiuni fiicelor lui Putin

Australia impune noi sancțiuni fiicelor lui Putin. Guvernul australian a impus sancțiuni și interdicții de călătorie împotriva a două fiice ale președintelui rus Vladimir Putin și a fiicei ministrului de externe Serghei Lavrov, a anunțat vineri într-un comunicat. Aceasta urmează măsurilor similare luate de alte națiuni occidentale, inclusiv Statele Unite și Marea Britanie, și ridică la aproape 750 numărul total de persoane și entități din Rusia care fac obiectul sancțiunilor australiene. Australia impune noi sancțiuni fiicelor lui Putin Aceasta nu le-a numit pe cele două fiice ale lui Putin, dar se știe că președintele rus are două fiice adulte, Katerina Tikhonova și Maria Vorontsova. Declarația a adăugat că președintele Putin și Lavrov au fost adăugați pe lista de sancțiuni la 27 februarie, potrivit Reuters. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Noua rundă de sancțiuni vizează, de asemenea, 144 de senatori ruși care i-au oferit sprijin președintelui Putin prin aprobarea recunoașterii "ilegitime" ca independente a regiunilor separatiste Donețk și Luhansk din estul Ucrainei la 22 februarie, a precizat ministerul de externe australian în declarația sa. Ministrul de externe, Marisa Payne, a adăugat că Australia va continua să crească costurile pentru Rusia, vizându-i pe cei care poartă responsabilitatea pentru "agresiunea nejustificată și neprovocată din Ucraina". Rusia își numește invazia o "operațiune militară specială" pentru a demilitariza și "denazifica" Ucraina. Săptămâna trecută, Australia a impus sancțiuni financiare specifice pentru 14 întreprinderi de stat rusești, inclusiv entități legate de apărare, precum producătorul de camioane Kamaz și companiile de transport maritim SEVMASH și United Shipbuilding Corp.

Putin își minte poporul cu televizorul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin își minte poporul cu televizorul

Putin își minte poporul cu televizorul. Președintele rus Vladimir Putin a alocat un timp important în ultimele săptămâni pentru a reasigura publicul rus că sancțiunile afectează Occidentul mai mult decât Rusia. Putin își pregătește țara pentru o perioadă lungă de timp. Putin își minte poporul cu televizorul "Occidentul colectiv nu are de gând să renunțe la politica sa de presiune economică asupra Rusiei", a declarat el recent directorilor din domeniul aviației. Fiecare sector al economiei rusești trebuie să "facă un plan pe termen lung bazat pe oportunități interne". Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Politica de autosuficiență a lui Putin era previzibilă. Încă de când Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina în 2014, țara s-a pregătit pentru sancțiuni occidentale sporite cu o strategie numită "Fortăreața Rusia". Și totuși, amploarea contraofensivei economice purtate de Occident de la invazia Ucrainei din 24 februarie, împreună cu valul tot mai mare de companii care au întrerupt afacerile cu Rusia pentru a se proteja de riscul reputațional sau de sancțiuni viitoare, a fost un șoc. Majoritatea corporațiilor au decis să plece sau să suspende activitatea în Rusia după invazia ordonată de Putin în Ucraina. Sute de mii de angajați au fost concediați sau forțați de împrejurări să își caute alte joburi.

Niciun coridor de evacuare nu este deschis în Ucraina (sursa: latimes.com)
Internațional

Niciun coridor de evacuare nu este deschis în Ucraina

Niciun coridor de evacuare nu este deschis în Ucraina. Niciun coridor de evacuare în Ucraina nu a fost convenit cu rușii din cauza "pericolului pe trasee", a declarat vineri vicepremierul ucrainean, Iryna Vereshchuk. Niciun coridor de evacuare nu este deschis în Ucraina Oficialii ucraineni au făcut apel la ruși să garanteze o trecere sigură pentru civili, în special pentru cei blocați în orașul asediat Mariupol. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Pavlo Kirilenko, administratorul militar regional din Donețk, a declarat că 79 de locuitori din orașul asediat Mariupol au fost evacuați în siguranță joi în Zaporoije, adăugând că aproape 100.000 de locuitori din Mariupol au ajuns deja în Zaporoije, potrivit CNN. Cu toate acestea, evacuările din Mariupol au fost pline de pericole, deoarece coridoarele de trecere în siguranță au eșuat în numeroase ocazii din cauza atacurilor forțelor rusești în zonă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră