sâmbătă 20 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2433 articole
Internațional

Kievul planifică zece coridoare umanitare

Kievul planifică zece coridoare umanitare. Ucraina a declarat că și-a propus să stabilească până la zece coridoare umanitare pentru a evacua vineri civilii blocați, dar civilii care încearcă să fugă din Mariupol asediat vor trebui să folosească vehicule private, potrivit Reuters. Kievul planifică zece coridoare umanitare Cele 10 coridoare sigure planificate, anunțate de vicepremierul Iryna Vereshchuk, se află toate în sudul și estul Ucrainei. Citește și: Dîncu susține că România nu sprijină Ucraina cu armament și nu este spațiu de tranzit, dar e îngrijorat că rușii au ocupat Insula Șerpilor: Interesele noastre de securitate sunt afectate Oficialii ucraineni spun că forțele rusești s-au regrupat pentru o nouă ofensivă și că Moscova intenționează să acapareze cât mai mult teritoriu în partea de est a Ucrainei, cunoscută sub numele de Donbas, la granița cu Rusia. Vereshchuk a declarat că 4.676 de civili au fost evacuați joi din orașele și localitățile ucrainene. Multiplele încercări de a conveni asupra unei treceri sigure pentru ca autobuzele să ducă provizii la Mariupol și să scoată civili au eșuat de când Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie, fiecare parte dând vina pe cealaltă. Primarul Vadym Boychenko a estimat bilanțul civililor morți în orașul portuar de la Marea Azov la aproximativ 5.000 de persoane în urmă cu o săptămână, iar zeci de mii de persoane sunt încă blocate fără energie electrică și cu puține provizii.

Kievul planifică zece coridoare umanitare (sursa: usip.org)
Rusia recunoaște că a suferit pierderi uriașe în Ucraina (sursa: cnn)
Internațional

Rusia recunoaște că a suferit pierderi uriașe în Ucraina

Rusia recunoaște că a suferit pierderi uriașe în Ucraina. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a recunoscut joi, pentru scurt timp, că Rusia a suferit pierderi "semnificative" ale trupelor sale în Ucraina, calificând-o drept "o tragedie uriașă" pentru țară, într-un interviu acordat Sky News, potrivit CNN. Rusia recunoaște că a suferit pierderi uriașe în Ucraina Întrebat dacă retragerea trupelor rusești din Kiev și din regiunea sa ar putea fi văzută ca "o umilință" pentru Kremlin, Peskov a spus că folosirea acestor cuvinte ar fi "o înțelegere greșită a situației". Citește și: Dîncu susține că România nu sprijină Ucraina cu armament și nu este spațiu de tranzit, dar e îngrijorat că rușii au ocupat Insula Șerpilor: Interesele noastre de securitate sunt afectate "Avem pierderi semnificative de trupe și este o tragedie uriașă pentru noi", a recunoscut Peskov, înainte de a susține că motivul retragerii Rusiei din regiunile Kiev și Cernihiv a fost "un act de bunăvoință în timpul negocierilor dintre delegațiile ucraineană și rusă". Peskov a adăugat că Rusia a făcut acest lucru pentru "a ridica tensiunea din aceste regiuni pentru a arăta că Rusia este într-adevăr pregătită să creeze condiții confortabile pentru continuarea negocierilor". Luna trecută, tabloidul rusesc pro-Putin Komsomolskaia Pravda a raportat un bilanț de 9.861 - de mai multe ori mai mare decât cifrele oficiale ale Kremlinului. Cifra, care a fost atribuită ministerului și retrasă ulterior de ziar - care a susținut că a fost piratată - nu a fost confirmată de Kremlin.

ONU suspendă Rusia din Consiliul pentru Drepturile Omului Foto: United Nations Peacekeeping
Internațional

ONU suspendă Rusia Consiliul Drepturile Omului

Adunarea Generală a ONU suspendă Rusia din Consiliul pentru Drepturile Omului: 93 de state au votat în favoare, 24 împotrivă, iar 58 s-au abţinut, relatează CNN, citat de news.ro. Într-un proiect de rezoluţie, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a anunţat că va ”suspenda drepturile de membru în Consiliul pentru Drepturile Omului unui membru al Consiliului care comite încălcări grave şi sistematice ale drepturilor omului”. Adunarea Generală trebuia să voteze în favoarea suspendării cu două treimi pentru a elimina Rusia din Consiliu. ONU suspendă Rusia din Consiliul pentru Drepturile Omului Reprezentantul Rusiei, Gennady Kuzmin, a condamnat votul, iar alte naţiuni, inclusiv Coreea de Nord şi Siria, l-au susţinut, potrivit BBC. Statele Unite au anunţat, luni, că vor solicita suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului, după ce Ucraina a acuzat trupele ruse că au ucis sute de civili în oraşul ucrainean Bucea. O majoritate compusă din două treimi din membrii cu drept de vot – abţinerile nu contează – poate suspenda o ţară din Consiliul pentru Drepturile Omului, care este alcătuit din 47 de membri şi are sediul la Geneva, pentru încălcări grave şi sistematice ale drepturilor omului. Înainte de organizarea votului, ambasadorul Chinei la ONU, Zhang Jun, a spus că ţara sa va vota împotriva propunerii. ”A trata într-un astfel de mod calitatea de membru al Consiliului pentru Drepturile Omului va crea un nou precedent periculos” şi ”va produce consecinţe grave”, a declarat Zhang Jun, înainte de vot. ”China face apel la toate părţile acţioneze împreună în aceeaşi direcţie pentru a crea oportunităţi de pace şi perspective de negociere. China va continua să aibă o obiecţie şi o poziţie imparţială şi să joace un rol responsabil şi constructiv în acest sens”, a adăugat Zhang. Adunarea Generală a mai suspendat în trecut o ţară din Consiliul pentru Drepturile Omului. În martie 2011, Libia a fost suspendată în unanimitate din cauza violenţe provocate de către forţele loiale liderului libanez de la acea vreme, Muammar Gaddafi, împotriva protestatarilor. Citește și: Top 10 fugari pe care statul român nu-i aduce acasă. Și Udrea a fugit, dar a fost oprită de bulgari

Putin este indecis cu privire la G20 (sursa: cnn)
Internațional

Putin este indecis cu privire la G20

Putin este indecis cu privire la G20. Kremlinul a declarat joi că va lua o decizie cu privire la participarea președintelui rus Vladimir Putin la summitul G20 de la sfârșitul acestui an din Indonezia în funcție de evoluția evenimentelor, informează Reuters. Putin este indecis cu privire la G20 Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns la o întrebare referitoare la apelurile unor lideri ai țărilor G20 de a-l exclude pe Putin de la summit din cauza deciziei sale de a trimite zeci de mii de soldați în Ucraina. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani "Vom clarifica acest lucru, până la urmă Indonezia este organizatorul", a spus Peskov. Ambasadorul Rusiei în Indonezia a declarat luna trecută că Putin intenționa să călătorească pe insula indoneziană Bali, stațiune turistică, pentru summitul G20 din noiembrie, în pofida opoziției țărilor occidentale din grup. Statele Unite au declarat că nu vor participa la summitul G20 alături de ruși

Stare de asediu în Bucea (sursa: Reuters)
Internațional

Stare de asediu în Bucea

Stare de asediu în Bucea. "O stare de asediu pentru șapte zile este impusă într-o serie de așezări din districtul Bucea… acest lucru se face din doar două motive", a declarat Vadym Denysenko, consilier al ministrului ucrainean de interne, potrivit CNN. Stare de asediu în Bucea "Primul este deminarea. Al doilea este într-adevăr pentru a evita jafurile, pentru că în aceste zone apar jefuitori. Bineînțeles, poliția singură nu va putea face față. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani "De aceea lucrăm aici cu Apărarea Teritorială, cu autoritățile locale și cu locuitorii care au rămas în aceste zone."O declarație oficială a guvernatorului militar al regiunii Kiev a anunțat o stare de asediu mai strictă în Hostomel, în apropiere de Bucea, care se va încheia la ora locală 6 dimineața, la 14 aprilie. Denysenko a sugerat că guvernul ucrainean se confruntă cu o sarcină uluitoare de a colecta și elimina minele și muniția neexplodată. "Numai în regiunea Kiev, mai mult de 1.500 de dispozitive explozive au fost deminate ieri", a declarat el."Asta numai în regiunea Kiev. Și vorbim despre regiunea Kiev, regiunea Cernihiv, regiunea Sumy - toate teritoriile pe care am reușit să le eliberăm."

Noile sancțiuni, aprobate până vineri (sursa: Reuters)
Internațional

Noile sancțiuni, aprobate până vineri

Noile sancțiuni, aprobate până vineri. Cel mai înalt diplomat al Uniunii Europene și-a exprimat speranța că cea de-a cincea rundă de sancțiuni a blocului împotriva Rusiei va fi convenită până joi sau vineri, potrivit CNN. Noile sancțiuni, aprobate până vineri Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, a declarat că blocul încă analizează "lista persoanelor și a sectoarelor afectate", dar speră să ajungă la un acord asupra măsurilor finale până "în această după-amiază sau cel târziu mâine", a declarat el reporterilor în drum spre o reuniune a miniștrilor de externe ai NATO care a avut loc joi la Bruxelles. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani Marți, blocul a anunțat planurile propuse pentru un pachet de sancțiuni pe cinci piloni, inclusiv o interdicție asupra importurilor de cărbune rusesc și o interdicție totală a tranzacțiilor pentru patru bănci rusești cheie. Un potențial embargo asupra petrolului rusesc "va fi discutat luni" la Consiliul Afaceri Externe al UE, a declarat Borrell. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri în Parlamentul European că al cincilea pachet "nu va fi ultimul nostru pachet de sancțiuni". "Da, acum am interzis cărbunele, dar acum trebuie să ne uităm la petrol", a spus ea.

Ucraina cere mai multe arme (sursa: reuters)
Internațional

Ucraina cere mai multe arme

Ucraina cere mai multe arme. Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a cerut joi ţărilor membre NATO să furnizeze mai multe arme Ucrainei pentru combaterea forţelor ruse, indicând că, în cadrul reuniunii pe care o va avea joi cu aliaţii NATO la Bruxelles, are trei puncte pe ordinea de zi: "arme, arme şi iar arme", relatează AFP, potrivit Agerpres. "Agenda mea este foarte simplă. Am venit să cer trei lucruri: arme, arme şi arme. Cu cât mai repede vor fi livrate, cu atât mai multe vieţi vor fi salvate, iar distrugerea va fi evitată", a pledat ministrul ucrainean de externe la sosirea sa la sediul NATO din Bruxelles pentru o reuniune cu omologi ai săi din ţările Alianţei Nord-Atlantice. Ucraina cere mai multe arme "În ultimele săptămâni, armata ucraineană şi întreaga naţiune ucraineană am demonstrat că ştim cum să luptăm, ştim cum să câştigăm, dar fără o aprovizionare durabilă şi suficientă cu armele cerute de Ucraina, aceste victorii vor fi însoţite de sacrificii enorme", a spus Kuleba. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani Aflat în turneu în Europa, şeful diplomaţiei ucrainene a afirmat că "cel mai bun mod de a ajuta Ucraina acum este să i se ofere tot ceea ce este necesar pentru a-l descuraja pe (preşedintele rus Vladimir) Putin şi a învinge armata rusă în Ucraina, pentru ca războiul să nu escaladeze şi mai mult". Mai exact, el a spus că Ucraina are nevoie, în special, de avioane, rachete antinavă, transportoare blindate şi sisteme grele de apărare aeriană. "Cred că învoiala propusă de Ucraina este corectă: voi ne daţi arme, noi ne sacrificăm vieţile, iar războiul se limitează la Ucraina", a subliniat Dmitro Kuleba. Kuleba consideră că nu ar trebui să existe nicio diferenţă între armele defensive şi cele ofensive, "deoarece orice armă folosită pe teritoriul Ucrainei de armata ucraineană împotriva unui agresor străin este defensivă prin definiţie". "Deci, orice distincţie între ofensivă şi defensivă nu are niciun sens când vine vorba de situaţia din ţara mea. Acele ţări care spun că putem oferi Ucrainei arme defensive, dar nu suntem în măsură să-i dăm arme ofensive, sunt ipocrite. Este pur şi simplu o abordare nedreaptă şi nejustificată", a spus el. Referitor la Germania, ministrul ucrainean a recunoscut că aceasta a făcut "un pas revoluţionar, schimbându-şi poziţia de la a nu furniza deloc arme la a permite anumite livrări şi a furniza Ucrainei în special arme antitanc". "Cu toate acestea, este clar că Germania poate face mai mult, având în vedere rezervele şi capacităţile sale şi lucrăm cu guvernul german pentru a ne furniza arme suplimentare", a adăugat şeful diplomaţiei ucrainene. Ţările NATO furnizează arme Ucrainei, dar Alianţa încearcă, de asemenea, să fie atentă să nu se angajeze într-un război pe scară largă cu Rusia, notează EFE. "Ucraina are dreptul să se apere. Vom asculta necesităţile care ne vor fi prezentate de Dmitro Kuleba şi vom discuta despre cum să răspundem", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, citat de AFP.

Rusia amenință Japonia că va răspunde sancțiunilor (sursa: Reuters)
Internațional

Rusia amenință Japonia că va răspunde sancțiunilor

Rusia amenință Japonia că va răspunde sancțiunilor. Orice contramăsuri rusești împotriva Japoniei ca răspuns la sancțiunile impuse Moscovei de către Tokyo ar fi "inacceptabile", a declarat secretarul-șef al cabinetului japonez, Hirokazu Matsuno, potrivit CNN. Rusia amenință Japonia că va răspunde sancțiunilor "Toată această situație provine din agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Orice răspuns care încearcă să transfere responsabilitatea către Japonia este extrem de nejustificat și inacceptabil", a declarat Matsuno într-o conferință de presă. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani Comentariile lui Matsuno au fost făcute după ce un oficial al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat miercuri că Moscova ia în considerare contramăsuri împotriva Tokyo, care a impus o serie de sancțiuni Rusiei din cauza invaziei sale în Ucraina. Guvernul japonez "alimentează isteria antirusească în societatea japoneză", a declarat Zakharova în cadrul unei conferințe de presă. De asemenea, ea a criticat Japonia pentru că "urmează cu obediență instrucțiunile primite de peste ocean" și a spus că Tokyo subminează relațiile dintre Rusia și Japonia. "Actualele autorități japoneze distrug în mod constant cooperarea pozitivă reciproc avantajoasă care a fost creată cu grijă de-a lungul multor ani de predecesorii lor", a declarat Zakharova.Un context: Luna trecută, Ministerul de Externe al Rusiei a declarat că va suspenda discuțiile privind un tratat de pace pentru a pune capăt în mod oficial ostilităților din al Doilea Război Mondial între Moscova și Tokyo din cauza sancțiunilor privind Ucraina. "În condițiile actuale, Rusia nu intenționează să continue negocierile cu Japonia cu privire la un tratat de pace", a declarat atunci Ministerul rus de Externe, citând "pozițiile deschis neprietenoase ale Japoniei și încercările de a afecta interesele țării noastre". Insulele Kuril, denumite Kurile de Sud de către Rusia și Teritoriile de Nord de către Japonia, au fost capturate de forțele sovietice după capitularea Japoniei în fața forțelor aliate în 1945. Dezacordul care a rezultat cu privire la cine are dreptul de proprietate asupra insulelor a înrăutățit relațiile dintre cele două țări, contribuind la eșecul lor continuu de a semna un tratat de pace din al Doilea Război Mondial.

Planul Marshall în Ucraina (sursa: europarl.europa.eu)
Eveniment

Planul Marshall în Ucraina

Planul Marshall în Ucraina. Ucraina va avea nevoie, după războiul cu Rusia, de un plan de reconstrucţie similar cu cel oferit de SUA după Al Doilea Război Mondial, a declarat miercuri comisarul european pentru Buget, Johannes Hahn, potrivit Agerpres. Planul Marshall în Ucraina În cadrul Planului Marshall de după Al Doilea Război Mondial, SUA au oferit Europei ca asistenţă economică şi tehnică pentru o perioadă de patru ani o sumă echivalentă astăzi cu circa 200 de miliarde de dolari. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani "Cred că ceea ce avem nevoie pentru Ucraina, la capătul zilei, este un model actualizat al Planului Marshall", a spus Hahn într-un briefing de presă. Comisarul european pentru Buget a precizat că un astfel de plan ar ajuta Ucraina să se recupereze rapid, şi nu în decenii, de pe urma distrugerilor masive produse de armata rusă, şi ar duce la o convergenţă mai rapidă a Kievului cu Uniunea Europeană. Ucraina a aplicat să devină candidat oficial la aderarea la UE. Însă acest proces este lung chiar şi în vremuri de pace, iar războiul l-a făcut aproape imposibil. Hahn nu a făcut o estimare legată de câţi bani ar fi nevoie, însă a spus că eforturile pentru reconstrucţia Ucrainei nu vor putea fi susţinute doar de UE şi că cel mai probabil va fi nevoie şi de implicarea ţărilor din G20, printre care se numără şi Rusia. El a reiterat că, pentru moment, UE nu intenţionează să înceapă o nouă schemă de împrumut în comun pentru a face faţă consecinţelor economice şi sociale pentru blocul comunitar ale războiului din Ucraina. Hahn a explicat că există suficiente împrumuturi ieftine nefolosite în planul de recuperare al UE pe care guvernele le pot solicita. El a mai spus că, din totalul de 380 de miliarde de euro de împrumuturi ieftine disponibile în fond, guvernele au solicitat până acum numai 166 de miliarde, astfel că încă sunt disponibile 214 miliarde. El a mai spus că, pentru a acoperi unele dintre cheltuielile legate de gestionarea milioanelor de refugiaţi ucraineni care au ajuns în ţări din UE de la începutul războiului la 24 februarie, ţările membre pot folosi o parte din fondurile alocate lor în cadrul bugetului UE pentru perioada 2021-2027.

Armata rusă prelungește agonia la Mariupol (sursa: Reuters)
Eveniment

Armata rusă prelungește agonia la Mariupol

Armata rusă prelungește agonia la Mariupol. Rusia blochează accesul umanitar la Mariupol pentru a ascunde "miile" de victime din acest oraş asediat din sud-estul Ucrainei asupra căruia continuă atacurile şi bombardamentele, a afirmat miercuri preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, potrivit Agerpres. Armata rusă prelungește agonia la Mariupol "Cred că unul dintre motivele principale pentru care nu putem face să intre ajutor umanitar în Mariupol este că, până când totul va fi +curăţat+ de soldaţii ruşi, le este teamă că lumea va vedea ce se întâmplă acolo", a declarat Volodimir Zelenski într-un interviu pentru Canalul turc de televiziune Habertürk, postat online de preşedinţie. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani Este vorba "nu despre zeci, ci despre mii de persoane ucise şi mii de răniţi", a adăugat el. "Ştim câţi soldaţi (ucraineni) au murit acolo şi câţi au fost răniţi, dar nu ştim câţi civili", a continuat şeful statului ucrainean. Rușii vor să ascundă ororile comise "În orice caz, ei (ruşii) nu vor putea ascunde totul (...). Un astfel de număr, este imposibil de ascuns. Şi cred că o să vedem cu toţii când vom intra" în Mariupol, a mai declarat el. "La Bucea, de exemplu, au încercat să facă asta, au ars o mulţi oameni în această regiune: Bucea, Irpin, Gostomel. Au ars familii. Marţi, am găsit din nou o familie: tatăl, mama, cei doi copii. Copii foarte mici. De aceea spun: sunt nazişti", a acuzat preşedintele ucrainean. Întrebat despre posibilitatea de a continua discuţiile cu Rusia, Volodimir Zelenski consideră că aceste negocieri "vor trebui oricum să aibă loc". "Nu prea vrem să negociem cu Rusia după ce am văzut, nu prea, trebuie să vă spun, pentru că înţelegem cu cine avem de-a face", a adăugat el. Dar "trebuie să găsim chiar şi cea mai mică posibilitate de a negocia. Cred că este greu să opreşti războiul altfel", a ţinut să adauge preşedintele Ucrainei.

Rușii au săpat tranșee lângă Cernobîl (sursa: cnn)
Internațional

Rușii au săpat tranșee lângă Cernobîl

Rușii au săpat tranșee lângă Cernobîl. Poziții militare rusești abandonate într-o zonă extrem de radioactivă din zona de excludere de lângă centrala nucleară de la Cernobîl pot fi văzute într-o înregistrare video cu dronă publicată miercuri de autoritățile ucrainene, potrivit CNN. Rușii au săpat tranșee lângă Cernobîl Videoclipul - filmat de armata ucraineană și publicat pe Telegram de Energoatom, operatorul de stat al centralelor nucleare ucrainene - arată gropi libere și tranșee ale unor fortificații militare abandonate într-o zonă cunoscută sub numele de Pădurea Roșie. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani Potrivit Reuters, Pădurea Roșie și-a primit numele atunci când zeci de kilometri pătrați de pini au devenit roșii după ce au absorbit radiații de la explozia din 1986 de la Cernobîl - cel mai grav dezastru nuclear din lume. Urme de tancuri și terenuri puternic deranjate pot fi văzute și în această pădure - considerată cea mai poluată zonă din întreaga zonă de excludere de la Cernobîl - și interzisă tuturor celor care nu lucrează acolo sau nu au o autorizație specială. Vinerea trecută, Energoatom a declarat că nu este clar ce făceau trupele rusești în Pădurea Roșie și că este posibil ca acestea să fi fost expuse semnificativ la radiații atunci când au săpat sau au făcut săpături acolo. Praful radioactiv gros ridicat de vehiculele rusești grele ar fi putut fi inhalat de către trupe, care nu purtau echipament de protecție împotriva radiațiilor, au declarat lucrătorii uzinei. Cernobîl a căzut în mâinile trupelor rusești în prima săptămână a războiului din Ucraina. Joi, trupele rusești și-au anunțat intenția de a pleca și au predat controlul personalului ucrainean. În prezent, centrala se află din nou sub controlul autorităților ucrainene.

Amenințarea chimică sau nucleară, un posibil scenariu (sursa: nti.org)
Eveniment

Amenințarea chimică sau nucleară, un posibil scenariu

Amenințarea chimică sau nucleară, un posibil scenariu. Comisia Europeană a anunțat miercuri că a început o operațiune de stocare pentru a-și spori apărarea împotriva incidentelor chimice, nucleare și biologice, pe fondul preocupărilor legate de conflictul din Ucraina, informează Reuters. Amenințarea chimică sau nucleară, un posibil scenariu UE își va mări rezervele de echipamente de protecție, echipamente de decontaminare, medicamente și vaccinuri care ar putea fi utile în cazul unor incidente chimice, nucleare sau biologice, a precizat Comisia, confirmând un raport Reuters de săptămâna trecută. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) "Luăm măsuri concrete pentru a crește gradul de pregătire a Europei în fața unor potențiale amenințări", a declarat comisarul UE pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic. UE înființează două rezerve separate: una pentru echipamente de protecție, medicamente și vaccinuri împotriva așa-numitelor amenințări chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) și o a doua pentru materiale de decontaminare, care vor fi utilizate pentru decontaminarea persoanelor, a infrastructurii, a clădirilor sau a vehiculelor care au fost expuse la agenți CBRN. UE a început deja să utilizeze rezervele existente pentru a ajuta ucrainenii expuși la posibile radiații nucleare în urma luptelor din apropierea centralelor nucleare de la invazia Rusiei în Ucraina. Aproape 3 milioane de tablete de iodură au fost deja livrate Ucrainei prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE, cu ajutorul Franței și Spaniei, a precizat Comisia.

Rusia vrea relații diplomatice cu Vestul (sursa: rusen.org)
Internațional

Rusia vrea relații diplomatice cu Vestul

Rusia vrea relații diplomatice cu Vestul. Rusia vrea să menţină relaţii diplomatice cu ţările occidentale în pofida expulzărilor în serie de diplomaţi ruşi, a afirmat miercuri viceministrul de externe Aleksandr Gruşko pentru agenţia Interfax, transmite Reuters. Rusia vrea relații diplomatice cu Vestul Mai multe state europene au expulzat un mare număr de diplomaţi ruşi în ultimele zile, pe fondul valului de indignare produs în Europa în urma relatărilor despre descoperirea unor gropi comune şi a unor civili ucişi în oraşul ucrainean Bucea după retragerea trupelor ruse. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) În declaraţia pentru Interfax, Gruşko a afirmat că Rusia, care a promis că va reacţiona la expulzări, evaluează deciziile statelor europene. "Cu toate acestea, poziţia noastră rămâne absolut aceeaşi: pledăm pentru menţinerea deschisă a canalelor diplomatice", a spus el. Potrivit oficialului rus, ţările europene care perturbă activitatea diplomaţilor ruşi fac rău propriilor interese. El a avertizat de asemenea faţă de orice acţiune potenţială împotriva exclavei ruse Kaliningrad, situată între Polonia şi Lituania, la Marea Baltică. Gruşko: "nu există nimic de discutat cu NATO" "Sper cu adevărat că bunul simţ în Europa nu va permite să se înceapă niciun fel de jocuri în jurul Kaliningradului", a spus el, potrivit agenţiei TASS. "Cred că mulţi înţeleg că aceasta ar însemna un joc cu focul", a adăugat viceministrul. Gruşko a mai spus că Rusia "nu are contacte cu NATO" şi că "nu există nimic de discutat cu NATO".

Proteste în Rusia, după masacrul din Bucea (sursa: TheMoscovTimes)
Internațional

Proteste în Rusia, după masacrul din Bucea

Proteste în Rusia, după masacrul din Bucea. La Moscova, un bărbat a ales să protesteze într-un mod inedit, reiterând imaginile de la Bucea. El a fost fotografiat cu mâinile legate la spate cu o bandă de tablă stătea întins pe stradă în centrul capitalei ruse, relatează The Moscov Times. Proteste în Rusia, după masacrul din Bucea Fotografiile au fost făcute în patru locații distincte din Moscova. În toate pozele, protestatarul anti-război, este întins pe stradă, cu mâinile legate la spate și cu fața pe asfalt. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) Protestatarul reconstituie ororile de la Bucea, unde câteva sute de civili au fost uciși brutal de soldații ruși. Moscova a fost acuzată de genocid și crime de război, după apariția imaginilor îngrozitoare din Bucea, unde sute de civili au fost executați sumar de trupele ruse. Oficialii ucraineni au descoperit cel puțin 410 cadavre, unele dintre ele cu semne de tortură. Tot mai mulți lideri mondiali cer sancțiuni mai dure pentru Putin. Grupul de rezistență feministă împotriva războiului s-a concentrat asupra distrugerii și uciderii civililor din Mariupol. Activistele lor din întreaga Rusie au amplasat cruci de cimitir în jurul orașelor și localităților lor pentru a comemora cei 5.000 de civili uciși în acel oraș ucrainean. În prima zi de protest, 3 aprilie, au fost amplasate peste 250 de cruci în 25 de orașe rusești.

Turcia cere anchetarea crimelor de la Bucea (sursa: Reuters)
Internațional

Turcia cere anchetarea crimelor de la Bucea

Turcia cere anchetarea crimelor de la Bucea. Turcia a cerut miercuri o anchetă independentă în legătură cu cadavrele găsite în oraşul ucrainean Bucea, la nord-vest de Kiev, după plecarea trupelor ruse, adăugându-se valului de indignare mondială, potrivit Agerpres. Turcia cere anchetarea crimelor de la Bucea "Imaginile cu masacrul, care au apărut în presă din diverse regiuni, între care Bucea şi Irpin, în apropiere de Kiev, sunt şocante şi triste pentru umanitate", a scris Ministerul turc al Afacerilor Externe într-un comunicat. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) Ştirea a stârnit indignarea statelor occidentale şi a ONU. Însă, în afara unei postări de luni pe Twitter a Ambasadei Turciei în Ucraina, comunicatul de miercuri este prima reacţie oficială a Ankarei după ce zeci de cadavre au fost găsite în gropi comune sau pe străzi în weekend. Minciunile Kremlinului Kremlinul a respins luni "categoric" toate acuzaţiile legate de descoperirea de cadavre ale unor civili, susţinând că imaginile publicate sunt "false". Armata ucraineană a preluat controlul asupra oraşului Bucea în urmă cu câteva zile, la scurt timp după retragerea trupelor ruse. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat acest omoruri drept "cele mai mari crime de război" de după Al Doilea Război Mondial şi "genocid". Statele occidentale au anunţat o înăsprire a sancţiunilor împotriva Moscovei. "A lua ca ţintă civili nevinovaţi este inacceptabil", a precizat Ministerul turc al Afacerilor Externe în comunicat, cerând de asemenea o "anchetă independentă" pentru "a-i identifica" pe vinovaţi, care "vor trebui traşi la răspundere". Turcia va continua să lucreze pentru a opri astfel de "scene ruşinoase în numele umanităţii", încheie comunicatul. Stat membru al NATO, Turcia are legături puternice atât cu Rusia, cât şi cu Ucraina. Ankara este implicată în medierea între cele două ţări în încercarea de a pune capăt conflictului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră