sâmbătă 24 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

rusia

2591 articole
Internațional

Condițiile din Mariupol sunt acum "medievale". Oamenii își spală rufele în bălțile de pe stradă, spune un oficial ucrainean

Rusia a readus Mariupolul în Epoca Medievală. "Mariupol este acum în Epoca Medievală", a declarat Petro Andriușcenko la televiziunea națională. "Alimentarea cu apă este disponibilă doar în 2-3% din gospodăriile din oraș. Oamenii își spală hainele în bălțile de pe străzi". "Riscul de răspândire a bolilor crește pe zi ce trece. Există informații potrivit cărora oamenii vin la medici cu simptome asemănătoare dizenteriei sau holerei", a mai spus el. Rusia a readus Mariupolul în Epoca Medievală Organizația Mondială a Sănătății a declarat luna trecută că și ea este îngrijorată de riscul de holeră în Mariupol, calificând situația igienică de acolo drept "un pericol uriaș". Andriușcenko nu se află în oraș, dar a fost un canal de încredere pentru informații din Mariupol. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină https://twitter.com/Mariia_Zolkina/status/1537734721710575619 El a declarat că Rusia este în curs de a construi o "tabără militară" în oraș. "Plecarea din Mariupol este posibilă doar către Rusia", a declarat Andriușcenko. "Îi sfătuim pe oameni să plece, dar pe cont propriu și nu în coloane oficiale, iar apoi să se îndrepte spre țările baltice sau Georgia. Îi sfătuim pe oameni să conducă fără oprire și să treacă granița cât mai repede posibil". Traversarea din Mariupol, ocupat de ruși, spre teritoriul ucrainean, a spus el, este imposibilă. https://twitter.com/andrewofpolesia/status/1534874503695802370 La 20 mai, uzina siderurgică Azovstal din Mariupol - ultima rezistență și un simbol puternic al rezistenței ucrainene într-un oraș ocupat de altfel de ruși - a căzut în mâinile trupelor rusești după aproape trei luni de lupte brutale. Cel puțin 1.348 de civili au fost uciși în timpul bătăliei de la Mariupol, inclusiv 70 de copii, a declarat joi un înalt oficial al Națiunilor Unite, potrivit CNN. "Bilanțul real al ostilităților asupra civililor este probabil cu mii de morți mai mare", a declarat Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet.

Condițiile din Mariupol sunt acum "medievale". Oamenii își spală rufele în bălțile de pe stradă, spune un oficial ucrainean
Kremlinul a pierdut în plan strategic războiul din Ucraina, consideră șeful Satului Major britanic
Internațional

Kremlinul a pierdut în plan strategic războiul din Ucraina, consideră șeful Satului Major britanic

"Rusia nu va prelua controlul Ucrainei". Rusia şi-"a pierdut deja pe plan strategic" Războiul în Ucraina şi "nu va prelua niciodată controlul" asupra Ucrainei, este de părere şeful Statului Major Interarme britanic, amiralul Tony Radakin, relatează AFP. "Preşedintele (rus Vladimir) Putin a folosit 25% din puterea armatei sale pentru a realiza cuceriri teritoriale minuscule", declară militarul britanic cu cel mai înalt grad, citat vineri de agenţia britanică de presă Press Association (PA). "Rusia nu va prelua controlul Ucrainei" Moscova "poate că va înregistra succese tactice în viitoarele săptămâni", recunoaşte el. "Însă Rusia a pierdut deja pe plan strategic. NATO este mai puternică" decât Rusia, iar "Finlanda şi Suedia vor să adere la organizaţie", subliniază amiralul Tony Radakin. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Amiralul Tony Radakin consideră că Kievul "nu va pierde niciodată controlul Ucrainei". La aproape patru luni de la lansarea invaziei Ucrainei de către Putin, armata rusă "va duce în curând lipsă de oameni şi de rachete sofisticate", estimează şeful Statului Major britnic. Tony Radakin face aceste declaraţii în timp ce forţele Kievului se află în dificultate în Donbas (est), iar Ucraina le cere neîncetat aliaţilor săi "armament greu suplimentar". Adjuncta ministruui ucrainean al Apărării Anna Maliar declara marţi că Ucraina a primit "abia 10%" din armamentul de care are nevoie, potrivit Agerpres. "E greu pentru Ucraina, dar va fi o luptă îndelungată", declară Tony Radakin. Amiralul reiterează susţinerea Ucrainei de către Regatul Unit, care este ”pregătit pe termen lung”.

Enel şi-a vândut întreaga participaţie din Rusia către Lukoil şi Fondul Mutual Închis de Investiţii Gazprombank-Frezia
Eveniment

Enel şi-a vândut întreaga participaţie din Rusia către Lukoil şi Fondul Mutual Închis de Investiţii Gazprombank-Frezia

Enel și-a vândut toate unitățile de producție din Rusia. Grupul energetic Italian Enel a anunţat că vinde toate unităţile sale de producţie de energie electrică din Rusia, după ce a semnat acorduri de vânzare cu PJSC Lukoil şi cu Fondul Mutual Închis de Investiţii Gazprombank-Frezia ”Enel S.p.A. informează că a semnat astăzi acordurile de vânzare a întregii sale participaţii la PJSC Enel Rusia. Mai exact, Enel a semnat două contracte separate cu PJSC Lukoil şi, respectiv, cu Fondul Mutual Închis de Investiţii Gazprombank-Frezia pentru vânzarea întregii sale deţineri la Enel Rusia, reprezentând 56,43% din capitalul social al acestei din urmă companii, pentru o valoare totală de circa 137 de milioane de euro, care va fi plătită la finalizarea tranzacţiei”, anunţă Enel. Enel și-a vândut toate unitățile de producție din Rusia Prin această tranzacţie, Enel vinde toate unităţile sale de producţie de energie electrică din Rusia, care include centrale convenţionale cu o capacitate de aproximativ 5,6 GW şi proiecte eoliene de circa 300 MW aflate în diverse stadii de dezvoltare, asigurând astfel continuitatea activităţii pentru clienti şi angajaţi. ”Tranzacţia este în conformitate cu politica grupului de a-şi concentra activităţile în special în ţările în care deţinerea unei poziţii integrate pe tot lanţul valoric poate genera creştere şi obţinerea de valoare adăugată din oportunităţile oferite de tranziţia energetică. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Este important de menţionat că Enel a adoptat şi promovat deja măsuri care au avut ca rezultat încetarea activităţilor de management şi coordonare în relaţia cu Enel Rusia. Aceste măsuri includ: (i) numirea de către Enel, cu ocazia recentei reînnoiri a Consiliului director al companiei, doar a unor directori independenţi, de naţionalitate rusă, ii) numirea unui nou director general, de asemenea de naţionalitate rusă, care răspunde exclusiv consiliului director; (iii) încetarea, în toate situaţiile în care a fost posibil, a contractelor intra-grup; (iv) modificarea structurii organizaţionale a Grupului Enel pentru a reflecta încetarea subordonării ierarhice a personalului si funcţiilor de business ale Enel Rusia către cele ale Enel”, anunţă Enel. Tranzacţia, inclusiv efectul pierderii controlului asupra Enel Rusia, este de aşteptat să genereze un efect pozitiv de aproximativ 550 de milioane de euro asupra datoriei nete consolidate a grupului şi un efect negativ asupra venitului net raportat de aproximativ 1,3 miliarde de euro, în principal ca urmare a eliberării unei rezerve de conversie valutară de aproximativ 1,1 miliarde de euro la 31 mai 2022. Un astfel de efect contabil nu va avea impact asupra rezultatelor economice curente. Finalizarea tranzacţiei, aşteptată în al treilea trimestru al acestui an, este supusă unei serii de pre-condiţii, inclusiv aprobarea Comisiei guvernamentale ruse de monitorizare a investiţiilor străine şi a Serviciului Federal Rus Antimonopol.

Maia Sandu răspunde amenințărilor venite de la Kremlin: "Nu văd nicio legătură între livrările de gaze și intenția de a obține statut de țară candidată la UE"
Eveniment

Maia Sandu răspunde amenințărilor venite de la Kremlin: "Nu văd nicio legătură între livrările de gaze și intenția de a obține statut de țară candidată la UE"

Maia Sandul, răspunde amenințărilor lui Lavrov. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu răspunde amenințărilor venite din partea lui Serghei Lavrov cu privire la faptul că liderii de liderii de la Chișinău vor să transforme Moldova într-o nouă Ucraină prin dorința acerbă de a candida la UE. Maia Sandu a mai amintit, la TV8, că Republica Moldova a anunțat cu mulți ani în urmă intenția de aderare la Uniunea Europeană. Maia Sandul, răspunde amenințărilor lui Lavrov "Nu văd nicio legătură între livrările de gaze și intenția noastră de a obține statut de țară candidată. Ne dorim asta demult și am anunțat asta de mulți ani. Am făcut și niște angajamente să depunem cererea de aderare la UE. Da, nu ne-am imaginat că se v-a întâmpla în așa context. Dar sunt lucruri separate. Contractul cu Gazprom – noi achităm consumul și plătim sume foarte mari. Sunt și țări UE care au contracte. Moldova este țară independentă și suverană, iar cetățenii au spus că vor să trăiască într-o țară liberă, într-un stat care-i respectă, într-un stat în care se poate construi bunăstare", a spus șefa statului, Maia Sandu. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Declarațiile acesteia vin după ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Uniunea Europeană vrea să transforme Republica Moldova într-o "a doua Ucraină", spunând în același timp că Moldova încearcă să obțină cât mai multe avantaje de la Rusia, sub amenințarea că altfel se va alătura Uniunii Europene. "Bineînțeles, (Occidentul) e clar că încearcă să facă din (Republica) Moldova o a doua Ucraina. Și o astfel de abordare consumeristă din partea conducerii actuale a Moldovei este foarte, foarte grăitoare, când spun: "Hai să începem acum aderarea la Uniunea Europeană și apoi vom vedea ce promisiuni ne fac ei acolo, poate vom decide să rămânem în Comunitatea Statelor Independente". Și alte declarații: "Rușii ar trebui să ne facă reducere la gaz, față de contractul semnat, și să ne amâne plățile”, a declarat Serghei Lavrov într-un interviu pentru postul rusesc NTV, potrivit Digi24.

Ucraina amenință să distrugă Podul lui Putin peste peste Strâmtoarea Kerci
Internațional

Ucraina amenință să distrugă Podul lui Putin peste peste Strâmtoarea Kerci

"Podul lui Putin" va deveni "ținta numărul unu". Ucraina a lăsat impresia joi că ameninţă să atace podul construit de ruşi peste Strâmtoarea Kerci, care face legătura cu peninsula Crimeea, prin publicarea unor detalii ale acestei construcţii, transmite vineri dpa. "Podul lui Putin" va deveni "ținta numărul unu" Serviciile de informaţii militare ucrainene au publicat detalii despre construcţia podului despre care susţin că sunt informaţii oficiale ruseşti, deşi nu a fost imediat posibil să se stabilească autenticitatea documentului de aproape 300 de pagini. Acesta a fost dat publicităţii la o zi după ce generalul ucrainean Dmitro Marcenko a declarat că podul va fi "ţinta numărul unu" dacă Kievul va obţine armele necesare. El a spus că Moscova foloseşte podul pentru a transporta provizii în Crimeea şi în sudul Ucrainei. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Din 2018, acest pod, cu o lungime de 18 de kilometri, leagă peninsula Crimeea de partea continentală a Rusiei. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că au fost luate toate măsurile de precauţie pentru a asigura securitatea Crimeei. Kremlinul este conştient de ultimele ameninţări ale Kievului de a lua drept ţintă podul, a adăugat Peskov. Moscova a ameninţat că va bombarda Kievul dacă această structură este atacată. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că ameninţarea generalului ucrainean Marcenko contravine promisiunilor făcute de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski partenerilor occidentali de a nu folosi arme cu rază lungă de acţiune pentru a ataca teritoriul rus, potrivit Agerpres. Kievul continuă însă să se raporteze la Crimeea ocupată ca la un teritoriu ce aparţine Ucrainei.

Zelenski spune că Ucraina este gata să lucreze pentru a adera la UE, dar are nevoie de arme mai puternice pentru a-i învinge pe ruși
Internațional

Zelenski spune că Ucraina este gata să lucreze pentru a adera la UE, dar are nevoie de arme mai puternice pentru a-i învinge pe ruși

Zelenski, pregătit să lucreze pentru aderarea Ucrainei la UE. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat joi că invazia Rusiei are ca obiectiv "să rupă Ucraina și să rupă întreaga Europă prin Ucraina". În timpul unei conferințe de presă comune la Kiev cu cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Mario Draghi și președintele român Klaus Iohannis, Zelenski le-a spus omologilor săi că atacul Rusiei asupra Ucrainei echivalează cu un atac asupra întregii Europe. Zelenski, pregătit să lucreze pentru aderarea Ucrainei la UE "Rusia vrea să demonstreze că Europa unită nu este capabilă să fie eficientă și că valorile europene nu funcționează pentru protejarea libertății. Noi putem și trebuie să spargem acest scenariu și să le demonstrăm că Europa va continua să fie liberă, democratică și… unită", a spus el. Zelenski a declarat că cel mai bun mod de a demonstra "poziția noastră comună și puternică" este susținerea integrării Ucrainei în Uniunea Europeană, adăugând că statutul Ucrainei de candidat la aderarea la UE "poate amplifica libertatea în Europa din punct de vedere istoric și poate deveni una dintre deciziile europene cheie din prima treime a secolului XXI". Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Zelenski a declarat că Ucraina este pregătită să lucreze pentru a deveni un membru cu drepturi depline al UE. "Înțelegem că drumul către Uniunea Europeană este într-adevăr un drum și că nu este un singur pas. Dar această cale trebuie să înceapă, iar noi suntem gata să lucrăm pentru ca statul nostru să se transforme într-un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, iar ucrainenii au câștigat deja dreptul de a porni pe această cale", a declarat el. Președintele ucrainean a cerut liderilor UE să acorde țării sale o aderare rapidă la blocul comunitar printr-o procedură mai scurtă pentru a contracara agresiunea rusă. Zelenski a declarat că numărul total de rachete rusești folosite împotriva populației civile din Ucraina "a ajuns deja la 3.000 în această lună", adăugând că, cu cât Ucraina va primi mai repede arme mai puternice din partea Occidentului, cu atât mai repede va putea pune capăt atacurilor rusești. "Fiecare lot de astfel de provizii echivalează cu ucraineni salvați. Și fiecare zi de întârziere sau de amânare a deciziilor este o șansă pentru armata rusă de a ucide ucraineni sau o șansă de a ne distruge orașele. Există o legătură directă: Cu cât obținem arme mai puternice, cu atât mai repede ne putem elibera poporul și ne putem elibera țara", a declarat Zelenski, potrivit CNN.

Vitali Klitschko îi transmite cancelarului german că Ucraina "are nevoie de ajutor astăzi"
Internațional

Vitali Klitschko îi transmite cancelarului german că Ucraina "are nevoie de ajutor astăzi"

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, s-a întâlnit joi în capitala ucraineană cu cancelarul german Olaf Scholz și i-a cerut ajutorul "astăzi" pentru ca țara sa să poată rezista în fața Rusiei. Klitschko a declarat că au discutat despre nevoia urgentă a Ucrainei de "arme, asistență economică și financiară" și a cerut Europei să impună "sancțiuni mai puternice și mai eficiente împotriva agresorului rus". Klitschko cere liderilor europeni să ajute Ucraina "astăzi" "Este important ca liderii mondiali să viziteze Ucraina și să vadă consecințele acțiunilor barbare ale Rusiei, care ne distrug orașele și ucid cu brutalitate ucraineni pașnici", a declarat Klitschko într-o postare pe Telegram-ul său. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină El a avertizat că liniștirea agresiunii rusești "nu va face decât să-i deschidă apetitul, iar războiul se va extinde în țările UE". Klitschko a subliniat că Ucraina are nevoie de asistență imediată pentru a învinge invazia Rusiei. "De aceea, Ucraina, care a încasat lovitura răului imperial și se apără eroic, are nevoie de ajutor astăzi și acum!", a spus el, potrivit CNN.

Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată pentru invadarea Ucrainei, printre cele mai mari din Europa - sondaj ECFR
Politică

Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată pentru invadarea Ucrainei, printre cele mai mari din Europa - sondaj ECFR

Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată pentru invadarea Ucrainei este printre cele mai mari din UE, arată un sondaj ECFR (Consiliul European pentru Relații Externe), publicat ieri. Sondajul a fost efectuat în zece state europene, între finalul lunii aprilie și începutul lunii mai. El a fost efectuat online pe eșantioane reprezentative între 500 și 1.000 de persoane, în funcție de țară, și are o eroare de 3-4%, în funcție de mărimea eșantionului. Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată, printre cele mai mari Majoritatea zdrobitoare a românilor consideră că Rusia este vinovată de invazia din Ucraina, dar procentul care blamează Ucraina, UE sau SUA este printre cele mai mari din Europa. Doar în Italia el este mai mare. Astfel, 21% dintre români cred că principalul responsabil pentru conflict este „Ucraina, UE sau SUA”, iar 24% consideră că acest grup de state stă în calea păcii, nu Rusia. În Italia, procentele sunt de 27% și, respectiv, 35%. Autorii sondajului punctează diferențele mari de percepție între România și Polonia. Circa 83% dintre polonezi dau vina pe Rusia pentru conflict; în România doar 58%. Și mai important, 74% dintre polonezi văd Rusia drept cel mai mare obstacol în calea păcii, în timp ce doar 42% dintre români au această perspectivă. Polonia și România, pe planete diferite „Cele două țări sunt pe două planete diferite când vine vorba de preferința lor pentru pace sau justiție. După cum s-a menționat, Polonia este singura țară din sondaj în care tabăra Justiției prevalează în mod clar față de tabăra Păcii (41% la 16%). România – alături de Franța, Germania, Italia, Suedia și Spania – manifestă o preferință clară pentru pace față de justiție (42% față de 23%). Polonezii sunt printre cei mai fermi șoimi din Europa, iar românii printre cei mai deciși porumbei. În Polonia, 77% doresc să întrerupă toate legăturile economice cu Rusia; în România, doar 45%. Circa 74% dintre polonezi susțin încetarea completă a importurilor de combustibili fosili din Rusia, față de 51% în România. În mod similar, 71% dintre polonezi – spre deosebire de doar 39% dintre români – doresc să întrerupă toate legăturile diplomatice cu Rusia. Circa 73% dintre polonezi – față de doar 40% în România – susțin încetarea oricărui contact cultural cu Rusia”, arată analiza ECFR. Ostili refugiaților Doar 64% dintre respondenții din România susțin eforturile Guvernului de relocare a refugiaților ucraineni, acesta fiind cel mai scăzut răspuns dintre toate țările participante la sondaj. În Finlanda a fost de 91%, în Suedia de 90%, în Portugalia și Spania de 83%, în Germania de 76% și în Polonia de 71%. „Polonezii și românii diferă și prin forța solidarității pe care o simt cu Ucraina. De exemplu, 71% dintre polonezi – 54% dintre români – sprijină acordarea de mai multă asistență economică Ucrainei.În ceea ce privește trimiterea de arme suplimentare în Ucraina, 78% dintre polonezi sunt pentru, doar 46% în România. Cele două țări diferă cel mai semnificativ în ceea ce privește ideea de a trimite trupe în Ucraina: Polonia este printre puținele țări în care sprijinul pentru această opțiune predomină (…) cu 46% față de 30%. Românii se opun trimiterii de trupe într-un procent de 44% față de 26% care sunt pentru”, mai explică ECFR.

Rusia și SUA trebuie să discute prelungirea tratatului START privind armele nucleare, afirmă purtătorul de cuvânt al Kremlinului
Internațional

Rusia și SUA trebuie să discute prelungirea tratatului START privind armele nucleare, afirmă purtătorul de cuvânt al Kremlinului

Rusia cheamă SUA la masa discuțiilor. Rusia și Statele Unite trebuie să discute prelungirea tratatului de reducere a armelor nucleare START, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Peskov a declarat că discuțiile privind prelungirea ar fi trebuit să înceapă deja, deoarece această chestiune este importantă pentru securitatea globală. Discuțiile de orice fel dintre SUA și Rusia au fost tensionate în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Rusia cheamă SUA la masa discuțiilor "Acesta este un subiect care nu poate fi evitat", a declarat Peskov într-un interviu acordat joi agenției ruse de știri de stat RIA Novosti. "Această discuție este importantă nu doar pentru popoarele celor două țări, ci și pentru întreaga lume, pentru securitatea globală", a adăugat el. Biden i-a trimis lui Zelenski arme de încă un miliard de dolari, în special piese de artilerie şi obuze, precum şi rachete anti-navă. Macron și Scholz ajută mai degrabă din vorbe SUA și Rusia au convenit anterior să prelungească până la 4 februarie 2026 tratatul istoric New START, care limitează numărul de arme strategice ofensive pe care ambele țări le pot avea, până la 4 februarie 2026. Acordul istoric a fost semnat pentru prima dată pentru o perioadă de 10 ani de către fostul președinte american Barack Obama și fostul președinte rus Dmitri Medvedev în 2010. Acesta este ultimul tratat dintre SUA și Rusia care impune limite privind creșterea celor mai mari două arsenale nucleare din lume, după ce SUA s-au retras dintr-un acord separat de control al armelor nucleare cu Rusia, Tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară de acțiune (INF), sub administrația Trump, în 2019, potrivit CNN.

FOTO Liderii europeni au vizitat unul din locurile cele mai devastate de ruși din suburbiile Kievului
Internațional

FOTO Liderii europeni au vizitat unul din locurile cele mai devastate de ruși din suburbiile Kievului

Liderii europeni au mers în vizită la Irpin. Preşedintele Klaus Iohannis, liderul francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi premierul italian Mario Draghi au vizitat joi dimineaţă Irpin, unul dintre oraşele de la periferia Kievului, devenit un simbol al distrugerilor şi atrocităţilor comise în timpul ocupării regiunii de către armata rusă în martie, potrivit AFP. Liderii au fost conduşi de militari ucraineni înarmaţi, înconjuraţi de un puternic dispozitiv de securitate şi de o mulţime de jurnalişti. Liderii europeni au mers în vizită la Irpin Ca şi alţi lideri străini care au venit la Kiev înaintea lor, Macron, Scholz, Draghi şi Iohannis s-au plimbat pe străzile din Irpin, unde urmele bombardamentelor sunt omniprezente. Oficialii i-au pus întrebări ghidului lor cu privire la întoarcerea locuitorilor în oraş şi la lucrările de reconstrucţie planificate, înainte de a viziona câteva minute de înregistrare video cu Irpin în urmă cu trei luni, la apogeul luptelor. Biden i-a trimis lui Zelenski arme de încă un miliard de dolari, în special piese de artilerie şi obuze, precum şi rachete anti-navă. Macron și Scholz ajută mai degrabă din vorbe Pe pereţii unei clădiri distruse era scris "Make Europe Not War" ("Faceţi Europa, nu război"). O inscripţie pe care Macron a văzut-o şi a comentat: "Este un mesaj corect (...) este foarte emoţionant să vezi asta". Irpin, la periferia de nord-vest a Kievului, a fost scena unor ciocniri violente între ruşi şi ucraineni în primele zile ale agresiunii ruseşti de la sfârşitul lunii februarie. Armata rusă a preluat rapid controlul asupra acestei suburbii bogate, care avea 60.000 de locuitori înainte de război, şi a ocupat-o pe tot parcursul lunii martie. De atunci, Kievul a acuzat forţele ruse de comiterea de crime de război în Irpin şi în oraşele învecinate Bucea şi Borodianka, după ce aproape 300 de cadavre de civili au fost găsite în aceste localităţi după retragerea armatei ruse la sfârşitul lunii martie. Anchete internaţionale sunt în curs de desfăşurare pentru a determina vinovaţii pentru aceste crime de război, atribuite de ucraineni forţelor ruse. Cei patru lideri urmează să discute ulterior cu preşedintele Volodimir Zelenski despre continuarea sprijinului militar şi financiar pentru această ţară şi despre dorinţa Ucrainei de a fi admisă în Uniunea Europeană. Vizita la Kiev este un "mesaj de unitate europeană, adresat ucrainenilor (...), pentru că ştim că următoarele săptămâni vor fi foarte dificile", a declarat Macron după ce a coborât din tren în capitala ucraineană. "Nu vrem doar să demonstrăm solidaritate, ci şi să ne asigurăm că ajutorul pe care îl organizăm - financiar şi umanitar, dar şi când vine vorba de arme - va continua", a declarat la rândul său cancelarul german Olaf Scholz, potrivit Agerpres.

Armata rusă se aștepta să preia controlul asupra Kievului în 12 ore de la invazie, afirmă ministrul ucrainean al Apărării
Internațional

Armata rusă se aștepta să preia controlul asupra Kievului în 12 ore de la invazie, afirmă ministrul ucrainean al Apărării

Rușii aveau ordine să cucerească Kievul în 12 ore. Armata rusă se aștepta ca Kievul să cadă în termen de 12 ore de la invazia din 24 februarie, a declarat ministrul ucrainean al Apărării, Oleksiy Reznikov, într-un interviu exclusiv la Bruxelles. Rușii aveau ordine să cucerească Kievul în 12 ore A fost găsit un document asupra unui ofițer militar rus care a fost ucis în timpul invaziei, în care erau precizate obiectivele militare rusești, a spus Reznikov. "Au crezut că vor ajunge în centrul Kievului în 12 ore", a spus el, se arată în document. Biden i-a trimis lui Zelenski arme de încă un miliard de dolari, în special piese de artilerie şi obuze, precum şi rachete anti-navă. Macron și Scholz ajută mai degrabă din vorbe Rușii au anticipat în mod naiv că în 72 de ore de la invazia lor, guvernul ucrainean va fugi din capitală, a spus Reznikov. "Sincer vorbind, și partenerii noștri din diferite capitale ale lumii au fost naivi. Ei ne-au spus că invazia este iminentă și că veți cădea. Aveți la dispoziție doar 72 de ore. De aceea nu ne-au dat armament greu". Abia după ce Ucraina a eliberat regiunea Kiev, la sfârșitul lunii martie, partenerii occidentali au început să furnizeze Ucrainei arme mai grele, a spus el, potrivit CNN.

Mașinile rusești nu vor avea airbag-uri și ABS, avertizează șeful Renault, Luca de Meo
Eveniment

Mașinile rusești nu vor avea airbag-uri și ABS, avertizează șeful Renault, Luca de Meo

Mașinile rusești nu vor avea airbag-uri și ABS, avertizează șeful Renault, Luca de Meo, la o conferință la Paris. Grupul auto Renault și-a vândut, acum circa o lună, activele din Rusia. Mașinile rusești nu vor avea airbag-uri și ABS Anterior, la finele lunii aprilie, autorităţile ruse au anunţat că Renault îşi va transfera participaţia de 68% din acţiunile Avtovaz, cel mai mare constructor de automobile din Rusia, către un institut de cercetare în schimbul unei sume simbolice de o rublă. NEW: Renault has reached a deal to sell AvtoVaz.Luca de Meo told #FTCar last week the decision to sell was "painful".Today's story from @SarahWhites: https://t.co/Rk6OXtg2Yn— Peter Campbell (@Petercampbell1) May 16, 2022 Renault a subliniat însă că acordul prevede o opţiune de răscumpărare de către Renault Group a participaţiei la AVTOVAZ, care poate fi exercitată pe parcursul următorilor şase ani. Acum, președintele Renault, Luca de Meo, explică faptul că, urmare a sancțiunilor, Avtovaz nu are capacitatea să-și doteze mașinile cu elemente minime de siguranță. „Deja este legal să nu mai aibă ABS”, a spus el. De Meo a spus că sancțiunile comerciale au blocat importarea componentelor necesare pentru fabricarea vehiculelor în complexul de fabrici Togliatti al AvtoVaz. „A fost imposibil să funcționăm ca producător clasic, așa cum ne-am dorit și cu nivelul de tehnologie care este bun pentru marca noastră. Nu se mai importă componente”, a spus el. Citește și: China susține că ar fi detectat semnale ale unei civilizații extaterestre (presă) Avtovaz a relansat producția de mașini începând cu 8 iunie.

Slovacia anunță că a donat Ucrainei elicoptere Mi-17 și câteva mii de rachete Grad
Internațional

Slovacia anunță că a donat Ucrainei elicoptere Mi-17 și câteva mii de rachete Grad

Mii de rachete Grad și cinci elicoptere pentru Ucraina. Slovacia a donat Ucrainei cinci elicoptere militare din seria Mi şi mii de rachete Grad, de concepţie sovietică, a anunţat joi ministrul Apărării de la Bratislava, Jaroslav Nad, potrivit Reuters. "Mă bucur să confirm că mii de rachete slovace Grad de 122 mm şi cinci elicoptere din seria Mi au fost donate în siguranţă forţelor armate ucrainene", a scris Nad, după o întâlnire a miniştrilor apărării din NATO şi din ţări aliate la Bruxelles. Mii de rachete Grad și cinci elicoptere pentru Ucraina Transportul include patru elicoptere Mi-17 şi un elicopter Mi-2, a spus el, adăugând că acestea au fost deja înlocuite în cadrul forţelor armate slovace de elicoptere UH-60M Black Hawk de producţie americană. Biden i-a trimis lui Zelenski arme de încă un miliard de dolari, în special piese de artilerie şi obuze, precum şi rachete anti-navă. Macron și Scholz ajută mai degrabă din vorbe Stat membru al NATO şi vecin vestic al Ucrainei, Slovacia a sprijinit ferm apărarea Ucrainei în faţa invaziei ruse. Bratislava a donat anterior şi alte echipamente militare şi tipuri de muniţie, inclusiv sistemul de apărare antiaeriană S-300. Slovacia a convenit de asemenea să vândă Ucrainei opt noi mortiere autopropulsate Zuzana 2, potrivit Agerpres.

Kievul acuză Moscova că se folosește de Georgia pentru a ocoli sancțiunile Occidentului
Internațional

Kievul acuză Moscova că se folosește de Georgia pentru a ocoli sancțiunile Occidentului

Rusia a găsit "portița" de scăpare. Companiile şi persoanele din Rusia recurg la entităţi din Georgia pentru a ocoli sancţiunile occidentale, a afirmat miercuri un grup de parlamentari ucraineni, care a îndemnat Statele Unite să ia măsuri în privinţa acestor acuzaţii, transmite Reuters. Aflat la Washington, negociatorul-şef ucrainean David Arahamia a declarat că delegaţia parlamentară urmează să aibă întâlniri la Congresul SUA, Departamentul de Stat şi Trezorerie pentru a creşte gradul de conştientizare a acestei problemei, printre alte subiecte care vor fi abordate. Rusia a găsit "portița" de scăpare "Ei (ruşii) folosesc foarte mult acum... băncile georgiene, sistemul financiar georgian, companiile georgiene şi aşa mai departe", a spus el reporterilor la un eveniment organizat de German Marshall Fund. "Dacă eşti un rus sancţionat, intri pe internet, deschizi o companie georgiană, deschizi de la distanţă contul bancar şi începi procesarea", a mai spus David Arahamia, făcând presiuni ca Washingtonul să ia măsuri, fără a oferit însă mai multe detalii sau exemple concrete. Biden i-a trimis lui Zelenski arme de încă un miliard de dolari, în special piese de artilerie şi obuze, precum şi rachete anti-navă. Macron și Scholz ajută mai degrabă din vorbe Ţările occidentale, sub conducerea SUA, au impus Rusiei sancţiuni fără precedent în urma invadării Ucrainei pe 24 februarie. Dar sancţiunile nu au fost suficiente, a afirmat Arahamia, care a făcut apel ca administraţia Biden să desemneze Rusia drept stat care sponsorizează terorismului. "Va ajuta foarte mult pentru că, dacă este recunoscută ca stat ce sponsorizează terorismului, vor exista o mulţime de probleme de conformitate la nivel mondial... Va ajuta la folosirea sancţiunilor", a adăugat Arahamia. Moscova neagă faptul că acţiunile sale în Ucraina au vizat civili şi numeşte invazia sa o "operaţiune militară specială" ce vizează dezarmarea Ucrainei şi eliminarea naţionaliştilor anti-ruşi, în timp ce Ucraina şi Occidentul spun că este vorba de un război de agresiune neprovocat, potrivit Agerpres.

SUA au cerut Chinei să evite să se situeze de partea greșită a istoriei
Internațional

SUA au cerut Chinei să evite să se situeze de partea greșită a istoriei

SUA, îngrijorată de alinierea Chinei cu Rusia. Statele Unite au cerut miercuri Chinei să nu mai sprijine invazia rusă în Ucraina pentru a evita, astfel, să se plaseze "de partea greşită a istoriei", ca reacţie la convorbirea telefonică care a avut loc în aceeaşi zi între preşedinţii Xi Jinping şi Vladimir Putin, transmite AFP. SUA, îngrijorată de alinierea Chinei cu Rusia "Suntem îngrijoraţi de alinierea Chinei cu Rusia", a declarat un purtător de cuvânt al diplomaţiei americane ca reacţie la conversaţia telefonică dintre cei doi preşedinţi în timpul căreia Beijingul a asigurat Moscova de sprijinul său în materie de suveranitate şi securitate. Biden i-a trimis lui Zelenski arme de încă un miliard de dolari, în special piese de artilerie şi obuze, precum şi rachete anti-navă. Macron și Scholz ajută mai degrabă din vorbe "La mai bine de trei luni de la invadarea brutală (a Ucrainei) de către Rusia, China este încă de partea Rusiei. Continuă să răspândească propaganda rusă în întreaga lume. Continuă să protejeze Rusia în cadrul organizaţiilor internaţionale, sustrăgându-se de la responsabilităţile ca membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. Şi continuă să nege existenţa atrocităţilor comise de Rusia în Ucraina sugerând, dimpotrivă, că acestea sunt înscenate", a estimat oficialul american. "Ţările care aleg tabăra lui Vladimir Putin se vor plasa inevitabil de partea greşită a istoriei. Acum este momentul ca liderii mondiali să denunţe clar agresiunea flagrantă a preşedintelui Putin şi să fie alături de ucraineni", a adăugat el, avertizând din nou China împotriva oricărui "ajutor militar" acordat Rusiei sau împotriva oricărui "sprijin sistematic pentru eludarea sancţiunilor" impuse de Occident, potrivit Agerpres.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră