duminică 21 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2434 articole
Internațional

Vucic, lacheul lui Putin pentru gaz

Vucic, lacheul lui Putin pentru gaz. Serbia a semnat cu Moscova o prelungire cu trei ani a acordului său de aprovizionare cu gaz rusesc la preţ redus, a anunţat duminică preşedintele Aleksandar Vucic, potrivit AFP. Vucic, lacheul lui Putin pentru gaz Este "de departe cel mai bun acord din Europa", a afirmat Vucic, după o discuţie la telefon cu omologul său rus Vladimir Putin. Serbia, ţară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, a rămas apropiată de Kremlin de la invazia rusă din Ucraina. Deşi a condamnat la ONU agresiunea rusă, Serbia a refuzat să se alăture sancţiunilor europene împotriva Moscovei, care continuă să îi furnizeze gaz la preţ preferenţial. Citește și: Situația din Ucraina, aproape de blocaj total: Putin insistă că vrea să negocieze și e dispus să facă niște concesii, Kievul nu crede în „minciunile” Moscovei. Vestul trebuie să aleagă Prin acest nou acord, se reafirmă dependenţa aproape totală a Serbiei faţă de Rusia, mai ales că Moscova deţine o parte majoritară în compania naţională sârbă de petrol şi gaz. Detaliile acestui nou contract, în special în privinţa preţului şi a volumului de gaz furnizat, vor fi comunicate "în zilele care urmează", după o întâlnire cu şefii Gazprom, a precizat preşedintele sârb. Vucic se laudă cu prețuri infime "Vom avea o iarnă mai sigură în materie de aprovizionare cu gaz", a declarat el într-o conferinţă de presă televizată. În prezent, factura este "aproape de trei ori mai mică decât oriunde în Europa, iar în această iarnă va fi de 10-12 ori mai mică", potrivit lui Vucic. Serbia primeşte pentru moment șase milioane de metri cub pe zi de la gigantul rus Gazprom la un preţ de 251 de euro pe mia de metri cubi. Vucic a mai spus că a discutat de asemenea cu Vladimir Putin despre o extindere a capacităţii de stocare în ţara sa.

Vucic, lacheul lui Putin pentru gaz (sursa: kremlin.ru)
Curtea Penală Internațională așteaptă cooperare rusă (sursa: icc-cpi.int/)
Internațional

Curtea Penală Internațională așteaptă cooperare rusă

Curtea Penală Internațională așteaptă cooperare rusă. Rusia ar trebui să coopereze în cadrul anchetei Curţii Penale Internaţionale (CPI) privind presupusele crime de război comise de când Moscova a invadat Ucraina, a declarat vineri, la Haga, într-un interviu acordat AFP, procurorul CPI Karim Khan. Curtea Penală Internațională așteaptă cooperare rusă "Invitaţia există. Uşa mea este deschisă şi, de asemenea, voi continua să bat la uşa Federaţiei Ruse", a declarat Karim Khan. "Dacă există acuzaţii din partea Federaţiei Ruse, dacă există informaţii pe care le deţin, dacă îşi desfăşoară propriile investigaţii sau urmăriri penale sau dacă au informaţii relevante, vă rugăm să ni le împărtăşiţi", a adăugat el. Avocatul britanic a insistat, de asemenea, că cei vinovaţi de crime de război ar putea fi aduşi în faţa justiţiei, deşi a refuzat să spună dacă preşedintele Vladimir Putin s-ar putea număra, într-o bună zi, printre suspecţi. Rusia face ce știe: răspândește minciuni Nici Rusia şi nici Ucraina nu sunt membri ai CPI, dar Kievul a acceptat jurisdicţia Curţii şi colaborează cu parchetul în investigarea posibilelor crime de război şi crime împotriva umanităţii comise pe teritoriul său. Procurorul CPI a anunţat la patru zile după invazia rusă o anchetă asupra situaţiei din Ucraina, care de atunci a primit undă verde de la zeci de state părţi la CPI. Citește și: Ucraina, foarte aproape de a lovi ținte din Rusia: Pentagonul a confirmat că poate livra Kievului lansatoare multiple de rachete cu rază de acțiune de minimum 300 de kilometri Cu toate acestea, Rusia susţine că acuzaţiile de crime de război sunt false, iar preşedintele Putin a justificat invazia afirmând că în estul Ucrainei are loc un genocid al populaţiei vorbitoare de limbă rusă. "Dacă cineva face astfel de acuzaţii, atunci cooperează, împărtăşeşte informaţiile", a remarcat Karim Khan.

Biserica Ortodoxă ucraineană, ruptură de Moscova (sursa: Facebook/Українська Православна Церква)
Eveniment

Biserica Ortodoxă ucraineană, ruptură de Moscova

Biserica Ortodoxă ucraineană, ruptură de Moscova. Subordonată până în prezent Patriarhiei Ruse, aceasta a anunţat vineri desprinderea de aceasta după ce Rusia a invadat Ucraina, declarându-şi "deplina independenţă" de autorităţile spirituale ruse, iniţiativă istorică, relatează AFP. Biserica Ortodoxă ucraineană, ruptură de Moscova "Nu suntem de acord cu patriarhul Rusiei, Kirill, în ceea ce priveşte războiul în Ucraina", a explicat într-un comunicat Biserica Ortodoxă ucraineană, în finalul conciliului consacrat "agresiunii" ruse împotriva Ucrainei, pronunţând "deplina independenţă şi autonomie a Bisericii Ortodoxe ucrainene". Ramura moscovită a Bisericii Ortodoxe din Ucraina era până în prezent subordonată patriarhului rus Kirill, care şi-a exprimat clar sprijinul pentru ofensiva preşedintelui Vladimir Putin în Ucraina. Citește și: De ce nu se discută despre sancțiuni împotriva Rusiei în sectorul nuclear: Franța și Ungaria continuă afacerile cu Rosatom. Slovacia depinde combustibilul livrat de TWEL "Conciliul condamnă războiul, care este o încălcare a poruncii Domnului şi îşi exprimă condoleanţele pentru toţi cei care suferă din cauza războiului", adaugă comunicatul. Potrivit Bisericii Ucrainei, relaţiile sale cu conducerea sa moscovită erau "complicate sau inexistente" de când în Ucraina a fost declarată legea marţială. Miza, mănăstirile din Ucraina Această iniţiativă este a doua schismă ortodoxă în Ucraina în ultimii ani. O parte a Bisericii ucrainene se desprinsese deja de Moscova în 2019 din cauza rolului jucat de Kremlin în această ţară. Invazia decisă de Vladimir Putin şi sprijinul lui Kirill acordat războiului a plasat Biserica ucraineană încă ataşată Moscovei într-o situaţie din ce în ce mai dificil de susţinut. Sute dintre preoţii săi au semnat recent o scrisoare deschisă cerând judecarea lui Kirill de către un tribunal religios din cauza poziţiilor adoptate de acesta faţă de conflict. Ucraina este de importanţă majoră pentru Biserica Ortodoxă Rusă, întrucât unele dintre cele mai importante mănăstiri ale acesteia sunt situate pe teritoriul ucrainean.

Sancțiuni împotriva Rusiei în sectorul nuclear, nedorite Foto: Rosatom
Eveniment

Sancțiuni împotriva Rusiei în sectorul nuclear

De ce nu se discută despre sancțiuni împotriva Rusiei în sectorul nuclear: Franța și Ungaria continuă afacerile cu Rosatom, iar conflictul din Ucraina nu a dus nici măcar la o tentativă de desfacere a acestor legături. Centralele nucleare din Slovacia sunt alimentate de combustibilul nuclear furnizat de o companie rusă, TWEL, însă această țară a depus deja eforturi pentru a întrerupe aceste livrări. Însă Finlanda a pus capăt unei afaceri de 7,8 miliarde de dolari cu Rosatom, care trebuia să construiască o centrală nucleară. Finland has terminated a contract with Russia’s Rosatom to construct a third nuclear power plant The deal is worth $7.8 billion— Samuel Ramani (@SamRamani2) May 2, 2022 Sancțiuni împotriva Rusiei în sectorul nuclear, nedorite Frankfurter Allgemeiene Zeitung (FAZ) scrie că, în aprilie, ambasadorul Germaniei la Bruxelles, la Uniunea Europeană, a cerut aplicarea de sancțiuni și împotriva cooperării cu Rusia în sectorul atomic. Doar Austria a sprijinit propunerea, în timp ce Ungaria s-a opus vehement, iar Franța a ocolit-o. În orice caz, ea a dispărut de pe agenda oficialilor europeni. FAZ amintește că, în martie, ministrul francez de Finanțe, Bruno le Maire, cerea un război total împotriva intereselor economice și financiare ale Rusiei. Hungary is continuing to work with Russia on its Rosatom Paks II nuclear project The EU, spearheaded by Germany, has been trying to ban Russian uranium imports. Hungary is again set to be the spoiler— Samuel Ramani (@SamRamani2) May 7, 2022 Franfurter Allgemeine amintește că SUA vând anual uraniu îmbogățit în valoare de miliarde de dolari către Rosatom. În martie, cotidianul francez Le Figaro scria, citând surse guvernamentale, că statul francez este pregătit să cedeze către Rosatom 20% dintr-o companie franceză strategică pentru industria nucleară - GEAST, care produce turbinele pentru reactoare Arabelle. Turbinele Arabelle sunt folosite la mai multe reactoare ale Rosatom, dar şi la reactoare de pe submarine cu propulsie nucleară. O altă companie de stat franceză, EDF, deţine restul de 80% din capitalul GEAST. Not just about oil, gas & coal: EU member states such as Hungary, Finland, the Czech Republic, Bulgaria & Slovakia rely on #Russia for uranium imports for their nuclear plants, @POLITICOEurope reports, while #France’s EDF deals with Russia’s Rosatom “for some of its tasks”. #F24— Douglas Herbert (@dougf24) May 2, 2022 Centralele nucleare sovietice din Est depind de Rusia GEAST ar urma să revină în mâinile statului francez în virtutea unui acord semnat recent de EDF cu proprietarul, General Electrics (GE), din SUA. Acordul prevede preluarea unei divizii mai mari a GE, care include şi GEAST. Nici concernul germano-francez Framatome-Siemens nu a întrerupt legăturile cu Rosatom. Acest concern vinde sisteme de automatizare, folosite, de exemplu, la centrala nucleară pe care Rosatom o construiește în Ungaria. Dacă Rosatom ar fi spus sancțiunilor, ar fi afectate multe alte companii franțuzești, precum Vinci, Bouygues, Assystem, Bureau Veritas și Dassault Systèmes. În Europa de Est, depind de livrările de combustibil nuclear din Rusia centrale din: Bulgaria, Slovacia, Cehia, Slovenia și Ungaria. În martie, un avion rusesc care transporta combustibil nuclear a aterizat în Slovacia, ocolind închiderea spațiului aerian ordonată de Uniunea Europeană. Ministerul Economiei de la Bratislava, Richard Sulik, a confirmat că este vorba despre un avion al companiei Volga Dnepr care transporta combustibil nuclear.În Slovacia, energia provine de la două centrale nucleare și tot combustibilul său nuclear este din Rusia. Hungarian MFA Péter Szijjártó met with Rosatom's CEO & confirms that Hungary still wants Rosatom to build the Paks 2 nuclear power plant. Worth noting: Moscow has been using the colony of thousands of Russians in Paks for undercover intelligence activitieshttps://t.co/rYv647fuZm— Szabolcs Panyi (@panyiszabolcs) May 5, 2022 Cât despre Ungaria ea merge mai departe cu construirea unei centrale nucleare cu tehnologie rusă. În 6 mai, ministrul de Externe Péter Szijjártó s-a văzut cu directorul Rosatom, Alexey Likhachev, iar cele două părți s-au asigurat că proiectul merge mai departe. Citește și: În plin conflict în Ucraina, PNL alege vicepreședinte pe probleme de apărare un ins care s-a internat la psihiatrie, ca să scape de arest. Ciucă l-a dat afară din Guvern

Putin continuă "să roadă" teren în Donbas (sursă: Facebook)
Internațional

Putin continuă "să roadă" teren în Donbas

Putin continuă "să roadă" teren în Donbas. Premierul britanic Boris Johnson a declarat vineri că președintele rus Vladimir Putin face progrese "lente", dar "palpabile" în Donbas și a cerut mai mult sprijin militar pentru Ucraina, cum ar fi furnizarea de sisteme de rachete cu lansare multiplă. Putin continuă "să roadă" teren în Donbas "Cred că este foarte, foarte important să nu ne lăsăm amăgiți din cauza eroismului incredibil al ucrainenilor în respingerea rușilor de la porțile Kievului", a declarat Johnson într-un interviu acordat Bloomberg. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia "Mi-e teamă că Putin, cu costuri mari pentru el însuși și pentru (armata) rusă, continuă să roadă teren în Donbas, continuă să facă progrese graduale, lente, dar mă tem că palpabile", a adăugat el, potrivit CNN. Johnson a subliniat că, prin urmare, "este absolut vital" să continuăm să îi sprijinim militar pe ucraineni. "Ceea ce le trebuie acum este tipul de rachete, un sistem de rachete cu lansare multiplă, MLR, care să le permită să se apere împotriva acestei artilerii rusești foarte brutale, și acolo trebuie să meargă lumea acum", a adăugat el.

Prețul gazelor în scădere (sursa: Pixabay)
Internațional

Prețul gazelor, în scădere

Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa au continuat să scadă vineri, îndreptându-se spre a treia săptămână de declin consecutiv, în urma diminuării temerilor privind întreruperea livrărilor din Rusia, transmite Bloomberg. Prețul gazelor, în scădere La bursa de la Amsterdam, cotaţiile futures la gaze cu livrare în luna iulie afişau vineri dimineaţa o scădere de 3%, până la 87,71 de euro pentru un Megawatt-oră, în timp ce la contractele cu livrare în luna iunie, care expiră luni, se înregistra un declin de 3,8%, după un recul de 2,4% joi. Traderii se aşteaptă ca livrările de gaze din Rusia să rămână stabile vineri, chiar dacă fluxul prin Ucraina rămâne redus din cauza războiului. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia În 27 aprilie, Gazprom a oprit complet livrările de gaze naturale în Polonia şi Bulgaria, în absenţa plăţilor în ruble de la cele două ţări. De atunci, temerile privind modul în care companiile din UE pot plăti pentru livrările de gaze ruseşti fără a încălca sancţiunile impuse Rusiei de blocul comunitar s-au atenuat. Companiile din UE au găsit metode de a îndeplini cerinţele Moscovei fără a încălca sancţiunile, potrivit Agerpes. Europa a majorat importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) pentru a face faţă reducerii livrărilor ruseşti. Pe continent, aprovizionarea cu gaze de la terminalele de import a atins cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani.

Orașul Liman a căzut (sursa: Pixabay)
Internațional

Orașul Liman "a căzut"

Orașul Liman "a căzut". Separatiştii proruşi din Doneţk au afirmat vineri că au cucerit localitatea Liman (Lîman), în estul Ucrainei, important nod feroviar care deschide calea spre marile oraşe Sloviansk şi Kramatorsk, informează AFP. Pe contul său de Telegran, statul-major al apărării teritoriale separatiste din Doneţk a anunţat că a "preluat controlul complet" asupra "Krasnîi Liman" (numele vechi al Lîman), cu sprijinul unităţilor militare ale regiunii separatiste Lugansk şi "sprijinul cu foc" din partea forţelor armate ruse. Orașul Lîman "a căzut" Deocamdată, armata rusă nu a făcut niciun anunţ în acest sens, iar AFP nu a putut verifica aceste revendicări teritoriale din sursă independentă. Liman este un important nod feroviar situat la nord-est de oraşul-simbol Sloviansk, recucerit de la separatiştii proruşi în 2014, şi de Kramatorsk, capitala părţii din regiunea Doneţk (est) care se află sub control ucrainean. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Cucerirea localităţii Liman ar permite ridicarea unui obstacol spre Sloviansk, apoi spre Kramatorsk, marcând totodată un progres în tentativa de a încercui Severodoneţk şi Lisiciansk, alte două importante oraşe ucrainene situate mai la est, potrivit Agerpres. Marţi, separatiştii au dat asigurări că jumătate din Liman se află deja sub controlul lor. Vineri este a 93-a zi de război. Rusia a atacat Ucraina pe 24 februarie.

Rusia folosește aruncătoare grele de flăcări Foto: Twitter
Eveniment

Rusia folosește aruncătoare grele de flăcări

Rusia folosește în Donbas aruncătoare grele de flăcări: soldații ucraineni sunt arși de vii în tranșee, arată Mihailo Podoliak, consilier al președintelui Zelenski. El prezintă filmarea, din dronă, a unei rafale cu rachete termobarice lansate de pe TOS-1, Solntsepyok. Podoliok susține că aceasta este cea mai grea armă non-nulceară. Aceste rachete au o rază de acțiune de două mile. Rusia folosește aruncătoare grele de flăcări „Acesta este sistemul de aruncătoare de flăcări Solntsepek. Unii parteneri evită să ne dea armele necesare din cauza temere de escaladare. O escaladare, chiar? Federația Rusă folosește deja cele mai grele arme nenucleare împotriva Ucrainei, arzând oamenii de vii”, scrie Podoliok pe Twitter, reluând solicitarea ca Ucraina să primească sisteme de tip Multiple Launch Rocket System (MLRS). This is ?? Solntsepek flamethrower system. Some partners avoid giving the necessary weapons because of fear of the escalation. Escalation, really? RF already uses the heaviest non-nuclear weapons against ??, burning people alive. Maybe it's time to respond and give us MLRS? pic.twitter.com/6M1NFRw6xQ— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) May 27, 2022 Sistemul folosit de armata rusă aruncă asupra ucrainenilor rachete termobarice. Potrivit oficialilor ucraineni, Rusia dispune în zona Donbas de trei aruncătoare TOS-1 Buratino. TOS-1 have 2 mile range. Switchblade crew should take those MF out, now.Notice how UAF munitions hit top-dead-center and Rus are in-this-general-area. pic.twitter.com/MiaQkQfS3D— . (@ayecandy4u) May 26, 2022 CNN anunța, azi, că administrația Biden se pregătește să trimită în Ucraina sistem de tip MLRS și High Mobility Artillery Rocket System (HIMARS). Până acum, SUA se temea că Ucraina le va folosi pentru a trage asupra teritoriului rusesc. That may be borderline in time to save Slovyansk. US are really biding their time, appear afraid Ukraine may use them to shell Russian territory. But Ukraine needs them to keep RU flamethrowers away so if you're going to give them anyway, why delay and cause thousands of deaths. https://t.co/AobPKkOgpR— Christo Grozev (@christogrozev) May 26, 2022 Însă analiștii militari arată că săptămâna viitoare ar putea fi prea târziu, întrucât Rusia avansează încet, dar constant, în Donbas. Preşedintele Volodimir Zelenski a acuzat joi Rusia de comiterea unui genocid în regiunea Donbas din estul Ucrainei. „Actuala ofensivă a ocupanţilor în Donbas ar putea face regiunea nelocuită”, a spus preşedintele Zelenski în discursul său zilnic televizat, în care a acuzat forţele ruse că încearcă să „ardă din temelii” mai multe oraşe din această regiune. Donbasul, pe cale să cadă Kievul recunoaște, de mai multe zile, situația extrem de dificilă din Donbas, unde se retrage, chiar dacă într-un ritm lent. Citește și: Kievul transmite semnale că ar putea pierde bătălia din Donbas (presă) Un comandant ucrainean, Petr Kuzik, a explicat cum reușește Rusia să avanseze: „Ne bombardează masiv pozițiile cu artileria, urmează avansul infanteriei, sub acoperirea artileriei, uneori împreună cu tancuri. De regulă, infanteria suferă pierderi, se retrage, apoi artileria se întoarce la lucru și din nou – două sau trei atacuri de infanterie. Datorită bombardamentelor masive, rușii pot merge înainte – la urma urmei, ei distrug poziții, tranșee, clădiri pas cu pas… Li s-a dat sarcina de a distruge orașele ucrainene”.

Trimiși drept carne de tun (sursa: Pixabay)
Internațional

Trimiși drept "carne de tun"

Trimiși drept "carne de tun". Anton a fost luat prizonier de forțele ucrainene în apropiere de orașul Nikolaev la începutul invaziei împreună cu alți cinci soldați din unitatea sa, scrie The Guardian. Pe când încă se obișnuia cu arma și uniforma militară, Anton s-a găsit dintr-o dată înconjurat de forțele ucrainene în timp ce gloanțele zburau peste tot în jurul său, unul dintre ele lovindu-l în mână. Trimiși drept "carne de tun" „Era prima noastră confruntare cu inamicul; noi nici nu trăsesem încă vreun glonț. Ne-au prins în ambuscadă și nu am putut să luptăm. A trebuit să ne predăm”, a spus Anton, un soldat rus de 21 de ani, într-un interviu pentru The Guardian. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Anton a fost luat prizonier de forțele ucrainene în apropiere de orașul Nikolaev pe 2 martie împreună cu alți cinci soldați din unitatea sa. La vremea aceea, rușii porniseră o ofensivă împotriva orașului strategic din apropiere de Marea Neagră în care se construiesc nave de mare gabarit. „Mulți dintre tineri nici nu puteau să își imagineze că am putea pleca la război”, a povestit Anton. „Ne-au spus despre asta în ultimul moment, în noaptea dinaintea invaziei. Până la urmă, este chiar nedrept felul în care autoritățile ruse m-au tratat. Am fost trimis în Ucraina complet nepregătit.” Și alți soldați ruși au spus că nu știau că vor merge la război decât cu foarte puțin timp înainte de a fi trimiși la înaintare. Experții militari spun că decizia autorităților de la Moscova de a-și ascunde adevăratele intenții față de proprii lor soldați este una dintre explicațiile pentru eșecul campaniei militare a Rusiei.

"Comandantul cecen "Tik Tok" tras pe "linie moartă" (sursa: Twitter/Nexta)
Internațional

"Comandantul cecen "Tik Tok", tras pe "linie moartă"

"Comandantul cecen "Tik Tok", tras pe "linie moartă". Forțele ucrainene au anunțat eliminarea mai multor luptători ceceni din lanțul de conducere, inclusiv a cunoscutului comandant "Tik Tok". E vorba de Asvad Idrisov, cunoscut pe rețelele de socializare drept "comandantul Tik Tok" datorită frecvenței mari cu care posta. "Comandantul cecen "Tik Tok", tras pe "linie moartă" Acesta participa la invazia Ucrainei și a fost ucis în luptele de lângă Severodoneţk. Forțele ucrainene au eliminat și alți ceceni în timpul operațiunilor. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, afirmă că Ucraina va fi întotdeauna un stat independent şi nu va fi înfrântă, potrivit defenseromania.ro. "Singura întrebare este ce preţ va trebui să plătească poporul nostru pentru libertate şi Rusia - pentru războiul absurd împotriva noastră", adaugă el. Zelenski susţine că "desfăşurarea catastrofală a evenimentelor ar fi putut fi oprită dacă lumea trata situaţia din Ucraina ca fiind situaţia sa". "Dacă puternicii lumii nu se jucau cu Rusia, ci ar fi făcut presiuni pentru a opri războiul", subliniază el. https://twitter.com/nexta_tv/status/1529347592311775232

Dictatorii se ajută între ei (sursa: tfiglobalnews.com
Internațional

Dictatorii se ajută între ei

Dictatorii se ajută între ei. China şi Rusia au respins joi, în mod nesurprinzător, o rezoluţie a Statelor Unite în cadrul Consiliului de Securitate al ONU care urmărea să impună noi restricţii Coreei de Nord pentru a sancţiona testele sale cu rachete balistice, informează AFP. Ceilalţi 13 membri ai Consiliului au votat în favoarea textului care prevedea o reducere a importurilor de petrol brut şi rafinat de către regimul de la Phenian. Dictatorii se ajută între ei În culise, câţiva aliaţi ai Washingtonului au deplâns insistenţa SUA de a organiza un vot ştiind că Rusia şi China îşi vor exercita dreptul de veto. În opinia SUA,"ar fi fost mai rău să nu facem nimic" şi "să lăsăm testele" nord-coreene să continue "fără nicio reacţie", "mai rău decât scenariul a două ţări care blochează rezoluţia", a explicat un ambasador sub protecţia anonimatului. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Lansările de rachete balistice, inclusiv cele intercontinentale, reprezintă "o ameninţare la adresa păcii şi a securităţii pentru întreaga comunitate internaţională", a declarat înaintea votului ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, potrivit Agerpres. Ambasadorul Chinei la ONU, Zhang Jun, a declarat după vot că demersul SUA "îndepărtează Consiliul de la dialog şi conciliere". Anterior votului, acesta a subliniat că ţara sa "nu crede că noile sancţiuni ar ajuta să răspundă situaţiei actuale". O rezoluţie coercitivă a ONU "ar înrăutăţi situaţia", a adăugat acesta, afirmând dezacordul "total" al Beijingului faţă de "orice încercare de a face din (...) Asia un câmp de luptă sau de a crea confruntări sau tensiuni". China cere "evitarea oricărei acţiuni provocatoare" Zhang Jun a făcut apel la "evitarea oricărei acţiuni provocatoare" şi a cerut SUA "să reia dialogul cu Coreea de Nord". Proiectul de rezoluţie al SUA a cerut, de asemenea, interzicerea exporturilor nord-coreene de combustibili minerali, ceasuri şi pendule, precum şi orice vânzare sau transfer de tutun către Phenian.Textul urmărea, de asemenea, să intensifice lupta împotriva activităţilor cibernetice ale Phenianului. Deşi Coreea de Nord a dezvoltat armament balistic şi are mai multe bombe atomice, nu a reuşit încă, potrivit diplomaţilor, să combine cele două tehnologii pentru a obţine o rachetă cu focoasă nucleară. În această săptămână, Coreea de Nord a lansat mai multe rachete, inclusiv probabil cea mai mare rachetă balistică intercontinentală, la scurt timp după turneul preşedintelui american Joe Biden în Asia. SUA şi Coreea de Sud au avertizat că Phenianul ar putea efectua în curând un al şaptelea test nuclear, care ar fi primul în ultimii cinci ani. În ultimele luni, regimul nord-coreean şi-a accelerat testele cu rachete, invocând ceea ce consideră a fi atitudinea "ostilă" a SUA.

Rusia cheamă SUA la masa discuțiilor (sursa: TASS.com/ Dmitri Peskov)
Internațional

Rusia vrea ca Ucraina să "capituleze"

Rusia vrea ca Ucraina să "capituleze". Rusia se aşteaptă ca Ucraina să conştientizeze "situaţia reală" care se creează în prezent pe teren şi, prin urmare, să accepte cererile Moscovei de a negocia o încetare a focului, a transmis joi Kremlinul, citat de EFE şi Interfax. "Moscova aşteaptă de la Kiev să-i accepte cererile şi să conştientizeze situaţia reală, cea care există de facto astăzi", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă zilnică. Rusia vrea ca Ucraina să "capituleze" Reprezentantul Kremlinului a răspuns astfel unei întrebări despre declaraţiile fostului secretar de stat american Henry Kissinger asupra situaţiei în Ucraina şi aşteptările Moscovei, notează EFE. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins cu fermitate anterior ideea lansată de unii lideri politici occidentali, printre care şi Kissinger, de a ceda teritorii Rusiei pentru a se ajunge la pace. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Zelenski a criticat afirmaţiile făcute la Forumul de la Davos de către Kissinger, care sugerase marţi că discuţiile de pace ar trebui să urmărească crearea graniţelor de-a lungul "liniei de contact" în Donbas, aşa cum era situaţia înaintea intervenţiei militare ruse. Fostul secretar de stat american afirmase: "Negocierile trebuie să înceapă în următoarele două luni înainte de a apărea tulburări şi tensiuni care nu vor fi depăşite uşor. În mod ideal, linia de demarcaţie ar trebui să fie o revenire la status quo-ul de dinainte", potrivit Agerpres. "Continuarea războiului dincolo de acest punct nu ar însemna libertatea Ucrainei, ci un nou război împotriva Rusiei însăşi", a remarcat Kissinger. Rusia cere Ucrainei să accepte independenţa peninsulei Crimeea, anexată în 2014, şi a autoproclamatelor republici populare Doneţk şi Lugansk, iar între timp a început să forţeze rusificarea teritoriilor pe care le-a ocupat în sudul Ucrainei.

Rusia comite un genocid în Donbas . Sursă: Twitter Save Ukraine
Internațional

Rusia comite un genocid în Donbas

Rusia comite un genocid în Donbas. Preşedintele Volodimir Zelenski a acuzat joi Rusia de comiterea unui genocid în regiunea Donbas din estul Ucrainei. "Actuala ofensivă a ocupanţilor în Donbas ar putea face regiunea nelocuită", a spus preşedintele Zelenski în discursul său zilnic televizat, în care a acuzat forţele ruse că încearcă să "ardă din temelii" mai multe oraşe din această regiune. Rusia comite un genocid în Donbas Rusia practică "deportarea" şi "uciderea în masă a civililor" în Donbas, a continuat şeful statului ucrainean, potrivit căruia "toate acestea sunt o politică evidentă de genocid dusă de Rusia". Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Acuzaţiile sale sunt un răspuns în oglindă la cele susţinute de Rusia, care şi-a justificat invazia printr-un presupus "genocid" comis de ucraineni împotriva populaţiei de limbă rusă din regiunea Donbas, potrivit CNN. În luna aprilie, parlamentul ucrainean a adoptat deja o rezoluţie care descria drept genocid acţiunile armatei ruse şi a îndemnat toate ţările şi organizaţiile internaţionale să procedeze în mod similar. Preşedintele american Joe Biden a folosit, de asemenea, cuvântul genocid, cu referire la comportamentul armatei ruse în agresiunea sa militară asupra Ucrainei.

Sisteme avansate de rachete pentru Ucraina (sursa: Twitter/
Mariusz Błaszczak
)
Internațional

Sisteme avansate de rachete pentru Ucraina

Sisteme avansate de rachete pentru Ucraina. Administrația Biden se pregătește să diversifice tipul de armament pe care îl oferă Ucrainei, trimițând sisteme avansate de rachete cu rază lungă de acțiune, care sunt acum principala solicitare a oficialilor ucraineni, spun mai mulți oficiali americani. SUA vrea să trimită sistemele ca parte a unui pachet mai mare de asistență militară și de securitate pentru Ucraina, care ar putea fi anunțat chiar săptămâna viitoare. Sisteme avansate de rachete pentru Ucraina Înalți oficiali ucraineni, inclusiv președintele Volodimir Zelenski, au pledat în ultimele săptămâni pentru ca SUA și aliații săi să furnizeze sistemul de rachete cu lansare multiplă, sau MLRS. Sistemele de armament fabricate în SUA pot lansa rachete la sute de kilometri - mult mai departe decât oricare dintre sistemele pe care Ucraina le are deja - ceea ce, potrivit ucrainenilor, ar putea fi un schimbător de situație în războiul lor împotriva Rusiei. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Un alt sistem pe care Ucraina l-a cerut este sistemul de rachete de artilerie de mare mobilitate, cunoscut sub numele de HIMARS, un sistem pe roți mai ușor, capabil să tragă multe dintre aceleași tipuri de muniție ca și MLRS, potrivit CNN. În ultimele săptămâni, Rusia a bombardat Ucraina în estul țării, unde Ucraina este depășită la numărul de soldați și în armament, au declarat oficialii ucraineni. Cu toate acestea, administrația Biden a ezitat săptămâni întregi dacă să trimită sau nu sistemele, pe fondul îngrijorărilor exprimate în cadrul Consiliului Național de Securitate că Ucraina ar putea folosi sistemele pentru a efectua atacuri ofensive în interiorul Rusiei, au declarat oficiali.

Lavrov acuză Kievul că refuză "negocierea" (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lavrov acuză Kievul că refuză "negocierea"

Lavrov acuză Kievul că refuză "negocierea". Ministrul rus de externe Serghei Lavrov l-a acuzat joi pe preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, că nu doreşte să negocieze şi Occidentul pentru că sprijină Kievul în această poziţie, transmite dpa. Lavrov acuză Kievul că refuză "negocierea" Preşedintele Zelenski afirmase anterior că va negocia direct doar cu preşedintele rus Vladimir Putin dacă Moscova s-ar retrage pe linia de dinaintea invaziei. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia "Este convenabil pentru Occident să susţină această inflexibilitate care nu este foarte bine întemeiată din punct de vedere intelectual", a estimat ministrul rus de externe într-o declaraţie pentru filiala în limba arabă a postului de stat RT, potrivit Agerpres. Discuţiile de pace au fost întrerupte după atrocităţile comise de forţele ruse în suburbiile Kievului, scoase la iveală şi prezentate lumii de autorităţile ucrainene.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră