marți 24 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2505 articole
Internațional

Armata rusă a bombardat 22 de localități din Donețk și Luhansk în ultimele 24 de ore

Bombardamente intense în Donbas. Trupele ruse au tras asupra a 22 de așezări din regiunile Donețk și Luhansk în ultimele 24 de ore, ucigând opt civili, potrivit Ukrinform. "În ultimele 24 de ore, pe 5 iunie, trupele rusești au tras asupra a 22 de așezări din regiunile Donețk și Luhansk. Avdiivka, Kramatorsk, Sloviansk, Khromove, Druzhkivka, Chasiv Yar (regiunea Donetsk). Bombardamente intense în Donbas Sevierodonetsk, Borivske, Lysychansk, Pryvillia, Novodruzhesk, Bilohorivka, Zolote, Hirske, Komyshuvakha, Toshkivka, Vrubivka, Syrotyne, Mykolaivka, Metiolkine (regiunea Luhansk)", se arată în comunicat. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Cel puțin opt civili au fost uciși și patru răniți de bombardamentele inamice. https://www.youtube.com/watch?v=RIfDSuhZf4Q&ab_channel=TheSun Trupele rusești au distrus și avariat 56 de obiecte civile, inclusiv 40 de clădiri rezidențiale. Salvatorii au evacuat 1.491 de persoane din zonele de ostilități. La 5 iunie, apărătorii ucraineni au respins șapte atacuri inamice în regiunile Donețk și Luhansk, distrugând patru tancuri, trei sisteme de artilerie, opt vehicule blindate de luptă și alte trei vehicule. Unitățile de apărare aeriană au doborât un elicopter de luptă Ka-52 și un vehicul aerian fără pilot.

Bombardamente intense în Donbas (sursa: Pexels)
Bilanțul celor 103 zile de război în Ucraina (sursa: Twitter/Ukraine Weapons Tracker)
Internațional

Bilanțul celor 103 zile de război în Ucraina

Bilanțul celor 103 zile de război în Ucraina. De la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei, armata rusă a pierdut 31.250 de soldați, iar în ultimele 24 de ore, 100 de ocupanți au fost uciși de luptătorii ucraineni, potrivit Statlui Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Bilanțul celor 103 zile de război în Ucraina Pierderile totale ale Rusiei în luptă din 24 februarie până la 6 iunie sunt estimate la (cifrele din paranteze reprezintă cele mai recente pierderi), potrivit Pravda. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei 31.250 (+100) de militari uciși1.386 (+5) tancuri3.400 (+8) vehicule blindate de luptă690 (+4) sisteme de artilerie207 (+0) MLRS96 (+1) sisteme de apărare aeriană211 (+1) aeronave176 (+1) elicoptere551 (+3) UAV de nivel operațional-tactic125 (+3) rachete de croazieră13 (+0) nave/ambarcațiuni2.395 (+35) vehicule și avioane-cisternă53 (+0) piese de echipament special. Se precizează că cele mai mari pierderi au fost suferite de ruși pe frontul de la Sloviansk.

Atacuri aeriene în Kiev (sursa: Twitter/@HaMuFa2020)
Internațional

Atacuri aeriene în Kiev

Atacuri aeriene în Kiev. Ministerul Apărării britanic a afirmat că rachete de croazieră aer-sol ruse au lovit duminică infrastructura feroviară din capitala ucraineană Kiev, transmite CNN. Atacul cu rachete rusesc asupra Kievului de duminică a fost probabil o încercare de a întrerupe furnizarea de echipamente militare occidentale către unitățile ucrainene de pe linia întâi, a declarat luni Ministerul britanic al Apărării în cea mai recentă evaluare a serviciilor de informații. Atacuri aeriene în Kiev Una dintre rachete a fost interceptată de unitatea de apărare aeriană a Ucrainei, dar restul au lovit "facilități de infrastructură din nordul capitalei ucrainene", a declarat duminică Statul Major General al forțelor armate ucrainene. Vadym Denysenko, un consilier al ministrului ucrainean de Interne, a declarat că a fost lovită o țintă militară și una civilă. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Mai multe dintre rachete au lovit Uzina de reparații de vagoane din Darnytsia, rănind un lucrător feroviar, potrivit lui Oleksandr Kamyshin, directorul general al întreprinderii feroviare de stat ucrainene Ukrzaliznytsia. Dar trenurile de pasageri nu au fost întârziate de atacuri, a precizat el. https://twitter.com/HaMuFa2020/status/1533391642073366528 Kamyshin a negat rapoartele rusești potrivit cărora compania sa găzduia echipamente militare și a invitat jurnaliștii să verifice acest lucru vizitând uzina. De asemenea, Ministerul britanic al Apărării a declarat că lupte grele continuă în orașul Severodonetsk din estul țării și că forțele rusești continuă să împingă spre orașul Sloviansk din estul Ucrainei, în regiunea Donețk. Forțele rusești au mutat probabil mai multe mijloace de apărare aeriană pe Insula Șerpilor din Marea Neagră, inclusiv sisteme SA-15 și SA-22 și este probabil ca aceste arme să fie destinate să asigure apărarea aeriană a navelor militare rusești care operează în jurul Insulei Șerpilor, a precizat ministerul. Activitatea Rusiei pe Insula Șarpelui contribuie la blocada pe care o impune pe coasta ucraineană și împiedică reluarea comerțului maritim, inclusiv a exporturilor de cereale ucrainene", a adăugat acesta.

Putin spune că Occidentul este de vină (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin spune că Occidentul este de vină

Putin spune că Occidentul este de vină. Președintele rus Vladimir Putin a reiterat că acțiunile Moscovei nu au nicio legătură cu criza energetică și alimentară care se profilează în lume și a acuzat din nou politicile economice și financiare ale Occidentului pentru crearea unui astfel de scenariu. Actuali și foști oficiali din domeniul energiei au declarat pentru CNN că sunt îngrijorați de faptul că invazia Rusiei în Ucraina, ca urmare a anilor de investiții insuficiente în sectorul energetic, au trimis lumea într-o criză care va rivaliza sau chiar va depăși crizele petroliere din anii 1970 și începutul anilor 1980. Putin spune că Occidentul este de vină Președintele SUA, Joe Biden, a acuzat invazia Rusiei de creșterea prețurilor interne și de lipsa de aprovizionare cu alimente la nivel mondial. Într-un interviu acordat postului de televiziune de stat Rossiya-1, realizat vineri și difuzat integral duminică, liderul rus a reproșat Statelor Unite că "au injectat sume mari de bani" în economia sa ca mijloc de combatere a consecințelor pandemiei de coronavirus, ceea ce a dus la inflație și la o "situație nefavorabilă pe piața alimentară, pentru că, în primul rând, prețurile alimentelor au crescut". Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei De asemenea, Putin a acuzat "politica mioapă a țărilor europene, și mai ales a Comisiei Europene, în sectorul energetic" ca fiind un alt motiv pentru criza de pe piața alimentară și energetică. "Printre altele, europenii nu au ascultat cererile noastre urgente de a păstra contractele pe termen lung de furnizare a aceluiași gaz natural către țările europene și, de asemenea, au început să (rezilieze contractele)… Acest lucru a avut un impact negativ asupra pieței energetice europene: Prețurile au crescut. Rusia nu are absolut nimic de-a face cu acest lucru", a declarat el. De îndată ce prețul gazelor a crescut, prețurile îngrășămintelor "au crescut imediat, deoarece o parte din aceste îngrășăminte sunt produse, inclusiv în detrimentul gazului. Totul este interconectat", a adăugat Putin. "Dar am avertizat în legătură cu acest lucru, iar acest lucru nu are nimic de-a face cu vreo operațiune militară a Rusiei", a spus Putin. Kremlinul a declarat săptămâna trecută că Moscova este pregătită să aducă o "contribuție semnificativă" pentru evitarea crizei alimentare prin exportul de cereale și îngrășăminte, dacă Occidentul va ridica "restricțiile motivate politic" impuse Rusiei.

Lavrov interzis în UE (sursa: Facebook/Sergej Lavrov)
Internațional

Lavrov, interzis în UE

Ministrul afacerilor externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, şi-a anulat o vizită de două zile în Serbia, planificată mai demult, după ce trei ţări care se învecinează cu teritoriul sârb au decis să-şi închidă spaţiul aerian, informează agenţia de presă Interfax, preluată luni de dpa. Macedonia de Nord, Bulgaria şi Muntenegru au refuzat toate trei să-i permită avionului lui Lavrov să folosească spaţiul lor aerian, potrivit cotidianului sârb Vecernje Novosti. Lavrov, interzis în UE Anularea vizitei a fost confirmată de un oficial de rang înalt al Ministerului de Externe rus, care a declarat pentru Interfax: "Diplomaţia noastră încă nu stăpâneşte teleportarea". Serghei Lavrov se află pe lista de sancţiuni a Occidentului în contextul războiului declanşat de Rusia asupra Ucrainei. Uniunea Europeană (UE) şi-a închis la rândul său spaţiul aerian pentru avioanele ruse în urma invaziei. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Lavrov urma să efectueze luni şi marţi o vizită în Serbia, pentru a discuta despre căile de aprovizionare cu energie a acestei ţări. Sâmbătă, înaintea acestei vizite, Serghei Lavrov a acuzat Occidentul că desfăşoară o "politică criminală" în Balcani - îndeosebi în Bosnia-Herţegovina (BiH) şi Kosovo. În opinia sa, Occidentul vrea să interzică popoarelor din Bosnia-Herţegovina "cultura, tradiţia şi moştenirea lor". Totodată, şeful diplomaţiei ruse a apreciat drept ilegitimă numirea înaltului reprezentant al ONU pentru această ţară, Christian Schmidt, potrivit Agerpres. Serbia, care şi-a exprimat dorinţa de a adera la Uniunea Europeană, este singurul stat european care nu s-a alăturat sancţiunilor împotriva Rusiei ca urmare a invaziei declanşate de această ţară în Ucraina şi constituie unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Rusiei de pe Bătrânul Continent.

Orașul cheie Severodoneţk disputat intens (sursa: Twitter/Ukraine Weapons Tracker)
Internațional

Orașul cheie Severodoneţk, disputat intens

Ucraina a dat asigurări duminica aceasta că armata sa controlează "jumătate" din Severodoneţk, un oraş-cheie din estul teritoriului său şi actual epicentru al unor lupte înverşunate în vastul bazin carbonifer Donbas, notează AFP. Guvernatorul regiunii Lugansk, Serhii Gaidai, a spus însă că se aşteaptă la un contraatac major din partea trupelor ruse în zilele următoare. Orașul cheie Severodoneţk, disputat intens "Forţele noastre armate au eliberat jumătate" din Severodoneţk de trupele ruse care se aflau acolo, a declarat el într-un interviu difuzat pe reţelele sociale. "Jumătate din oraş este sub controlul apărătorilor noştri", a adăugat guvernatorul. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Acest centru industrial este cea mai mare aglomeraţie urbană aflată încă în mâinile ucrainenilor în regiunea Lugansk, unde soldaţii ruşi au avansat pas cu pas în ultimele săptămâni după ce s-au retras ori au fost alungaţi din alte părţi ale Ucrainei, în special din vecinătatea capitalei Kiev. După ce au fost iniţial respinşi de o ofensivă rusă asupra Severodoneţk, ucrainenii au eliberat treptat terenul acolo, potrivit Agerpres. Opt ruşi au fost luaţi prizonieri acolo, a afirmat Serhii Gaidai, potrivit căruia militarii ruşi au primit ordinul de a cuceri acest oraş până la 10 iunie, precum şi o cale de comunicaţie cheie care leagă două localităţi, învecinate Lisiceansk şi Bahmut. "Ne aşteptăm ca în viitorul apropiat ei să arunce toate rezervele - în oameni şi materiale - la care au acces acum pentru a îndeplini aceste două sarcini", a continuat guvernatorul. "În următoarele cinci zile, va fi o creştere puternică a numărului de bombardamente ale artileriei grele" din partea ruşilor, a subliniat Serhii Gaidai. La rândul său, Ministerul rus al Apărării a anunţat sâmbătă că trupele ucrainene, "suferind pierderi critice în luptele pentru Severodoneţk (până la 90% în mai multe unităţi)", se retrag spre Lisiceansk. Armata rusă încearcă să cucerească întregul Donbas care a fost parţial în mâinile separatiştilor pro-ruşi din 2014, reaminteşte AFP.

Londra trimite Ucrainei rachete M270 MLRS (sursa: Twitter/Nexta
Internațional

Londra trimite Ucrainei rachete M270 MLRS

Londra trimite Ucrainei rachete M270 MLRS. Marea Britanie va furniza Ucrainei lansatoare de rachete cu o rază de acţiune de 80 de kilometri pentru a face faţă ofensivei ruse, a anunţat luni Ministerul Apărării, urmând exemplul Washingtonului, notează AFP. Aceste sisteme de lansatoare de rachete multiple (M270 MLRS) vor permite "creşterea semnificativă a capacităţile forţelor ucrainene", a indicat ministerul într-un comunicat. Londra trimite Ucrainei rachete M270 MLRS Decizia a fost luată în "strânsă coordonare" cu Statele Unite, care au anunţat săptămâna trecută furnizarea de sisteme Himars cu o rază de acţiune de 80 de kilometri, multiple lansatoare de rachete montate pe blindate uşoare. Ucrainenii cereau de ceva vreme lansatoare de rachete multiple care să le permită să lovească în profunzime poziţiile ruse dispunând în acelaşi timp bateriile lor mai departe de linia frontului. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Preocupat să evite ca Statele Unite să fie considerate parte co-beligerantă, preşedintele american Joe Biden a exclus, totuşi, să livreze Ucrainei sisteme de lansatoare de rachete cu rază lungă de acţiune care ar putea atinge Rusia, în ciuda solicitărilor repetate ale Kievului pentru a obţine astfel de arme, potrivit Agerpres. "Dacă comunitatea internaţională îşi menţine sprijinul, Ucraina poate câştiga", a comentat ministrul britanic al apărării, Ben Wallace. "Strategia Rusiei se schimbă şi sprijinul nostru trebuie să se schimbe", a adăugat el, subliniind că aceste noi arme le vor permite ucrainenilor "să se protejeze mai bine împotriva utilizării brutale a artileriei cu rază lungă de acţiune, pe care forţele lui Putin au folosit-o fără discernământ pentru a distruge oraşe". Sprijinul militar al Marii Britanii pentru Ucraina se ridică până acum la peste 750 de milioane de lire sterline (874 de milioane de euro), reaminteşte AFP.

Contratacurile ucrainene au încetinit ofensiva rusă în Severodonetsk Foto: Twitter
Eveniment

Contratacurile ucrainene încetinit ofensiva rusă Severodonetsk

Contratacurile ucrainene au încetinit ofensiva rusă în Severodonetsk, afirmă mai multe publicații, care prezintă și o analiză a fotografiilor din satelit care indică incendiile din zona centrală a orașului. Potrivit analiștilor, Ucraina încearcă să câștige timp până la sosirea aruncătoarelor multiple de rachete, MLRS, promise SUA și alte state. Foto: Twitter Osint Agregator Contratacurile ucrainene au încetinit ofensiva rusă în Severodonetsk Atât Sloviansk, cât și Kramatorsk au și o semnificație simbolică. Timp de câteva luni în 2014, ele au fost deținute de separatiștii pro-ruși care și-au format propria administrație a orașului. Aceștia au fost în cele din urmă alungați de armata ucraineană, explică BBC. Battle of #Severodonetsk pic.twitter.com/rZ34dBgpRA— C4H10FO2P (@markito0171) June 5, 2022 „După o săptămână de lupte urbane sângeroase, bloc cu bloc, luptătorii ucraineni au recuperat părți din Severodonetsk, potrivit lui Serghei Haidai, guvernatorul regiunii Lugansk. „Ocupanții au pierdut un număr mare de personal”, a scris Haidai. Ministerul britanic al Apărării a spus că contraatacul ucrainean urmărește „să oprească avantajul operațional pe care l-au câștigat anterior forțele ruse prin concentrarea unităților de luptă și a puterii de foc”. Forțele ruse din zona Severodonetsk includ rezerve din autodeclarata Republica Populară Lugansk, potrivit informațiilor britanice. Ministerul britanic al Apărării a spus că utilizarea de către Moscova a luptătorilor separatiști, care sunt slab pregătiți și nu au echipamente grele, indică dorința de a proteja unitățile ruse de lupta urbană”, a scris, azi, Wall Street Journal. (1/4) Over the last 24 hours, Ukrainian forces have counterattacked in the contested city of Sieverodonetsk in eastern Ukraine, likely blunting the operational momentum Russian forces previously gained through concentrating combat units and firepower.— Ministry of Defence ?? (@DefenceHQ) June 5, 2022 Rusia vrea să oprească întăririle ucrainene Rusia aruncă în aer podurile din Severodonetsk pentru a zădărnici încercările ucrainenilor de a primi întăriri, anunță un guvernator regional citat de Reuters, informează Mediafax. Foto: Twitter Chuck Pfarrer Forțele rusești aruncă în aer podurile de peste râul Seversky Donets pentru a împiedica Ucraina să aducă întăriri militare și să livreze ajutoare civililor din orașul Severodonetsk, a declarat sâmbătă guvernatorul regiunii Luhansk. ”A existat un oarecare succes” al trupelor ruse care au reuşit să intre în oraş şi să ocupe o bună parte din el, împărţindu-l în două. Dar armata noastră a reuşit să se redistribuie, să construiască o linie de apărare. În prezent, se face totul pentru a restabili controlul deplin al Ucrainei asupra oraşului, a declarat primarul Oleksandr Striuk, într-un interviu de televiziune difuzat pe contul oficial regional Telegram. Citește și: Cererile insistente ale lui Macron de a „nu umili” Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev

Macron insistă: nu vrea umilirea Rusiei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Macron insistă: nu vrea umilirea Rusiei

Macron insistă: nu vrea umilirea Rusiei. Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmytro Kuleba, a criticat sâmbătă apelurile preşedintelui francez Emmanuel Macron de "a nu umili" Rusia, apreciind că această poziţie nu poate decât să "umilească Franţa". Macron insistă: nu vrea umilirea Rusiei "Apelurile de a evita umilirea Rusiei nu pot decât să umilească Franţa sau orice altă ţară. Pentru că Rusia este cea care se umileşte. Noi vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a ne concentra asupra modului de a pune Rusia la locul ei. Aceasta va aduce pacea şi va salva vieţi", a subliniat Kuleba într-un tweet. Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat din nou vineri că este vital ca Rusia să nu fie umilită pentru ca, atunci când luptele încetează în Ucraina, să poată fi găsită o soluţie diplomatică, adăugând că, în opinia sa, Parisul va juca un rol de mediere pentru a pune capăt conflictului. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Preşedintele Franţei este unul dintre puţinii lideri internaţionali care încearcă să menţină un dialog cu preşedintele rus Vladimir Putin. Macron s-ar duce la Kiev, dar nu o face Franţa a sprijinit Ucraina atât militar, cât şi financiar, dar până acum Macron nu s-a deplasat la Kiev pentru a oferi o susţinere politică simbolică, aşa cum au făcut-o alţi lideri ai UE, lucru pe care Ucraina ar dori ca preşedintele francez să-l facă. În ceea ce-l priveşte, Macron nu a exclus vineri posibilitatea unei deplasări la Kiev. Parisul trimite armament ofensiv Ucrainei, inclusiv tunuri Caesar din depozitele de armament franceze. Totodată, Macron a anunţat că le-a cerut fabricanţilor de armament să-şi accelereze producţia. Macron a mai declarat şi la începutul lunii mai că, pentru a pune capăt războiului purtat în Ucraina de armata rusă, pacea va trebui să fie construită fără "a umili" Rusia, afirmaţie care i-a atras critici din partea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Ce riști dacă mergi la plajă, la Marea Neagră, în teritoriile ocupate de Rusia Foto: Lazurnoe.top
Eveniment

Ce riști mergi plajă Marea Neagră

Ce riști dacă mergi la plajă, la Marea Neagră, în teritoriul ucrainean ocupat de Rusia: trei oameni au murit în explozia unei mine, anunță procuratura ucraineană din Herson. Potrivit Procuraturii Herson, soldații ruși minează țărmul Mării Negre, în pofida faptului că în zona respectivă sunt multe stațiuni de odihnă și pensiuni. Ce riști dacă mergi la plajă, la Marea Neagră „Sub îndrumarea procedurală a Procuraturii Regionale Herson, o anchetă preliminară este în curs de desfășurare cu privire la încălcările legilor și obiceiurilor războiului, combinate cu omorul premeditat (Partea 2 a articolului 438 din Codul penal al Ucrainei). Potrivit anchetei, militari ai Forțelor Armate ale Federației Ruse, încălcând Convenția de la Geneva privind Protecția Persoanelor Civile, au plantat mine de-a lungul coastei Mării Negre în satul Lazurnoe. Pe 3 iunie 2022, trei civili, aflati pe o plaja locala in apropierea pensiunii „Sail”, au călcat pe o mină inamică, care a explodat. Toți au murit pe loc în urma exploziei devastatoare”, se arată în comunicatul acestei procuraturi. Foto: Facebook Lazurnoe Forțele de ordine ucrainene le cer cetățenilor să dea dovadă de atenție sporită, întrucât militarii ruși minează pădurile, plajele și alte locuri publice din Herson. Pe 29 martie, un om a murit, iar altul a fost rănit, la Odesa, după ce au atins o mină amplasată pe plajă, scrie newsmaker.md. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă

Macron vine în România(sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron se vede mediator providențial în Ucraina

Macron se vede mediator providențial în Ucraina. Preşedintele Franţei a declarat că este vital ca Rusia să nu fie umilită pentru ca, atunci când luptele încetează în Ucraina, să poată fi găsită o soluţie diplomatică, adăugând că, în opinia sa, Parisul va juca un rol de mediere pentru a pune capăt conflictului, transmite sâmbătă Reuters. Macron se vede mediator providențial în Ucraina Agenţia de presă britanică notează că Macron a încercat să menţină dialogul cu preşedintele rus Vladimir Putin de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie. Atitudinea şefului statului francez a fost criticată în mod repetat de unii parteneri estici şi baltici din Europa, care consideră că o astfel de abordare subminează eforturile de a pune presiune pe Putin să se aşeze la masa negocierilor. "Nu trebuie să umilim Rusia pentru ca în ziua în care luptele încetează să putem construi o rampă de ieşire prin intermediul mijloacelor diplomatice. (...) Sunt convins că Franţei îi revine rolul de a fi o putere de mediere", a declarat Macron într-un interviu publicat sâmbătă de ziare regionale. Franța trimite armament Ucrainei, dar Macron nu merge la Kiev Macron a vorbit cu regularitate cu Putin de la declanşarea invaziei ruse, ca parte a eforturilor de a obţine o încetare a focului şi de a începe negocieri credibile între Kiev şi Moscova. "Cred, şi i-am spus-o, că face o greşeală fundamentală istorică pentru poporul său, pentru el însuşi şi pentru istorie", a declarat Macron. Franţa a sprijinit Ucraina atât militar, cât şi financiar, dar până acum Macron nu s-a deplasat la Kiev pentru a oferi o susţinere politică simbolică, aşa cum au făcut-o alţi lideri ai UE, lucru pe care Ucraina ar dori ca preşedintele francez să-l facă. În ceea ce-l priveşte, Macron nu a exclus posibilitatea unei deplasări la Kiev. Tunuri Caesar de la Paris Parisul trimite armament ofensiv Ucrainei, inclusiv tunuri Caesar din depozitele de armament franceze. Totodată, Macron a anunţat că le-a cerut fabricanţilor de armament să-şi accelereze producţia. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Macron a mai declarat şi la începutul lunii mai că, pentru a pune capăt războiului purtat în Ucraina de armata rusă, pacea va trebui să fie construită fără "a umili" Rusia, afirmaţie care i-a atras critici din partea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Aproape 100.000 de soldați ruși, morți (sursa: meduza.io)
Internațional

Aproape 100.000 de soldați ruși, morți

Aproape 100.000 de soldați ruși, morți. Războiul cu Rusia ar mai putea dura jumătate de an, a prezis consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak, citat sâmbătă de dpa. Războiu, terminat în 2022? "Acesta (războiul - n.r.) s-ar putea prelungi între două şi până la şase luni", a declarat vineri seară Podoliak într-un interviu cu portalul rus de opoziţie Medusa. În opinia sa, unul dintre principalii factori îl reprezintă capacitatea stocurilor de armament. Un alt factor hotărâtor este felul în care dispoziţia s-ar putea schimba în Europa, Ucraina şi Rusia. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Vor avea loc negocieri de pace doar dacă situaţia pe teren se va schimba şi Rusia nu va mai avea impresia că îşi poate impune condiţiile, a mai spus el. Podoliak a avertizat că eventuale concesii teritoriale făcute Rusiei nu vor pune capăt războiului. Unele oraşe, precum Mariupol şi, în prezent, Severodoneţk, unde au loc acum lupte aprige, pur şi simplu nu mai există, a atras el atenţia. Aproape 100.000 de soldați ruși, morți Consilierul prezidenţial ucrainean a estimat pierderile Rusiei la circa 80.000 de oameni până în acest moment. În această cifră sunt incluse decesele din rândul armatei regulate, al separatiştilor proruşi şi al mercenarilor din grupul Wagner. Podoliak a spus că, după un început dezastruos pentru Moscova, cu până la 1.000 de decese pe zi, pierderile actuale ale trupelor ruse şi ucrainene sunt "comparabile". Recent, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat pierderile zilnice din tabăra ucraineană între 100 şi 500 de morţi şi răniţi.

Rusia fură și exportă cereale ucrainene, arată Vasil Bodnar (sursa: ukrinform.net)
Internațional

Rusia fură și exportă cereale ucrainene

Rusia fură și exportă cereale ucrainene. Ambasadorul Ucrainei la Ankara, Vasil Bodnar, a acuzat vineri Rusia că "fură" şi exportă cereale ucrainene, în special în Turcia, relatează AFP. Rusia fură și exportă cereale ucrainene "Rusia fură fără ruşine cerealele Ucrainei şi le exportă din Crimeea în străinătate, în special în Turcia", a denunţat Vasil Bodnar într-un mesaj pe Twitter. "Am cerut ajutorul Turciei pentru a rezolva problema", a adăugat el. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Reprezentantul Kievului, care s-a adresat cu ocazia celei de-a 100-a zile de la invazia ţării sale de către Rusia, a elaborat un bilanţ general al pierderilor suferite de ţara sa şi a pagubelor produse de armata rusă. Ucraina era pe cale să devină înainte de război al treilea cel mai mare exportator de grâu din lume şi asigura singură jumătate din comerţul mondial cu seminţe şi ulei de floarea soarelui. Turcia, între drone și grâne Turcia este considerată un aliat al Ucrainei căreia îi furnizează drone de luptă, însă Ankara are grijă să menţină o poziţie neutră faţă de Rusia, de care depinde pentru aprovizionarea cu energie şi cereale, pentru a propune o mediere între cele două ţări. Ankara a oferit asistenţă, la cererea Naţiunilor Unite, pentru a securiza coridoarele maritime în vederea exportului de cereale ucrainene. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov urmează să se deplaseze miercuri în Turcia.

Sute de crime de război documentate la Mariupol (sursa: Pexels)
Internațional

Sute de crime de război, documentate la Mariupol

Sute de crime de război, documentate la Mariupol. Aproximativ 1.256 de crime de război comise de ruși au fost deja înregistrate în orașul ocupat Mariupol și sunt anchetate de procuraturile ucrainene, a declarat primarul din Mariupol, Vadym Boichenko, informează Ukrinform. "Astăzi înregistrăm toate crimele comise de armata rusă și de liderii deja autoproclamați care s-au declarat la putere. […] Există o mulțime de crime în Mariupol. Au fost înregistrate aproximativ 1.256 dintre ele. Și toate acestea sunt deja investigate de procuratura regională și de Procuratura Generală. Adică, toate acestea au semne de crime de război", a declarat primarul. Sute de crime de război, documentate la Mariupol El a amintit Teatrul Dramatic din Mariupol, care a fost bombardat de trupele rusești și unde se adăposteau civili. Potrivit lui Boichenko, există mai mulți martori ai acestei crime a armatei ruse și aceștia depun deja mărturie. "Vorbind despre Teatrul Dramatic, există martori care au depus deja mărturie și au declarat cu prudență că în Teatrul Dramatic se aflau peste 300 de persoane. Ei au estimat că au fost 300 și poate mai mult de 300 de morți", a declarat primarul. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană La 16 martie, invadatorii ruși au aruncat o bombă și au distrus Teatrul Dramatic din Mariupol, pe care sute de oameni îl foloseau ca adăpost. Numărul exact al celor uciși de atacul aerian rămâne necunoscut, dar se crede că sute de persoane au fost ucise. La 20 mai, invadatorii au finalizat demontarea molozului și îndepărtarea cadavrelor din Teatrul Dramatic. Potrivit consilierului primarului, Petro Andriușcenko, acestea au fost îngropate într-o groapă comună în satul Manhush. Agresiunea Rusiei a provocat una dintre cele mai mari catastrofe umanitare în Mariupol. Orașul a fost aproape complet distrus de bombardamentele inamice. În prezent, în Mariupol nu există o aprovizionare fără probleme cu energie, apă și gaz în Mariupol. Până la 22.000 de civili au murit în oraș de la începutul invaziei rusești. Mai mult de 100.000 de persoane au rămas în orașul blocat.

Lukașenko vrea să pună mâna pe cerealele ucrainene(sursa: aktuality.sk)
Internațional

Lukașenko vrea să pună mâna pe cerealele ucrainene

Lukașenko vrea să pună mâna pe cerealele ucrainene. Liderul belarus Alexandr Lukașenko a declarat vineri că Minskul este pregătit să discute despre posibilul tranzit al cerealelor ucrainene prin Belarus, cu unele "compromisuri". Ucraina, un important exportator global de cereale, nu poate folosi porturile sale de la Marea Neagră pentru aprovizionare de când Rusia a trimis mii de trupe în țară, la 24 februarie. Lukașenko vrea să pună mâna pe cerealele ucrainene Exporturile din Ucraina prin Belarus au fost una dintre opțiunile din cadrul unor discuții ample conduse de Națiunile Unite, care au ca scop stimularea aprovizionării cu cereale la nivel mondial, în contextul în care se profilează o criză alimentară majoră. Deblocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră este o altă opțiune. "Acum toată lumea caută logistica … Bine, putem discuta. Nu ne deranjează: aduceți-o prin Belarus, dar trebuie să existe compromisuri", a declarat Lukașenko, citat de ziarul local Belarus Today. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană Lukașenko nu a precizat care ar fi, în opinia sa, compromisurile. Belarusul este foarte afectat de sancțiunile Occidentale Belarus, unul dintre principalii producători mondiali de potasă, a fost afectat de sancțiuni occidentale dure în 2021-2022, care au întrerupt exporturile sale de îngrășământ prin porturile din Marea Baltică, potrivit Reuters. Sancțiunile financiare impuse Moscovei începând cu 24 februarie au afectat și exportatorii de îngrășăminte rusești, iar lanțul de aprovizionare global deteriorat sporește riscul crizei alimentare. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat la începutul acestei săptămâni că orice acord pentru deblocarea transporturilor de mărfuri din regiune este încă departe, deoarece "faptul că totul este interconectat face ca negocierea să fie deosebit de complexă". Moscova și Minsk au acuzat sancțiunile occidentale că au perturbat exporturile atât de cereale, cât și de îngrășăminte și au provocat riscul crizei alimentare globale. Problema este cauzată de "politicile pe care Occidentul și țările bogate, în special Statele Unite, le urmăresc în prezent", a declarat Lukașenko.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră