vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: referendum

59 articole
Politică

Maia Sandu va candida pentru un nou mandat de președinte

Maia Sandu anunță că, în 2024, va candida pentru un nou mandat de președinte al Republicii Moldova și va organiza un referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană. Anunțul a fost făcut de șefa statului moldovean astăzi, 24 decembrie, când se împlinesc trei de la învestirea ei în funcția de președinte. Citește și: Primă de Crăciun de 24.000 de lei pentru obscurul director al unui institut „de cercetare”care câștigă, lunar, 30.000 lei, brut. Directorul a candidat pentru PSD Ea a publicat pe rețelele de socializare un videoclip în care sunt prezentate evenimentele majore care i-au marcat mandatul: pandemia de Covid, invazia rusă asupra Ucrainei și începerea negocierilor de aderare la UE. Maia Sandu va candida pentru un nou mandat de președinte „Mi-am asumat să fac tot ce ține de mine pentru a duce la capăt misiunea integrării europene. Am obținut sprijinul statelor membre pentru acest parcurs și am nevoie de sprijinul vostru, dragi moldoveni, pentru a reuși. Mai avem pași importanți de făcut și mă angajez să continui, dacă îmi veți oferi încrederea pentru un nou mandat în 2024. Pe acest drum suntem foarte mulți – moldoveni din toate profesiile și din toate colțurile lumii. Indiferent de funcțiile în care suntem, de luptele pe care le purtăm, drumul nostru are aceleași obiective – în țară să domnească pacea, dreptatea și buna înțelegere și toți cetățenii să aibă posibilitatea să trăiască bine acasă”, a declarat Maia Sandu. În același videoclip ea a cerut Parlamentului să demareze procedurile de organizare a unui referendum de aderare la UE. „În aceste zile Uniunea Europeană a spus un «Da» ferm pentru parcursul nostru european. (…) Tocmai de aceia cred că este necesar să spunem clar, toată țara, ce drum alegem pentru Moldova. Solicit Parlamentului să inițieze organizarea unui referendum la toamna viitoare, la care vocea cetățenilor să fie hotărâtoare”, a spus Maia Sandu. Citește și: Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor și introduce o clauză în contract potrivit căreia poate indexa anual, tot unilateral, prețul

Maia Sandu va candida pentru un nou mandat de președinte Foto: Facebook
Oana Lasconi regretă atacul împotriva mamei (sursa: Instagram/theonlyoana)
Politică

Oana Lasconi regretă atacul împotriva mamei

Oana Lasconi regretă atacul împotriva mamei. Fiica politicienei a postat un al treilea video pe Instagram, miercuri, la patru zile după primele două, foarte ofensive la adresa Elenei Lasconi. Oana Lasconi regretă atacul împotriva mamei În acest al treilea video, Oana Lasconi a spus că regretă ce a spus în primele două, atunci când șocul emoțiilor a fost mare. Citește și: Cine este Oana Lasconi, cea care și-a desființat mama, spunând că a făcut un gest „jegos” când și-a declarat susținerea pentru familia tradițională, s-a folosit de ea și a abandonat-o "Ar fi trebuit să fiu mai diplomată", a spus fiica Elenei Lasconi. Aceasta a adăugat că nu este interesată de politica din România, dar că susține drepturile comunității LGBTQ+. Lasconi a declarat într-un interviu, sâmbătă, că a votat „Da” la „referendumul pentru familie” din 2019 organizat la propunerea lui Liviu Dragnea. Președintele USR, Cătălin Drulă, i-a cerut Elenei Lasconi, desemnată în fruntea listei partidului pentru alegerile europarlamentare, să se retragă din campanie după scandalul declanșat de declarațiile fiicei ei. View this post on Instagram A post shared by Oana (Kandly) (@theonlyoana)

Elena Lasconi, desființată de fiică: Homofobă (sursa: Facebook/Elena Lasconi, Instagram/theonlyoana)
Politică

Elena Lasconi, desființată de fiică: Homofobă

Elena Lasconi, desființată de fiică: Homofobă. Fiica Elenei Lasconi a postat sâmbătă noapte pe Instagram un video în care se arată "șocată și dezgustată" de declarația mamei ei conform căreia politiciana a votat pentru familia tradițională la referendumul pentru familie. Elena Lasconi, desființată de fiică: Homofobă Oana Lasconi a postat acest video pe Instagram la scurtă vreme după ce Elena Lasconi a declarat într-un interviu că se poziționează de partea "familiei tradiționale". Citește și: Lăcomie extremă a magistraților pensionari speciali: vor și bonus de pensionare, echivalentul a șapte salarii, au dat instanțele în judecată Elena Lasconi a fost întrebată în emisiunea "Insider politic", difuzată sâmbătă la Prima TV, dacă susţine căsătoriile între persoane de acelaşi sex. ”Eu sunt creştină, sunt ortodoxă şi consider că familia este formată dintr-o femeie şi un bărbat”, a răspuns Elena Lasconi, care a adăugat că a participat la referendumul pentru familia tradiţională organizat în 2018 şi a votat ”DA”. Elena Lasconi a fost întrebată dacă acest răspuns nu va stârni critici în rândul votanţilor USR. ”Este treaba lor. Eu nu am nimic împotriva persoanelor de acelaşi sex, dar nu văd de ce aş milita pentru căsătoria dintre persoanele de acelaşi sex. Nu am nicio problemă cu relaţiile lor atât timp cât nu-i afectează pe cei din jur”, a conchis Lasconi. View this post on Instagram A post shared by Oana (Kandly) (@theonlyoana)

Germania: Berlinezii au respins, la referendum, adoptarea unor obiective climatice mai ambiţioase
Mediu

Berlinezii respins obiective climatice ambiţioase

Berlinezii au respins, la referendum, adoptarea unor obiective climatice mai ambiţioase, arată Reuters. Municipalitatea ar fi urmat să depună eforturi pentru a atinge neutralitatea din punct de vedere climatic până în 2030, în loc de 2045, dacă acest referendum era aprobat. Berlinezii au respins adoptarea unor obiective climatice ambiţioase Măsura ar fi forţat noul guvern local conservator să investească masiv în energie regenerabilă, eficienţa clădirilor şi transportul public. Dacă ar fi obţinut suficiente voturi, Berlinul ar fi fost unul dintre puţinele oraşe europene importante cu un obiectiv obligatoriu din punct de vedere juridic de a deveni neutru în privinţa emisiilor de carbon în următorii şapte ani. Rezultatul "arată că majoritatea berlinezilor consideră, de asemenea, că cererile referendumului nu ar fi putut fi puse în aplicare, nici chiar dacă ar fi fost introduse prin lege", a spus Giffey. Uniunea Europeană a lansat anul trecut o schemă pentru a ajuta 100 de oraşe din cadrul şi din afara Uniunii să devină neutre din punct de vedere climatic până în 2030, dar schema şi sprijinul financiar pe care le oferă nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic. Referendumul a fost un test pentru a vedea dacă germanii, sau cel puţin berlinezii, vor să fie mai ambţioasă politica climatică a Germaniei, care acum îşi propune să facă cea mai mare economie a Europei neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2045. Activiştii pentru climă care au iniţiat votul au spus că ţinta guvernului este prea departe în viitor pentru a împiedica ca încălzirea globală să depăşească 1,5 grade Celsius."În acest moment, politica climatică, pur şi simplu, nu este suficientă pentru a asigura un viitor care merită trăit în oraşul nostru", a declarat Jessamine Davis, purtător de cuvânt al Climate New Start Berlin. Spre deosebire de referendumurile anterioare organizate în Berlin, precum cel care cerea exproprierea marilor proprietari sau cel privind nedezvoltarea fostului aeroport Tempelhof, referendumul de duminică ar fi fost obligatoriu din punct de vedere juridic pentru guvernul de la Berlin. Citește și: Șpagă ca la Rutieră la examenele de rezidențiat, la specialitatea stomatologie: iepuri, fazani, salam uscat și țuică Verzii, trimiși în opoziție la Berlin Referendumul a avut loc în contextul în care partidul conservator CDU negociază o posibilă coaliţie cu social-democraţii din Berlin, după victoria sa clară într-un scrutin repetat, în care Verzii au ajuns în opoziţie. Iniţiativa avea nevoie de cel puţin 608.000 voturi favorabile pentru ca rezultatele să fie obligatorii, dar până la ora 20:40 (18:40 GMT), se înregistraseră doar cu puţin sub 441.000 de voturi pentru. Fiind un oraş cu o populaţie de patru milioane, cu puţine surse de energie regenerabilă în apropiere sau încălzire geotermală, Berlinului îi lipsesc datele pentru a face acest obiectiv mai realizabil, a spus Bernd Hirschl, din partea Institutului de Cercetare în Economie Ecologică. Cu toate acestea, referendumul a fost o modalitate de a reînvia dezbaterea asupra politicii climatice şi a schimbărilor pe care oamenii trebuie să le accepte pentru a ajunge la neutralitatea climatică, indiferent de termene limită, a declarat Hirschl pentru Reuters."Pentru că nu este vorba despre 2030. Este vorba dacă vrem sau nu să transmitem un semnal politicienilor", a adăugat el.

Becali, în judecată pentru că a votat pentru familia tradițională Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Becali, în judecată a votat pentru familia tradițională

Omul de afaceri Gigi Becali, patronul FCSB, a fost trimis în judecată pentru că a votat la referendumul pentru familia tradițională, deși nu avea acest drept. Becali are deja două condamnări penale, dar, în 2013, i s-a interzis dreptul de a alege și de a fi ales ”pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale”. Ignorând această interdicție, el a mers la vot, la referendumul din 6 octombrie 2018. Becali, în judecată pentru că a votat pentru familia tradițională „Chiar dacă sunt 40 de grade afară, merg să votez. Și în patru labe merg la referendum. E cea mai mare acțiune din România în ultimii ani. E mai important decât toate războaiele. Depinde viitorul neamului, al copiilor și al nepoților. Dacă nu se face referendum și nu se spune clar că familie e compusă din bărbat și femeie, va fi greu. Ăștia ne atacă ușor, ușor. Nu acum, dar peste 20-30 de ani. O să se facă educație și se scrie în manuale «Ce bine e să fii homosexual». Trebuie să salvăm țara", a spus Gigi Becali pe 2 octombrie 2018, la România TV. El a adăugat: „Știu că am voie să votez pentru ca am inteligență! Dacă-mi spun 1.000 de avocați ca nu am voie, eu știu ca am voie pentru ca inteligența mea, bunul meu simț și legea firii spun ca am voie sa votez la referendum pentru mii de ani”. Cazul său va fi judecat la Judecătoria Buftea. Dacă va fi găsit vinovat, Becali riscă să pedepsit cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu o amendă și interzicerea exercitării unor drepturi, potrivit Gândul. Becali a fost condamnat în mai 2013 la trei ani de închisoare, în dosarul schimbului de terenuri cu Ministerul Apărării. Acesta a primit ulterior un spor de şase luni, după alte două condamnări, în dosarul „Valiza” şi în cel al sechestrării celor care i-au furat maşina. A fost eliberat condiționat din închisoare în aprilie 2015. Referendumul nu a fost validat pentru că nu s-a atins pragul minim. La vot au participat 20,96% dintre cei 18.278.496 de români cu drept de vot. Pentru validare, prezența la vot trebuia să fie de minimum 30%. Dintre cei care au participat, 91,61% (3.461.581 de oameni) au votat „Da”, iar 6,41% (242.671 de oameni) au votat „Nu”. Iar 74.414 de voturi au fost declarate ca fiind nule.

Urmașii lui Kafka îl trolează pe Putin Fotoshop: Twitter
Eveniment

Urmașii lui Kafka îl trolează pe Putin

Urmașii lui Kafka îl trolează pe Putin: cehii anunță anexarea Kaliningradului, declarând că le aparține și, în trecut, avea denumirea de Kralovec. În realitate, regiunea Kaliningrad a făcut parte din Imperiul Prusac și apoi din Germania, sub denumirea de Prusia de Est. Urmașii lui Kafka îl trolează pe Putin Trolingul pare să fi fost lansat de Tomasz Zdechovsky, un europarlamentar din grupul popularilor europeni. El a preluat pe contul să de Twitter propunerea unui influecer anonim, papiez internetu, care a scris: „Este vremea să divizăm Kaliningrad, pentru ca frații noștri cehi să aibă acces la mare”. “Je čas rozdělit Kaliningrad, aby naši čeští bratři měli konečně přístup k moři”A pak nemilujte Polaky ? https://t.co/hLhyBDZQJm— Tomáš Zdechovský (@TomasZdechovsky) September 29, 2022 Însă ideea a devenit virală, iar Tomasz Zdechovsky a strâns peste 10.000 de like-uri când a preluat ideea. Papiez Internetu a colectat peste 30.000 de like-uri pentru propunerea preluării acestui teritoriu rusesc. Însă ironiile pe seama anexării rusești a unei părți din Ucraina au luat amploare. A apărut un fals mesaj al președintelui Zelenski, care anunța că recunoaște referendumul de anexare a Kaliningradului, plus un site turistic „Vizitați Kralovec”, unde, printre atracții, figura un portavion american. În Rusia, această glumă a fost catalogată drept „declarație revanchistă”. Zdekhovsky a răspuns că Rusia ar trebui să fie pregătită, dacă încearcă să anexeze un teritoriu străin pe baza unor referendumuri false, să provoace discuții dacă ar trebui să părăsească Kaliningradul. „Cred că dezbaterea este legitimă, iar Rusia ar trebui să ia în considerare cu adevărat viitoarele sale mișcări internaționale”, a subliniat el. Orasul Konigsberg, fondat în onoarea unui rege al Boemiei Politicianul a arătat că orașul Kaliningrad, fost Konigsberg, a fost fondat în onoarea regelui ceh Přemysl Otakar II. Într-adevăr, Konigsberg a fost fondat la 1255 de către cavalerii teutoni în onoarea regelui Otokar al II-lea. Filosoful Immanuel Kant a trait in acest oraș. Zdekhovsky a mai spus că nu a fost surprins că gluma lui a fost luată în serios în Rusia. Citește și: Putin, cu spatele la zid: probleme mari în Ucraina, neliniște în Rusia, fără ajutor din China. Poate deveni „periculos și nesăbuit”, avertizează CIA „Cred că rușii se iau prea în serios, atât în ​​ceea ce privește politica, cât și în ceea ce privește relațiile internaționale. Trebuie să le ținem mai mult o oglindă și să arătăm că nu ne este frică de ei și de amenințările lor și că suntem gata să sprijinim Ucraina în lupta ei pentru recuperarea tuturor teritoriilor”, a spus europarlamentarul ceh.

Putin vrea război total în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Putin vrea război total în Ucraina

Putin vrea război total în Ucraina. Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat că este "esenţial" ca separatiştii susţinuţi de Moscova în Ucraina să organizeze referendumuri în urma cărora regiunile lor să adere la Rusia, relatează Reuters marţi. Medvedev: Referendumurile sunt esențiale Într-o postare pe social media, Medvedev a spus că a face în aşa fel ca autoproclamatele republici populare Doneţk şi Lugansk (DNR şi LNR, acronimele în limba rusă) să devină oficial parte a Federaţiei Ruse constituie un pas vital în protejarea intereselor lor şi ar putea justifica şi mai mult utilizarea forţei militare de către Rusia pentru a le proteja. Luni, liderii separatişti ai DNR şi LNR au convenit să-şi "sincronizeze" eforturile pentru organizarea referendumurilor privind aderarea la Rusia, după ce responsabili numiţi pe plan local de Moscova şi-au înmulţit apelurile pentru a nu tergiversa desfăşurarea acestor plebiscite, în pofida contraofensivei ucrainene în sud şi est. "Referendumurile în Donbas (zonă minieră din estul Ucrainei compusă din regiunile Doneţk şi Lugansk) sunt esenţiale, nu numai pentru protecţia sistematică a rezidenţilor din DNR şi LNR şi alte teritorii eliberate, ci şi pentru restabilirea dreptăţii istorice", afirmă Medvedev într-o postare pe Telegram. Putin vrea război total în Ucraina Medvedev, în prezent vicepreşedintele puternicului Consiliu de Securitate al Rusiei, susţine că Moscova ar trebui să permită acestor regiuni (ucrainene) să se alăture Rusiei, întrucât aceasta ar oferi Kremlinului o justificare în plus pentru utilizarea forţei militare în Ucraina. "O intruziune pe teritoriul Rusiei este o crimă şi ne va permite să utilizăm toate forţele de autoapărare", a declarat Medvedev. "Iată de ce Kievul şi Occidentul se tem de aceste referendumuri. Acesta este motivul pentru care ele trebuie organizate", susţine el. Citește și: Rușii și-au retras submarinele din Crimeea de teama atacurilor ucrainene, după ce au pierdut mai multe aparate de zbor pe aerodromuri Alipirea celor două regiuni la Federaţia Rusă va schimba complet vectorul dezvoltării Rusiei pentru decenii. Şi nu doar al Rusiei. Pentru că după organizarea referendumurilor şi integrarea celor două entităţi în componenţa Federaţiei Ruse transformarea geopolitică în lume capătă un caracter ireversibil, scrie fostul preşedinte în postarea sa din Telegram. Nu mai puţin important este faptul, afirmă el, că după modificarea Constituţiei, niciun viitor lider al Rusiei, niciun responsabil rus nu va putea anula decizia alipirii celor două regiuni la Federaţia Rusă. Contraofensiva ucraineană, în desfășurare Separatiştii susţinuţi de Rusia în Donbas evocă alipirea la Federaţia Rusă de când au încercat prima oară să se desprindă de controlul Kievului în 2014. Responsabili numiţi de Moscova în alte regiuni din Ucraina ocupate de forţele ruse după invazia declanşată în 24 februarie - regiunile Herson şi Zaporojie din sudul ţării - afirmă de mai mult timp că se pregătesc să organizeze referendumuri pentru a se alătura Rusiei. Forţele ruse susţin că de la începutul lunii iulie deţin controlul asupra întregii regiuni Lugansk, dar oficiali ucraineni au declarat luni că au eliberat o localitate din această regiune în cadrul contraofensivei armatei ucrainene care continuă. Zone importante din teritoriul revendicat de autorităţile separatiste din Doneţk se află în continuare sub controlul Ucrainei, iar Kievul controlează de asemenea teritoriu atât în regiunea Herson, cât şi în Zaporojie.

Referendumul rusesc din Herson, anulat brusc (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Referendumul rusesc din Herson, anulat brusc

Referendumul rusesc din Herson, anulat brusc. Un responsabil numit de Moscova în regiunea Herson, din sudul Ucrainei, ocupată în cea mai mare parte de forţele ruse, a declarat luni că planurile pentru organizarea unui referendum privind aderarea la Rusia au fost temporar "suspendate" din cauza situaţiei de securitate, a informat agenţia de presă de stat rusă TASS. Referendumul rusesc din Herson, anulat brusc Regiunea Herson, ocupată de trupele ruse, este pregătită să organizeze un referendum pentru aderarea la Federaţia Rusă, dar deocamdată ia o pauză din cauza situaţiei de securitate, a declarat pentru postul public de televiziune Rossia-24 Kirill Stremousov, care se prezintă drept "şef-adjunct al administraţiei militare şi civile" din regiunea Herson, notează portalul independent Meduza.io. Kirill Stremousov, citat de TASS, a declarat că podul Antonovski, vital pentru zonă, care traversează fluviul Nipru lângă oraşul Herson, nu mai poate fi traversat cu maşina după săptămâni de bombardamente ucrainene. Stremousov a mai spus că "ameninţările" viceprim-ministrului ucrainean Irina Vereşciuk nu vor împiedica organizarea referendumului. Anterior, aceasta avertizase că cetăţenii ucraineni din teritoriile ocupate riscă până la 12 ani de închisoare cu confiscarea proprietăţii pentru participarea la referendumurile ilegale organizate de forţele de ocupaţie. Unde vrea Rusia referendumuri Aproape întreaga regiune Herson a fost ocupată de forţele ruse din Crimeea vecină în martie. Săptămâna trecută, Ucraina a lansat o contraofensivă cu scopul de a recuceri regiunea după săptămâni de bombardamente împotriva podurilor şi depozitelor de muniţii ruseşti. Potrivit surselor Meduza, Kremlinul analizează în prezent mai multe variante de organizare de referendumuri în teritoriile ocupate ale Ucrainei. Conform uneia dintre acestea, autorităţile vor să organizeze mai întâi referendumuri în septembrie sau octombrie în teritoriile ocupate din regiunile Herson şi Zaporojie (sudul Ucrainei), iar la sfârşitul toamnei - în autoproclamatele republici Doneţk şi Lugansk (est). O altă variantă vizează organizarea unor referendumuri simultane mai târziu în toamnă, când Kremlinul speră că armata rusă va putea prelua sub control întreaga regiune Doneţk, după ce în iulie a raportat ocuparea întregii regiuni Lugansk. Capturarea întregului Donbas, misiune imposibilă La ora actuală, Ucraina controlează 45% din regiunea Doneţk, a indicat luni pe contul său Telegram şeful administraţiei militare ucrainene din Doneţk, Pavlo Kirilenko, citat de Ukrinform. Înaintarea trupelor ruse în direcţia Bahmut se desfăşoară într-un ritm extrem de lent, ceea ce face mult mai dificil pentru trupele invadatoare să ducă la bun sfârşit sarcina trasată de preşedintele Vladimir Putin de a captura întregul Donbas înainte de 15 septembrie, apreciază luni Ministerul britanic al Apărării într-o postare pe Twitter. Forţele ruse au ratat în mod repetat termenele limită pentru a atinge acest obiectiv, conform acestuia. Autorităţile ucrainene au declarat săptămâna trecută că forţele ruse au acum ordin să finalizeze această operaţiune până la 15 septembrie 2022. Avans de un kilometru pe săptămână În pofida încercărilor sale de a limita acţiunile ofensive ucrainene în sud, principalul efort al Rusiei în Ucraina vizează aproape sigur ofensiva în Donbas. Principalele axe de înaintare în Donbas rămân Avdiivka, lângă oraşul Doneţk şi, la 60 km spre nord, în jurul oraşului Bahmut, indică Ministerul britanic al Apărării, citat de Ukrinform. Citește și: Noul premier britanic, Liz Truss, probabil mai dură chiar și decât Boris Johnson în relația cu Rusia. Kremlin: Este greu de imaginat ceva mai rău Deşi Rusia a avut cel mai mare succes în acest sector, forţele sale înaintează în continuare cu aproximativ 1 km pe săptămână spre Bahmut, indică ministerul, în baza informaţiilor furnizate de serviciile sale secrete.

Rusia, referendumuri în teritoriile ucrainene ocupate (sursa: Facebook/Ministry of Defence)
Internațional

Rusia, referendumuri în teritoriile ucrainene ocupate

Rusia, referendumuri în teritoriile ucrainene ocupate. Autorităţile instalate de Rusia în noile teritorii ocupate din sudul Ucrainei sunt sub presiune şi este posibil să facă pregătiri pentru a organiza referendumuri privind alipirea la Rusia mai târziu în acest an, informează sâmbătă Ministerul Apărării de la Londra, relatează Reuters. Rusia, referendumuri în teritoriile ucrainene ocupate "Autorităţile locale cel mai probabil forţează populaţia să dezvăluie informaţii personale pentru a alcătui registrele de vot", a precizat Ministerului Apărării pe Twitter. Rusia clasifică aceste zone ocupate drept unele aflate sub "administraţie civil-militară". Citește și: EXCLUSIV Administratorul intereselor de afaceri ale oligarhului rus Deripaska, numit șef al aeroporturilor Otopeni și Băneasa. Deripaska, pe lista de sancțiuni a UE Ucraina a respins probabil asalturile ruseşti la scară mică de pe linia frontului din apropiere de Doneţk în regiunea estică Donbas, mai precizează sursa citată. În acelaşi timp, în zona Herson, Rusia a realizat două poduri de pontoane şi a introdus un sistem de feribot pentru a înlocui podurile distruse de ucraineni în ultimele tiruri, mai menţionează armata britanică.

Rușii vor anexa regiunea Herson (sursa: Captura video)
Internațional

Rușii vor anexa regiunea Herson

Rușii vor anexa regiunea Herson. Autoritățile pro-ruse instalate în provincia ucraineană Herson, aflată sub ocupație militară rusă, au început pregătirile pentru organizarea unui referendum în vederea anexării acestei regiuni la Federația Rusă. Rușii vor anexa regiunea Herson „Ne pregătim pentru referendum, iar acesta va fi ținut. În mod suprinzător, regiunea Herson va lua o decizie de a se uni cu Rusia”, a declarat miercuri adjunctul șefului administrației militaro-civile din regiune, Kiril Stremusov. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Hersonul a fost primul mare oraș ucrainean cucerit de trupele ruse, după invazia din 24 februarie 2022. La jumătatea lunii martie, ministerul rus al Apărării a anunțat că trupele Moscovei au preluat controlul complet al regiunii. O administrație militaro-civilă a fost instituită aici la finele lunii aprilie. Kremlinul speră să anexeze regiunea Herson din Estul Ucrainei la fel cum a facut cu Crimeea, a declarat marți un un oficial din Parlamentul de la Moscova, potrivit Reuters. „Integrarea regiunii Herson în Rusia va fi completă, așa cum s-a procedat și cu Crimeea”, declara, cu câteva săptămâni în urmă, Igor Kastiukevici, membru al Dumei de Stat, într-un raport realizat în urma unei vizite a adjunctului Administratiei prezidentiale ruse, Serghei Kirienko, în regiune.

Putin pune la cale mascarada referendumurilor, potrivit lui Leonid Sluțki (sursa: duma.gov.ru)
Internațional

Putin pune la cale mascarada referendumurilor

Putin pune la cale mascarada referendumurilor. Unul dintre negociatorii ruşi privind conflictul din Ucraina a declarat miercuri pentru agenţia Ria Novosti că teritoriile ucrainene cucerite militar de Rusia ar putea organiza referendumuri încă din iulie în vederea unei anexări, relatează AFP. Putin pune la cale mascarada referendumurilor "Nu vreau să prezic (...), dar cred că teritoriile eliberate vor organiza un referendum mai mult sau mai puţin în acelaşi timp, ceea ce este logic", a spus Leonid Sluțki, preşedintele comisiei de afaceri externe a Camerei inferioare a parlamentului rus. "Contez pe faptul că se poate desfăşura în iulie", a adăugat acest oficial care aparţine delegaţiei ruse la negocierile de pace cu Ucraina care sunt suspendate de săptămâni. Rusia numeşte "teritoriile eliberate" regiunile ucrainene pe care le ocupă împreună cu aliaţii săi separatişti. Rusificare forțată în unele regiuni Este vorba despre autoproclamatele republici Doneţk şi Lugansk, a căror independenţă a fost recunoscută de Moscova şi ai căror lideri aspiră să se alăture Rusiei, dar şi regiunile Herson şi Zaporijjia, din sudul Ucrainei, pe care armata rusă le-a cucerit în mare măsură de la sfârşitul lunii februarie. Acolo au fost impuse administraţii pentru, de exemplu, a introduce rubla rusă ca monedă, a acorda cetăţenie rusă locuitorilor sau chiar pentru a instala reţele de comunicaţii ruse. Citește și: Crește riscul unei confruntări directe între Rusia și SUA, amenință Kremlinul, nemulțumit de livrarea de rachete performante (HIMARS) Ucrainei de către Pentagon Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a insistat că locuitorii acestor patru teritorii "trebuie să poată alege viitorul". Ocupând aceste regiuni, Rusia controlează întreaga coastă a Mării Azov, care constituie un pod terestru care leagă teritoriul rus de Peninsula Crimeea pe care Moscova a anexat-o în 2014.

Suedia respinge referendumul pentru aderarea la NATO (sursa: Facebook/Magdalena Andersson)
Internațional

Suedia respinge referendumul pentru aderarea la NATO

Suedia respinge referendumul pentru aderarea la NATO. Guvernul Suediei nu intenționează să organizeze un referendum în cazul în care parlamentul său va decide să dea curs unei cereri de aderare la NATO, a declarat vineri premierul Magdalena Andersson. Invazia Rusiei în Ucraina a forțat atât Suedia, cât și Finlanda să revizuiască convingerile de lungă durată conform cărora neutralitatea militară este cel mai bun mijloc de asigurare a securității naționale, ambele țări urmând să ia o decizie în următoarele săptămâni. Suedia respinge referendumul pentru aderarea la NATO Andersson a declarat că un referendum este o "idee proastă". "Nu cred că este o chestiune potrivită pentru un referendum. Există multe informații despre securitatea națională care sunt confidențiale, așa că există probleme importante într-un astfel de referendum care nu pot fi discutate și fapte importante care nu pot fi puse pe masă", potrivit Reuters. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Parlamentul suedez revizuiește politica de securitate, un raport fiind așteptat la jumătatea lunii mai. Separat, propriul partid al lui Andersson, social-democrații, analizează dacă să renunțe la obiecțiile lor față de aderarea la NATO. Cu o majoritate în parlament care susține aderarea, social-democrații aflați la guvernare sunt văzuți ca fiind cel mai mare obstacol în calea solicitării Suediei de a adera la alianța de 30 de națiuni. Liderul Moderaților, cel mai mare partid de opoziție, a respins, de asemenea, apelurile pentru un referendum pe această temă. Amenințarea Rusiei a schimbat opțiunea de neutralitate a Suediei "Alegătorii … nu sunt naivi în ceea ce privește Rusia", a declarat Ulf Kristersson pentru cotidianul Aftonbladet la începutul acestei săptămâni, într-o dezbatere cu liderul Partidului de Stânga, Nooshi Dadgostar. "Este foarte clar că alegătorii suedezi au înțeles ce s-a întâmplat pe 24 februarie și au tras concluziile lor". Dadgostar, al cărui partid se opune aderării la NATO, a declarat pentru Aftonbladet că suedezii ar trebui să aibă un cuvânt de spus în această decizie. "Acest lucru … trebuie să se întoarcă la alegători, trebuie să existe un sprijin democratic foarte puternic în această chestiune", a spus ea. Suedia organizează alegeri generale în septembrie. Un sondaj de opinie realizat de Demoskop în cotidianul Aftonbladet, publicat la 20 aprilie, arăta că 57% dintre suedezi sunt în favoarea aderării la NATO, față de 51% în martie.

Integrarea în NATO, în constituția Ucrainei (sursa: nato.int)
Internațional

Integrarea în NATO, în constituția Ucrainei

Integrarea în NATO, în constituția Ucrainei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut că cererile Rusiei privind neaderarea Ucrainei la NATO şi neutralitatea sa sunt examinate cu seriozitate, dar că pentru aprobarea lor se impune amendarea Constituţiei ţării sau un referendum, ambele interzise pe timp de război, notează marţi France Presse. Integrarea în NATO, în constituția Ucrainei "Trebuie să recunoaştem" că Ucraina nu va putea adera la NATO, a declarat Zelenski la 15 martie, în contextul în care ambiţia "euroatlantică" a ţării este stipulată în Constituţie. Citește și: Rusia, negocieri de formă: promite să se retragă din zonele în care ucrainenii oricum contra-atacă cu succes "Ani de zile am auzit că porţile sunt deschise, dar am auzit şi că nu am putea adera. Acesta este adevărul şi trebuie să-l recunoaştem", a afirmat preşedintele ucrainean într-o declaraţie interpretată ca o abandonare de către Kiev a planului de aderare la Alianţa Nord-Atlantică, dar pe care o parte a populaţiei ucrainene a perceput-o ca pe o concesie inacceptabilă. Aspiraţiile Ucrainei de a adera la NATO sunt în continuare înscrise în Constituţie, iar Legea fundamentală nu poate fi amendată într-o perioadă în care în ţară funcţionează legea marţială, în vigoare în momentul actual, şi nici în condiţiile stării de urgenţă. Îi va dezamăgi NATO pe ucraineni? Renunţarea la perspectiva aderării la NATO trebuie să fie aprobată în două sesiuni ale Radei Supreme (parlamentul unicameral de la Kiev) cu 300 din 450 de voturi şi validată de Curtea Constituţională. Olga Aivazovska, directoarea organizaţiei neguvernamentale Opora din Kiev, specializată în alegeri şi referendumuri, afirmă că declaraţiile cu privire la NATO sunt "abstracte". "Ucraina nu este candidat pentru aderarea la NATO şi nu are niciun plan de acţiune pentru aderare. Declaraţiile preşedintelui nu au valoare juridică, contrar Constituţiei. Preşedintele verbalizează conţinutul discuţiilor în curs de desfăşurare şi cerinţele ţării agresoare", subliniază ea. "Astăzi nu există 300 de voturi (necesare), însă dacă conflictul se prelungeşte şi vedem că NATO nu ajută, opinia s-ar putea schimba", apreciază politologul ucrainean Volodimir Fesenko. Garanții de securitate mai tari decât Alianța "Dezamăgirea lui Zelenski faţă de ajutorul insuficient al NATO se reflectă în opinia publică. Din partea noastră, NATO este concesia cea mai simplă şi mai puţin dureroasă", adaugă el. Potrivit ultimului sondaj al grupului Rating realizat la începutul lunii martie, 44% dintre ucraineni consideră că ţara lor trebuie să adere la NATO, faţă de 46%, cât se înregistrase în luna precedentă, înainte de război. "Ucrainenii vor să adere la NATO, dar dacă Europa garantează aderarea la Uniunea Europeană şi propune un proiect financiar pentru reconstrucţia Ucrainei, dezbaterea cu privire la Alianţa Nord-Atlantică va fi dată uitării pentru o vreme", subliniază Mikola Davîdiuk, analist politic din Kiev. "Dacă Marea Britanie, Franţa şi SUA - trei puteri nucleare - ar garanta securitatea sa, o astfel de alianţă va fi mai puternică decât integrarea în NATO", adaugă el. Problema "neutralităţii" Ucrainei, unul dintre punctele centrale ale negocierilor cu Rusia pentru a se pune capăt conflictului, este "studiată în profunzime", a asigurat duminică preşedintele Zelenski într-un interviu acordat unor media ruse. Fără referendum în război El a spus că este "pregătit să accepte" una dintre clauzele negocierilor care se referă la "garanţiile de securitate şi neutralitate, statutul de ţară denuclearizată" pentru Ucraina, o altă cerere a Moscovei. Eventualul acord între cei doi beligeranţi va trebui în mod "obligatoriu să fie ratificat de către parlamentele ţărilor garante", a subliniat el, reiterând că pactul ar urma să fie supus unui referendum naţional. Dar "referendumurile, la fel ca alegerile, nu pot fi organizate pe timp de război", subliniază Olga Aivazovska. "Se poate vorbi despre aceasta la sfârşitul fazei active (a războiului). Dar este probabil ca cetăţenii să nu susţină întrebarea pusă la referendum, iar puterea va trebui să ţină cont de acest rezultat", menţionează ea. "Contrar altor ţări, în Ucraina referendumul nu este consultativ, rezultatul său fiind obligatoriu din punct de vedere juridic şi el trebuie pus în aplicare de către organele puterii de stat", mai subliniază Olga Aivazovska.

Ucrainenii vor decide „compromisul” cu rușii (sursa: marketwatch.com)
Internațional

Ucrainenii vor decide „compromisul” cu rușii

Ucrainenii vor decide „compromisul” cu rușii. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat că orice „compromis" în negocierile cu Rusia menit să pună capăt conflictului va fi supus unui referendum, potrivit Agerpres. Ucrainenii vor decide „compromisul” cu rușii „Am explicat-o pentru toate grupurile de negocieri: atunci când vorbiţi despre toate aceste schimbări (ce vor figura într-un eventual acord, n.r.), şi ele pot fi istorice, noi le vom supune unui referendum”, a spus Zelenski pentru site-ul de ştiri Suspilne. Citește și: Armata lui Putin s-a împotmolit în rezistența militară feroce a ucrainenilor. Efectul: extinderea operațiunilor în Mariupol asupra civililor asediați și fără apărare „Poporul va trebui să se pronunţe asupra unor forme de compromis. Iar în ce vor consta ele (compromisurile) ţine de discuţiile noastre” cu Rusia, a continuat Zelenski. În acest sens, Zelenski a revenit asupra problemei-cheie a NATO, organizaţie la care ţara sa nu va putea adera, după cum a recunoscut el recent. „Am înţeles-o deja cu toţii. Noi nu suntem acceptaţi (în NATO), pentru că lor (ţărilor membre) le este frică de Rusia. Aceasta este tot. Şi noi trebuie să ne calmăm şi să spune: 'Ok, (sunt necesare) alte garanţii de securitate”, a subliniat preşedintele Zelenski. „Sunt ţări în NATO care vor să fie garanţi de securitate (ai Ucrainei) (...), care sunt gata să facă tot ce această Alianţa ar fi trebuit să facă dacă noi am fi fost membri. Şi eu cred că acesta este un compromis normal", a mai spus Volodimir Zelenski. Kremlinul refuză pentru moment o întâlnire între Putin și Zelenski Kremlinul refuză pentru moment o întâlnire între președintele rus Vladimir Putin și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski. Purtătorul de cuvânt de la Kremlin afirmă că discuțiile de pace dintre cele două țări nu au avansat încă suficient. Acesta a mai spus că Rusia nu vede "evoluția" pe care o dorește de partea ucraineană. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat în mai multe rânduri că vrea o întrevedere directă cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru oprirea conflictului militar.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră