sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: referendum

53 articole
Politică

Vot surprinzător la Ungheni, la granița cu România

Vot surprinzător la Ungheni, la granița cu România: Maia Sandu este pe locul I, dar o majoritate clară a respins aderarea la UE. Astfel, după numărarea voturilor din toate secțiile din acest raion, 56,75% din locuitorii acestui raion au votat „Nu” la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Doar 43,25% au spus „Da” la această întrebare. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Vot surprinzător la Ungheni, la granița cu România În schimb, Maia Sandu este pe locul I, cu 34,16% din voturi. Socialistul Alexandr Stoianoglo este pe locul II, cu 29,81%, iar Renato Usatîi pe trei - 19,64%. La Dubăsari, în Est, peste 35% din alegătorii l-au ales pe Alexandr Stoianoglu și doar 32% - pe Maia Sandu. Aproape 60% din locuitorii raionului au respins aderarea la UE. Citește și: Urmează o noapte lungă în Moldova: după numărarea a peste 66% din voturi, referendumul de aderare la UE, respins „Candidatul PSRM, Alexandr Stoianoglo, a câștigat 35,4% din voturi la secțiile de vot deschise pentru locuitorii din stânga Nistrului, iar candidata PAS, Maia Sandu - 25,2%. Sunt datele preliminare ale Comisiei Electorale Centrale, după numărarea tuturor voturilor exprimate la alegerile prezidențiale din 20 octombrie curent”, scrie agora.md. La ora redactării acestei știri se contabilizaseră voturile din aproape 90% din secțiile de votare. O majoritate de 54,2% s-a pronunțat împotriva aderării la UE, doar 45,80% au fost pentru.

Vot surprinzător la Ungheni, la granița cu România Foto: Facebook
Urmează o noapte lungă în Moldova Foto: Facebook
Politică

Urmează o noapte lungă în Moldova

Urmează o noapte lungă în Republica Moldova: după numărarea a peste 66% din voturi, referendumul de aderare la UE a fost respins de o majoritate covârșitoare. Totuși, situația are șanse să se schimbe radical odată cu contabilizarea voturilor Diasporei. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Urmează o noapte lungă în Moldova La ora redactării acestei știri se procesaseră doar 10 din cele 231 de secții de votare din Diaspora, iar peste 73% din cei deja contabilizați erau pentru aderarea la UE. Întrebarea pusă alegătorilor din Republica Moldova: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” La ore redactării acestei știri, se contabilizaseră circa 1,04 milioane de voturi din circa 1,55 milioane, respectiv din 1.783 de secții dintr-un total de 2.219. Dintre aceștia, 55,14% au spus „Nu”, iar 44,91% - „Da”. La alegerile prezidențiale, Maia Sandu obținuse aproape 37% din voturi, fiind urmată de Alexandr Stoianoglo, canddiatul socialiștilor, care a atras 29,18%. Renato Usatîi a fost votat de 13,88% dintre alegători, iar Irina Vlah (fosta bașcana a Găgăuziei, o apropiată a Moscovei) de 6,04%. Acesta este turul I al prezidențialelor, iar dacă Maia Sandu nu va obține, la finalul numărăriii voturilor 50%, va urma un tur II.

Republica Moldova, alegerile și referendumul, validate (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Republica Moldova, alegerile și referendumul, validate

Republica Moldova, alegerile și referendumul, validate. Primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova și referendumul pentru modificarea Constituției, care ar confirma aderarea țării la Uniunea Europeană, pot fi considerate valabile. Președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman, a anunțat în cadrul unui briefing de presă că participarea a depășit pragul minim necesar de o treime din alegători. Republica Moldova, alegerile și referendumul, validate Președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman, a anunțat în cadrul unui briefing de presă că participarea a depășit pragul minim necesar de o treime din alegători. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz La alegerile prezidențiale, până la ora 19.00, s-au prezentat la urne 48,70% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale. Acest procent este cu 7,7 puncte procentuale mai mare decât la alegerile prezidențiale din anul 2020, semnalând un interes crescut pentru acest scrutin. Prezența la vot pentru referendum Pentru referendumul privind modificarea Constituției, participarea până la ora 18.00 a fost de 42,44%, echivalentul a 1.228.658 de persoane. Astfel, și acest scrutin îndeplinește cerințele legale pentru a fi declarat valabil. Condițiile legale de validare a scrutinelor Conform Codului Electoral al Republicii Moldova, atât alegerile prezidențiale, cât și referendumul pot fi validate dacă la ele participă cel puțin o treime dintre alegătorii înscriși pe listele electorale, a explicat Angelica Caraman. Până la ora 19.00, numărul alegătorilor din diasporă care și-au exprimat votul a fost de 198.000, iar cel al votanților din regiunea Transnistria a ajuns la 15.000. Această mobilizare demonstrează implicarea cetățenilor moldoveni din afara granițelor în procesul electoral.

Politicieni moldoveni care boicotează referendumul pro-UE (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

Politicieni moldoveni care boicotează referendumul pro-UE

Politicieni moldoveni care boicotează referendumul pro-UE. Renato Usatîi și Alexandr Stoianoglo, candidatul Partidului Socialist din Republica Moldova boicotează Referendumul pentru Aderarea la Uniunea Europeană. Politicieni moldoveni care boicotează referendumul pro-UE Candidatul Partidului "Partidul Nostru" la funcția de președinte al Republicii Moldova, Renato Usatîi, a decis să boicoteze referendumul organizat duminică pentru modificarea Constituției, care viza consfințirea aderării țării la Uniunea Europeană. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Anterior, și Alexandr Stoianoglo, candidatul Partidului Socialist din Republica Moldova (PSRM) și fost procuror general, a refuzat să voteze la referendum. Deși și-a exprimat sprijinul pentru aspirațiile europene ale țării, acesta a subliniat că nu este de acord cu organizarea referendumului de către actuala guvernare. Mama lui Usatîi are altă părere Renato Usatîi a refuzat să voteze în cadrul referendumului, alegând să își exprime votul doar pentru scrutinul prezidențial. Cu toate acestea, mama sa, care l-a însoțit la secția de votare, a ales să participe atât la referendum, cât și la alegerile prezidențiale. "Astăzi am luat un singur buletin, aşa cum am şi spus, dar în acelaşi timp am făcut un apel la cetăţeni să facă aşa cum ştiu ei. Iată că mama a luat două buletine de vot. Eu consider că nu are dreptul nimeni să îşi asume decizia a sute de mii sau milioane de cetăţeni. Asta a fost decizia mea personală", a declarat Usatîi. Viziunea lui Renato Usatîi Întrebat despre perspectiva aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Renato Usatîi a subliniat nevoia de a construi practici moderne și europene în interiorul țării. El a evidențiat provocările cu care se confruntă Republica Moldova, afirmând: "În situaţia şi starea în care se află astăzi Republica Moldova, cu părere de rău, nu poţi să stai nici măcar în anticamera Uniunii Europene. Trebuie să recunoaştem acest lucru şi avem de muncit foarte mult". Politica externă propusă de Renato Usatîi Renato Usatîi a declarat că, dacă ar ajunge președinte, ar promova o politică externă axată exclusiv pe interesele Republicii Moldova și ale cetățenilor săi. În viziunea sa, prioritatea ar fi să consolideze interesele naționale și să îmbunătățească situația internă a țării.

Moldovenii votează pentru despărțirea de Rusia (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Moldovenii votează pentru despărțirea de Rusia

Moldovenii votează pentru despărțirea de Rusia. Pe 20 octombrie 2024, odată cu alegerile prezidențiale, în Republica Moldova va avea loc și referendumul republican constituțional. Prezența la vot poate fi urmărită în timp real AICI. Moldovenii votează pentru despărțirea de Rusia Cetățenii vor fi invitați să răspundă la întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Referendumul reprezintă un pas important pentru stabilirea direcției strategice a țării. Modificările propuse ale Constituției Proiectul de modificare a Constituției Republicii Moldova, adoptat de Parlament pe 16 mai 2024, prevede introducerea a două alineate noi care reafirmă identitatea europeană a țării și caracterul ireversibil al integrării europene. Aceste modificări propun și includerea unui nou titlu în Constituție, „Integrarea în Uniunea Europeană”, care va stabili obiectivul strategic al Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană. Astfel, se prevede că aderarea la tratatele Uniunii Europene și la actele de revizuire ale acestora va fi realizată prin legi organice adoptate de Parlament. De asemenea, prevederile tratatelor și actele juridice obligatorii ale Uniunii Europene vor avea prioritate față de legislația internă, în conformitate cu actul de aderare. Inițiativa organizării referendumului Referendumul constituțional este inițiat la propunerea președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Inițiativa de revizuire a Constituției a fost susținută de 46 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și a primit avizul Curții Constituționale pe 16 aprilie 2024. Această propunere a fost făcută publică de președinta Maia Sandu în decembrie 2023, fiind un pas important în procesul de integrare europeană al țării, după decizia Consiliului European din decembrie 2023 de a începe negocierile de aderare. Participanți și poziții în cadrul referendumului La referendumul pentru modificarea Constituției s-au înregistrat 15 participanți: 14 partide politice și un bloc electoral format din trei partide. Dintre aceștia, două partide se opun modificării (Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul „Renaștere”). Totodată, un partid a fost exclus din cursa electorală pentru încălcarea normelor de finanțare, în timp ce două cereri de înregistrare au fost respinse de Comisia Electorală Centrală. Două formațiuni politice, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), au anunțat că vor boicota referendumul, îndemnând cetățenii să nu participe. Susținătorii integrării europene Opțiunea „DA” pentru modificarea Constituției este susținută de mai multe partide și mișcări politice, printre care Partidul Verde Ecologist, Mișcarea „Respect Moldova”, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Blocul electoral „Împreună”, Partidul Acțiune și Solidaritate, Mișcarea Alternativa Națională, Partidul „Democrația Acasă”, Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul „NOI”, Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă”, Partidul Social Democrat European și Partidul „Voința Poporului”. Condițiile de validare a referendumului Pentru ca referendumul să fie valid, este necesară participarea a cel puțin o treime din alegătorii înscriși pe listele electorale (2,7 milioane de alegători). Acest scrutin va reprezenta un moment esențial pentru viitorul parcurs european al Republicii Moldova, oferind cetățenilor posibilitatea de a decide direcția de dezvoltare a țării.

Moldovenii vor în UE, spun sondajele (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Moldovenii vor în UE, spun sondajele

Moldovenii vor în UE, spun sondajele. Pe 20 octombrie 2024, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, în Republica Moldova va avea loc referendumul republican constituțional. Cetățenii sunt chemați să răspundă la întrebarea: "Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?". Miza este numărul de votanți. Proiectul de modificare a Constituției Parlamentul Republicii Moldova a aprobat pe 16 mai 2024 proiectul privind organizarea referendumului. Acest proiect prevede completarea Constituției cu două alineate noi care reconfirmă identitatea europeană a poporului și caracterul ireversibil al parcursului european. Citește și: FOTO Unde ar locui Marcel Ciolacu, alături de iubita sa, Sorina Docuz, și copilul lor: o vilă bine ascunsă lângă TVR De asemenea, integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană devine un obiectiv strategic al țării. Documentul introduce un nou titlu în Constituție, "Integrarea în Uniunea Europeană", și stabilește că aderarea la tratatele UE se va realiza prin lege organică, având prioritate față de legile interne. Inițiativa și susținerea politică Referendumul a fost organizat la inițiativa președintei Maia Sandu, fiind susținut de 46 de deputați ai Partidului "Acțiune și Solidaritate" (PAS). Proiectul de revizuire a Constituției a fost avizat de Curtea Constituțională pe 16 aprilie 2024, iar inițiativa a fost anunțată pentru prima dată de președintele Maia Sandu în decembrie 2023. Negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană au fost demarate de Consiliul European la 14-15 decembrie 2023. Participanți și pozițiile lor La referendum s-au înscris 15 participanți, dintre care 14 partide politice și un bloc electoral format din trei partide. Dintre aceștia, doar două partide susțin opțiunea "NU" - Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul "Renaștere". Un partid a fost exclus din cursă pentru nereguli legate de finanțare, în timp ce două cereri de înregistrare au fost respinse de Comisia Electorală Centrală. Alte două formațiuni politice, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), au anunțat că vor boicota referendumul. Susținătorii opțiunii "DA" Opțiunea "DA" este susținută de mai multe formațiuni politice. Printre acestea se numără Partidul Verde Ecologist, Mișcarea "Respect Moldova", Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Blocul electoral "Împreună", Partidul Acțiune și Solidaritate, Mișcarea Alternativa Națională, Partidul "Democrația Acasă", Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul "NOI", Partidul Reîntregirii Naționale "Acasă", Partidul Social Democrat European și Partidul "Voința Poporului". Moldovenii vor în UE, spun sondajele Pentru ca referendumul să fie considerat valabil, este necesar ca la vot să participe cel puțin o treime din alegătorii înscriși pe listele electorale. "Întrebarea nu e dacă la referendum moldovenii votează pentru UE, asta e destul de clar din sondaje: 2 din 3 vor în UE. Întrebarea crucială e dacă se face pragul de participare la referendum pentru a fi validat. Acesta e 33%, dar dintr-o ciudăţenie a legii se calculează pe o listă de 2.7 milioane votanţi, din care cel puţin vreun milion nu sunt prezenţi în ţară. Cu alte cuvinte, pentru pragul teoretic de 33% trebuie să voteze vreo 55% din cei real prezenţi", arată Sorin Ioniță, membru al think tank-ului Expert Forum.

Ciucă și Ciucu susțin referendumul lui Nicușor Dan Foto: Captură video
Politică

Ciucă și Ciucu susțin referendumul lui Nicușor Dan

Președintele PNL Nicolae Ciucă și primarul PNL al Sectorului 6 Ciprian Ciucu susțin referendumul lui Nicușor Dan. „Cred că sunt singurul primar din Bucureşti - domnul Nicuşor Dan ştie acest lucru - care i-a urmat politica în urbanism”, a spus Ciucu, azi, la sediul PNL, unde a avut loc o întâlnire cu primarul general al Capitalei, la care a participat și președintele formațiunii liberale. Citește și: Ingerință gravă în Justiție a premierului – Ciolacu sugerează procurorilor să nu se atingă de Lipă: „L-am trimis pe Gică Popescu în închisoare, cu ce ne-am ales?” Ciucă și Ciucu susțin referendumul lui Nicușor Dan „În ceea ce priveşte partea de buget, noi am discutat şi am agreat anumite lucruri, pentru că lumea are impresia că s-a decis ca sectoarele să ia mai puţini bani. Nu despre asta e vorba. Ceea ce va fi în spatele acestei întrebări (de la referendum. n.r.) este de fapt că va urma o analiză foarte clară la nivel competenţelor pe care le are Primăria Generală şi competenţele pe care le au sectoarele. Vă dau câteva exemple. Sectorul 6 are parcurile în administrare, Sectorul 2 nu le are. Sectorul 4 are bulevarde în administrare, Sectorul 6 nu le are. Deci este o harababură administrativă şi atunci ceea cea am agreat în principiu este ca banii să urmeze competenţele legale", a spus Ciprian Ciucu, într-o declaraţie de presă susţinută la sediul PNL, alături de primarul Nicuşor Dan şi liderul PNL, Nicolae Ciucă. Pe de altă parte, Ciucu a precizat că este de acord ca primarul general al Municipiului Bucureşti să emită autorizaţiile de construire pe întreg teritoriul administrativ al oraşului. "În ceea ce priveşte partea de urbanism, eu nu am niciun fel de problemă. De ce? Cred că sunt singurul primar din Bucureşti - domnul Nicuşor Dan ştie acest lucru - care i-a urmat politica în urbanism. Sunt singurul care nu a prelungit certificate de urbanism date pe PUZ-uri anulate şi am vreo 50-60 de procese în instanţă pe acest fapt. Eu nu am niciun fel de problemă pe partea de urbanism", a precizat el. Aceste puncte de vedere au fost susţinute şi de liderul PNL, Nicolae Ciucă, potrivit căruia alocarea banilor trebuie să urmeze criterii obiective. În altă ordine de idei, Ciprian Ciucu a salutat prezenţa primarului Capitalei, Nicuşor Dan, la sediul PNL, menţionând că acest lucru înseamnă mult pentru liberali „la nivel simbolic şi de unitate a dreptei".

Nicușor Dan propune bucureștenilor un referendum (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Nicușor Dan propune bucureștenilor un referendum

Nicușor Dan propune bucureștenilor un referendum. Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a convocat o ședință a Consiliului General al Municipiului București pentru a decide oportunitatea organizării unui referendum local. Această decizie ar putea avea un impact major asupra modului în care sunt gestionate resursele financiare și urbanismul în capitală. Nicușor Dan propune bucureștenilor un referendum În cadrul ședinței programate pentru luni, 21 octombrie, vor fi discutate două proiecte esențiale referitoare la consultarea cetățenilor din București. Citește și: Piesa-cheie în puciul lui Băluță de la Unirii: o obscură directoare de la cadastru, cu Mercedes și vilă, susținută de rețeaua PSD Sector 4 Conform anunțului făcut de edilul general pe rețelele sociale, dacă aceste hotărâri vor fi aprobate de consilierii generali, referendumul va avea loc pe 24 noiembrie, simultan cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Întrebările propuse pentru referendum Bucureștenii vor fi chemați să răspundă la două întrebări importante printr-un simplu "DA" sau "NU": 1. Repartizarea taxelor și impozitelor: "Sunteți de acord ca repartizarea între Primăria Municipiului București și Primăriile de Sector a impozitelor pe venit și a taxelor și impozitelor locale colectate de la bucureșteni să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului București?" 2. Emitere autorizații de construire: "Sunteți de acord ca Primarul General al Municipiului București să emită Autorizațiile de Construire pe întreg teritoriul administrativ al orașului?" Motivul organizării referendumului Nicușor Dan a menționat încă din luna iunie, după finalizarea alegerilor locale, intenția sa de a declanșa un referendum local cu sprijinul Consiliului General. Scopul acestui referendum este de a decide cine va fi responsabil pentru urbanismul din București și cum vor fi împărțiți banii între Primăria Capitalei și Primăriile de sector. Primarul general subliniază că Bucureștiul se confruntă de ani de zile cu un deficit de dezvoltare, iar fondurile disponibile abia acoperă întreținerea infrastructurii existente. Nicușor Dan a punctat că lipsa resurselor financiare afectează proiectele mari de extindere a transportului public, construcția de noi spitale sau campusuri universitare, care ar putea transforma orașul într-un centru academic internațional. Critici privind gestionarea urbanismului în București Nicușor Dan a adus critici la adresa modului în care primarii de sector emit autorizații de construire pentru proiecte imobiliare fără o verificare adecvată a legalității acestora. Primarul Capitalei consideră că această situație contribuie la haosul urban și la problemele de trafic din oraș, responsabilități care revin în final Primăriei Capitalei. „Îmi asum responsabilitatea pentru rezolvarea traficului din București, dar cer bucureștenilor să îmi dea responsabilitatea pentru dezvoltarea urbană a acestui oraș”, a afirmat Nicușor Dan, subliniind necesitatea de a avea un control mai mare asupra urbanismului pentru a putea implementa soluții eficiente. Referendumul propus de Nicușor Dan reprezintă o inițiativă importantă pentru viitorul Bucureștiului, vizând o reorganizare a responsabilităților financiare și administrative între Primăria Capitalei și primăriile de sector. Decizia finală va aparține bucureștenilor, care vor fi invitați să se pronunțe pe 24 noiembrie.

Șpagă istorică plătită de Putin pentru a opri integrarea Republicii Moldova în UE Foto: Kremlin.ru
Politică

Șpagă istorică plătită Putin opri integrarea Republicii Moldova UE

Șpagă istorică plătită de regimul Putin pentru a opri integrarea Republicii Moldova în UE: 15 milioane de dolari urmau să fie împărțiți la 130.000 de alegători pentru a vota împotriva aderării la Uniune. Referendumul pentru aderarea la UE urmează să se desfășoare la 20 octombrie, concomitent cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Citește și: Un fost polițist se pensionează la 48 de ani și va avea o pensie de cel puțin 25.000 de lei pe lună Șpagă istorică plătită de Putin pentru a opri integrarea Republicii Moldova în UE „Stabilim un fenomen fără precedent pentru Republica Moldova, dar și pentru statele vecine și europene. Este vorba despre un amplu proces de finanțare și corupere, menit să perturbeze procesul electoral pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat Viorel Cernăuțeanu, șeful poliției din Moldova. Organizația avea 130 de lideri regionali care coordonau activitatea și erau plătiți cu 45.000 de lei moldovenești. Pe scara ierarhică urmau 1.927 de președinți de sector, plătiți cu doar 4.600 de lei. În sfârșit, urmau 50.000 de activiști care strângeau datele de identitate ale simpatizanților, cu o remunerație similară președinților de sector, și peste 70.000 de simpatizanți care sunt recompensați cu sume între 5.000 și 10.000 ruble (aproximativ 900 - 1.800 lei) pentru a vota conform instrucțiunilor primite. Toate persoanele implicate sunt cercetate în stare de libertate, iar autoritățile de la Chișinău le-au recomandă cetățenilor care dețin carduri bancare legate de această schemă să le predea benevol. Dacă nu o fac, riscă să devină complici și să ajungă la închisoare. Până acum, zeci de persoane au colaborat cu oamenii legii oferind informații despre actele de corupție electorală, scrie agora.md. Banii veneau prin conturile Sberbank - bancă din Rusia care este pe lista sancțiunilor internaționale, inclusiv pe teritoriul Republicii Moldova.

Maia Sandu va candida pentru un nou mandat de președinte Foto: Facebook
Politică

Maia Sandu va candida pentru un nou mandat de președinte

Maia Sandu anunță că, în 2024, va candida pentru un nou mandat de președinte al Republicii Moldova și va organiza un referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană. Anunțul a fost făcut de șefa statului moldovean astăzi, 24 decembrie, când se împlinesc trei de la învestirea ei în funcția de președinte. Citește și: Primă de Crăciun de 24.000 de lei pentru obscurul director al unui institut „de cercetare”care câștigă, lunar, 30.000 lei, brut. Directorul a candidat pentru PSD Ea a publicat pe rețelele de socializare un videoclip în care sunt prezentate evenimentele majore care i-au marcat mandatul: pandemia de Covid, invazia rusă asupra Ucrainei și începerea negocierilor de aderare la UE. Maia Sandu va candida pentru un nou mandat de președinte „Mi-am asumat să fac tot ce ține de mine pentru a duce la capăt misiunea integrării europene. Am obținut sprijinul statelor membre pentru acest parcurs și am nevoie de sprijinul vostru, dragi moldoveni, pentru a reuși. Mai avem pași importanți de făcut și mă angajez să continui, dacă îmi veți oferi încrederea pentru un nou mandat în 2024. Pe acest drum suntem foarte mulți – moldoveni din toate profesiile și din toate colțurile lumii. Indiferent de funcțiile în care suntem, de luptele pe care le purtăm, drumul nostru are aceleași obiective – în țară să domnească pacea, dreptatea și buna înțelegere și toți cetățenii să aibă posibilitatea să trăiască bine acasă”, a declarat Maia Sandu. În același videoclip ea a cerut Parlamentului să demareze procedurile de organizare a unui referendum de aderare la UE. „În aceste zile Uniunea Europeană a spus un «Da» ferm pentru parcursul nostru european. (…) Tocmai de aceia cred că este necesar să spunem clar, toată țara, ce drum alegem pentru Moldova. Solicit Parlamentului să inițieze organizarea unui referendum la toamna viitoare, la care vocea cetățenilor să fie hotărâtoare”, a spus Maia Sandu. Citește și: Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor și introduce o clauză în contract potrivit căreia poate indexa anual, tot unilateral, prețul

Oana Lasconi regretă atacul împotriva mamei (sursa: Instagram/theonlyoana)
Politică

Oana Lasconi regretă atacul împotriva mamei

Oana Lasconi regretă atacul împotriva mamei. Fiica politicienei a postat un al treilea video pe Instagram, miercuri, la patru zile după primele două, foarte ofensive la adresa Elenei Lasconi. Oana Lasconi regretă atacul împotriva mamei În acest al treilea video, Oana Lasconi a spus că regretă ce a spus în primele două, atunci când șocul emoțiilor a fost mare. Citește și: Cine este Oana Lasconi, cea care și-a desființat mama, spunând că a făcut un gest „jegos” când și-a declarat susținerea pentru familia tradițională, s-a folosit de ea și a abandonat-o "Ar fi trebuit să fiu mai diplomată", a spus fiica Elenei Lasconi. Aceasta a adăugat că nu este interesată de politica din România, dar că susține drepturile comunității LGBTQ+. Lasconi a declarat într-un interviu, sâmbătă, că a votat „Da” la „referendumul pentru familie” din 2019 organizat la propunerea lui Liviu Dragnea. Președintele USR, Cătălin Drulă, i-a cerut Elenei Lasconi, desemnată în fruntea listei partidului pentru alegerile europarlamentare, să se retragă din campanie după scandalul declanșat de declarațiile fiicei ei. View this post on Instagram A post shared by Oana (Kandly) (@theonlyoana)

Elena Lasconi, desființată de fiică: Homofobă (sursa: Facebook/Elena Lasconi, Instagram/theonlyoana)
Politică

Elena Lasconi, desființată de fiică: Homofobă

Elena Lasconi, desființată de fiică: Homofobă. Fiica Elenei Lasconi a postat sâmbătă noapte pe Instagram un video în care se arată "șocată și dezgustată" de declarația mamei ei conform căreia politiciana a votat pentru familia tradițională la referendumul pentru familie. Elena Lasconi, desființată de fiică: Homofobă Oana Lasconi a postat acest video pe Instagram la scurtă vreme după ce Elena Lasconi a declarat într-un interviu că se poziționează de partea "familiei tradiționale". Citește și: Lăcomie extremă a magistraților pensionari speciali: vor și bonus de pensionare, echivalentul a șapte salarii, au dat instanțele în judecată Elena Lasconi a fost întrebată în emisiunea "Insider politic", difuzată sâmbătă la Prima TV, dacă susţine căsătoriile între persoane de acelaşi sex. ”Eu sunt creştină, sunt ortodoxă şi consider că familia este formată dintr-o femeie şi un bărbat”, a răspuns Elena Lasconi, care a adăugat că a participat la referendumul pentru familia tradiţională organizat în 2018 şi a votat ”DA”. Elena Lasconi a fost întrebată dacă acest răspuns nu va stârni critici în rândul votanţilor USR. ”Este treaba lor. Eu nu am nimic împotriva persoanelor de acelaşi sex, dar nu văd de ce aş milita pentru căsătoria dintre persoanele de acelaşi sex. Nu am nicio problemă cu relaţiile lor atât timp cât nu-i afectează pe cei din jur”, a conchis Lasconi. View this post on Instagram A post shared by Oana (Kandly) (@theonlyoana)

Germania: Berlinezii au respins, la referendum, adoptarea unor obiective climatice mai ambiţioase
Mediu

Berlinezii respins obiective climatice ambiţioase

Berlinezii au respins, la referendum, adoptarea unor obiective climatice mai ambiţioase, arată Reuters. Municipalitatea ar fi urmat să depună eforturi pentru a atinge neutralitatea din punct de vedere climatic până în 2030, în loc de 2045, dacă acest referendum era aprobat. Berlinezii au respins adoptarea unor obiective climatice ambiţioase Măsura ar fi forţat noul guvern local conservator să investească masiv în energie regenerabilă, eficienţa clădirilor şi transportul public. Dacă ar fi obţinut suficiente voturi, Berlinul ar fi fost unul dintre puţinele oraşe europene importante cu un obiectiv obligatoriu din punct de vedere juridic de a deveni neutru în privinţa emisiilor de carbon în următorii şapte ani. Rezultatul "arată că majoritatea berlinezilor consideră, de asemenea, că cererile referendumului nu ar fi putut fi puse în aplicare, nici chiar dacă ar fi fost introduse prin lege", a spus Giffey. Uniunea Europeană a lansat anul trecut o schemă pentru a ajuta 100 de oraşe din cadrul şi din afara Uniunii să devină neutre din punct de vedere climatic până în 2030, dar schema şi sprijinul financiar pe care le oferă nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic. Referendumul a fost un test pentru a vedea dacă germanii, sau cel puţin berlinezii, vor să fie mai ambţioasă politica climatică a Germaniei, care acum îşi propune să facă cea mai mare economie a Europei neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2045. Activiştii pentru climă care au iniţiat votul au spus că ţinta guvernului este prea departe în viitor pentru a împiedica ca încălzirea globală să depăşească 1,5 grade Celsius."În acest moment, politica climatică, pur şi simplu, nu este suficientă pentru a asigura un viitor care merită trăit în oraşul nostru", a declarat Jessamine Davis, purtător de cuvânt al Climate New Start Berlin. Spre deosebire de referendumurile anterioare organizate în Berlin, precum cel care cerea exproprierea marilor proprietari sau cel privind nedezvoltarea fostului aeroport Tempelhof, referendumul de duminică ar fi fost obligatoriu din punct de vedere juridic pentru guvernul de la Berlin. Citește și: Șpagă ca la Rutieră la examenele de rezidențiat, la specialitatea stomatologie: iepuri, fazani, salam uscat și țuică Verzii, trimiși în opoziție la Berlin Referendumul a avut loc în contextul în care partidul conservator CDU negociază o posibilă coaliţie cu social-democraţii din Berlin, după victoria sa clară într-un scrutin repetat, în care Verzii au ajuns în opoziţie. Iniţiativa avea nevoie de cel puţin 608.000 voturi favorabile pentru ca rezultatele să fie obligatorii, dar până la ora 20:40 (18:40 GMT), se înregistraseră doar cu puţin sub 441.000 de voturi pentru. Fiind un oraş cu o populaţie de patru milioane, cu puţine surse de energie regenerabilă în apropiere sau încălzire geotermală, Berlinului îi lipsesc datele pentru a face acest obiectiv mai realizabil, a spus Bernd Hirschl, din partea Institutului de Cercetare în Economie Ecologică. Cu toate acestea, referendumul a fost o modalitate de a reînvia dezbaterea asupra politicii climatice şi a schimbărilor pe care oamenii trebuie să le accepte pentru a ajunge la neutralitatea climatică, indiferent de termene limită, a declarat Hirschl pentru Reuters."Pentru că nu este vorba despre 2030. Este vorba dacă vrem sau nu să transmitem un semnal politicienilor", a adăugat el.

Becali, în judecată pentru că a votat pentru familia tradițională Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Becali, în judecată a votat pentru familia tradițională

Omul de afaceri Gigi Becali, patronul FCSB, a fost trimis în judecată pentru că a votat la referendumul pentru familia tradițională, deși nu avea acest drept. Becali are deja două condamnări penale, dar, în 2013, i s-a interzis dreptul de a alege și de a fi ales ”pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale”. Ignorând această interdicție, el a mers la vot, la referendumul din 6 octombrie 2018. Becali, în judecată pentru că a votat pentru familia tradițională „Chiar dacă sunt 40 de grade afară, merg să votez. Și în patru labe merg la referendum. E cea mai mare acțiune din România în ultimii ani. E mai important decât toate războaiele. Depinde viitorul neamului, al copiilor și al nepoților. Dacă nu se face referendum și nu se spune clar că familie e compusă din bărbat și femeie, va fi greu. Ăștia ne atacă ușor, ușor. Nu acum, dar peste 20-30 de ani. O să se facă educație și se scrie în manuale «Ce bine e să fii homosexual». Trebuie să salvăm țara", a spus Gigi Becali pe 2 octombrie 2018, la România TV. El a adăugat: „Știu că am voie să votez pentru ca am inteligență! Dacă-mi spun 1.000 de avocați ca nu am voie, eu știu ca am voie pentru ca inteligența mea, bunul meu simț și legea firii spun ca am voie sa votez la referendum pentru mii de ani”. Cazul său va fi judecat la Judecătoria Buftea. Dacă va fi găsit vinovat, Becali riscă să pedepsit cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu o amendă și interzicerea exercitării unor drepturi, potrivit Gândul. Becali a fost condamnat în mai 2013 la trei ani de închisoare, în dosarul schimbului de terenuri cu Ministerul Apărării. Acesta a primit ulterior un spor de şase luni, după alte două condamnări, în dosarul „Valiza” şi în cel al sechestrării celor care i-au furat maşina. A fost eliberat condiționat din închisoare în aprilie 2015. Referendumul nu a fost validat pentru că nu s-a atins pragul minim. La vot au participat 20,96% dintre cei 18.278.496 de români cu drept de vot. Pentru validare, prezența la vot trebuia să fie de minimum 30%. Dintre cei care au participat, 91,61% (3.461.581 de oameni) au votat „Da”, iar 6,41% (242.671 de oameni) au votat „Nu”. Iar 74.414 de voturi au fost declarate ca fiind nule.

Urmașii lui Kafka îl trolează pe Putin Fotoshop: Twitter
Eveniment

Urmașii lui Kafka îl trolează pe Putin

Urmașii lui Kafka îl trolează pe Putin: cehii anunță anexarea Kaliningradului, declarând că le aparține și, în trecut, avea denumirea de Kralovec. În realitate, regiunea Kaliningrad a făcut parte din Imperiul Prusac și apoi din Germania, sub denumirea de Prusia de Est. Urmașii lui Kafka îl trolează pe Putin Trolingul pare să fi fost lansat de Tomasz Zdechovsky, un europarlamentar din grupul popularilor europeni. El a preluat pe contul să de Twitter propunerea unui influecer anonim, papiez internetu, care a scris: „Este vremea să divizăm Kaliningrad, pentru ca frații noștri cehi să aibă acces la mare”. “Je čas rozdělit Kaliningrad, aby naši čeští bratři měli konečně přístup k moři”A pak nemilujte Polaky ? https://t.co/hLhyBDZQJm— Tomáš Zdechovský (@TomasZdechovsky) September 29, 2022 Însă ideea a devenit virală, iar Tomasz Zdechovsky a strâns peste 10.000 de like-uri când a preluat ideea. Papiez Internetu a colectat peste 30.000 de like-uri pentru propunerea preluării acestui teritoriu rusesc. Însă ironiile pe seama anexării rusești a unei părți din Ucraina au luat amploare. A apărut un fals mesaj al președintelui Zelenski, care anunța că recunoaște referendumul de anexare a Kaliningradului, plus un site turistic „Vizitați Kralovec”, unde, printre atracții, figura un portavion american. În Rusia, această glumă a fost catalogată drept „declarație revanchistă”. Zdekhovsky a răspuns că Rusia ar trebui să fie pregătită, dacă încearcă să anexeze un teritoriu străin pe baza unor referendumuri false, să provoace discuții dacă ar trebui să părăsească Kaliningradul. „Cred că dezbaterea este legitimă, iar Rusia ar trebui să ia în considerare cu adevărat viitoarele sale mișcări internaționale”, a subliniat el. Orasul Konigsberg, fondat în onoarea unui rege al Boemiei Politicianul a arătat că orașul Kaliningrad, fost Konigsberg, a fost fondat în onoarea regelui ceh Přemysl Otakar II. Într-adevăr, Konigsberg a fost fondat la 1255 de către cavalerii teutoni în onoarea regelui Otokar al II-lea. Filosoful Immanuel Kant a trait in acest oraș. Zdekhovsky a mai spus că nu a fost surprins că gluma lui a fost luată în serios în Rusia. Citește și: Putin, cu spatele la zid: probleme mari în Ucraina, neliniște în Rusia, fără ajutor din China. Poate deveni „periculos și nesăbuit”, avertizează CIA „Cred că rușii se iau prea în serios, atât în ​​ceea ce privește politica, cât și în ceea ce privește relațiile internaționale. Trebuie să le ținem mai mult o oglindă și să arătăm că nu ne este frică de ei și de amenințările lor și că suntem gata să sprijinim Ucraina în lupta ei pentru recuperarea tuturor teritoriilor”, a spus europarlamentarul ceh.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră