vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: referendum

59 articole
Politică

„Maia Sandu, final de drum”

„Suveraniștii” jubilează, după ce referendumul pro-UE din Moldova era să eșueze: „Maia Sandu, final de drum”, anunță Cozmin Gușă. Acesta o susține acum pe Diana Șoșoacă, iar fiul său, Andrei, candidează pentru SOS România. Până acum câteva luni, Cozmin Gușă era un susținător puternic al lui George Simion. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Însă, spre dezamăgirea acestora, voturile DA la referendumul pro-UE depășeau NU cu cel puțin 2.285 de buletine la ora 09.00. „Maia Sandu, final de drum” „Maia Sandu, final de drum. «Dead-End», cum se zice la Soros! Referendumul nu trece, Maia Sandu intră-n turul doi, finală cu Stoianoglo, pe care a avut grijă să-l aresteze în mandatul ei. Cu referendumul picat și fără aliați compatibili în turul doi, soarta Maiei Sandu e limpede. Și meritată! «Cristal clear», cum zic tot tovarășii ei din rețeaua Soros”, a scris Gușă, pe Facebook. Maia Sandu a acuzat o fraudă „fără precedent” la alegerile din Republica Moldova: „Dimensiunea fraudei este fără precedent. Scopul a fost de a introduce frică și panică în societate”, a spus ea, într-o declarație de presă ținută la ora unu noaptea. „Moldova s-a confruntat azi și în ultimele luni cu un atac fără precedent asupra democrației. Grupări criminale, împreună cu forțe străine, ostile intereselor noastre, au atacat țara noastră cu zeci de milioane de euro, minciuni și propagandă, cu cele mai mizerabile mijloace, pentru a ne duce într-o zonă de incertitudine și instabilitate. Avem probe și informații precum că ținta grupării criminale a fost să cumpere 300 mii de voturi. Dimensiunea fraudei este fără precedent. Scopul a fost de a introduce frică și panică în societate. Așteptăm rezultatele finale”, a spus Maia Sandu.

„Maia Sandu, final de drum”, jubilează Cozmin Gușă Foto: Facebook
Voturile DA la referendum depășesc NU (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Eveniment

Voturile DA la referendum depășesc NU

Voturile DA la referendum depășesc NU cu cel puțin 2.285 de buletine la ora 09.00. Voturile DA la referendum depășesc NU Referendumul pentru integrare al Republicii Moldova nu doar că a fost validat ca prezență. Citește și: Crește diferența în favoarea DA la referendumul european al Republicii Moldova: 744 de voturi DA mai multe decât cele NU la 08.30 Dar opțiunea finală pare că va fi, totuși, DA. În ultima oră de numărat buletine, DA a trecut pe primul loc și crește. Astfel, la ora 09.00, erau cu 2.285 de voturi DA în plus față de cele NU. Astfel, votul pro-UE a ajuns a 50,08% (732.967 voturi în favoarea schimbării Constituției). 730.682 de moldoveni au votat împotriva modificării legii supreme. Numărătoarea voturilor a ajuns la 98,42%.

Mai multe voturi DA la referendum (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Eveniment

Mai multe voturi DA la referendum

Mai multe voturi DA la referendum: în Republica Moldova, crește diferența buletinelor de vot în favoarea integrării europene. Mai multe voturi DA la referendum La ora 08.30, cu puține mii de numărat înainte de final, erau 744 de voturi în plus pentru opțiunea DA. Citește și: Maia Sandu a luat peste 41% din voturi, va intra în turul al doilea cu candidatul socialist Alexandr Stoianoglo (26%) Pentru votul pro-UE, procentul a ajuns la 50,07% de voturi DA. 49,93% din buletinele de vot erau la 08.30 împotriva modificării Constituției pentru a putea fi posibilă integrarea în UE. S-au numărat, până la 08.30, 98,38% din voturi.

Voturi DA la referendum, peste NU (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Eveniment

Voturi DA la referendum, peste NU

Voturi DA la referendum, peste NU. Pentru prima oară în timpul numărătorii de buletine, voturile DA la referendum le-au depășit pe cele NU. Cu doar 79, puțin după ora 08.00. Voturi DA la referendum, peste NU 79 de voturi în plus au fost înregistrate la ora 08.08 pentru modificarea Constituției din Republica Moldova. Citește și: Maia Sandu a luat peste 41% din voturi, va intra în turul al doilea cu candidatul socialist Alexandr Stoianoglo (26%) Rezultatul parțial, după ce s-au numărat 1.460.121 de voturi. Astfel, au răspuns DA la referendum 730.100 de persoane, iar 730.021 au votat NU.

Referendumul european al Moldovei, rezultat șocant (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Referendumul european al Moldovei, rezultat șocant

Referendumul european al Moldovei, rezultat șocant. Rezultatele preliminare ale alegerilor din Republica Moldova prezintă o situație complexă. În primul tur al alegerilor prezidențiale, Maia Sandu a înregistrat un avans semnificativ, cu o diferență de 15 puncte procentuale față de contracandidați. Totuși, rezultatele referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană sunt mai puțin favorabile pentru forțele pro-europene. În rândul alegătorilor din Republica Moldova, majoritatea au votat „NU” la aderare, o veste îngrijorătoare pentru guvernul pro-european și un succes pentru forțele pro-ruse. Rolul diasporei în referendum Cu toate acestea, rezultatul referendumului a fost influențat semnificativ de votul diasporei. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Alegătorii moldoveni din afara țării au susținut masiv aderarea la Uniunea Europeană, contribuind cu peste 100.000 de voturi pro-UE. Acest vot a inversat temporar tendințele inițiale, dar situația a rămas una foarte strânsă. Duminică seara, referendumul era considerat aproape pierdut de către tabăra pro-europeană, conform analizelor media internaționale. Luni dimineață, însă, tabăra „NU” a revenit în frunte, cu un avans de câteva mii de voturi, în condițiile în care numărarea voturilor era încă în desfășurare. Referendumul european al Moldovei, rezultat șocant La ora 6 dimineața, tabăra „NU” avea un avans de aproximativ 3.000 de voturi, în timp ce mai rămăseseră de numărat peste 30.000 de buletine de vot. O oră mai târziu, diferența s-a mărit la peste 4.100 de voturi. În ciuda acestor evoluții, tabăra „DA” a reușit să recupereze din diferență, reducând avansul la puțin peste 3.300 de voturi. Lupta rămâne strânsă, iar rezultatele finale sunt încă așteptate. La ora 08.00, voturile "NU" erau mai numeroase cu 1.700 față de cele "DA". Declarațiile Maiei Sandu Maia Sandu a vorbit despre o perioadă dificilă pentru democrația din Republica Moldova, acuzând influențe externe care au încercat să destabilizeze țara. Într-o declarație scurtă de duminică seara, ea a subliniat că „Moldova s-a confruntat azi și în ultimele luni cu un atac fără precedent asupra democrației. Grupări criminale au atacat țara noastră cu zeci de milioane de euro, minciuni și propagandă pentru a ne duce într-o zonă de incertitudine și instabilitate”. Reacția Moscovei Rezultatele preliminare ale referendumului și alegerilor din Republica Moldova au atras și reacții din partea Rusiei. Konstantin Kosacev, vicepreședintele Consiliului Federației Ruse, a comentat rezultatele, afirmând că „Mâna Bruxelles-ului s-a dovedit a fi scurtă și slabă”. El a sugerat că votul moldovenilor reflectă o preferință pentru soluțiile imediate la problemele economice, în detrimentul promisiunilor europene. Kosacev a mai adăugat că rezultatul acestui scrutin reprezintă o etapă nouă atât pentru Chișinău, cât și pentru Europa, subliniind că viitorul Republicii Moldova ar fi mai degrabă în cadrul Eurasiei decât în spațiul Euro-atlantic. Referendumul, subiect controversat În timp ce Maia Sandu continuă să aibă un avantaj în cursa prezidențială, referendumul privind aderarea la UE rămâne un subiect controversat, cu rezultate în schimbare. Votul diasporei a adus o speranță pentru tabăra pro-europeană, dar numărătoarea finală va decide direcția viitoare a Republicii Moldova, într-un context geopolitic complex și tensionat.

Maia Sandu acuză o fraudă „fără precedent” la alegerile din Republica Moldova Foto: Facebook
Politică

Maia Sandu acuză o fraudă „fără precedent”

Maia Sandu acuză o fraudă „fără precedent” la alegerile din Republica Moldova: „Dimensiunea fraudei este fără precedent. Scopul a fost de a introduce frică și panică în societate”, a spus ea, într-o declarație de presă ținută la ora unu noaptea. Citește și: Urmează o noapte lungă în Moldova: după numărarea a peste 66% din voturi, referendumul de aderare la UE, respins Maia Sandu acuză o fraudă „fără precedent” „Moldova s-a confruntat azi și în ultimele luni cu un atac fără precedent asupra democrației. Grupări criminale, împreună cu forțe străine, ostile intereselor noastre, au atacat țara noastră cu zeci de milioane de euro, minciuni și propagandă, cu cele mai mizerabile mijloace, pentru a ne duce într-o zonă de incertitudine și instabilitate. Avem probe și informații precum că ținta grupării criminale a fost să cumpere 300 mii de voturi. Dimensiunea fraudei este fără precedent. Scopul a fost de a introduce frică și panică în societate. Așteptăm rezultatele finale”, a declarat Maia Sandu. Ea a spus că există dovezi pentru cele afirmate. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz La ora redactării acestei știri, după numărarea voturilor din peste 90% din secțiile de votare, circa 54% dintre alegătorii moldoveni au respins aderarea la UE. Însă Maia Sandu era pe locul I la alegerile prezidențiale, cu peste 37% din voturi. „Candidatul PSRM, Alexandr Stoianoglo, a câștigat 35,4% din voturi la secțiile de vot deschise pentru locuitorii din stânga Nistrului, iar candidata PAS, Maia Sandu – 25,2%. Sunt datele preliminare ale Comisiei Electorale Centrale, după numărarea tuturor voturilor exprimate la alegerile prezidențiale din 20 octombrie curent”, scrie agora.md.

Vot surprinzător la Ungheni, la granița cu România Foto: Facebook
Politică

Vot surprinzător la Ungheni, la granița cu România

Vot surprinzător la Ungheni, la granița cu România: Maia Sandu este pe locul I, dar o majoritate clară a respins aderarea la UE. Astfel, după numărarea voturilor din toate secțiile din acest raion, 56,75% din locuitorii acestui raion au votat „Nu” la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Doar 43,25% au spus „Da” la această întrebare. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Vot surprinzător la Ungheni, la granița cu România În schimb, Maia Sandu este pe locul I, cu 34,16% din voturi. Socialistul Alexandr Stoianoglo este pe locul II, cu 29,81%, iar Renato Usatîi pe trei - 19,64%. La Dubăsari, în Est, peste 35% din alegătorii l-au ales pe Alexandr Stoianoglu și doar 32% - pe Maia Sandu. Aproape 60% din locuitorii raionului au respins aderarea la UE. Citește și: Urmează o noapte lungă în Moldova: după numărarea a peste 66% din voturi, referendumul de aderare la UE, respins „Candidatul PSRM, Alexandr Stoianoglo, a câștigat 35,4% din voturi la secțiile de vot deschise pentru locuitorii din stânga Nistrului, iar candidata PAS, Maia Sandu - 25,2%. Sunt datele preliminare ale Comisiei Electorale Centrale, după numărarea tuturor voturilor exprimate la alegerile prezidențiale din 20 octombrie curent”, scrie agora.md. La ora redactării acestei știri se contabilizaseră voturile din aproape 90% din secțiile de votare. O majoritate de 54,2% s-a pronunțat împotriva aderării la UE, doar 45,80% au fost pentru.

Urmează o noapte lungă în Moldova Foto: Facebook
Politică

Urmează o noapte lungă în Moldova

Urmează o noapte lungă în Republica Moldova: după numărarea a peste 66% din voturi, referendumul de aderare la UE a fost respins de o majoritate covârșitoare. Totuși, situația are șanse să se schimbe radical odată cu contabilizarea voturilor Diasporei. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Urmează o noapte lungă în Moldova La ora redactării acestei știri se procesaseră doar 10 din cele 231 de secții de votare din Diaspora, iar peste 73% din cei deja contabilizați erau pentru aderarea la UE. Întrebarea pusă alegătorilor din Republica Moldova: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” La ore redactării acestei știri, se contabilizaseră circa 1,04 milioane de voturi din circa 1,55 milioane, respectiv din 1.783 de secții dintr-un total de 2.219. Dintre aceștia, 55,14% au spus „Nu”, iar 44,91% - „Da”. La alegerile prezidențiale, Maia Sandu obținuse aproape 37% din voturi, fiind urmată de Alexandr Stoianoglo, canddiatul socialiștilor, care a atras 29,18%. Renato Usatîi a fost votat de 13,88% dintre alegători, iar Irina Vlah (fosta bașcana a Găgăuziei, o apropiată a Moscovei) de 6,04%. Acesta este turul I al prezidențialelor, iar dacă Maia Sandu nu va obține, la finalul numărăriii voturilor 50%, va urma un tur II.

Republica Moldova, alegerile și referendumul, validate (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Republica Moldova, alegerile și referendumul, validate

Republica Moldova, alegerile și referendumul, validate. Primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova și referendumul pentru modificarea Constituției, care ar confirma aderarea țării la Uniunea Europeană, pot fi considerate valabile. Președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman, a anunțat în cadrul unui briefing de presă că participarea a depășit pragul minim necesar de o treime din alegători. Republica Moldova, alegerile și referendumul, validate Președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman, a anunțat în cadrul unui briefing de presă că participarea a depășit pragul minim necesar de o treime din alegători. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz La alegerile prezidențiale, până la ora 19.00, s-au prezentat la urne 48,70% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale. Acest procent este cu 7,7 puncte procentuale mai mare decât la alegerile prezidențiale din anul 2020, semnalând un interes crescut pentru acest scrutin. Prezența la vot pentru referendum Pentru referendumul privind modificarea Constituției, participarea până la ora 18.00 a fost de 42,44%, echivalentul a 1.228.658 de persoane. Astfel, și acest scrutin îndeplinește cerințele legale pentru a fi declarat valabil. Condițiile legale de validare a scrutinelor Conform Codului Electoral al Republicii Moldova, atât alegerile prezidențiale, cât și referendumul pot fi validate dacă la ele participă cel puțin o treime dintre alegătorii înscriși pe listele electorale, a explicat Angelica Caraman. Până la ora 19.00, numărul alegătorilor din diasporă care și-au exprimat votul a fost de 198.000, iar cel al votanților din regiunea Transnistria a ajuns la 15.000. Această mobilizare demonstrează implicarea cetățenilor moldoveni din afara granițelor în procesul electoral.

Politicieni moldoveni care boicotează referendumul pro-UE (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

Politicieni moldoveni care boicotează referendumul pro-UE

Politicieni moldoveni care boicotează referendumul pro-UE. Renato Usatîi și Alexandr Stoianoglo, candidatul Partidului Socialist din Republica Moldova boicotează Referendumul pentru Aderarea la Uniunea Europeană. Politicieni moldoveni care boicotează referendumul pro-UE Candidatul Partidului "Partidul Nostru" la funcția de președinte al Republicii Moldova, Renato Usatîi, a decis să boicoteze referendumul organizat duminică pentru modificarea Constituției, care viza consfințirea aderării țării la Uniunea Europeană. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Anterior, și Alexandr Stoianoglo, candidatul Partidului Socialist din Republica Moldova (PSRM) și fost procuror general, a refuzat să voteze la referendum. Deși și-a exprimat sprijinul pentru aspirațiile europene ale țării, acesta a subliniat că nu este de acord cu organizarea referendumului de către actuala guvernare. Mama lui Usatîi are altă părere Renato Usatîi a refuzat să voteze în cadrul referendumului, alegând să își exprime votul doar pentru scrutinul prezidențial. Cu toate acestea, mama sa, care l-a însoțit la secția de votare, a ales să participe atât la referendum, cât și la alegerile prezidențiale. "Astăzi am luat un singur buletin, aşa cum am şi spus, dar în acelaşi timp am făcut un apel la cetăţeni să facă aşa cum ştiu ei. Iată că mama a luat două buletine de vot. Eu consider că nu are dreptul nimeni să îşi asume decizia a sute de mii sau milioane de cetăţeni. Asta a fost decizia mea personală", a declarat Usatîi. Viziunea lui Renato Usatîi Întrebat despre perspectiva aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Renato Usatîi a subliniat nevoia de a construi practici moderne și europene în interiorul țării. El a evidențiat provocările cu care se confruntă Republica Moldova, afirmând: "În situaţia şi starea în care se află astăzi Republica Moldova, cu părere de rău, nu poţi să stai nici măcar în anticamera Uniunii Europene. Trebuie să recunoaştem acest lucru şi avem de muncit foarte mult". Politica externă propusă de Renato Usatîi Renato Usatîi a declarat că, dacă ar ajunge președinte, ar promova o politică externă axată exclusiv pe interesele Republicii Moldova și ale cetățenilor săi. În viziunea sa, prioritatea ar fi să consolideze interesele naționale și să îmbunătățească situația internă a țării.

Moldovenii votează pentru despărțirea de Rusia (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Moldovenii votează pentru despărțirea de Rusia

Moldovenii votează pentru despărțirea de Rusia. Pe 20 octombrie 2024, odată cu alegerile prezidențiale, în Republica Moldova va avea loc și referendumul republican constituțional. Prezența la vot poate fi urmărită în timp real AICI. Moldovenii votează pentru despărțirea de Rusia Cetățenii vor fi invitați să răspundă la întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Referendumul reprezintă un pas important pentru stabilirea direcției strategice a țării. Modificările propuse ale Constituției Proiectul de modificare a Constituției Republicii Moldova, adoptat de Parlament pe 16 mai 2024, prevede introducerea a două alineate noi care reafirmă identitatea europeană a țării și caracterul ireversibil al integrării europene. Aceste modificări propun și includerea unui nou titlu în Constituție, „Integrarea în Uniunea Europeană”, care va stabili obiectivul strategic al Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană. Astfel, se prevede că aderarea la tratatele Uniunii Europene și la actele de revizuire ale acestora va fi realizată prin legi organice adoptate de Parlament. De asemenea, prevederile tratatelor și actele juridice obligatorii ale Uniunii Europene vor avea prioritate față de legislația internă, în conformitate cu actul de aderare. Inițiativa organizării referendumului Referendumul constituțional este inițiat la propunerea președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Inițiativa de revizuire a Constituției a fost susținută de 46 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și a primit avizul Curții Constituționale pe 16 aprilie 2024. Această propunere a fost făcută publică de președinta Maia Sandu în decembrie 2023, fiind un pas important în procesul de integrare europeană al țării, după decizia Consiliului European din decembrie 2023 de a începe negocierile de aderare. Participanți și poziții în cadrul referendumului La referendumul pentru modificarea Constituției s-au înregistrat 15 participanți: 14 partide politice și un bloc electoral format din trei partide. Dintre aceștia, două partide se opun modificării (Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul „Renaștere”). Totodată, un partid a fost exclus din cursa electorală pentru încălcarea normelor de finanțare, în timp ce două cereri de înregistrare au fost respinse de Comisia Electorală Centrală. Două formațiuni politice, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), au anunțat că vor boicota referendumul, îndemnând cetățenii să nu participe. Susținătorii integrării europene Opțiunea „DA” pentru modificarea Constituției este susținută de mai multe partide și mișcări politice, printre care Partidul Verde Ecologist, Mișcarea „Respect Moldova”, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Blocul electoral „Împreună”, Partidul Acțiune și Solidaritate, Mișcarea Alternativa Națională, Partidul „Democrația Acasă”, Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul „NOI”, Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă”, Partidul Social Democrat European și Partidul „Voința Poporului”. Condițiile de validare a referendumului Pentru ca referendumul să fie valid, este necesară participarea a cel puțin o treime din alegătorii înscriși pe listele electorale (2,7 milioane de alegători). Acest scrutin va reprezenta un moment esențial pentru viitorul parcurs european al Republicii Moldova, oferind cetățenilor posibilitatea de a decide direcția de dezvoltare a țării.

Moldovenii vor în UE, spun sondajele (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Moldovenii vor în UE, spun sondajele

Moldovenii vor în UE, spun sondajele. Pe 20 octombrie 2024, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, în Republica Moldova va avea loc referendumul republican constituțional. Cetățenii sunt chemați să răspundă la întrebarea: "Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?". Miza este numărul de votanți. Proiectul de modificare a Constituției Parlamentul Republicii Moldova a aprobat pe 16 mai 2024 proiectul privind organizarea referendumului. Acest proiect prevede completarea Constituției cu două alineate noi care reconfirmă identitatea europeană a poporului și caracterul ireversibil al parcursului european. Citește și: FOTO Unde ar locui Marcel Ciolacu, alături de iubita sa, Sorina Docuz, și copilul lor: o vilă bine ascunsă lângă TVR De asemenea, integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană devine un obiectiv strategic al țării. Documentul introduce un nou titlu în Constituție, "Integrarea în Uniunea Europeană", și stabilește că aderarea la tratatele UE se va realiza prin lege organică, având prioritate față de legile interne. Inițiativa și susținerea politică Referendumul a fost organizat la inițiativa președintei Maia Sandu, fiind susținut de 46 de deputați ai Partidului "Acțiune și Solidaritate" (PAS). Proiectul de revizuire a Constituției a fost avizat de Curtea Constituțională pe 16 aprilie 2024, iar inițiativa a fost anunțată pentru prima dată de președintele Maia Sandu în decembrie 2023. Negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană au fost demarate de Consiliul European la 14-15 decembrie 2023. Participanți și pozițiile lor La referendum s-au înscris 15 participanți, dintre care 14 partide politice și un bloc electoral format din trei partide. Dintre aceștia, doar două partide susțin opțiunea "NU" - Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul "Renaștere". Un partid a fost exclus din cursă pentru nereguli legate de finanțare, în timp ce două cereri de înregistrare au fost respinse de Comisia Electorală Centrală. Alte două formațiuni politice, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), au anunțat că vor boicota referendumul. Susținătorii opțiunii "DA" Opțiunea "DA" este susținută de mai multe formațiuni politice. Printre acestea se numără Partidul Verde Ecologist, Mișcarea "Respect Moldova", Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Blocul electoral "Împreună", Partidul Acțiune și Solidaritate, Mișcarea Alternativa Națională, Partidul "Democrația Acasă", Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul "NOI", Partidul Reîntregirii Naționale "Acasă", Partidul Social Democrat European și Partidul "Voința Poporului". Moldovenii vor în UE, spun sondajele Pentru ca referendumul să fie considerat valabil, este necesar ca la vot să participe cel puțin o treime din alegătorii înscriși pe listele electorale. "Întrebarea nu e dacă la referendum moldovenii votează pentru UE, asta e destul de clar din sondaje: 2 din 3 vor în UE. Întrebarea crucială e dacă se face pragul de participare la referendum pentru a fi validat. Acesta e 33%, dar dintr-o ciudăţenie a legii se calculează pe o listă de 2.7 milioane votanţi, din care cel puţin vreun milion nu sunt prezenţi în ţară. Cu alte cuvinte, pentru pragul teoretic de 33% trebuie să voteze vreo 55% din cei real prezenţi", arată Sorin Ioniță, membru al think tank-ului Expert Forum.

Ciucă și Ciucu susțin referendumul lui Nicușor Dan Foto: Captură video
Politică

Ciucă și Ciucu susțin referendumul lui Nicușor Dan

Președintele PNL Nicolae Ciucă și primarul PNL al Sectorului 6 Ciprian Ciucu susțin referendumul lui Nicușor Dan. „Cred că sunt singurul primar din Bucureşti - domnul Nicuşor Dan ştie acest lucru - care i-a urmat politica în urbanism”, a spus Ciucu, azi, la sediul PNL, unde a avut loc o întâlnire cu primarul general al Capitalei, la care a participat și președintele formațiunii liberale. Citește și: Ingerință gravă în Justiție a premierului – Ciolacu sugerează procurorilor să nu se atingă de Lipă: „L-am trimis pe Gică Popescu în închisoare, cu ce ne-am ales?” Ciucă și Ciucu susțin referendumul lui Nicușor Dan „În ceea ce priveşte partea de buget, noi am discutat şi am agreat anumite lucruri, pentru că lumea are impresia că s-a decis ca sectoarele să ia mai puţini bani. Nu despre asta e vorba. Ceea ce va fi în spatele acestei întrebări (de la referendum. n.r.) este de fapt că va urma o analiză foarte clară la nivel competenţelor pe care le are Primăria Generală şi competenţele pe care le au sectoarele. Vă dau câteva exemple. Sectorul 6 are parcurile în administrare, Sectorul 2 nu le are. Sectorul 4 are bulevarde în administrare, Sectorul 6 nu le are. Deci este o harababură administrativă şi atunci ceea cea am agreat în principiu este ca banii să urmeze competenţele legale", a spus Ciprian Ciucu, într-o declaraţie de presă susţinută la sediul PNL, alături de primarul Nicuşor Dan şi liderul PNL, Nicolae Ciucă. Pe de altă parte, Ciucu a precizat că este de acord ca primarul general al Municipiului Bucureşti să emită autorizaţiile de construire pe întreg teritoriul administrativ al oraşului. "În ceea ce priveşte partea de urbanism, eu nu am niciun fel de problemă. De ce? Cred că sunt singurul primar din Bucureşti - domnul Nicuşor Dan ştie acest lucru - care i-a urmat politica în urbanism. Sunt singurul care nu a prelungit certificate de urbanism date pe PUZ-uri anulate şi am vreo 50-60 de procese în instanţă pe acest fapt. Eu nu am niciun fel de problemă pe partea de urbanism", a precizat el. Aceste puncte de vedere au fost susţinute şi de liderul PNL, Nicolae Ciucă, potrivit căruia alocarea banilor trebuie să urmeze criterii obiective. În altă ordine de idei, Ciprian Ciucu a salutat prezenţa primarului Capitalei, Nicuşor Dan, la sediul PNL, menţionând că acest lucru înseamnă mult pentru liberali „la nivel simbolic şi de unitate a dreptei".

Nicușor Dan propune bucureștenilor un referendum (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Nicușor Dan propune bucureștenilor un referendum

Nicușor Dan propune bucureștenilor un referendum. Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a convocat o ședință a Consiliului General al Municipiului București pentru a decide oportunitatea organizării unui referendum local. Această decizie ar putea avea un impact major asupra modului în care sunt gestionate resursele financiare și urbanismul în capitală. Nicușor Dan propune bucureștenilor un referendum În cadrul ședinței programate pentru luni, 21 octombrie, vor fi discutate două proiecte esențiale referitoare la consultarea cetățenilor din București. Citește și: Piesa-cheie în puciul lui Băluță de la Unirii: o obscură directoare de la cadastru, cu Mercedes și vilă, susținută de rețeaua PSD Sector 4 Conform anunțului făcut de edilul general pe rețelele sociale, dacă aceste hotărâri vor fi aprobate de consilierii generali, referendumul va avea loc pe 24 noiembrie, simultan cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Întrebările propuse pentru referendum Bucureștenii vor fi chemați să răspundă la două întrebări importante printr-un simplu "DA" sau "NU": 1. Repartizarea taxelor și impozitelor: "Sunteți de acord ca repartizarea între Primăria Municipiului București și Primăriile de Sector a impozitelor pe venit și a taxelor și impozitelor locale colectate de la bucureșteni să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului București?" 2. Emitere autorizații de construire: "Sunteți de acord ca Primarul General al Municipiului București să emită Autorizațiile de Construire pe întreg teritoriul administrativ al orașului?" Motivul organizării referendumului Nicușor Dan a menționat încă din luna iunie, după finalizarea alegerilor locale, intenția sa de a declanșa un referendum local cu sprijinul Consiliului General. Scopul acestui referendum este de a decide cine va fi responsabil pentru urbanismul din București și cum vor fi împărțiți banii între Primăria Capitalei și Primăriile de sector. Primarul general subliniază că Bucureștiul se confruntă de ani de zile cu un deficit de dezvoltare, iar fondurile disponibile abia acoperă întreținerea infrastructurii existente. Nicușor Dan a punctat că lipsa resurselor financiare afectează proiectele mari de extindere a transportului public, construcția de noi spitale sau campusuri universitare, care ar putea transforma orașul într-un centru academic internațional. Critici privind gestionarea urbanismului în București Nicușor Dan a adus critici la adresa modului în care primarii de sector emit autorizații de construire pentru proiecte imobiliare fără o verificare adecvată a legalității acestora. Primarul Capitalei consideră că această situație contribuie la haosul urban și la problemele de trafic din oraș, responsabilități care revin în final Primăriei Capitalei. „Îmi asum responsabilitatea pentru rezolvarea traficului din București, dar cer bucureștenilor să îmi dea responsabilitatea pentru dezvoltarea urbană a acestui oraș”, a afirmat Nicușor Dan, subliniind necesitatea de a avea un control mai mare asupra urbanismului pentru a putea implementa soluții eficiente. Referendumul propus de Nicușor Dan reprezintă o inițiativă importantă pentru viitorul Bucureștiului, vizând o reorganizare a responsabilităților financiare și administrative între Primăria Capitalei și primăriile de sector. Decizia finală va aparține bucureștenilor, care vor fi invitați să se pronunțe pe 24 noiembrie.

Șpagă istorică plătită de Putin pentru a opri integrarea Republicii Moldova în UE Foto: Kremlin.ru
Politică

Șpagă istorică plătită Putin opri integrarea Republicii Moldova UE

Șpagă istorică plătită de regimul Putin pentru a opri integrarea Republicii Moldova în UE: 15 milioane de dolari urmau să fie împărțiți la 130.000 de alegători pentru a vota împotriva aderării la Uniune. Referendumul pentru aderarea la UE urmează să se desfășoare la 20 octombrie, concomitent cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Citește și: Un fost polițist se pensionează la 48 de ani și va avea o pensie de cel puțin 25.000 de lei pe lună Șpagă istorică plătită de Putin pentru a opri integrarea Republicii Moldova în UE „Stabilim un fenomen fără precedent pentru Republica Moldova, dar și pentru statele vecine și europene. Este vorba despre un amplu proces de finanțare și corupere, menit să perturbeze procesul electoral pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat Viorel Cernăuțeanu, șeful poliției din Moldova. Organizația avea 130 de lideri regionali care coordonau activitatea și erau plătiți cu 45.000 de lei moldovenești. Pe scara ierarhică urmau 1.927 de președinți de sector, plătiți cu doar 4.600 de lei. În sfârșit, urmau 50.000 de activiști care strângeau datele de identitate ale simpatizanților, cu o remunerație similară președinților de sector, și peste 70.000 de simpatizanți care sunt recompensați cu sume între 5.000 și 10.000 ruble (aproximativ 900 - 1.800 lei) pentru a vota conform instrucțiunilor primite. Toate persoanele implicate sunt cercetate în stare de libertate, iar autoritățile de la Chișinău le-au recomandă cetățenilor care dețin carduri bancare legate de această schemă să le predea benevol. Dacă nu o fac, riscă să devină complici și să ajungă la închisoare. Până acum, zeci de persoane au colaborat cu oamenii legii oferind informații despre actele de corupție electorală, scrie agora.md. Banii veneau prin conturile Sberbank - bancă din Rusia care este pe lista sancțiunilor internaționale, inclusiv pe teritoriul Republicii Moldova.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră