Eveniment
Recalcularea pensiei în 2026: cum verificați dacă decizia este corectă și unde o contestați dacă apar erori
O perioadă de muncă dispărută din evidențe, o adeverință care nu a fost valorificată, puncte de stabilitate calculate greșit sau anii lucrați în grupa I ori a II-a care nu apar corect în dosar pot face diferența dintre pensia primită și cea la care pensionarul are, în realitate, dreptul.
În 2026, verificarea este mai ușoară decât în trecut: o parte importantă din istoricul de cotizare poate fi consultată prin portalul Casei Naționale de Pensii Publice.
Decizia trebuie însă comparată cu propriile documente, mai ales pentru perioadele vechi.
Dacă pensionarul constată o eroare, timpul poate deveni esențial: o decizie a Casei de Pensii poate fi contestată în instanță în 45 de zile de la comunicare.
Primul lucru de verificat: anii de muncă
Cel mai simplu punct de plecare este stagiul de cotizare înscris în decizia de pensie.
Citește și: Ministrul Nazare, nici un cuvânt despre meritul guvernului Bolojan în menținerea ratingului Fitch
Pensionarul trebuie să compare perioadele menționate în decizie cu carnetul de muncă, adeverințele de vechime și informațiile disponibile în baza de date a CNPP.
Instituția precizează că, pentru perioada ulterioară datei de 1 aprilie 2001, stagiile de cotizare se regăsesc în baza sa de date dacă angajatorii au depus declarațiile lunare privind asigurații și obligațiile de plată.
Așadar, merită verificat dacă există luni sau ani care lipsesc, dacă perioadele sunt încadrate corect și dacă stagiul contributiv total corespunde documentelor deținute.
Din 2025 există și o procedură tehnică prin care zilele lucrătoare raportate sunt transformate în zile calendaristice pentru determinarea stagiului de cotizare.
În evidențele sistemului, perioadele pentru care se datorează contribuția sunt înregistrate inițial în zile lucrate din cele lucrătoare, după care sunt transformate potrivit regulilor stabilite de CNPP.
Cum se verifică online stagiul de cotizare
Portalul CNPP permite accesul la informațiile care se află în sistemul public de pensii: date din carnetele de muncă, stagii anuale și lunare începând cu aprilie 2001, precum și informații din declarațiile depuse de angajatori.
Pentru cine nu are încă un cont, procedura presupune completarea formularului online cu datele de identificare și adresa de e-mail.
Dacă formularul este semnat olograf, acesta trebuie tipărit și depus personal la o casă teritorială de pensii, împreună cu actul de identitate.
Persoanele care dețin semnătură electronică calificată pot transmite cererea prin e-mail.
După validare, utilizatorul primește linkul necesar stabilirii parolei.
Odată intrat în cont, pensionarul poate compara evidențele CNPP cu cele din decizia primită și cu actele proprii.
Punctele de stabilitate: cine trebuie să le primească
Unul dintre elementele care pot modifica substanțial pensia este numărul punctelor de stabilitate.
Acestea se acordă pentru stagiul contributiv care depășește 25 de ani, după următoarea formulă:
0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 și până la 30 de ani inclusiv;
0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 și până la 35 de ani inclusiv;
1 punct pentru fiecare an realizat peste 35 de ani.
Legea și CNPP prevăd inclusiv calcularea proporțională pentru luni și zile.
De exemplu, o persoană cu 40 de ani de stagiu contributiv nu primește 15 puncte de stabilitate, ci punctajul se calculează pe cele trei intervale:
cinci ani × 0,50 = 2,50 puncte
alți cinci ani × 0,75 = 3,75 puncte
și ultimii cinci ani × 1 punct = 5 puncte
La verificarea deciziei trebuie urmărit, prin urmare, dacă stagiul contributiv este stabilit corect și dacă punctele de stabilitate aferente au fost adăugate.
Grupele I și II de muncă: ce trebuie să apară în calcul
O atenție specială trebuie acordată persoanelor care au lucrat în grupa I sau grupa a II-a, respectiv în condiții speciale ori deosebite.
Potrivit Legii nr. 360/2023, pentru aceste perioade se acordă puncte suplimentare:
0,25 puncte pentru fiecare lună lucrată în grupa a II-a sau în condiții deosebite
0,50 puncte pentru fiecare lună lucrată în grupa I sau în condiții speciale, în cazurile prevăzute de lege.
Punctele respective se adaugă la punctajul lunar.
Prin urmare, pensionarul trebuie să verifice nu doar dacă perioada respectivă apare în vechime, ci și dacă a fost încadrată și valorificată în mod corespunzător.
În special pentru perioadele vechi, carnetul de muncă și adeverințele eliberate de angajatori sau deținătorii legali ai arhivelor pot deveni documente esențiale.
Sporurile, primele și acordul global
Un alt punct vulnerabil îl reprezintă veniturile obținute de-a lungul carierei care nu apar întotdeauna în evidențele standard: sporuri, prime, venituri din acord global sau alte venituri pentru care s-au datorat contribuții și care pot fi valorificate în condițiile legii.
Dacă pensionarul a depus adeverințe privind astfel de venituri, trebuie verificat dacă acestea se regăsesc în calculul prezentat în decizie.
În cazul documentelor nevalorificate la stabilirea pensiei, Legea nr. 360/2023 permite și recalcularea la cerere, prin adăugarea veniturilor, stagiilor, perioadelor asimilate sau a altor documente care pot modifica drepturile de pensie.
Formula pensiei în 2026: numărul de puncte × 81 de lei
Noua lege folosește drept reper valoarea punctului de referință – VPR.
În 2026, aceasta este menținută la 81 de lei, potrivit precizărilor CNPP privind bugetul asigurărilor sociale de stat.
Formula de bază este:
Cuantumul pensiei = numărul total de puncte × valoarea punctului de referință
Numărul total de puncte poate include, în funcție de situația fiecărui pensionar, punctele obținute din contributivitate, punctele aferente perioadelor necontributive sau asimilate în condițiile legii, punctele de stabilitate și alte puncte suplimentare prevăzute de legislație.
Atenție însă: rezultatul formulei reprezintă cuantumul pensiei stabilite potrivit legii, nu neapărat suma netă care intră efectiv pe card.
Din pensie pot exista, în funcție de cuantum și de regimul fiscal aplicabil, rețineri pentru impozit sau contribuția la sănătate.
Ați găsit o eroare? Există două drumuri diferite
Pensionarul care descoperă o problemă trebuie să facă distincția între cererea de revizuire adresată Casei de Pensii și contestarea deciziei în instanță.
Sunt două mecanisme diferite.
1. Cererea de revizuire la Casa de Pensii
Legea permite revizuirea pensiei atunci când, după stabilirea sau plata acesteia, se constată diferențe între sumele stabilite ori plătite și cele legal cuvenite.
Casa teritorială de pensii poate face această revizuire din oficiu sau la solicitarea pensionarului.
Este o prevedere importantă mai ales pentru erorile descoperite ulterior.
CNPP precizează că, în cazul unor erori materiale sau de calcul produse în procesul administrativ de stabilire, recalculare sau plată a pensiei, termenul general de prescripție nu se aplică în privința sumelor neplătite pensionarului din cauza acestor erori.
Această procedură nu trebuie însă confundată cu termenul legal pentru atacarea unei decizii.
2. Contestația împotriva deciziei: ai 45 de zile
Dacă pensionarul vrea să conteste legal decizia emisă de Casa de Pensii, regula este foarte clară.
Potrivit articolului 127 din Legea nr. 360/2023, deciziile caselor teritoriale de pensii pot fi contestate în termen de 45 de zile de la comunicare.
Cele care nu sunt contestate în acest interval devin definitive.
Termenul curge de la comunicarea deciziei, nu pur și simplu de la data tipărită pe document.
Decizia poate fi comunicată, potrivit legii, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în format electronic sau personal, la sediul instituției.
De aceea, dovada datei la care a fost primită trebuie păstrată.
O solicitare de explicații ori de reanalizare adresată Casei de Pensii nu trebuie folosită ca substitut pentru contestarea în instanță atunci când termenul de 45 de zile este în curs.
Unde se depune contestația
Contestația nu se soluționează de Casa de Pensii, ci de instanță.
Legea prevede că tribunalele judecă în primă instanță litigiile privind deciziile de pensionare, iar cererea împotriva CNPP sau a unei case teritoriale de pensii se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul reclamantul.
Practic, pensionarul se adresează Tribunalului competent potrivit domiciliului, litigiile fiind soluționate în materia conflictelor de muncă și asigurărilor sociale.
În cerere trebuie identificată decizia contestată, trebuie explicate erorile reclamate și trebuie precizat ce solicită pensionarul instanței – de exemplu, anularea deciziei și emiterea uneia noi cu valorificarea corectă a unei perioade de cotizare sau a unor venituri.
La dosar pot fi depuse, după caz:
- copia deciziei contestate;
- actul de identitate;
- carnetul de muncă;
- adeverințele privind veniturile, sporurile sau grupele de muncă;
- raportul privind stagiile de cotizare;
- orice alte înscrisuri care susțin eroarea invocată.
Litigiile referitoare la stabilirea și plata pensiilor sunt scutite de taxa judiciară de timbru, potrivit OUG nr. 80/2013.
Nu aruncați plicul în care ați primit decizia
Poate părea un amănunt, dar data comunicării poate deveni esențială.
Dacă decizia a sosit prin poștă, pensionarul ar trebui să păstreze plicul și confirmarea de primire sau orice alt document din care rezultă când a fost comunicată.
De la această dată se calculează cele 45 de zile în care decizia poate fi atacată.
Cine constată o eroare ar trebui, prin urmare, să nu aștepte răspunsul la o simplă petiție adresată Casei de Pensii dacă între timp termenul pentru acțiunea în instanță se apropie de final.
Lista scurtă: ce trebuie verificat pe decizia de pensie
Pentru o primă verificare, pensionarul poate urmări câteva elemente esențiale:
Stagiul contributiv – apar toți anii și toate lunile lucrate?
Veniturile – au fost valorificate perioadele și veniturile dovedite prin documentele depuse?
Punctele de stabilitate – dacă sunt peste 25 de ani de stagiu contributiv, au fost calculate corect?
Grupele de muncă – apar perioadele din grupa I, grupa a II-a, condiții deosebite sau speciale și punctele suplimentare corespunzătoare?
Perioadele asimilate – au fost luate în calcul cele recunoscute de lege?
Numărul total de puncte – corespunde elementelor detaliate în decizie?
VPR – pentru anul 2026, valoarea folosită este de 81 de lei.
