miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: razboi

695 articole
Eveniment

Armata obligatorie nu poate fi evitată

Armata obligatorie nu poate fi evitată, crede Iulian Fota, profesor la Academia de Informații a SRI și secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul Afacerilor Externe până de curând. Războiul, foarte probabil "În primul rând, în acest context geopolitic foarte periculos, Borell a avut o declarație foarte relevantă din punctul ăsta de vedere, asta ar trebui să facem și noi în România. Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Citește și: Armata obligatorie trebuie să suplinească lipsa resurselor României, care nu-și permite o armată profesionistă mare, spune generalul (r) Mircea Mîndrescu, fost comandant NATO Pregătirea pentru război trebuie să includă mai multe decizii, iar una dintre ele este cea legată de modul în care vom aborda războiul care, mai devreme sau mai târziu, o să vină peste noi. Sunt mai multe soluții puse pe masă în momentul acesta. Unele proaste, aia cu patru luni nu e o soluție serioasă. Acolo nu o să se întâmple nimic. Nu poți să faci, să obții un militar rezonabil în patru luni. E prea mic termenul.", a spus Fota într-un dialog cu DeFapt.ro. Armata obligatorie nu poate fi evitată "Eu, personal, nu m-aș mai încurca cu jumătăți de măsură. Aș merge pe variante mai lungi de timp ca măcar dacă tot aduc oamenii în armată să îi pregătesc suficient de bine încât după aia să poți conta pe ei ca militari. Nu ca niște cetățeni care au o armă în mână. Citește și: Armata obligatorie, necesară pe model elvețian, spune generalul (r) Bădălan, fost șef al Armatei: „La război, se reia prin lege serviciul militar obligatoriu, dar nu mai e timp de pregătire” Personal, cred că varianta obligativității nu trebuie exclusă pentru că până la urmă astea sunt vremurile. Fiecare dintre noi, conform Constituției, avem datoria să ne apărăm patria. Deci, nu văd de ce încă mergem cu jumătăți de măsură și încercăm să nu ne angajăm într-o discuție care e foarte serioasă și care oricum trebuie făcută mai devreme sau mai târziu. E vorba de conștiința omului. E vorba de responsabilitatea lui față de propria țară, e vorba de conștientizarea vremurilor. Deci, încă o dată, a fost o diferență de atitudine, de aia lumea nord europeană și protestantă este mai bogată decât asta sud europeană.". "Este mult mai scump să nu îți aperi țara" "Nu văd care sunt dificultățile financiare și logistice să facem așa ceva. Astea nu sunt lucruri care se realizează peste noapte. Sunt lucruri care se realizează pe un plan în timp, treptat, cu măsuri foarte bine explicate. Citește și: Armata obligatorie în România, o măsură urgentă, a sugerat Klaus Iohannis: „Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar” Problema este în felul următor, pentru că trebuie să mergem la esență: este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi, este mult mai scump să nu îți aperi țara. Asta înseamnă pierderea libertății, înseamnă riscarea integrității teritoriale, îngrădirea suveranității, poate chiar dispariția noastră ca țară. Vezi cazul Poloniei, care a dispărut de pe hartă de două ori. Polonia nu întâmplător abordează astăzi mult, mult, mult mai serios decât România problema apărării sale. Pentru că polonezii știu din propria istorie ce înseamnă ca dintr-o dată să nu mai exiști ca țară pe hartă. Deci, e mult mai scump decât să nu îți aperi țara, decât să ți-o aperi.". Democrația și libertatea trebuie apărate "De la 2,5%, 3%, 4%, cât o fi bugetul Apărării, cât o fi nevoie să fie bugetul Apărării, până la atitudini inclusiv individuale, pentru că totuși avem o problemă de conștiință, chiar dacă noi fugim de ea. Avem o țară, ne lăudăm că suntem români, ne batem cu pumnul în piept, dar în momentul cel mai dificil... Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Lumea trebuie să înțeleagă un lucru important, cu două fațete: democrația, ca și libertatea, le ai dacă le aperi. Dacă nu le aperi și nu te lupți pentru ele, nu o să ai nici democrație, nici libertate pentru tine, ca țară, ca popor. Libertatea și democrația, dacă le vrei, trebuie să le aperi. Asta înseamnă inclusiv prin confruntare mlitară, dacă cineva te agresează. Nu vrea nimeni să plece la război și românii sunt iubitori de pace. Ce faci dacă vine altul cu parul peste tine?". "Nu este o decizie a Armatei" "Asta nu este o decizie a Armatei. Este o decizie politică! Faptul că lumea pune chestiunea asta în seama Armatei (într-un fel aici, este și vina Armatei, pentru că comunicarea strategică e proastă pe subiectul ăsta)... Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Plecatul la război este o decizie politică, nu Armata hotărăște plecarea la război. Pregătirea pentru război este o decizie politică! Încorporare, voluntariat pe patru luni, pe șase luni, toate astea nu se pot face fără lege. Înseamnă că sunt decizii politice. Apărarea unei țări nu e treaba Armatei. Treaba Armatei este să respecte ordinele și să facă tot ce poate când le primește. Dar deciziile de organizare, de plecare la război, de pregătire pentru război, sunt decizii politice. Deci, astea trebuie să fie deciziile PNL-ului, ale PSD-ului, ale USR-ului și cine o mai fi prin Parlament. Apărarea țării este înainte de orice obligația partidelor politice și a politicienilor, care pot fi deputați, simpli deputați, sau pot fi președintele, premierul unei țări. Nu Armata trebuie să stabilească cine petrece timp în încorporări, durată de timp, și așa mai departe. Armata dă un sfat. Explică avantajele diferitelor variante, dar decizia în final este a politicului. Politicul te cheamă la Armată și te încorporează dacă nevoile țării cer așa ceva.". "Rusia este o amenințare pentru toată Europa" "Rusia este o amenințare pentru toată Europa și după o perioadă de, cum să spun, superficialitate, și dezlânare, chiar incompetență a tuturor statelor europene și occidentale... aici au și americanii, la fel ca și noi, partea lor de vină: au înțeles într-un sfârșit că nu putem evita scenariile proaste, nu mai putem ignora posibilitatea ca Rusia să folosească forța militară împotriva noastră. Regula de bază în securitatea națională e să speri în ce e mai bine, dar să te pregătești pentru ce e mai rău, toată Europa a decis că e momentul pentru că așa e rațional, așa e prudent, să se pregătească pentru război. Sau ăia care sunt deștepți care au început deja să o facă, că sunt mai avansați decât noi. Noi, ăștialalți, care sperăm că dracu' nu-i atât de negru... asta e o formă de incompetență și superficialitate, încă o mai tărăgănăm. Suntem la doi ani de la război și noi de abia acuma ne punem problema ca să facem niște lucruri fără să știm exact cum le facem. Mai trec încă doi ani de război până ne hotărâm noi ce și cum.".

Armata obligatorie nu poate fi evitată (sursa: Facebook/MApN)
Armata obligatorie, necesară pe model elvețian, spune generalul (r) Eugen Bădălan (în dreapta) (sursa: mapn.ro)
Eveniment

Armata obligatorie, necesară pe model elvețian

Armata obligatorie, necesară pe model elvețian - stagiu de trei luni, plus pregătire anuală până în 30 de ani, spune fostul șef al Armatei, generalul în rezervă Eugen Bădălan. "Eu aș opta pentru serviciul militar obligatoriu" Într-o discuție cu DeFapt.ro, generalul Bădălan, fost comandant al Statului Major General (SMG), a explicat de ce sistemul actual de serviciu militar voluntar nu este eficient pentru a apăra România. Citește și: Armata obligatorie în România, o măsură urgentă, a sugerat Klaus Iohannis: „Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar” "Din câte știu eu, anunțul șefului Apărării a fost că au în intenție să facă serviciu militar voluntar, inclusiv cu rezervă voluntară. Am auzit și eu câțiva politicieni vorbind de serviciul militar obligatoriu. Dar, deocamdată, poziția oficială a Ministerului Apărării nu o știm în legătură cu asta. Citește și: De ce l-a luat Simion pe Neamțu în AUR: E campanie electorală, nu pot mânca singur atâta rahat Poziția președintelui nu o știm, poziția celor doi președinți de la Camera Deputaților și Senat, dar și a primului ministru, nu le știm. Eu aș opta pentru serviciul militar obligatoriu. Nu cum a fost, ci într-un sistem, să zicem, după modelul elvețian. Sistemul elvețian prevede că toți care au obligații militare sunt încorporați fac o perioadă scurtă de instruire, după care merg la domiciliu cu echipamentul și armamentul individual. Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi În următorii zece ani, fac o convocare de pregătire de o lună de zile. În felul acest au și armata pregătită și rezerva.", a contextualizat fostul șef al SMG. "Nu problema banilor se pune" "Nu am stat să fac un calcul al costurilor pentru că astfel de chestiuni nu se fac la început. Când vrei să ai ceva nu începi cu gândul la costuri. Dacă facem învățământul după câți bani ne permitem să dăm în învățământ, înseamnă că o să condamnăm România la lipsă de educație. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Dacă facem sănătatea după câți bani am putea noi, chipurile, să dăm la sănătate, înseamnă să condamnăm populația României la boală continuă. Același lucru putem să îl spunem despre apărare. Nu problema banilor se pune. Ci problema adoptării unui sistem pe care după aceea îl suportăm conform costurilor. La armata pe baza de voluntariat a făcut cineva calculul costurilor? Păi, atunci despre ce vorbim?", s-a întrebat retoric generalul. "Armata de voluntari este o armată de mercenari" "Eroarea s-a făcut atunci când s-a optat pentru armate de voluntari. Pentru că armata de voluntari este o armată de mercenari care stopează legătura dintre cetățenii statului respectiv și propria armată. Armata de mercenari nu mai are sentimentul că își servește țara și cetățenii acelei țări. Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal Nu! El se duce acolo, optează pentru o profesie care îi aduce niște bani mai mulți sau mai puțini. E o altă formă de forță de muncă, nu de apărat țara. Foarte mulți tineri din ziua de azi nu își doresc să facă armata pentru că așa i-am educat noi. Să nu mai vrea să facă armată. Articolul 52 din Constituție spune că cetățenii României au dreptul și obligația de a-și apăra țara. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar Dacă ei sunt obligați să își apere țara, statul nu este obligat să îi pregătească pentru a o putea apăra? Păi? Despre asta vorbim. Dacă cetățeanul român este obligat să își apere țara, statul român este obligat să îi asigure pregătirea.", a conchis Bădălan. Armata obligatorie, necesară pe model elvețian "Conform legislației în vigoare, în caz de mobilizare și război, în România se revine la serviciul militar obligatoriu. Așa prevede legea actuală. Adică, aștept să se declanșeze războiul, iar după aia îl iau în armată dar nu pot să îl trimit pe front. Întâi trebuie să îl pregătesc. Ca să îl pregătesc îmi trebuie măcar cinci-șase luni. Dar în timpul ăsta războiul se termină. Trebuie măcar să aibă capacitatea să se autoprotejeze, dacă nu poate proteja pe alții. În opinia mea, modelul elvețian este foarte nimerit. Ar merge foarte bine pentru România. Îi încorporezi pe toți care au obligații militare, îi pregătești trei luni de zile. Ulterior, în fiecare an, îi chemi după ce stabilești o perioadă de timp de pregătire. Astfel încât, cam până la vârsta de 30 de ani, să îi am în permanență pregătiți. Și cu asta am rezolvat problema. Dacă se adoptă acest sistem, după ce s-a adoptat fac calculele costurilor. Nu fac calculele înainte și zic că e prea scump. Așa că las țara fără apărare pentru că e prea scump.", a încheiat fostul șef al Armatei.

Confruntare militară Iran - Israel, foarte probabilă (sursa: Facebook/Yoav Gallant)
Eveniment

Confruntare militară Iran - Israel, foarte probabilă

Confruntare militară Iran - Israel, foarte probabilă. Ministrul Apărării israelian Yoav Gallant a declarat duminica aceasta că ţara sa este pregătită să gestioneze orice fel de scenariu care ar putea apărea în relaţia cu inamicul său declarat, Iranul, în contextul în care Israelul este în alertă pentru eventuale represalii după un presupus atac israelian asupra consulatului iranian din Damasc, soldat cu uciderea unor generali iranieni la 1 aprilie. Confruntare militară Iran - Israel, foarte probabilă Gallant a făcut aceste declaraţii după ce a participat la o "evaluare operaţională a situaţiei" cu ofiţeri de rang înalt din armată. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar "La încheierea evaluării, ministrul Gallant subliniază că comunitatea de apărare a încheiat pregătirile de răspuns în cazul evoluţiei oricărui scenariu cu Iranul", a anunţat biroul său. Iranul a ameninţat să răspundă unui atac atribuit Israelului asupra consulatului iranian din capitala siriană Damasc în care au fost ucişi şapte membri ai Corpului Gardienilor Revoluţiei. Israelul nu a confirmat că s-ar fi aflat în spatele loviturii. Şi SUA sunt în alertă maximă şi se pregătesc pentru un posibil atac al Iranului care să vizeze interese israeliene sau americane în regiune. Furie la Teheran Un consilier militar al liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei, a declarat duminica aceasta că ambasadele Israelului "nu mai sunt în siguranţă", sugerând că Teheranul ar putea ataca sediile diplomatice al statului israelian ca răzbunare pentru atacul asupra consulatului iranian din Damasc, atribuit Israelului. "Niciuna dintre ambasadele regimului sionist (Israel) nu mai este în siguranţă", a declarat Yahya Rahim Safavi, consilier pentru afaceri militare al celei mai înalte autorităţi a Republicii Islamice Iran, într-un omagiu adus militarilor ucişi în atacul asupra consulatului iranian din Damasc, a informat agenţia SNN. "Confruntarea cu acest regim brutal este un drept legal şi legitim" al Iranului, a spus Safavi, care a fost comandant şef al Gardienilor Revoluţiei între 1997 şi 2007. Consilierul militar a considerat că Israelul a "încălcat toate legile internaţionale" într-o referire la atacul asupra consulatului iranian din Damasc în care au murit şapte membri ai Gardienilor Revoluţiei şi şase cetăţeni sirieni şi pentru care Teheranul a dat vina pe Tel Aviv. Doi generali grei uciși la Damasc Printre cei ucişi în atac s-au numărat comandantul Forţei Quds din Siria şi Liban, generalul de brigadă Mohammad Reza Zahedi, şi adjunctul acestuia, generalul de brigadă Mohammad Hadi Haj Rahimi. Presa israeliană a relatat că Israelul a închis ambasade în întreaga lume, ceea ce, potrivit lui Safavi, evidenţiază "teama" Tel Avivului. Safavi se alătură astfel listei autorităţilor iraniene care au promis răzbunare pentru atacul de luni asupra consulatului iranian. "Regimul malefic va fi pedepsit de oamenii noştri curajoşi. Îi vom face să se căiască de această crimă şi de altele asemănătoare, cu ajutorul lui Dumnezeu'', a avertizat ayatollahul Khamenei la scurt timp după atac.

Președintele poate angaja România în război (sursa: Inquam Photos/Alex Nicodim)
Eveniment

Președintele poate angaja România în război

Președintele poate angaja România în război. Proiectul noii legi a apărării naționale, întocmit de către Ministerul Apărării Naționale, are prevederi nu doar controversate, ci chiar neconstituționale. Președintele poate angaja România în război Una dintre aceste prevederi se referă la instituția care poate angaja țara în război, arată APADOR-CH într-o analiză. Citește și: Creșterile salariale enorme pe care magistrații și le dau între ei prin decizii ale judecătorilor sunt ilegale, ba chiar neconstituționale. Cum poate fi stopat acest jaf național de miliarde de euro "Art. 4 alin. 4 permite ca două persoane, prim-ministrul şi preşedintele ţării, să angajze ţara într-un război, deşi, potrivit Constituţiei, doar Parlamentul poate decide intrarea într-un război. Redactarea neclară a alin. 4 permite preşedintelui să dispună orice , adică şi măsuri care pot fi calificate ca acte de agresiune (intervenţii armate împotriva/pe teritoriul altei ţări), dacă le consideră necesare pentru protecţia cetăţenilor români dintr-o ţară străină. Această atribuţie ar trebui să revină exclusiv Parlamentului, nu preşedintelui, deoarece potrivit art. 65 din Constituție, numai Parlamentul poate declara starea de război. Ca atare, la art. 4 alin. 4 din proiect ar trebui înlocuită sintagma cu .", arată ONG-ul citat.

Cîrstoiu, război cu partenera lui Oprescu (sursa: Viva, Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Cîrstoiu, război cu partenera lui Oprescu

Cîrstoiu, război cu partenera lui Oprescu. Cătălin Cîrstoiu și Adriana Nica au deținut alternativ poziția de manager al Spitalului Universitar de Urgență București. Nica, dată afară de Costache Cîrstoiu este la al doilea mandat, obținut exact acum patru ani, în martie 2020. Citește și: Averea colosală a lui Cîrstoiu. Candidatul acuză "grupuri de interese" care îl vor retras din cursă Atunci, Adriana Nica, care era manager al Spitalului Universitar de Urgență din București, a fost suspendată de ministrul Sănătății, Victor Costache, în urma unui control al Corpului de Control al Ministerului Sănătății. Dar și din cauză că "în aceste zile nu au fost luate măsurile necesare și suficiente pentru prevenirea infectării cu noul coronavirus ( COVID 19) atât în rândul pacienților, cât și a personalului medical". Astfel, medicul Cătălin Cârstoiu revenea în funcția de manager al Spitalului Universitar, pe care îl mai condusese înainte ca Adriana Nica să fie numită manager, arăta Hotnews la acel moment. Cîrstoiu, război cu partenera lui Oprescu La șapte luni de la numire, în octombrie 2020, conflictul între cei doi nu se stinsese. "Acum, când a răsuflat în spațiul public o noua situație dramatică în mai multe secții (cel puțin 3) răspunsul conducerii spitalului este unul halucinant: există transmitere comunitară, sunt cazuri izolate și de vină este… vechea conducere! Uită să spună că folosește spații pentru bolnavii COVID-19, identificate și amenajate de vechea conducere, că circuitele din UPU și izolarea acolo au fost amenajate de vechea conducere, că schemele de triaj epidemiologic, echipare și dezechipare datează tot de atunci, iar până în luna septembrie a folosit dezinfectanți (clor și alcool sanitar), dar și materiale de curățenie, cumpărate… tot de vechea conducere. Ca să nu mai vorbim de un stoc tampon de medicamente specifice pentru acești bolnavi, medicamente incluse în schemele oficiale de tratament. Uită să amintească faptul că nici azi centrul de donare nu funcționează, deși acum are toate condițiile tehnice necesare, iar nevoia de plasmă imună specifică COVID19 este imensă", spunea medicul Adriana Nica pentru Gândul.

Invazia cancerului de război în Marea Neagră (sursa: INCDM "Grigore Antipa")
Investigații

Invazia cancerului de război în Marea Neagră

Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Poluarea sectorului românesc al Mării Negre cauzată de războiul care a urmat invaziei rusești în Ucraina este un subiect aproape neatins de către oamenii de știință. Și nu este vorba doar de cei de la București, ci de toți specialiștii în domeniu din țările riverane Mării Negre, după cum au constatat jurnaliști de investigație din șase țări (Georgia, Ucraina, Moldova, România, Bulgaria, Turcia). Citește și: Marea Neagră, afectată brutal de războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Efectele, resimțite de toate țările riverane Tentative multiple ale echipe noastre de a intervieva specialiști în ecologie marină și costieră s-au lovit de refuzuri, lipsa oricărui răspuns sau informații cu totul generale. "Nu există studii" Printre puținii care au răspuns solicitărilor noastre, profesorul Constantin Cazacu de la Universitatea București, directorul Departamentului de Ecologie și Sustenabilitate a Sistemelor de la Facultatea de Biologie, a fost foarte direct. "Nu există studii referitoare la acest tip de poluare", a spus profesorul Cazacu. Din punctul său de vedere, o analiză comparată ar putea avea în vedere monitorizările anumitor parametri de calitate a apei făcute de diverse instituții naționale de la București. "Însă aceste monitorizări au în vedere anumiți parametri care nu au legătură directă cu poluarea cauzată de război", a mai spus profesorul Cazacu. Cu alte cuvinte, în lipsa unei cercetări care să vizeze, în mod specific, posibili poluanți rezultați din operațiuni militare, studiile deja disponibile nu ar oferi o imagine relevantă pe acest subiect. Tot ce se întâmplă la Odesa vine pe mare la Constanța Profesorul de Geografie fizică și specialist în cercetări costale Alfred Vespremeanu de la Universitatea București s-a arătat disponibil să comenteze pe marginea subiectului, însă a precizat că nu este specializat nici în ecologie, nici în calitatea apei marine. Totuși, profesorul Vespremeanu a explicat în ce fel posibilii poluanți de război din sectorul ucrainean al Mării Negre influențează calitatea apei din sectorul românesc al Mării Negre. "În Marea Neagră există așa-numitul curent de bordură costier, care vine dinspre golful Odesei spre apele teritoriale ale României și care, deci, transportă dinspre țărmul ucrainean spre cel românesc tot ce se află în apă. Coasta Mării Negre se mai epurează până ajunge pe țărmul Istanbulului", a arătat profesorul Vespremeanu. Din punctul său de vedere, ar exista trei surse semnificative de poluare, toate indirecte, ale Mării Negre din cauza războiului declanșat de Rusia. Navele maritime, principalul poluator "În primul rând, traficul naval a crescut foarte mult pe canalul Sulina după ce porturile ucrainene din zona Odesei nu au mai putut fi folosite. S-au format șiruri de nave care așteaptă atât pe canalul Sulina, cât și pe mare, în așteptarea intrării pe canal. Evident, avem de-a face cu o creștere a poluării cu hidrocarburi. Din punctul meu de vedere, este o creștere între trei și zece ori a poluării în această zonă a Mării Negre", a spus profesorul Vespremeanu. "În al doilea rând, distrugerea barajului ucrainean Nova Kahovka a produs o undă de viitură excepțională care a transportat în Marea Neagră foarte multe resturi culese în drumul spre vărsare", a adăugat profesorul Universității București. "În al treilea rând, este vorba despre poluarea cu produse de război", a încheiat Vespremeanu, care a adăugat că este nevoie de o analiză țintită de monitorizare a substanțelor conținute de aceste produse de război pentru a realiza un studiu relevant. Efectul Nova Kahovka Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța realizează anual rapoarte despre starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre. Laura Boicenco, director științific al Institutului, a arătat, însă, că aceste rapoarte nu au luat în calcul, după declanșarea invaziei rusești în Ucraina, monitorizarea unor parametri suplimentari, specifici unei posibile poluări militare. Boicenco a vorbit, totuși, despre posibilele efecte ale viiturii declanșate de explozia barajului de la Nova Kahovka. "Cea mai importantă sursă de poluare din cauza acestei viituri ar putea fi creșterea turbidității apei, adică diminuarea transparenței apei Mării Negre pe anumite suprafețe", a spus Boicenco. Astfel, este afectată fotosinteza, așadar fitoplanctonul. Totuși, date despre acest indicator ar putea fi disponibile în a doua jumătate a anului 2024, când Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" va face public raportul despre starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre pe 2023 (barajul de la Nova Kahovka a fost aruncat în aer în iunie 2023). Două rapoarte: 2021 vs 2022 Echipa noastră a reușit, totuși, să obțină date colectate științific despre calitatea apei din sectorul românesc al Mării Negre. Aceste date se regăsesc în rapoartele despre starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre pentru anii 2021 și 2022 (anul invaziei rusești în Ucraina), întocmite de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța. Analiza comparată a celor două rapoarte arată diferențe extraordinare ale unor parametri. Diferențe atât de mari încât acestea nu pot fi explicate decât printr-un eveniment excepțional care a afectat calitatea apei Mării Negre. Iar războiul declanșat de Rusia în Ucraine este acel eveniment excepțional. Hidrocarburile petroliere, creștere accelerată Astfel, potrivit analizei comparate a celor două rapoarte menționate, cantitatea maximă de hidrocarburi petroliere totale din apele teritoriale românești ale Mării Negre, în sediment uscat, a crescut cu peste 60%. În 2021, hidrocarburi petroliere totale din apele teritoriale românești ale Mării Negre, în sediment uscat au avut valori între 0,48 de micrograme pe gram și 329,97 de micrograme pe gram de sediment uscat. În 2022, însă, valoarea minimă a acestor hidrocarburi petroliere a fost între un minim de 7,12 de micrograme pe gram și un maxim de 539,24 micrograme pe gram de sediment uscat. Așadar, valoarea minimă a crescut de aproape 15 ori (de la 0,48 de micrograme, la 7,12 micrograme) iar cea maximă, cu 60% (de la 329,97, la 539,24 micrograme). Relevant este și locul în care s-a înregistrat valoarea maximă pentru hidrocarburi petroliere totale: în zona Gurii Portița a țărmului românesc al Mării Negre, adică la sud de canalul Sulina. Explicația: curentul de bordură costier al Mării Negre, care a transportat poluarea navelor de pe canalul Sulina spre sud. Reziduurile arderii de combustibil Îngrijorătoare sunt și valorile comparate ale hidrocarburilor aromatice polinucleare, substanțe cancerigene și potențial cancerigene rezultate din arderile de combustibil. În 2021, potrivit măsurătorilor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța, au fost înregistrate depășiri ale limitei maxime admise pentru aceste substanțe în cazul a 1,3% din probele colectate. În 2022, însă, depășiri ale limitei maxime admise s-au înregistrat în cazul a 14,2% din probe. Așadar, în primul an de război din Ucraina, poluarea cu hidrocarburi aromatice polinucleare în apele teritoriale românești ale Mării Negre a crescut de 11 ori. Iar valorile maxime ale acestor substanțe au fost înregistrare în zona nordică a coastei românești, la Sulina, Sf. Gheorghe și Gura Portiței, adică în zona de intrare a navelor pe canalul Sulina. Fenantrenul și explozibilii Una din hidrocarburi aromatice polinucleare cu creșteri mari în 2022 față de 2021 a fost fenantrenul. La această substanță s-au constatat depășiri ale valorilor admisibile în cazul a 27% din probe în 2021. Dar, în 2022, depășiri ale valorilor admisibile la fenantren s-au înregistrat în cazul a 48,5% din probele colectate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța. În context, nu este lipsită de relevanță precizarea că fenantrenul nu este doar un rezultat al arderilor de combustibil, ci se găsește și în explozibili, ceea ce ar putea explica creșterea cu 80% a probelor care depășesc limita admisă în 2022 față de 2021. Invazia cancerului de război în Marea Neagră Grav este și că, la analiza acestor substanțe cancerigene pe moluște, în țesut umed, s-a constatat o creștere de trei ori în 2022 față de 2021. Astfel, în 2021, hidrocarburi aromatice polinucleare au fost identificate în țesut umed de moluște într-o cantitate maximă de 1,1 micrograme pe gram de țesut umed. În 2022, cantitatea maximă a ajuns la 3,5 micrograme pe gram. Cele mai afectate moluște au fost cele din specia Mytilus galloprovincialis, în largul punctului costier Sf. Gheorghe (adică tot în zona în care se află navele care așteaptă să intre pe canalul Sulina). Toxicitate cronică Printre hidrocarburi aromatice polinucleare identificate în țesut umed de moluște se mai numără, în afară de fenantren, pirenul, antracenul, fluorantenul și benz(a)antracenul. Este cunoscut la nivel științific că pirenul afectează funcții vitale ale peștilor și algelor. Efectul toxic al antracenului, în medii acvatice, este agravat de lumina solară, potrivit studiilor. Toxicitatea acută și cronică a fluorantenului a fost determinată pentru un grup divers de specii de apă dulce și de apă sărată, atât în condiții standard de laborator cu lumină fluorescentă, cât și în condiții de testare cu lumină ultravioletă (UV), potrivit Institutului Național de Sănătate din SUA. Rechinii, șprotul și rapanele, scăderi masive de stocuri Analiza comparată a stocurilor marine de pești arată scăderi excepționale în 2022. De exemplu, cercetătorii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța au estimat stocul de șprot din apele teritoriale românești ale Mării Negre în 2021 la o cantitate de 93.677 tone. În 2022, estimarea pentru aceeași specie a fost de numai 20.347 de tone, de aproape cinci ori mai puțin. La rechin: 4.135 de tone în 2021, doar 631 de tone în 2022, deci o scădere de aproape șapte ori. Rapana: 8.007 tone în 2021, 3.611 tone în 2022, așadar o scădere la mai puțin de jumătate. Delfinii, măcelăriți Când vine vorba de mamifere marine, datele sunt tragice. Astfel, din specia Delphinus delphis ssp. ponticus ("foarte sensibil la poluările chimice și acustice") au fost observate 324 de exemplare în 2021, dar numai 49 în 2022 – o scădere de peste șase ori. Alte 24 de exemplare au fost descoperite moarte, eșuate pe țărmul românesc. În 2021, au fost observate 70 de exemplare din specia Phocoena phocoena ssp. relicta, dar numai 48 în 2022. Tot în 2022, trei exemplare au fost descoperite moarte, eșuate pe țărm. Scăderea cea mai mare a fost la exemplarele din specia Tursiops truncatus ssp. ponticus: 410 exemplare observate în 2021, numai 32 în 2022, adică de peste 12 ori mai puțin. Raportul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța pe 2022 precizează că în acel an au mai fost descoperite alte 17 mamifere marine eșuate pe țărmul românesc, însă nu au putut fi identificate din cauza stării avansate de putrefacție. ____________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

Marea Neagră, afectată brutal de război (sursa: Forțele Navale Române)
Eveniment

Marea Neagră, afectată brutal de război

Nino Ramishvili (Georgia, Studio Monitor), Atanas Tchobanov (Bulgaria, BIRD), Oleg Oganov (Ucraina, Nikcenter), Olesia Boreiko (Ucraina, Nikcenter), Sukru Oktay Kilic (Turcia, Fayn Studio), Vitalie Călugăreanu (Moldova), Cătălin Prisacariu (România), Investigative Media Lab ENGLISH VERSION În noaptea de 6 iunie 2023, armata rusă a aruncat în aer barajul hidrocentralei Nova Kahovka din Ucraina, într-un act grotesc de disperare militară. Actul clasificat drept un "ecocid" a împins limitele rezistenței ecologice a regiunii. Valul de apă toxică ce a rezultat a declanșat o catastrofă ecologică în Marea Neagră, deja sufocată de operațiunile de război. În cadrul unei colaborări extraordinare, jurnaliști de investigație din șase țări de la Marea Neagră - Ucraina, Georgia, Turcia, România, Moldova și Bulgaria - s-au reunit pentru a măsura impactul războiului asupra ecosistemului deja fragil al Mării Negre și pentru a examina modul în care guvernele răspund la această nouă provocare regională. Unda de șoc a Nova Kahovka La scurt timp după explozia barajului de la Nova Kahovka, Ucraina a găzduit o conferință la care au aprticipat oameni de știință locali și internaționali pentru a discuta impactul actului eco-terorist asupra ecologiei și economiei din nordul regiunii Mării Negre. Experții au fost de acord asupra unui lucru: efectul a fost devastator. "Schimbările climatice din zona afectată au fost provocate de creșterea suprafețelor de teren deschis și a scăderii suprafeței de apă", spune Marina Zaharova, cercetător la Institutul de Știința Solului și Agrochimie (Ucraina). Membrii unui grup internațional de lucru privind consecințele de mediu ale războiului au vizitat, de asemenea, Ucraina după explozie. "Invazia Rusiei în Ucraina a demonstrat gravitatea crimelor împotriva mediului pe tot parcursul războiului", a declarat vicepreședintele Parlamentului European, Heidi Gautala. Potrivit lui Alfred Vespremeanu, profesor doctor de geografie fizică și specialist în cercetări de coastă de la Universitatea din București, distrugerea barajului ucrainean Nova Kahovka a produs un val de inundație excepțional, "care a antrenat o mulțime de resturi adunate în drumul său spre Marea Neagră". Situația dificilă a pescarilor Aceeași poveste iese la suprafață din satele de pescari strâns legate între ele din Turcia până la porturile afectate din Ucraina: marea care odinioară promitea prosperitate acum abundă în pericole. Minele în derivă mutilează navele și mijloacele de trai, transformând zonele de pescuit într-o loterie mortală. "Totul este minat", spune Oleksandr Hromovyi, pentru care pescuitul a fost singura sursă de venit. De la 24 februarie 2022, familia lui Oleksandr, ca multe altele din țările de la Marea Neagră, a rămas fără nici o sursă de trai. În martie 2022, la doar o lună după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, autoritățile turce au emis o interdicție privind toate activitățile de pescuit în orașul de coastă Igneada din Kirklareli, situat la doar cinci kilometri sud de râul Mutludere, care formează granița Turciei cu Bulgaria. Interdicția a durat o lună și jumătate. "Interdicția a fost ridicată, dar încă ne este teamă să ieșim pe mare pe întuneric, pentru că în niciun caz navele noastre nu pot supraviețui dacă sunt lovite de o mină în derivă", spune Ibrahim Metin, fostul șef al cooperativei de pescuit din Igneada. Acest lucru s-a întâmplat de două ori în Turcia. Prima dată, pe 9 noiembrie 2022, când o navă de pescuit a lovit o mină în largul coastei Igneada, în apropiere de Bulgaria. Avariile au fost minore, totuși, și nici un membru al echipajului nu a fost rănit. A doua oară, pe 5 octombrie 2023, când o navă de transport de mărfuri generale sub pavilion turcesc a lovit o mină în largul coastelor României. Aceasta a suferit, de asemenea, avarii minore, fără ca echipajul să fie rănit. Dispariția delfinilor În urma războiului, mii de delfini au murit în Marea Neagră, deoarece delfinii sunt "sensibili la poluarea chimică și fonică", potrivit specialiștilor. Potrivit șefului Departamentului științific al Parcului Natural al Estuarelor Tuzly (Ucraina), chiar și cu două săptămâni înainte de invazia pe scară largă a Rusiei, existau deja o mulțime de submarine și nave rusești în acea parte a Mării Negre. "S-au apropiat foarte mult pe timp de noapte, folosind sisteme sonar pe submarine și nave de război care au lovit delfinii", spune Rusev. Potrivit ecologiștilor, ostilitățile active cauzează cele mai mari daune organismelor marine și mării în general. Fără date, fără studii Poluarea Mării Negre cauzată de războiul Rusiei în Ucraina este un subiect pe care oamenii de știință din regiune abia l-au abordat. În ciuda numeroaselor încercări ale jurnaliștilor din cele șase țări, aceștia nu au putut găsi niciun studiu sau date extrem de semnificative care să demonstreze efectul războiului asupra întregii regiuni. Cu toate acestea, jurnaliștii din echipa românească a proiectului a obținut date colectate științific privind calitatea apei din sectorul românesc al Mării Negre. Aceste date se regăsesc în rapoartele privind starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre pentru anii 2021 și 2022, întocmite de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" din Constanța. Analiza comparativă a celor două rapoarte relevă diferențe extraordinare la unii parametri. Diferențele sunt atât de semnificative încât nu pot fi explicate decât printr-un eveniment excepțional care a afectat calitatea apei din Marea Neagră. Iar războiul Rusiei din Ucraina este, cel mai probabil, acel eveniment excepțional. Indiferența guvernelor și cooperarea regională inexistentă "Nu există o voință politică puternică de a proteja Marea Neagră", așa a răspuns Nesrin Algan, profesor de științe politice specializat în urbanism, mediu și administrație locală, la întrebarea adresată de jurnaliștii turci care au colaborat în acest proiect. În concluzie, ipoteza de lucru a proiectului a fost confirmată - politicile de mediu ale statelor din regiunea Mării Negre au fost, în general, slabe și lipsite de obiective clare, ceea ce a contribuit la fragilitatea ecosistemului Mării Negre, iar cooperarea regională în abordarea provocărilor de mediu, cum ar fi poluarea, a fost inadecvată din cauza absenței unui cadru sistemic și a eforturilor coordonate. Catastrofa ecologică descrisă mai sus necesită o coordonare regională comună. Cu toate acestea, astfel de măsuri încă nu au fost luate. În 1992, Turcia, România, Ucraina, Georgia și Federația Rusă au semnat Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării. Documentul a fost ratificat în 1994. Obiectivul Comisiei Mării Negre este de a preveni, reduce și controla poluarea în Marea Neagră pentru a proteja și conserva mediul marin și de a oferi un cadru juridic pentru cooperare și acțiuni concertate în vederea îndeplinirii acestei obligații. Însă această convenție nu este pusă în aplicare. Doar trei persoane lucrează la secretariatul cu sediul în Istanbul. Nici măcar războiul din Marea Neagră nu a putut convinge guvernele din Georgia, România, Moldova, Turcia și Bulgaria să ia măsuri suplimentare. ____________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

Ciolacu: Nu vine niciun pericol dinspre Rusia Foto: Facebook
Politică

Nu vine niciun pericol dinspre Rusia

Premierul Marcel Ciolacu a vorbit, azi, despre serviciul voluntar militar, propus de șeful Statului Major al Armatei: „Pe mine ce mă deranjează este contextul (...) că, vezi Doamne, există un pericol care va veni dinspre Rusia spre România. Nu vine de acolo niciun pericol”, a susținut el. Citește și: Un consilier PNL din Consiliul Local al Sectorului 1 o înjură grobian pe Clotilde Armand: „Vrem să o f…m pe mă-ta!” El a susținut însă introducerea voluntariatului militar plătit. Ciolacu: Nu vine niciun pericol dinspre Rusia „Pe mine ce mă deranjează este contextul, în momentul în care orice ţară trebuie să pregătească şi pentru ce este mai rău, dar nu trebuie să pui în faţă contextul războiului din Ucraina şi că, vezi Doamne, există un pericol care va veni dinspre Rusia spre România. Nu vine de acolo niciun pericol, dar cu adevărat ne trebuie o ţară normală şi atunci trebuie să anticipez anumite lucruri, cum este acest sistem de voluntariat plătit, în care oamenii se instruiesc şi învaţă basic-ul în arta apărării. E corectă abordarea, dar nu trebuia dată cu toporul în contextul unui război de la frontieră, ca România să înţeleagă din acea ştire 'aoleu, vine războiul peste noi'. Nu vine niciun război!", a spus Ciolacu. Premierul a precizat că în opinia lui trebuie să se facă această pregătire, în varianta de voluntariat plătit. „Eu cred că trebuie să facă acest voluntariat plătit. Sunt momente în viaţă când vrei să faci acest lucru, să vezi cum este. Poate pe urmă urmezi o carieră militară, că e, totuşi, e o rampă de selecţie, poate depistează anumite capacităţi umane de care are nevoie armata în aceste instruiri voluntare. E un sistem normal, dar nu vândut în contextul unui război, pentru că lumea nu mai înţelege ce se întâmplă. În loc să spunem 'domnule, într-o ţară normală aşa se face'. De aceea avem recruţi într-o ţară normală, pentru că e sistem voluntar. Pe urmă noi îi abordăm, stăm de vorbă cu ei, le facem oferte. Ieşim şi dăm cu toporul în perete 'aoleu, trebuie să ne pregătim'. De ce să ne pregătim? România nu a fost niciodată mai sigură cum este azi!", a afirmat Ciolacu.

Rușii critici cu războiul, bunuri confiscate (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rușii critici cu războiul, bunuri confiscate

Rușii critici cu războiul, bunuri confiscate. Rusia va examina săptămâna viitoare un proiect de lege ce vizează confiscarea banilor, bunurilor şi obiectelor de valoare ale oricărei persoane declarate vinovată de difuzarea de "informaţii false" cu privire la armata rusă, a anunţat sâmbătă un înalt responsabil rus. Rușii critici cu războiul, bunuri confiscate Moscova a declarat ilegale criticile la adresa armatei sale la scurt timp după ce şi-a lansat ofensiva asupra Ucrainei, în februarie 2022. Mii de persoane care se opun conflictului au fost de atunci trimişi la închisoare. Citește și: Un latifundiar din Dolj, care a făcut profit de zeci de milioane de lei, se alătură protestelor fermierilor: „Guvernul trebuie să pună pe masă soluţii” Proiectul de lege care, potrivit media de stat, beneficiază de sprijinul tuturor principalelor grupuri parlamentare, va fi prezentat luni în Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, a declarat preşedintele acesteia, Viaceslav Volodin. "Oricine încearcă să distrugă Rusia şi să o trădeze trebuie să-şi primească pedeapsa pe care o merită şi să compenseze daunele cauzate cu preţul bunurilor sale", a scrie el pe Telegram. Această măsură, a adăugat Volodin, este menită să pedepsească "ticăloşii" care "denigrează ţara noastră, pe soldaţii şi ofiţerii ce participă la operaţiunea militară specială". 15 ani de închisoare Inculparea pentru difuzare de "informaţii false" cu privire la armata rusă este deja pasibilă de o pedeapsă de până la 15 ani de închisoare şi a fost folosită de autorităţile ruse pentru a înăbuşi orice formă de disidenţă. În virtutea legii, informaţiile asupra ofensivei asupra Ucrainei care nu provin dintr-o sursă guvernamentală oficială pot fi considerate "false", iar difuzarea lor poate face obiectul unor urmăriri penale. Un militant rus pentru apărarea drepturilor omului a fost condamnat joi la trei ani de închisoare de un tribunal care l-a declarat vinovat de "discreditarea" armatei Rusiei într-un comentariu publicat pe reţele sociale.

Ce sfaturi dau oficialii suedezi civililor, în caz că intră în război Foto: Twitter
Eveniment

Ce sfaturi dau oficialii suedezi civililor, în caz că intră în război

Ce sfaturi dau oficialii suedezi civililor, în caz că intră în război cu Rusia: această țară nordică, care vrea să intre în NATO, a intrat în febra pregătirilor pentru un conflict armat. Acum câteva zile, conducerea militară și civilă a țării a avertizat că un război ar putea ajunge pe teritoriul suedez și fiecare civil trebuie să fie pregătit. Citește și: VIDEO Oficialii NATO ne sfătuiesc cum să ne pregătim de războiul cu Rusia: să avem în casă radiouri și lanterne cu baterii. Germania încurajează populația să păstreze și bani cash În consecință, magazinele care vând truse de prim ajutor au fost luate cu asalt în ultimele zile și s-a înregistrat o cerere masivă pentru broșurile cu recomandări în caz de conflict armat. Ce sfaturi dau oficialii suedezi civililor, în caz că intră în război Sfaturile practice oferite populației conțin mai multe tipuri de recomandări. Cum trebuie procedat pentru a putea menține comunicațiile: încărcătoare de telefon pentru mașini, care trebuie să aibă plinul făcut. baterii și încărcătoare mobile pentru telefoane radiouri cu baterii numerele de telefon importante, păstrate pe hârtie Căldură și apă: chibrite, saci de dormit, saltele de dormit găleți cu capac, apă minerală „bidoane, de preferință cu un robinet, pentru a colecta apă. Puteți avea, de asemenea, câteva bidoane curate, umplute cu apă, ca rezervă. Acestea trebuie depozitate într-un loc răcoros și întunecat” Mâncare: pâine care rezistă mult timp, brânză tare, paste care se gătesc rapid conserve de pește sau supe cafea, ceai, miere marmeladă „Dacă toaleta nu funcționează, puteți lua pungi de plastic rezistente și le puteți pune în vasul de toaletă. O bună igienă a mâinilor este importantă pentru a evita infecțiile”, recomandă guvernul Suediei. Sfaturile guvernului suedez către civili „Dacă se întrerupe curentul electric într-o perioadă rece a anului, casa dumneavoastră va deveni rapid rece. Adunați-vă într-o singură cameră, atârnați pături peste ferestre, acoperiți podeaua cu covoare și construiți o vizuină sub o masă pentru a vă menține cald. Gândiți-vă la riscul de incendiu. Stingeți toate lumânările și sursele alternative de încălzire înainte de a merge la culcare. Aerisiți camera în mod regulat pentru a lăsa să intre oxigenul”, se mai arată în broșura de supraviețuire. Guvernul Suediei recomandă populației să învețe să acorde primul-ajutor

Oficialii NATO ne sfătuiesc cum să ne pregătim de războiul cu Rusia Foto: X/Twitter
Eveniment

Oficialii NATO sfătuiesc cum să ne pregătim de războiul cu Rusia

Oficialii NATO ne sfătuiesc cum să ne pregătim de războiul cu Rusia: trebuie să avem în casă radiouri și lanterne cu baterii. Recomandarea a venit din partea amiralului olandez Rob Bauer, președintele comitetului militar NATO. Citește și: Salariile uriașe de la Inspecția Judiciară au explodat: majorări de 20% din martie în septembrie, plus nenumărate diurne și alocații NATO intenţionează să mobilizeze 90.000 de militari pentru o manevră menită să descurajeze agresiunea rusă, în cel mai mare exerciţiu organizat de Alianţa Nord-Atlantică de la sfârşitul Războiului Rece. Oficialii NATO ne sfătuiesc cum să ne pregătim de războiul cu Rusia Într-o conferință de presă de joi, Bauer a fost întrebat ce părere are despre dezbaterea largă din Suedia, unde șeful statului major și guvernul recomandă populației să fie pregătită de un război, „ca în Ucraina”. „Trebuie să înțelegem, ca societate, că războiul nu este doar problema militarilor. O națiune trebuie să înțeleagă că, atunci când se ajunge la război, cum vedem în Ucraina este un eveniment pentru întreaga societate (...) Trebuie să fim mai pregătiți pe întregul spectru. Bani, militari, mai mulți oameni pregătiți dacă se ajunge la război”, a spus Bauer. „Trebuie să avem apă, trebuie să avem un radio pe baterii, trebuie să avem o lanternă pe baterii, ca să fim siguri că vom supraviețui primele 36 de ore. Aceste lucruri simple. Dar de aici începe, realizând că nu totul poate fi planificat, că nu totul va fi bine („hunky-dory”) în următorii 20 de ani. Nu spun că se va întâmpla mâine, dar trebuie să realizăm că pacea nu este un dat”, a mai explicat amiralul. Între timp, în Germania,autoritățile au început să recomane populației să păstreze în casă și sume cash, în cazul în care sistemul bancar se prăbușește.

Israel, război anti-Hamas până la sfârșit (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Israel, război anti-Hamas "până la sfârșit"

Israel, război anti-Hamas "până la sfârșit". Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a vizitat luni nordul Fâşiei Gaza şi a declarat trupelor desfăşurate aici că războiul împotriva grupării islamiste palestiniene Hamas va continua "până la sfârşit", într-o referire voalată la propunerea Egiptului pentru o încetare a focului de două săptămâni, pe care atât Israelul, cât şi Hamas par să o fi respins. 80 de zile de lupte Hamas condiţionează orice nou acord de schimb de ostatici de o încetare permanentă a focului, o opţiune pe care Israelul o respinge, deoarece este hotărât să continue războiul până la distrugerea grupării islamiste. Citește și: VIDEO Primul avion F-16, donat de Olanda, ar fi sosit în Ucraina – anunț neoficial pe rețelele sociale Netanyahu a fost informat cu privire la cantitatea de muniţie, armament şi tuneluri de către trupele brigăzii 261, potrivit unui comunicat al biroului premierului. Vizita lui Netanyahu în interiorul enclavei, a doua de când a început războiul, coincide cu cea de-a 80-a zi de lupte şi cu primul mesaj al liderului Hamas, Yahya Sinwar, care a declarat că aceasta este o "bătălie feroce, violentă şi fără precedent" împotriva Israelului. Obiectiv: distrugerea Hamas Potrivit celui mai recent bilanţ realizat de ministerul sănătăţii controlat de Hamas, cel puţin 20.674 de locuitori din Gaza - inclusiv peste 8.000 de copii - ar fi fost ucişi şi peste 54.536 de răniţi în cele două luni şi jumătate de ofensivă, iar 7.500 de cadavre s-ar afla sub dărâmături. Aproximativ o sută de palestinieni ar fi fost ucişi în ultimele ore în lovituri israeliene masive în Gaza, potrivit Hamas. Ofensiva, cea mai sângeroasă desfăşurată vreodată de Israel împotriva Hamas în Fâşia Gaza, a fost lansată ca represalii la atacul de pe teritoriul său din 7 octombrie, care s-a soldat cu aproximativ 1.140 de morţi, majoritatea civili, potrivit ultimelor cifre oficiale israeliene. Comandourile palestiniene au răpit, de asemenea, aproximativ 250 de persoane, dintre care 129 sunt încă ostatice. Armata şi politicienii israelieni au jurat să distrugă Hamas, care este clasificată drept organizaţie teroristă, în special de Statele Unite şi de Uniunea Europeană. Israel, război anti-Hamas "până la sfârșit" Înainte de zorii zilei de luni, aviaţia israeliană a bombardat masiv Gaza, care se află sub blocadă israeliană din 2007, la doi ani după ce Israelul s-a retras unilateral, în 2005, din teritoriul pe care l-a ocupat timp de 38 de ani. Una dintre lovituri, în apropiere de micul sat Al-Zawaida (centru), ar fi ucis 12 persoane, iar alta ar fi ucis cel puţin 18 persoane la Khan Yunis (sud), potrivit Ministerului Sănătăţii din Hamas. Duminică seara, cel puţin 70 de persoane ar fi fost ucise într-un atac asupra taberei de refugiaţi al-Maghazi, potrivit aceleiaşi surse. De partea israeliană, armata a anunţat moartea a doi soldaţi, ridicând la 156 numărul total al pierderilor sale de la începutul ofensivei terestre în Gaza, la 27 octombrie, la 20 de zile după începerea bombardamentelor aeriene. "Plătim un preţ foarte mare pentru război, dar nu avem altă opţiune decât să continuăm să luptăm", a insistat duminică Benjamin Netanyahu. În pofida apelurilor tot mai numeroase pentru încetarea focului, a unui bilanţ umanitar greu de plătit şi a unei crize umanitare descrise ca fiind catastrofale de ONU şi ONG-uri, premierul israelian rămâne inflexibil.

Erdogan face jocul lui Putin și amenință cu un război între „cruce și semilună”
Politică

Erdogan face jocul lui Putin

Președintele Turciei, Recep Tayip Erdogan, face jocul lui Vladimir Putin și instigă țările musulmane împotriva Occidentului: „Hei, Occidentule, fac apel la tine! Vreți un război între cruce și semilună? Atunci să știți că această națiune este vie, această națiune este puternică. Ceea ce am fost în Libia, ceea ce am fost în Karabakh, vom fi la fel în Orientul Mijlociu", a declarat el, azi. Prin acest discurs, Erdogan instigă țările musulmane împotriva Vestului și face jocul Rusiei, care vrea ca agresiunea din Ucraina să nu mai fie în centrul atenției în presa din țările Occiodentale. Citește și: Medicul șpăgar reținut, azi, la Sibiu are trei vile și două Mercedesuri. Lua șpagă 2-500 de lei și mâncare ca să-și facă datoria de psihiatru Israelul a anunţat în această țară rechemarea în ţară a diplomaţilor săi din Turcia, pentru a "reevalua relaţiile" cu această ţară. Erdogan face jocul lui Putin Preşedintele Turciei, Recep Erdogan, a participat la un miting pro-Palestina organizat pe aeroportul Ataturk din Istanbul, în faţa a sute de mii de oameni, unde a acuzat Occidentul că este responsabil complet pentru masacrul din Fâşia Gaza. Erdogan’s main statements at the pro-Palestinian rally During a national rally in Turkey, Erdogan made a number of loud statements:➖ Israel how did you end up here? How did you get here? You are an occupier. You are a group, not a state. The West owes you, but Türkiye… pic.twitter.com/8JYGlq8K1M— Sprinter (@Sprinter99800) October 28, 2023 „Israel, cum ai ajuns aici? Cum ați ajuns aici? Sunteți un ocupant. Sunteți o facțiune, nu un stat. Occidentul vă este dator, dar Turcia nu vă este datoare", a mai spus Erdogan. El a spus că țara sa „lucrează” pentru a declara Israelul criminal de război. „Ceea ce se întâmplă în Fâşia Gaza nu este autoapărare, ci un masacru", a continuat Erdogan. „Oricine ştie că Israelul nu poate face niciun pas fără ei", a remarcat Erdogan, referindu-se la liderii occidentali, cărora le-a reproşat că nici măcar nu au cerut o încetare a focului. Citește și: DNA a găsit teancuri de bani și lingouri de aur în locuința unui director de la Fonduri Europene. El vămuia o treime din salariul a două angajate, pe care le ajutase să se angajeze „Aţi plâns copiii ucişi în Ucraina, de ce această tăcere faţă de copiii ucişi în Gaza?" a întrebat el, retoric, liderii Occidentali. ????? ??: During the Turkish President Erdogan Speech hundreds of thousands of Turks start chanting:“Turkish military to Gaza” ????#Gaza #Hamas #Palestine #Israel #CeasefireNOW #starlinkforgaza #غزة_الآن pic.twitter.com/AOXNgUD8N7— Globe Eye News (@GlobeEyeNews) October 28, 2023 Discursul președintelui Turciei „Suntem alături de Gaza, aşa cum suntem alături de fraţii şi surorile noastre astăzi. Dintre politicienii din ţara mea, trebuie să critic Hamas care i-a părăsit pe palestinieni? La fel cum Netanyahu este un terorist, Hamas este terorist? Să le fie ruşine. Ce este Hamas? Făcătorii de rele care nu ştiu nimic despre asta. Iar cei care i-au susţinut în ţara mea ar trebui să se gândească bine chiar acum. Cei care au votat pentru ei ar trebui să se gândească bine. Sper că istoria nu ne va face să trăim ceea ce trăim astăzi aici. Tineri din generaţia noastră, mi-am petrecut timpul urmărind suferinţele fraţilor şi surorilor noastre şi, de asemenea, condamnându-le. Din Crimeea până în Karabah, Bosnia, Palestina, Turkistan, Afganistan şi Cecenia. Am vărsat lacrimi pentru multe zone. Viaţa noastră nu a fost în zadar. Astăzi, unii oameni văd Gaza departe, foarte departe. Ca pe un loc care nu are nimic de-a face cu noi. Cei care au vărsat ieri lacrimi de crocodil pentru civilii măcelăriţi în războiul dintre Ucraina şi Rusia asistă în tăcere la moartea a mii de copii nevinovaţi astăzi. În Ucraina vărsaţi lacrimi pentru cei care au murit, dar de ce nu vorbiţi pentru aceşti tineri care mor în Gaza? Strig spre tine, Occidentule. Vreţi să creaţi un nou război între Cruce şi Semilună? Dacă noi am scris epopei, această naţiune este gata să scrie noi epopei, cu voia lui Dumnezeu", a fost mesajul trimis de preşedintele turc, Recep Erdogan. Key points from Erdogan’s speech during the massive pro-Palestine rally in Istanbul:- Israel will be declared a war criminal to the world- Israel is an occupier- the Western world mobilized its politicians and media to legitimize the massacre of the innocent people in Gaza… pic.twitter.com/iYJJwyebef— What the media hides. (@narrative_hole) October 28, 2023

Viața din Israel - tancuri, avioane, bombe (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Internațional

Viața din Israel - tancuri, avioane, bombe

Viața din Israel - tancuri, avioane, bombe. Atacul surpriză al grupării palestiniene Hamas asupra Israelului, declanşat în urmă cu aproape două săptămâni din Fâşia Gaza, a zguduit lumea şi este privit de analişti ca un punct de cotitură în conflictul israeliano-palestinian. Viața din Israel - tancuri, avioane, bombe Ofensiva a inclus infiltrarea a sute de atacatori pe teritoriul israelian, care au ucis soldaţi şi civili şi au luat ostatici, documentând crimele atroce prin filmări cu camere de tip bodycam. Citește și: Bătaie de joc în cazul condamnării lui Mario Iorgulescu: despăgubiri către familia celui ucis, plătite de o companie falită, nu de beizadeaua drogată. Condamnatul, în Italia, unde râde de stat În nordul ţării, o ieşeancă stabilită în Israel din 1998, asistentă medicală, tocmai se pregătea să-şi petreacă weekendul pe un iaht, cu prietenii. Prin telefon, într-o discuţie întreruptă de zgomotul obsedant al avioanelor care survolează cerul Israelului, Alice Marco relatează cum despre cum s-a simţit atacul în societatea israeliană şi despre ce a urmat după groaza inspirată de atacurile atroce. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Hamas, organizație teroristă susținută de Iran (sursa: euractiv.com)
Eveniment

Hamas, organizație teroristă susținută de Iran

Hamas, organizație teroristă susținută de Iran. Organizaţia palestiniană Hamas a lansat sâmbătă un atac surpriză din Gaza în Israel, în una dintre cele mai grave escaladări ale conflictului israeliano-palestinian din ultimii ani. Cine este Hamas? La conducerea Fâșiei Gaza din 2007 Hamas, sau Mişcarea de Rezistenţă Islamică, a fost înfiinţată în 1987, în timpul primei Intifada sau revolte palestiniene. Este susţinută de Iranul şiit şi împărtăşeşte ideologia islamistă a Frăţiei Musulmane, care a fost înfiinţată în Egipt în anii 1920. Citește și: Israelul, care are unul din cele mai bune servicii de informații din lume, luat prin surprindere de un masiv atac al Hamas. Civili israelieni, uciși sau luați ostatici și duși în teritoriile palestiniene Hamas conduce Fâşia Gaza din 2007, după un scurt război civil cu forţele loiale mişcării Fatah, condusă de preşedintele Mahmoud Abbas, care se află în Cisiordania şi care conduce şi Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei (OEP). Preluarea controlului asupra Fâşiei Gaza de către Hamas a urmat victoriei sale în alegerile parlamentare palestiniene din 2006 - ultima dată când acestea au avut loc. Hamas l-a acuzat pe Abbas că a conspirat împotriva sa. Abbas a descris ceea ce s-a întâmplat ca fiind o lovitură de stat. Brigăzile Izz el-Deen al-Qassam De atunci, au avut loc numeroase runde de conflicte cu Israelul, implicând adesea atacuri cu rachete ale Hamas din Gaza în Israel şi atacuri aeriene şi bombardamente israeliene asupra Gaza. Hamas refuză să recunoască statul Israel şi s-a opus în mod violent acordurilor de pace de la Oslo, negociate de Israel şi OEP la mijlocul anilor 1990. Citește și: ANALIZĂ Prestigioasele servicii israeliene de informații, luate prin surprindere de atacul masiv al Hamas. Gruparea teroristă, finanțată și înarmată de Iran Hamas are o aripă armată numită Brigăzile Izz el-Deen al-Qassam, care a trimis în Israel oameni înarmaţi şi atentatori sinucigaşi cu bombe. Hamas îşi caracterizează activităţile armate drept rezistenţă împotriva ocupaţiei israeliene. Citește și: VIDEO Propaganda Hamas distribuie scene oribile cu cadavrul gol al unei femei din armata israeliană, iar mulțimea strigă „Allahu Akbar”. Altă femeie, bătut și plină de sânge, ostatic Carta sa fondatoare din 1988 cerea distrugerea Israelului, deşi liderii Hamas au oferit uneori un armistiţiu pe termen lung, sau Hudna în arabă, cu Israelul în schimbul unui stat palestinian viabil pe toate teritoriile palestiniene ocupate de Israel în războiul din 1967. Israelul consideră acest lucru ca fiind un şiretlic. Hamas, organizație teroristă susținută de Iran Hamas este desemnată ca organizaţie teroristă de către Israel, Statele Unite, Uniunea Europeană, Canada, Egipt şi Japonia. Hamas face parte dintr-o alianţă regională care cuprinde Iranul, Siria şi gruparea islamistă şiită Hezbollah din Liban, care se opun în general politicii americane în Orientul Mijlociu şi Israelului. Deşi baza sa de putere se află în Gaza, Hamas are, de asemenea, susţinători în teritoriile palestiniene şi are lideri răspândiţi în tot Orientul Mijlociu, în ţări precum Qatar.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră