duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: razboi

649 articole
Internațional

Populația Rusiei, în pragul colapsului psihic

Populația Rusiei, în pragul colapsului psihic. Vânzările de antidepresive şi consultaţiile la psihologi au explodat în Rusia în perioada scursă de la începerea invaziei în Ucraina, o stare de anxietate punând stăpânire pe tot mai mulţi ruşi, din ce în ce mai îngrijoraţi de un conflict pe care iniţial s-au străduit să-l ignore, scrie joi AFP. Mobilizarea a agravat anxietatea Anunţul din luna septembrie al preşedintelui Vladimir Putin de mobilizare a sute de mii de rezervişti a adus acest conflict în viaţa cotidiană a numeroase familii în Rusia. Pe lângă şocul provocat de mobilizarea parţială, împotmolirea conflictului şi declaraţiile tot mai alarmiste ale Moscovei ce agită ameninţarea nucleară amplifică teama. După anunţarea începerii ofensivei în Ucraina, pe 24 februarie, "timp de două luni nu am mai plecat de acasă, nimic nu mai avea sens", spune o moscovită în vârstă de 22 de ani, studentă la Informatică, mărturisind că de atunci "nu supravieţuieşte decât cu antidepresive, la fel ca mulţi dintre prietenii" săi. Anxietatea sa a crescut şi mai mult după anunţul mobilizării, de teama că fratele sau tatăl ei ar putea fi chemaţi în armată. Nouă din zece ruși, "îngrijorați" La sfârşitul lunii septembrie, după anunţul mobilizării parţiale, 70% dintre ruşi recunoşteau că sunt "stresaţi", un procent record niciodată înregistrat înainte de institutul de sondare FOM, favorabil Kremlinului. O lună mai târziu, Centrul Levada, un institut independent, observa că aproape nouă ruşi din zece se declarau "îngrijoraţi" de situaţia legată de Ucraina. Iar ultimele declaraţii ale Kremlinului nu sunt de natură să liniştească populaţia. La sfârşitul lunii octombrie, când Putin a spus că lumea traversează "deceniul cel mai periculos, cel mai imprevizibil (...) după al Doilea Război Mondial", vecinii studentei menţionate mai sus au început să amenajeze un adăpost antiaerian în parcarea subterană a imobilului lor. Antidepresivele, vânzări uriașe În această ambianţă, cheltuielile pentru achiziţia de medicamente antidepresive au crescut cu 70% şi cele pentru calmante cu 56% în primele luni ale anului în curs, faţă de perioada similară a anului trecut. Au crescut şi adresările la psihologi, de pildă serviciul de consultaţii psihologice online YouTalk înregistrând o creştere a cererilor cu 40% după anunţul mobilizării parţiale. Citește și: VIDEO Atmosferă de înmormântare la Rossia-1 după retragerea din Herson. Fuga din fața ucrainenilor, „un act de un curaj extraordinar” Îngrijorarea se manifestă atât în rândul ruşilor ce resping ofensiva armatei ruse împotriva Ucrainei, cât şi în rândul celor care o susţin. Pentru că, pe lângă teama provocată de războiul în sine, apare şi depresia provocată de sentimentul de dezamăgire faţă de evoluţia nefavorabilă a acestui război pentru Rusia. "Ce poate fi mai rău decât un război lansat? Un război pierdut", spune preocupat un rus, care la începutul conflictului era "încântat şi mândru" de ţara sa. "Că sunt pentru sau împotriva operaţiunii (militare în Ucraina), toţi sunt îngrijoraţi pentru viitor", rezumă un neurolog din Moscova, care la rândul său a remarcat o creştere cu un sfert a numărului pacienţilor săi care au apelat la antidepresive după luna februarie. Populația Rusiei, în pragul colapsului psihic Un celebru medicament antidepresiv a dispărut deja din farmaciile ruseşti, iar cetăţenii ruşi "s-au grăbit să-şi facă stocuri din alte medicamente încă disponibile, şi au făcut bine", întrucât sancţiunile occidentale ar putea afecta şi importul acestora, spune acelaşi neurolog. La sfârşitul lunii octombrie, 57% dintre ruşi se declarau "pentru negocieri cu Kievul", cu 9% mai mulţi faţă de luna precedentă, potrivit Centrului Levada. Dar, în timp ce conflictul pare că se eternizează, psihologii încep deja să fie preocupaţi de efectele pe termen lung. O psiholoagă de la o clinică privată din Moscova anticipează astfel că o parte din soldaţii care vor reveni de pe frontul ucrainean vor suferi "inevitabil de tulburări de stres post-traumatic şi de alcoolism". "Ţara întreagă va fi traumatizată pentru mult timp", concluzionează ea.

Populația Rusiei, în pragul colapsului psihic (sursa: kremlin.ru)
Aproape 30% ar fugi din țară dacă începe un război Foto: Facebook ministerul Apărării
Eveniment

Aproape 30% ar fugi dacă țara este atacată

Un sondaj al Academiei Române arată că aproape 30% dintre cei chestionați ar fugi sau s-ar ascunde, dacă „țara noastră este atacată” și ar începe un război. O treime ar aștepta „să vadă cum merg lucrurile”, iar 36,1% ar particpa „cum pot” la apărarea țării. Aproape 30% ar fugi dacă țara este atacată Principalul motiv invocat de cei care nu ar vrea să participe la apărarea țării este că ar fi datoria militarilor să se lupte: 32,3% dintre cei chestionați invocă această scuză. Însă 23,6% apreciază că au o datorie față de familie, nu față de țară, iar circa 22% nu vor să meargă la război pentru a apăra averile corupților. Alți 18% dintre cei care nu ar vrea să particpe la apărarea țării cred că România este deja în mâinile străinilor. Sondajul arată un procent uriaș al celor care cred că România nu merge într-o direcție bună: 87%, față de doar 12% care cred că direcția este corectă. Ierarhia de încredere nu se schimbă mult faţă de anii trecuţi, dar inclusiv instituţii care beneficiază regulat de încredere mare au imaginea marcată de dificultăţile din ultimul an: Biserica - 65,6% în 2022, faţă de 70,16% în 2021 şi Armata - 66,4% în 2022, faţă de 86,63% în 2021. Zelenski, de 5-6 ori mai popular decât Putin Cei intervievați au arătat și care sunt liderii străini în care au cea mai mare încredere: regele Charles al III-lea este pe primul loc, fiind urmat de președintele Franței, Emanuel Macron, și de cel al Ucraine,i Volodimir Zelenski. În Zelenski au încredere multă și foarte multă 28% dintre cetățenii români, în Putin doar 5,3%. Președintele SUA, Joe Biden, se bucură de încrederea a circa 25% dintre cei chestionați. Interesant este că, la întrebarea cine este de vină pentru explozia prețurilor la energie, 47% indică „vina celor care conduc România”, 28% - politicile ecologiste ale UE și doar 23,9% războiul din Ucraina. Sondajul arată că o majoritate zdrobitoare consideră că Rusia este vinovată de războiul din Ucraina - 51,5% - doar 16% arată spre UE și SUA, iar 3,4% spre Ucraina. Circa 26,3% cred că Rusia este „mai mult vinovată”, dar și Ucraina are o parte din vină. Citește și: Comisia Europeană va finanța Ucraina cu 1,5 miliarde de euro lunar în 2023, dar atrage atenția că este nevoie și de sprijinul altor mari finanțatori pentru a acoperi nevoile Barometrul de securitate al României, ediţia noiembrie 2022, un sondaj reprezentativ la nivel naţional, făcut prin interviuri telefonice (CATI), a fost realizat de Laboratorul pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS), în parteneriat cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, în perioada 29 septembrie - 10 octombrie, pe un eşantion de 1.001 persoane, având o eroarea maximă admisă: +/- 3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

Segolene Royal scrie că peștele s-a scumpit datorită războiului Foto: Facebook
Eveniment

Royal scrie că peștele s-a scumpit datorită războiului

Propagandă putinistă: Segolene Royal, fost candidat socialist la președinția Franței, scrie că-n Portugalia peștele s-a scumpit din cauza războiului din Ucraina și cere ca acest conflict să fie stopat. Ea nu este la prima postare în care atacă, direct sau indirect, refuzul Kievului de a accepta negocieri de pace. Agenția de presă oficială a Kremlinului, TASS, i-a preluat mesajele, când ea l-a acuzat pe președintele Zelenski că minte, ba chiar a acerut ca asemenea forme de propagandă să fie interzise. Royal scrie că peștele s-a scumpit datorită războiului Acum, mesajul în care susține că peștele din Portugalia s-a scumpit datorită conflictului din Ucraina și sugerează că portughezii fură, împinși de foamete, a primit peste 8.000 de like-uri și a fost redistribuit de peste 3.000 de ori. Terrible. Des boîtes de thon à 1,79 euros protégés par des antivols au Portugal contre les vols pour manger. C’est ça l’Europe avec laquelle on va faire rêver les jeunes ? Il faut que cette guerre en Ukraine s’arrête et que tout le monde s’y mette pour y arriver #Ukraine pic.twitter.com/6lIIwswahr— Ségolène Royal (@RoyalSegolene) November 4, 2022 „Teribil. Cutii de ton la 1,79 euro protejate cu dispozitive antifurt, în Portugalia, impotriva furturilor de mâncare. Este aceasta Europa la care îi vom face pe cei tineri să viseze? Acest război din Ucraina trebuie să se oprească”, a scris Segolene Royal pe Twitter, pornind de la o fotografie și un reportaj din Le Monde. C’est un fake! Il s’agit coup de pub d’il y a quelques années qui a été indûment réutilisé par la presse récemment. Effacez ce tweet, svp. La désinformation ne sert à rien!— Inês Melo Sampaio (@i_melosampaio) November 5, 2022 O jurnalistă din Portugalia i-a atras atenția că știrea despre conserva de 1,79 euro protejată de dispozitive antifurt este, de fapt, o reclamă veche de mai mulți ani, iar presa a preluat-o fără verificare. „Fostul ministru francez Segolene Royal a condamnat joi campania de propagandă a președintelui ucrainean Vladimir Zelensky și a anturajului său, care urmărește să prevină negocierile de pace. „Propaganda lui Zelensky care generează frică are două scopuri. Primul obiectiv este să-și motiveze armata. Când președintele ucrainean vorbește despre torturarea soldaților, ar trebui să afecteze militarii ucraineni, să-i mobilizeze. De asemenea, servește ca un obstacol în calea procesului de pace", a spus ea la televiziunea BFM”, scria TASS, la 2 septembrie. Citește și: VIDEO+FOTO Kievul, în întuneric. Orașul este pregătit de evacuare totală, dacă Putin distruge toate resursele de alimentare cu energie – New York Times Segolene Royal a fost de patru ori ministru, candidat la președinția Franței, în 2007 - când a pierdut în turul II în fața lui Nicholas Sarkozy - și, din 2017 în 2020, ambasador.

Putin, fără operațiune specială, vrea război (sursa: TASS)
Internațional

Putin, fără operațiune specială, vrea război

Putin, fără operațiune specială, vrea război. Cu zeci de soldaţi proaspăt mobilizaţi deja ucişi şi trupe care pregătesc terenul pentru o retragere din Herson, oraş-cheie în sudul Ucrainei, Kremlinul a dezvăluit că speră acum să dea un suflu nou războiului său, făcându-i pe ruşii obişnuiţi să îl simtă cât mai mult posibil, comentează duminică publicaţia americană The Daily Beast. Putin, fără operațiune specială, vrea război Serghei Kirienko (foto), primul adjunct al şefului Administraţiei prezidenţiale ruse, a declarat sâmbătă într-un discurs pronunţat într-o conferinţă naţională a profesorilor, că războiul pe care Kremlinul a insistat până acum cu obstinaţie să-l numească "operaţiune militară specială" trebuie să devină un "război popular". "Rusia a câştigat întotdeauna orice război când războiul devenea problema tuturor. Vom câştiga cu siguranţă acest război: atât războiul , cât şi războiul economic şi chiar războiul informaţional foarte psihologic care se duce împotriva noastră. Dar pentru asta războiul trebuie să fie popular, astfel încât fiecare să simtă propria implicare. Pentru ca fiecare persoană să aibă posibilitatea de a contribui la victoria noastră", a declarat Kirienko. Comentariile sale au suscitat surprindere pe reţelele sociale, unde mai mulţi comentatori au remarcat că aceasta ar fi prima oară când administraţia prezidenţială renunţă la eufemismul absurd "operaţiune specială", iar alţii au subliniat faptul că milioane de ruşi au fugit deja din ţară în semn de protest faţă de război. Bariere de beton și adăposturi antiaeriene Chiar în timp ce Kirienko făcea aceste declaraţii, autorităţile din Belgorod, oraş rusesc situat în apopierea frontierei cu Ucraina, anunţau ridicarea unor bariere de beton pentru a apăra aparent regiunea de un eventual atac ucrainean. Iar la Moscova, mai multe media au declarat că autorităţile locale au început să pregătească adăposturi antiaeriene în şcoli şi spitale, ceea ce pare să constituie mai degrabă o punere în scenă pentru a alimenta temeri legate de un atac asupra capitalei. Citește și: Patriarhul Kirill, nouă mostră de anti-creștinism: Am intrat împotriva voinței noastre în această bătălie, mulți vor să șteargă Rusia ortodoxă de pe fața pământului Între timp, la doar o lună după ce Vladimir Putin a convocat zeci de mii de cetăţeni să înfrunte moartea pentru el pe câmpul de luptă, cel puţin 41 de soldaţi proaspăt mobilizaţi au fost deja ucişi, potrivit unui bilanţ realizat de Mediazona şi BBC. Printre aceştia se află unii care, potrivit legii, nici măcar nu erau eligibili pentru recrutare, ca de pildă un angajat al Raiffeisenbank, Timur Izmailov, ademenit să se deplaseze la biroul local de recrutare militară şi ucis după doar şase zile de la trimiterea lui în prima linie a frontului. Fiii mor, mamele bat câmpii În mod bizar, Kirienko a insistat asupra faptului că "cea mai importantă bătălie" pentru Rusia în acest moment este "bătălia pentru tineret" - o prioritate stranie în condiţiile în care mii de tineri ruşi au fost ucişi pentru a susţine războiul delirant al lui Putin împotriva Ucrainei, apreciază experţii. Apelul telefonic al unui soldat anonim rus către mama sa oferă poate cel mai succint răspuns la viziunea lui Kirienko despre un "război popular", conform jurnaliştilor de la The Daily Beast. "Ticăloşii dracului! Acest guvern ticălos mă enervează atât de tare! Sunt atât de stupizi, sunt în stare de şoc!", i-a spus acesta din prima linie în Ucraina, potrivit unei interceptări audio făcute şi difuzate de serviciile secrete ucrainene. "Asta o să se întâmple: jumătate din ţară va fi închisă, iar cealaltă jumătate va merge la război". După ce mama sa încearcă să-l liniştească spunându-i că Rusia va lua în curând pământ de la Polonia, fiul său îi răspunde că Rusia este cea care ar trebui să-şi facă griji pentru că va pierde teritoriu acum.

China vrea război hibrid împotriva Taiwanului (sursa: Facebook/Ministry of Foreign Affairs, ROC)
Internațional

China vrea "război hibrid" împotriva Taiwanului

China vrea "război hibrid" împotriva Taiwanului. China urmăreşte experienţa războiului din Ucraina pentru a dezvolta strategii de "război hibrid" împotriva Taiwanului, inclusiv utilizarea de drone şi presiune psihologică, a afirmat miercuri un înalt oficial taiwanez din sfera securităţii, citat de Reuters. Lecții de la Rusia Taiwan studiază cu atenţie lecţiile războiul din Ucraina pentru a se informa cum ar putea reacţiona în cazul în care China, care consideră insula propriul teritoriu, îşi pune în practică ameninţările de a folosi forţa pentru a-şi revendica suveranitatea, explică Reuters. În august, China a organizat exerciţii militare în jurul Taiwanului pentru a-şi manifesta nemulţumirea în legătură cu o vizită la Taipei a preşedintei Camerei reprezentanţilor a SUA, Nancy Pelosi, continuând ulterior activităţile militare, deşi într-un ritm redus. Directorul general al Oficiului de Securitate Naţională din Taiwan, Chen Ming-Tong, a asigurat miercuri în legislativul de la Taipei că şi China urmăreşte cu atenţie la ceea ce se întâmplă în Ucraina. China vrea "război hibrid" împotriva Taiwanului "Anul acesta, armata comunistă a împrumutat din experienţa războiului Rusia-Ucraina pentru a dezvolta împotriva Taiwanului şi a-şi consolida pregătirea de luptă împotriva unor duşmanilor puternici", a declarat Chen Ming-tong. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței După exerciţiile din august, China şi-a extins "zona gri" şi activităţile hibride împotriva Taiwanului, în special prin utilizarea de drone care au zburat ambele în apropierea insulelor controlate de Taiwan în largul coastelor Chinei şi în zona de identificare a apărării aeriene a Taiwanului, a spus Chen. Biroul pentru afaceri taiwaneze din China nu a răspuns imediat la cererea de comentarii a Reuters. China afirmă că Taiwan este responsabil de creşterea tensiunilor, spunând că acesta "complotează" cu forţe străine împotriva Beijingului pentru a promova independenţa formală a insulei.

Dîncu nu vorbește de înfrângerea Rusiei (sursa: Facebook/Vasile Dîncu)
Eveniment

Dîncu nu vorbește de înfrângerea Rusiei

Dîncu nu vorbește de înfrângerea Rusiei. Negocierea reprezintă singura şansă pentru ca Rusia să facă pace cu Ucraina, a opinat ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu. Dîncu nu vorbește de înfrângerea Rusiei "Războiul va mai continua (...) singura şansă a păcii poate să fie negocierea cu Rusia. Sigur, e vorba de o negociere complexă (...) Ţările lumii, NATO, Statele Unite să negocieze pentru Ucraina garanţii de securitate şi o pace cu Rusia. Singură Ucraina nu va putea să negocieze cu Rusia, deoarece clasa politică din Ucraina în momentul acesta nu poate să îşi permită, să-şi asume (...) pierderea de teritorii, o pierdere injustă până la urmă de teritorii. Ar fi o înfrângere prea mare pentru politică", a declarat Vasile Dîncu, la Prima TV. Citește și: Dîncu propune să se revină la principiile de acum 30 de ani, „împreună cu Rusia” Potrivit acestuia, Rusia are resurse să prelungească războiul. "Ideal ar fi să se ajungă la o situaţie de negociere, chiar dacă s-ar ajunge la un conflict îngheţat, negocierea tot ar face mai mult bine decât ceea ce se întâmplă acum, distrugerea de vieţi omeneşti, de bunuri", a explicat Dîncu. Înlocuitorul lui Putin El consideră că singura posibilitate de a se încheia cariera preşedintelui rus Vladimir Putin este ca sistemul să-i găsească un înlocuitor. "Singura posibilitate de a se termina cu cariera să spunem politică şi ceea ce se întâmplă astăzi în Rusia este ca sistemul pe care îl reprezintă Putin să găsească un înlocuitor, să îl schimbe. Nu cred că în acest moment avem unul pe care dictatorul să-l lase să se nască, să fi crescut. Citește și: Dîncu, ministrul Apărării, încurajează discuția despre ieșirea României din UE Există însă sistemele de genul acesta, sistemele autoritare, aşa cum l-au construit pe Putin, oarecum discret, aşa poate că şi-au construit unul sau îşi fabrică unul peste noapte. (...) Aţi văzut arestări foarte repede, aţi văzut crime pe care le-a produs sistemul de-a lungul timpului, poate să înlocuiască un dictator şi cu o marionetă şi să meargă mai departe", a declarat Vasile Dîncu. Frustrarea pierderii URSS El a punctat că războiul din Ucraina corespunde unei "frustrări a ruşilor" că au pierdut URSS. "Acest război nedrept împotriva Ucrainei, această crimă împotriva Ucrainei, de fapt, corespunde unei frustrări a Rusiei şi a ruşilor, pentru că au pierdut URSS-ul ca imperiu, odată cu căderea Cortinei de Fier, s-a văzut asta în decembrie, la 30 de ani de la căderea Cortinei de Fier, că a fost o jale naţională destul de importantă, resimţită şi de populaţia tânără şi vizibilă şi în sondajele în care e vorba de intelectuali. Citește și: Noul șef al trupelor ruse în Ucraina: rămășiță a epocii comuniste, în august 1991 a fost de partea puciștilor care doreau supraviețuirea URSS. Surovikin a fost în Afganistan și Siria Sigur că este eşecul unei mentalităţi imperiale şi a unei izolări, pentru că Rusia, până la urmă, dincolo de marea cultură clasică, a fost în ultimii ani izolată, a trecut probabil prin dezamăgirile tranziţiei de la o economie socialistă la economia de piaţă", a adăugat Vasile Dîncu.

Lauterbach: Suntem în război cu Putin (sursa: karllauterbach.de)
Eveniment

Lauterbach: Suntem în război cu Putin

Lauterbach: Suntem în război cu Putin. Ministrul Sănătăţii din Germania, Karl Lauterbach, s-a abătut de la linia guvernului condus de cancelarul Olaf Scholz şi a apreciat că ţara sa "este în război" cu preşedintele rus Vladimir Putin, respingând cu aceste cuvinte o propunere privind acordarea de garanţii Rusiei potrivit cărora Ucraina nu va adera la NATO. Lauterbach: Suntem în război cu Putin Lauterbach a reacţionat astfel la ideea filosofului Richard David Precht, partizanul unei soluţii negociate, care consideră că Germania ar trebui să facă o alianţă cu alte ţări şi să-i ofere lui Putin garanţii că solicitarea Kievului de a adera la organizaţia nord-atlantică va fi respinsă. "Sincer, ce avem de câştigat dacă îngenunchiem în faţa lui Putin? Suntem în război cu Putin şi nu suntem psihoterapeuţii lui", a comentat Lauternbach pe contul său de Twitter propunerea lui Precht. "Trebuie să urmărim consecvent victoria sub forma eliberării Ucrainei. Şi ne lasă rece dacă psihicul lui Putin suportă sau nu aşa ceva", a adăugat el. Precht, filosoful de TV Precht, filosof care s-a făcut cunoscut prin intermediul unui program de televiziune pe teme actuale văzute din perspectivă filosofică, a declarat că, cu siguranţă, demersul de a promite că Ucraina nu va intra în NATO va ajuta la calmarea spiritelor şi va deschide calea negocierilor. Însă prin reacţia sa, Lauterbach a mers mult mai departe decât au făcut-o alţi membri ai guvernului german, care au evitat inclusiv să definească în mod expres drept obiectiv o victorie ucraineană şi au subliniat necesitatea de a evita extinderea conflictului. Întrebat dacă obiectivul este ca Ucraina să câştige războiul, Scholz a recurs în mai multe rânduri la formula "Rusia nu trebuie să câştige războiul". Lambrecht și Baerbock, foarte precaute Miniştrii germani ai Apărării, Christine Lambrecht, şi de Externe, Annalena Baerbock, au manifestat reţinere faţă de solicitarea Ucrainei de a intra în NATO. Lambrecht a declarat că înţelege dorinţa ucraineană, dar că este nevoie să fie îndeplinite anumite condiţii şi că NATO nu poate deveni parte în acest război. Citește și: Putin a mers prea departe anexând Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, războiul nu mai poate fi încheiat decât prin înfrângerea militară a Rusiei, spune șeful diplomației UE Baerbock, la rândul ei, a afirmat că va continua să susţină Ucraina în ceea ce priveşte dreptul acestei ţări la apărare, dar că trebuie să se evite cu orice preţ ca războiul să se extindă către alte ţări. În plus, Baerbock a apreciat că în prezent nu vede posibilă o intrare rapidă a Ucrainei în NATO.

Patriarhul Kiril îi trimite pe ruși să moară Foto: patriarh.ru
Eveniment

Patriarhul Kiril îi trimite pe ruși moară

Patriarhul Kiril îi trimite pe ruși să moară pentru țară: „Veți fi cu Dumnezeu, în împărăția sa”, spune acesta, potrivit unei înregistrări video. Papa Francisc a relatat recent că i-a spus Patriarhului Kiril al Rusiei să nu devină „băiatul de altar al lui Putin”. Presa din Occident îl suspectează pe Kiril că a fost informator al KGB-ului. În 2009, presa a publicat o fotografie a patriarhului Kiril având la mână un ceas Breguet de 30.000 de dolari. Citește și: Ucraina poate câștiga războiul în câteva săptămâni, dacă primește rachete ATACMS, avioane și tancuri. Mobilizarea rusă poate doar temporiza avansul Kievului Patriarhul Kiril îi trimite pe ruși să moară În 2012, Kiril a descris domnia lui Putin drept un „miracol al lui Dumnezeu” care a pus capăt tulburărilor economice din anii 1990 după dezintegrarea Uniunii Sovietice. Însă guvernul Viktor Orban a blocat proiectul UE de a-l sancționa pe acest patriarh, deși este un puternic susținător al agresiunii asupra Ucrainei. ?Patriarch Kirill urged not to be afraid of death amid mobilization "Go bravely to fulfill your military duty.And remember that if you die for your country, you will be with God in his kingdom, glory and eternal life"Maybe Kirill will refuse an armored Mercedes and security? pic.twitter.com/Bo6WaYcUKp— NEXTA (@nexta_tv) September 22, 2022 „Mergeți cu curaj pentru a vă îndeplini datoria militară. Și amintiți-vă că dacă veți muri pentru țara voastră, veți fi cu Dumnezeu în împărăția, slava și viața veșnică”, a spus șeful Bisericii Ortodoxe Ruse. Pe rețelele sociale circulă imagini cu recruți binecuvântați de preoții ortodcși, înainte de a fi trimiș în Ucraina. #Breaking: The "Brave Defenders of Russia" decided to get drunk before leaving"This is our army," the author of the video comments.The patriarch Kirill blessed - Nexta#Ukraine #UkraineRussiaWar #UkraineRussianWar #Internationalleaks #Russia #Russians #RussiaInvadedUkraine pic.twitter.com/TZuhZhbzJL— The HbK (@The5HbK) September 23, 2022 În 2020, revista Forbes publicase un raport în care se spunea că averea lui Kiril ar fi în jur de 4 miliarde de dolari. Publicația rusă Novaia Gazeta (ziar actualmente închis) vorbește în schimb de un total care ajunge la aproape 8 miliarde de dolari, bani acumulați grație scutirilor de taxe din partea statului rus, scutiri aferente producției de tutun și bere de care beneficiază biserica. În Rusia, biserica ortodoxă are un statut cu totul privilegiat, deasupra celorlalte culte recunoscute oficial. Partiarhul Kiril al Rusiei ar putea fi co-proprietarul unui avion de 43 de milioane de dolari, potrivit unei investigaţii a presei ruse. El ar deține și o vilă, în Elveția. Patriarhul ruşilor se mai bucură de o reşedinţă de lucru în centrul Moscovei, de zone separate de locuit la mănăstirile Troiţa-Sergheieva, Danilov şi Valaam, de case la Troiţe-Likovo, Solovki şi Rubliovka, chiar lângă vila premierului Dmitri Medvedev, şi de un adevărat palat la Ghelendjik, la malul Mării Negre.

Ucraina poate câștiga războiul în câteva săptămâni Foto: Twitter
Eveniment

Ucraina poate câștiga războiul în câteva săptămâni

Ucraina poate câștiga războiul în câteva săptămâni, dacă primește rachete ATACMS, avioane și tancuri, apreciază un specialist în probleme militare, citat de Bloomberg. Însă statele vestice se tem că, dacă devine disperat, Vladimir Putin ar putea folosi arma nucleară. Pe de altă partea, imensa majoritate a militarilor din Occident, dar și foști ofițeri superiori din armata rusă, consideră că mobilizarea decretată de Vladimir Putin va duce, în cel mai bun caz, la o temporizare a avansului ucrainean. Ucraina poate câștiga războiul în câteva săptămâni „Unul dintre puținele succese strategice ale Rusiei a fost încetinirea aprovizionării cu arme dinspre SUA și alți aliați către Ucraina, prin amenințarea cu escaladarea conflictului. Livrarea fiecărui sistem de arme - de la rachete antitanc Javelin până la sistemele de rachete cu lansare multiplă HIMARS - a fost amânată de teamă că transferul ar putea provoca un răspuns rusesc, potrivit lui Igor Levchenko, care conduce think-tank-ul New Geopolitics, de la Kiev. Înarmată cu rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune, pe care SUA au refuzat să le furnizeze, împreună cu avioane și tancuri Abrams, Ucraina și-ar putea recupera teritoriul pierdut în câteva săptămâni, potrivit Levchenko. Aceste arme nu sunt oferite ca „un rezultat direct al gândirii strategice a politicienilor și armatei Rusiei”, a spus el, adăugând că recenta amenințare nucleară a lui Putin riscă să extindă ezitările de la Washington”, arată Bloomberg. Acum o săptămână, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zakharova, a declarat că, „dacă Washingtonul decide să furnizeze rachete cu rază mai lungă de acțiune Kievului, atunci va depăși linia roșie și va deveni o parte directă a conflictului”, subliniind că Rusia „își rezervă dreptul de a-și apăra teritoriul”. Both parties of the US Congress (Democratic and Republican) support the transfer to Ukraine of ATACMS long-range missiles for the HIMARS and M270 MLRS systems. pic.twitter.com/KPbDpPn3p8— Malinda ?? ?? ?? ?? (@TreasChest) September 20, 2022 Washingtonul a furnizat în mod deschis Ucrainei rachete GMLRS avansate, pentru lansatoarele HIMARS, care pot lovi ținte până la 80 km distanță, subliniind în mod repetat angajamentul Ucrainei de a nu folosi rachete americane pentru lovirea teritoriul Rusiei. Sistemele HIMARS pot fi folosite și pentru lansarea rachetelor tactice ATACMS, cu rază mai lungă de acțiune, de până la 300 km. Însă, în ceea ce privește tancurile, oficialii SUA spun că iau în considerare această variantă, fără a preciza ce tip de blindate ar putea ajunge în Ucraina. Mobilizarea „parțială”, insuficientă În ceea ce privește moblizarea, experții militari consideră că cei 300.000 de soladți pe care Putin vrea să-i aducă pe front nu vor reuși să schimbe trendul. „300.000 de soldați în plus nu sunt suficienți pentru ca Rusia să facă progrese în Ucraina. Acest lucru este suficient pentru a opri ofensiva ucraineană și pentru a consolida controlul asupra teritoriilor pe care forțele ruse le controlează acum”, a spus Pavel Zolotarev, un general rus în retragere, care acum este analist la Institutul de Studii SUA și Canadei din Moscova, citat de Bloomberg. Citește și: Narațiunea în spatele căreia Putin încearcă să-și ascundă eșecul după invadarea Ucrainei: Rusia luptă cu întregul Occident, care a devenit parte în conflict înarmând forțele Kievului Mobilizarea parțială „este puțin probabil să genereze soldați eficienți” sau să blocheze oportunitățile Ucrainei de reluare a teritoriului pe parcursul iernii, a concluzionat în ultimele sale evaluări Institutul pentru Studiul Războiului, un think tank american care urmărește conflictul și prezintă rapoarte zilnice.

Putin încasează și de la aliați Foto: Twitter Narendra Modi
Internațional

Putin încasează și de la aliați

Președintele Vladimir Putin încasează acum critici și de la aliați: premierul indian Modi îi spune că acum nu era momentul unui război. În schimb, Putin l-a asigurate pe Narendra Modi că doreşte ”să termine cât mai repede posibil” conflictul din Ucraina şi că înţelege ”îngrijorările” Indiei în acest sens, relatează AFP, citat de news.ro. Putin încasează și de la aliați Vorbind la un summit al blocului regional de securitate din Uzbekistan, premierul Modi i-a spus președintelui rus că acum nu era momentul pentru război, cu securitatea alimentară, îngrășăminte și combustibil printre preocupările majore ale lumii în prezent, arată Reuters. ”Excelenţă, ştiiu că nu este timpul de război”, i-a spus Narendra Modi lui Vladimir Putin. Extraordinary:SAMARKAND, Uzbekistan, Sept 16 (Reuters) - Indian Prime Minister Narendra Modi told Russian President Vladimir Putin on Friday that now was not a time for war, directly assailing the Kremlin chief in public over the nearly seven-month-long conflict in Ukraine.— Felix Light (@felix_light) September 16, 2022 Aceasta este prima lor întâlnire tête-à-tête de la invazia Ucrainei de către forţele ruse. Însă Narendra Modi a subliniat importanţa ”democraţiei, diplomaţiei şi a dialogului”, iar cei doi lideri au discutat despre ”felul în care să se înainteze pe calea păcii”, potrivit premierului indian. India s-a abţinut să condamne în mod explicit invazia rusă a Ucrainei, care a condus la o creştere vertiginoasă a preţului petrolului şi altor produse de bază. New Delhi consideră Moscova un ”pilon esenţial” al politicii extrne indiene, din cauza ”parteneriatului strategic” în securitatea sa naţională. Liderul indian face aceste declaraţii la o zi după ce Vladimir Putin a recunoscut că China, principalul aliat al Rusiei, are ”îngrijorări” cu privire la războiul din Ucraina. Rusia este cel mai mare furnizor străin al Indiei pentru armament de apărare. Importurile Indiei de petrol nerafinat din Rusia au crescut cu 13% față de importurile din alte surse, iar înainte de luna februarie acestea erau de doar 2%. Citește și: Războiul economic cu Rusia trece într-o nou etapă: Germania a pus mâna pe bunurile gigantului rus Rosneft, companie unde Gerhard Schroeder a fost președinte al CA Există o serie de îngrijorări că India importă de țiței rusesc la prețuri mici și exportă produse rafinate la prețuri mari în UE și SUA.

Economia Ucrainei o duce prost, dar s-a stabilizat Foto: Twitter
Eveniment

Economia Ucrainei duce prost, s-a stabilizat

Economia Ucrainei o duce prost, dar s-a stabilizat, arată analize publicate în aceste zile de Bloomberg și Wall Street Journal. Uniunea Europeană a promis, zilele trecute, un nou ajutor de cinci miliarde de euro, acces la piețele sale și desființarea taxelor de roaming - în condițiile în care milioane de refugiați ucraineni se află în spațiul Uniunii. În plus, 100 de milioane de euro vor merge spre refacerea școlilor distruse. Însă mai mulți analiști remarcă faptul că pachetul de ajutor financiar promis inițial Ucrainei de UE a fost achitat în foarte mică măsură. Economia Ucrainei o duce prost, dar s-a stabilizat „Economia Ucrainei, deși suferă, se stabilizează după prăbușirea profundă cauzată de război, datorită unei combinații de acțiuni politice rapide, rezistență militară și răspuns flexibil al întreprinderilor ucrainene (…) Creșterea economică și victoriile de pe front ridică moralul în țară”, scrie Wall Street Journal. Publicația oferă exemplul unui serviciu privat de curierat din Ucraina, Nova Poshta. Când a început războiul, veniturile ei au scăzut la 2% din nivelul de dinainte de război. Acum, sunt la 90% din nivelul de dinainte de război. Totuși, datele arată că PIB-ul Ucrainei se va prăbuși, în acest an, cu 30%. Trupele ruse au ocupat nucleele industriei și agriculturii ucrainene, au blocat porturile Mării Negre pe care se bazează exporturile ucrainene și au bombardat fabrici, rafinării de petrol și alte elemente de infrastructură. Milioane de ucraineni au devenit refugiați în interiorul țării și în întreaga Europă, iar șomajul scade lent de la un vârf de 35%. „PIB-ul Ucrainei s-a redus cu 15,1% în primul trimestru al anului 2022, comparativ cu primul trimestru din 2021. În al doilea, s-a redus cu 37%. Contracția anuală a PIB-ului va fi de aproximativ 33%, potrivit estimărilor guvernamentale. Șomajul este la nivelul Marii Crize Economice. Pagubele totale cauzate de război infrastructurii și locuințelor ucrainene au fost estimate săptămâna trecută într-un raport al Băncii Mondiale la 97,4 miliarde de dolari. Același raport estimează pierderile totale din închiderea afacerilor la 252 de miliarde de dolari”, scrie Niall Ferguson, într-un comentariu pentru Bloomberg. Guvernul are un deficit de cinci miliarde USD/ lună Veniturile fiscale din Ucraina acoperă acum doar 40% din cheltuielile guvernamentale. Ministerul de Finanțe spune că necesită aproximativ 5 miliarde de dolari (2,5% din PIB-ul de dinainte de război) în ajutor extern pe lună pentru a acoperi cheltuielile nemilitare. Până în prezent, însă, Ucraina a primit ajutor de 17,5 miliarde de dolari, aproximativ jumătate din suma promisă de partenerii internaționali – și cu mult sub nevoile guvernului. „Guvernul a redus temporar taxele comerciale și a suspendat taxele pe vânzări și taxele de import, oferind un stimulent fiscal și ușurând importurile de bunuri de larg consum în cea mai întunecată oră. Kievul a restabilit treptat impozitele pe măsură ce activitatea economică s-a stabilizat”, arată Wall Street Journal. Premierul Ucrainei, Denis Șmihal, spune că țara are nevoie urgentă de reconstrucția locuințelor și infrastructurii diustruse, înainte de a începe iarna. Ferguson apreciază, pentru Bloomberg, că sunt și semne bune: exporturile de cereale s-au reluat, iar Ucraina ar putea vinde energie către UE. Citește și: Replica Maiei Sandu către liderii pro-ruși ai Găgăuziei: „În UE nu vreți, dar spital de la UE – vreți” UE întârzie ajutorul promis Și Wall Street Journal, și Bloomberg, critică UE pentru că întârzie ajutorul financiar promis Ucrainei. „Aliații occidentali ai Ucrainei, în special Uniunea Europeană, întârzie să trimită finanțarea promisă pentru uriașul deficit bugetar al guvernului, lăsând Kievul să se bazeze în mod periculos pe tipărirea banilor de către banca centrală. Acest lucru a contribuit la o inflație de peste 20%”, scrie WSJ. We will empower ?? to make the most of its potential.Building on the success of the solidarity lanes to ensuring seamless access to the Single Market.Bringing Ukraine into our ?? free roaming area.I am going to Kyiv today to discuss all this with President @ZelenskyyUa pic.twitter.com/uYxf41CIr6— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 14, 2022 „Europenii sunt principalii vinovați. UE a promis Ucrainei nouă miliarde de euro în sprijin bugetar în mai, dar doar aproximativ un miliard a fost plătit. (…) Inflația, care era la început de an la 10%, este acum la 24% și este în creștere. Banca centrală a ridicat ratele dobânzilor la 25%, dar a fost, de asemenea, obligată să devalorizeze hrivna cu 25% față de dolar”, explică și Niall Ferguson, în Bloomberg.

Comunistul Ziuganov cere război împotriva Occidentului (sursa: duma.gov.ru)
Internațional

Comunistul Ziuganov cere război împotriva Occidentului

Comunistul Ziuganov cere război împotriva Occidentului. Liderul comuniştilor ruşi, Ghennadi Ziuganov, a recunoscut marţi că "operaţiunea militară specială" rusă în Ucraina s-a transformat într-un război, astfel încât - în opinia sa- se impune mobilizarea tuturor resurselor ţării, relatează EFE. Comunistul Ziuganov cere război împotriva Occidentului "Operaţiunea politico-militară împotriva naziştilor, ultranaţionaliştilor şi fasciştilor în Ucraina s-a transformat într-un război în adevăratul sens al cuvântului pe care ni l-au declarat americanii, ţările NATO şi Europa unită", a declarat Ziuganov în discursul său rostit în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), care şi-a deschis marţi sesiunea de toamnă. Ziuganov a indicat că "un război şi o operaţiune specială se deosebesc în mod radical, întrucât operaţiunea specială, o dată declanşată, poate fi întreruptă", potrivit publicaţiei online ruse Sota. În schimb, a spus el, "războiul nu poate fi întrerupt, chiar dacă ţi-ai dori asta. Trebuie să mergi până la capăt şi are două rezultate: victorie sau înfrângere". Liderul comunist a declarat că un război cere un răspuns şi "o mobilizare maximă a forţelor şi resurselor", în afară de "consolidarea societăţii" şi adoptarea de noi legi. "Vreau ca voi să conştientizaţi că suntem în război şi nu avem dreptul să-l pierdem", a subliniat el, adresându-se deputaţilor, lansând totodată un apel să nu se intre "în panică". Mobilizarea generală revine obsesiv Dar tocmai utilizarea cuvântului "război" pentru a numi campania militară rusă în Ucraina se pedepseşte sever în conformitate cu legea aprobată de Dumă în martie, la fel şi utilizarea cuvântului "invazie", ceea ce a dus la deschiderea a numeroase dosare penale până în prezent. Kremlinul - puternic criticat de susţinătorii unei campanii militare mult mai agresive în Ucraina - a exclus marţi mobilizarea generală sau parţială a populaţiei în pofida retragerii trupelor ruse din estul Ucrainei. Retragerea rusă din regiunea ucraineană Harkov (nord-est) a scos din nou la iveală lipsa acută de bărbaţi în rândurile armatei ruse care luptă în Ucraina. Mihail Şeremet, un deputat reprezentând Crimeea din partea partidului Rusia Unită (aflat la putere) în Duma rusă, a declarat că, fără o mobilizare generală, trupele ruse nu îşi vor atinge obiectivele care au fost stabilite la începutul "operaţiunii militare speciale" în februarie. Putin știe că rușii nu-și vor fiii în Ucraina Această opinie este împărtăşită de mulţi experţi şi bloggeri militari ruşi, în timp ce liderul cecen, Ramzan Kadîrov, a criticat greşelile făcute de generali pe câmpul de luptă şi s-a arătat dispus să trimită 10.000 de oameni pe front. Proruşii susţin că forţele ucrainene la Harkov ar fi fost de opt ori mai numeroase decât cele ruse, care au ales să se retragă, lăsând în urmă combustibil şi echipament militar în mâinile ucrainenilor. Potrivit presei, preşedintele Vladimir Putin consideră că majoritatea ruşilor nu sunt dispuşi să-şi trimită fiii să lupte în Ucraina. Aproximativ 70% dintre ruşi ar susţine într-o măsură mai mare sau mai mică campania militară, căreia i se opun doar 18%, conform ultimului sondaj oficial. Operațiune specială de regrupare militară În timp ce Ucraina a interpretat retragerea forţelor ruse din regiunea Harkov drept o mare victorie care i-a permis să recupereze mii de kilometri pătraţi de teritoriu, Ministerul rus al Apărării argumentează că decizia sa privind replierea trupelor are drept scop consolidarea poziţiilor în Donbas. Citește și: Putin începe să se confrunte cu „protestul patriotic” al „uliilor”: este contestat, uneori virulent, chiar în Rusia, de naționaliști și susținători ai invadării Ucrainei Rusia a declanşat la 24 februarie o invazie neprovocată şi nejustificată în Ucraina pe care o numeşte "operaţiune militară specială" pentru apărarea vorbitorilor de limbă rusă în special din Donbas, de fapt prima agresiune de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

În regiunea Harkov, Kievul a înaintat 50 de kilometri Foto: Twitter Anton Gerașenko
Eveniment

În regiunea Harkov, Kievul înaintat 50 kilometri

În regiunea Harkov, Kievul a înaintat 50 de kilometri în teritoriul ocupat de Rusia, a susținut, azi, un general ucrainean, într-o conferință de presă. Partea rusă susține că a oprit ofensiva ucraineană din această zonă, dar, pe canalele rusești de Telegram se arată că întăririle trimise de Moscova au vârsta între 40 și 60 de ani. Experții militari americani spun că o astfel de ofensivă rapidă poate indica faptul că „Kievul preia inițiativa în război”. Pe de altă parte, Frankfurter Allgemeine Zeitung, probabil cel mai influent cotidian din Germania, scrie, azi, la deschiderea site-ului că Ucraina reușește primele succese notabile și-n regiunea Herson, întrucât Rusia nu-și poate aproviziona trupele. În regiunea Harkov, Kievul a înaintat 50 de kilometri „Ucraina a recucerit peste 700 km pătrați din teritoriul său din est și sud în timpul unei contraofensive fulgerătoare, a declarat joi un general ucrainean, oferind prima evaluare oficială a operațiunii. Câștigurile, dacă vor fi confirmate și păstrate, ar fi o lovitură gravă pentru Rusia, despre care serviciile de informații occidentale spun că a suferit pierderi uriașe. Ele ar reprezenta, de asemenea, un mare impuls pentru Kiev, care este dornic să arate susținătorilor săi occidentali că poate schimba faptele de pe teren prin forță și că merită sprijin continuu. Unele dintre cele mai mari câștiguri par să fi fost obținute săptămâna aceasta în timpul unei contraofensive ucrainene surprinzătoare în regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei (...) Generalul de brigadă Oleksiy Gromov a declarat într-un briefing de presă că forțele ucrainene au avansat cu până la 50 de kilometri (30 de mile) în spatele liniilor rusești și au recucerit peste 20 de sate din regiunea Harkov”, arată Reuters. ?️Ukrainian flag has been raised in the town center of Balakliia, #Kharkiv Oblast. #UkraineRussiaWar pic.twitter.com/ep2wVFhmib— MilitaryLand.net (@Militarylandnet) September 8, 2022 Institutul de Studii a Războiului a apreciat că Ucraina a profitat de relocarea în sud a trupelor rusești pentru a declanșa o ofensivă extrem de eficientă. Potrivit presei din Ucraina, înaintarea Forțelor Armate din Ucraina amenință rutele de aprovizionare ale armatei ruse – forțele ucrainene vor putea tăia liniile terestre de comunicație ale grupărilor ruse din Kupiansk și Izium, izolându-le astfel din spate. Canalul Rybar Telegram relatează că obiectivul operațional probabil al Forțelor Armate ale Ucrainei este accesul la autostrada Harkov-Izium din apropierea satelor Veseloe și Kunie, ceea ce ar putea permite încercuirea grupului rus în Izium. NEW #Ukrainian forces in southeastern #Kharkiv Oblast are likely exploiting #Russian force reallocation to the Southern Axis to conduct an opportunistic yet highly effective counteroffensive northwest of #Izyum.https://t.co/MpOBPGbgdL pic.twitter.com/R2KNyOuKvz— ISW (@TheStudyofWar) September 8, 2022 În sud, la Herson, avans de 12 km Acest institut scrie și despre succesul forțelor Kievului și-n sud, unde armata rusă este bine îngropată în tranșee. Dubla contraofensivă, potrivit The Wall Street Journal, arată că forțele ucrainene preiau inițiativa și profită de armele occidentale. „Rușii și-au întărit masiv forțele în Herson, însă acestea pot fi aprovizionate cu greu, iar ucrainenii folosesc asta în ofensiva lor. Înaintarea trupelor ucrainene în sudul țării marchează primele succese. Duminică, au luat Vysokopillja, care se află la marginea de nord-vest a regiunii Herson (…) La sud de satul Davydiv Brid, unitățile au pătruns la aproximativ 12 kilometri adâncime în teritoriul ținut de Rusia. Acest lucru încă nu poate fi văzut cu ochiul liber pe hărțile obișnuite (…) Zilnic sunt raportate și lovituri împotriva lanțului de aprovizionare rusesc”, scrie, azi, Frankfurter Allgemeine Zeitung. KHERSON/ 1245 UTC 8 SEP/ The destruction of two RU S-400 air defense complexes has expanded Ukrainian close air support (CAS) sorties to support ground operations in the Kherson AO. The RU 49th Combined Arms Army is under increasing logistical stress. pic.twitter.com/UNci2dWT3i— Chuck Pfarrer | Indications & Warnings | (@ChuckPfarrer) September 8, 2022 Efectul politic al suucesului ucrainean în sud este că Rusia a renunțat la referendumul de anexare a Hersonului. Citește și: Compensarea facturilor la energie pentru populație și companii pentru iarna viitoare se anunță devastatoare: aproximativ un miliard și jumătate de euro

Ucraina: 46.000 de crime de război (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina: 46.000 de crime de război

Ucraina: 46.000 de crime de război. Procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, a estimat luni la peste 46.000 numărul crimelor de război comise de Rusia pe teritoriul Ucrainei de la începutul invaziei în 24 februarie şi a insistat asupra creării unui tribunal internaţional special pentru anchetarea şi tragerea la răspundere a celor responsabili de agresiunea împotriva ţării sale, relatează agenţiile de presă EFE şi Ukrinform. Ucraina: 46.000 de crime de război În cadrul unei conferinţe la Bruxelles, organizată de Centrul de Politică Europeană, Kostin a intervenit prin videoconferinţă pentru a actualiza datele colectate de autorităţile ucrainene privind crimele de război ruseşti, între care execuţii sumare, tortură, violenţă sexuală, deportări forţate sau bombardarea zonelor urbane, inclusiv şcoli, spitale sau case de locuit. "Până în prezent, am documentat peste 46.000 de crime de război comise în contextul agresiunii ruse. Acestea au dus la moartea a 7.000 de persoane, între care 382 de copii", a indicat procurorul ucrainean, care a precizat, însă, că această cifră nu ia în considerare "zecile de mii" de morţi în teritoriile ocupate, ca la Mariupol de exemplu. Ucraina vrea instanță internațională Peste 40.000 de infrastructuri civile şi critice au fost distruse, a adăugat el. "În pofida acestui fapt, instituţiile statului funcţionează în mod permanent. Chiar dacă avem multe lucruri pe ordinea de zi, investigarea şi urmărirea penală a crimelor rămâne prioritatea absolută a biroului nostru", a explicat Kostin, care a indicat că, până în prezent, au fost investigate 320 de cazuri de crime de război, în care 160 de persoane, inclusiv 15 prizonieri de război ruşi, au fost oficial inculpaţi în calitate de suspecţi. Pe de altă parte, premierul ucrainean Denîs Şmîhal a declarat că înfiinţarea unei instanţe internaţionale care să judece aceste crime de război "ne va ajuta să-i aducem în faţa justiţiei pe cei mai înalţi oficiali din Rusia" şi pe "cei care au iniţiat această catastrofă şi tragedie, cel mai mare război în Europa de după cea de-a doua conflagraţie mondială". "Toate crimele trebuie să fie pedepsite. Trebuie să-i pedepsim pe cei care au declanşat războiul, pe cei care au dat ordin să distrugă ţara şi poporul ucrainean. Mă refer, desigur, la autorităţile ruse", a afirmat Şmîhal. Parlamentul European susține proiectul Prim-ministrul ucrainean a participat la conferinţa menţionată de la Bruxelles şi urma să aibă o întâlnire în cursul serii cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după ce discutase anterior cu şefa Parlamentului European, Roberta Metsola. Metsola, la rândul său, a afirmat că legislativul european "va continua să fie unul dintre cei mai fervenţi susţinători ai creării unui tribunal internaţional special pentru a-i aduce pe banca acuzaţilor pe Putin (preşedintele rus Vladimir Putin) şi (omologul său belarus Aleksandr) Lukaşenko, pe lideri politici şi militari ruşi, comandanţi şi soldaţi pentru actele lor de agresiune". Citește și: A doua mare înfrângere a lui Putin în Ucraina: după ce rușii s-au retras din jurul Kievului, referendumul de aderare la Rusia a Hersonului, împiedicat de contraofensiva ucraineană "Suntem pregătiţi să oferim toate resursele umane şi bugetare necesare, precum şi sprijin administrativ, de investigare şi logistic în acest scop", a promis Metsola. Din martie, Parlamentul European a pus una din sălile sale la dispoziţia societăţii civile ucrainene la Bruxelles pentru organizarea de activităţi, unde de luni s-a deschis o expoziţie de fotografie despre crimele de război comise de Rusia în Ucraina.

Medvedev, asmuțit de Putin împotriva Ucrainei (sursa: Sputnik)
Internațional

Medvedev, asmuțit de Putin împotriva Ucrainei

Medvedev, asmuțit de Putin împotriva Ucrainei. Dmitri Medvedev, unul din fidelii preşedintelui rus Vladimir Putin, a declarat vineri că Moscova nu îşi va opri campania militară în Ucraina chiar dacă Kievul ar renunţa oficial la aspiraţiile sale de a adera la NATO, informează Reuters. Medvedev, asmuțit de Putin împotriva Ucrainei Fostul preşedinte Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a mai declarat într-un interviu pentru televiziunea franceză LCI că Rusia este pregătită să poarte discuţii cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în anumite condiţii. Chiar înainte de invazia începută pe 24 februarie, Moscova a clarificat ca inacceptabilă apartenenţa Ucrainei la NATO. "Renunţarea la a participa în cadrul Alianţei Nord-Atlantice este vitală acum, dar este deja insuficientă pentru a stabili pacea", a declarat Medvedev în interviul pentru televiziunea LCI, din care agenţiile ruse de presă au preluat citate. Ridicolul pretext al denazificării Conform declaraţiilor înaltului oficial rus, ţara sa va continua campania până când îşi va atinge obiectivele. Reuters aminteşte că Vladimir Putin a declarat că intenţionează să "denazifice" Ucraina. Kievul şi Occidentul spun însă că acesta este un pretext fără temei pentru un război de cucerire. Rusia şi Ucraina au purtat mai multe runde de discuţii după începerea invaziei, dar nu s-au înregistrat progrese şi există puţine perspective pentru o reluare a acestora. "Acest lucru (discuţiile - n.r.) va depinde de modul în care se desfăşoară evenimentele. Am fost pregătiţi înainte să ne întâlnim (cu Zelenski)", a spus Medvedev. HIMARS poate schimba jocul În interviu, fostul preşedinte rus a mai afirmat că armele americane furnizate deja Ucrainei, cum ar fi lansatoarele de rachete multiple HIMARS, nu reprezintă deocamdată o ameninţare semnificativă. Dar situaţia s-ar putea schimba, a adăugat Medvedev, dacă armele trimise de SUA ar putea atinge ţinte la distanţe mai mari. Citește și: Laboratoare chimice rusești au fost aduse la Zaporojie pentru a-i proteja pe invadatori de radiații nucleare, susține Kievul "Înseamnă un lucru când acest tip de rachetă zboară pe o distanţă de 70 km","dar e altceva când e vorba de 300-400 km". Atunci "ar fi o ameninţare directă pentru teritoriul Federaţiei Ruse", a estimat vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră