luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: razboi

727 articole
Internațional

Donald Trump a recunoscut că nu poate opri războiul din Ucraina

Ucraina, Trump nu poate opri războiul. Donald Trump a declarat că nu este sigur dacă va reuși să pună capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, contrazicând promisiunile făcute în campania electorală, când susținea că va opri conflictul „din prima zi” a mandatului său. Ucraina, Trump nu poate opri războiul Întrebat de jurnaliști la bordul avionului Air Force One dacă este încrezător că poate pune capăt luptelor, Trump a răspuns: Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar „Nu știu. Nu pot să vă spun dacă se va întâmpla sau nu.” Totuși, el a afirmat că încheierea războiului rămâne o prioritate: „Da. Mi-ar plăcea să se întâmple.” Trump recunoaște că a exagerat De-a lungul campaniei electorale, Donald Trump a susținut în repetate rânduri că va opri imediat războiul dintre Rusia și Ucraina. Ulterior, într-un interviu pentru revista TIME, a recunoscut că această promisiune a fost „o exagerare”. „Am ajutat multe țări”, a spus el vineri. „Situația din Ucraina – e treaba lui Biden, nu a lui Trump. Eu doar încerc să o închei.” Încercări de mediere: convorbiri cu Putin și Zelenski Trump a confirmat că a vorbit telefonic săptămâna aceasta atât cu președintele rus Vladimir Putin, cât și cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski. Referitor la discuția cu Putin, Trump a declarat că nu s-a înregistrat niciun progres: „Nu a fost bine. Vrea să meargă până la capăt, doar să continue să omoare oameni. Nu e bine.” În schimb, conversația cu Zelenski a fost, potrivit fostului președinte, „foarte bună” și „strategică”. Zelenski: discuție „importantă și productivă” cu Trump Președintele Ucrainei a confirmat printr-o postare pe rețelele sociale că discuția cu Trump a fost „foarte importantă și productivă”. Cei doi lideri au abordat subiecte precum apărarea antiaeriană a Ucrainei, cooperarea în domeniul producției de armament și investițiile comune în materie de securitate. Livrările de arme către Ucraina, puse pe pauză La începutul săptămânii, Pentagonul a decis să suspende temporar unele transporturi de arme către Ucraina, invocând nivelul critic al stocurilor de muniție ale SUA. Întrebat despre această decizie, Trump a afirmat: „Nu am suspendat. Dăm arme. Am dat deja foarte multe arme. Continuăm să colaborăm și să-i ajutăm. Dar nu am suspendat.”

Ucraina, Trump nu poate opri războiul (sursa: Facebook/The White House)
„Sapsan”, noua armă supersonică a Ucrainei (sursa: defence-ua.com)
Internațional

Ucraina a construit o rachetă balistică: „Sapsan” anunță o nouă etapă în războiul contra Rusiei

„Sapsan”, noua armă supersonică a Ucrainei. Pentru a-și consolida capacitatea de apărare în fața Rusiei, Ucraina a dezvoltat un nou tip de rachetă balistică de ultimă generație, numită Sapsan, denumire inspirată de șoimul călător, cea mai rapidă pasăre din lume. „Sapsan”, noua armă supersonică a Ucrainei Potrivit The Kyiv Independent, Sapsan a fost testată cu succes în condiții reale de luptă, distrugând o țintă militară rusă aflată la 300 de kilometri distanță. Citește și: Mugur Mihăescu, zis Garcea, spune, zâmbind ironic, că e vina „Puterii” dacă el încasează bani de chirie de la Parlament, deși are palat în Voluntari Racheta poate atinge viteza impresionantă de Mach 5,2 – de peste 6.370 km/h – și este dotată cu o ogivă de 480 kg, dublu față de omologul american ATACMS. Racheta intră în producție de serie După testele reușite din luna mai, presa ucraineană a anunțat la 13 iunie că Sapsan a intrat în producție de serie. Deși nu a fost comunicat un calendar oficial privind utilizarea regulată pe front, Ministerul ucrainean al Apărării ar fi creat deja un departament special pentru dezvoltarea și testarea rachetei. Armament ucrainean, tot mai prezent pe front Președintele Volodimir Zelenski a declarat, pe 16 aprilie, că peste 40% dintre armele folosite pe linia frontului sunt produse în Ucraina. În contextul în care livrările occidentale întârzie, Kievul accelerează producția internă de armament pentru a-și consolida independența militară. O strategie pe termen lung Valentyn Badrak, directorul Centrului Ucrainean de Studii Militare și Dezarmare, afirmă că întărirea forței de atac este esențială: „Ucraina se îndreaptă spre o consolidare a capacității sale de rachete, esențială nu doar pentru apărarea prezentului, ci și pentru viitorul națiunii pe termen lung.” Sprijinul american, în scădere Cu toate acestea, sprijinul internațional ar putea fi afectat. La mijlocul lunii iunie, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat că bugetul de apărare al SUA va include o reducere a finanțării destinate Ucrainei.

Război Iran-Israel, Putin și Trump intervin (sursa: X/OSINTdefender)
Internațional

Iranul a aruncat sute de rachete înspre Israel vineri și sâmbătă. Cum s-au implicat Putin și Trump

Război Iran-Israel, Putin și Trump intervin. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a lansat un apel deschis către poporul iranian, îndemnându-l să se ridice împotriva regimului „malefic și opresiv” de la Teheran. Mesajul, transmis vineri seară printr-un videoclip, vine în contextul unei intensificări dramatice a tensiunilor dintre Israel și Iran. Operațiune militară istorică Potrivit lui Netanyahu, Israelul a declanșat recent „una dintre cele mai mari operațiuni militare din istorie” împotriva Teheranului. Citește și: Deși la CNI salariul mediu este peste 24.000 lei/lună, compania cumpără pișcoturi de 33,8 euro El a declarat că, în ultimele 24 de ore, au fost eliminați comandanți militari iranieni, oameni de știință din domeniul nuclear, o instalație majoră de îmbogățire a uraniului și o mare parte din arsenalul balistic iranian. Totodată, premierul israelian a afirmat că regimul de la Teheran este „mai slab ca niciodată”. Iranul ripostează cu noi atacuri cu rachete În replică la atacurile israeliene, Iranul a lansat un al patrulea val de rachete sâmbătă dimineață, provocând activarea sirenelor de raid aerian în mai multe zone ale Israelului. Forțele de apărare israeliene au anunțat că au interceptat rachetele și că rămân în alertă maximă. Nivelul de alertă pentru populație a fost ușor redus, însă autoritățile recomandă cetățenilor să rămână în apropierea adăposturilor. Război Iran-Israel, Putin și Trump intervin Președintele american Donald Trump a discutat telefonic cu Netanyahu și a lansat un avertisment dur către Teheran, cerând un acord privind programul nuclear „înainte să nu mai rămână nimic”. În paralel, președintele rus Vladimir Putin a condamnat ferm atacurile Israelului asupra Iranului, pe care le-a numit o „escaladare periculoasă” cu „posibile consecințe dezastruoase” pentru întreaga regiune. Rusia acuză Israelul și apără Iranul Rusia a denunțat atacurile asupra siturilor nucleare și militare iraniene ca fiind „absolut inacceptabile” și contrare dreptului internațional. Ministerul rus de Externe a criticat Israelul pentru că ar fi subminat eforturile diplomatice americano-iraniene și a acuzat Occidentul de „isterie anti-iraniană”. Kremlinul a reiterat că singura soluție acceptabilă pentru criza nucleară iraniană este una pașnică, politică și diplomatică.

Rusia a amenințat Germania cu războiul (sursa: mbda-systems.com)
Internațional

Rusia amenință Germania cu războiul dacă livrează Kievului rachete Taurus cu rază lungă de acțiune

Rusia a amenințat Germania cu războiul. Președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, a transmis o scrisoare oficială omoloagei sale din Germania, Julia Klöckner, în care avertizează că o eventuală livrare a rachetelor Taurus către Ucraina ar reprezenta, din perspectiva Moscovei, o implicare directă a Germaniei în conflictul din Ucraina. Rusia a amenințat Germania cu războiul Volodin susține că Ucraina nu are competențele necesare pentru a utiliza aceste rachete sofisticate, ceea ce implică operarea lor de către militari germani din Bundeswehr. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor „Cu alte cuvinte, rachetele germane vor ataca Rusia, iar acest lucru va fi făcut de ofițeri germani”, a declarat oficialul rus. Președintele Dumei afirmă că guvernul cancelarului Friedrich Merz riscă să atragă Germania într-un nou conflict cu Rusia, fără un mandat explicit din partea poporului german. Volodin face apel la memoria istorică, reamintind eforturile de reconciliere postbelică dintre cele două națiuni. Ucraina cere insistent rachete cu rază lungă Până în prezent, Ucraina a primit din partea partenerilor săi occidentali rachete cu rază de acțiune de până la 300 km, precum ATACMS (SUA), Storm Shadow (Marea Britanie) și SCALP (Franța). Președintele Volodimir Zelenski solicită insistent de la Berlin rachete Taurus cu rază de peste 500 km, capabile inclusiv să lovească podul Crimeei. Scholz a refuzat, Merz ezită Fostul cancelar Olaf Scholz a refuzat transferul rachetelor Taurus, temându-se de implicarea directă a militarilor germani. Deși actualul cancelar Friedrich Merz s-a declarat anterior favorabil livrării, odată ajuns în funcție a preferat să amâne o decizie în acest sens. În schimb, cancelarul Merz a promis Ucrainei sprijin pentru producerea de armament cu rază lungă de acțiune, astfel încât Kievul să poată lovi ținte strategice în spatele frontului rusesc, fără intervenția directă a militarilor germani. Probleme tehnice: rachetele nu pot fi lansate ușor Livrarea rachetelor Taurus vine și cu provocări tehnice, întrucât Ucraina nu are platforme aeriene compatibile. Ar fi necesară integrarea pe avioanele de luptă ucrainene, proces complicat. Totuși, potrivit unor discuții militare germane interceptate și publicate de Rusia, modificările realizate de britanici pentru Storm Shadow ar putea permite și folosirea rachetelor Taurus pe avioanele ucrainene Suhoi SU-27.

Românii, îngrijorați de posibilitatea unui război (sursa: Pexels/Victor Bogdan)
Eveniment

Războiul, cea mai mare spaimă a românilor. Sănătatea și scumpirile, motive secundare de îngrijorare

Românii, îngrijorați de posibilitatea unui război. Posibilitatea declanșării unui conflict militar în care România să fie implicată este cea mai importantă sursă de îngrijorare pentru români, arată barometrul Informat.ro – INSCOP Research, realizat în perioada 26–30 mai 2025. Românii, îngrijorați de posibilitatea unui război Potrivit datelor sondajului , 41,7% dintre respondenți au indicat drept cea mai mare temere implicarea României într-un război. Citește și: Simion acuză presa că este „plătită”, dar AUR a cheltuit, din subvenția contribuabililor, o sumă astronomică pe propagandă În clasamentul îngrihorărilor românilor, înrăutățirea stării de sănătate ocupă locul al doilea, fiind menționată de 15% dintre participanții la sondaj, urmată de creșterea prețurilor (14,9%). Alte motive identificate au fost: diminuarea drepturilor și libertăților fundamentale – 9,2% scăderea veniturilor – 8,2% pierderea locului de muncă – 5,4% degradarea mediului – 1,6% alte probleme – 2,4% nu știu/nu răspund – 1,6% Profilul românilor care se tem de un conflict Sondajul relevă că femeile, persoanele peste 60 de ani, dar și angajații din sectorul public manifestă un nivel mai ridicat de îngrijorare în privința unui eventual conflict. În plan politic, votanții PSD și AUR sunt mai îngrijorați decât cei ai PNL sau USR, potrivit interpretării datelor sociologice. Metodologie și marja de eroare Barometrul a fost realizat de INSCOP Research, la comanda platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group. Cercetarea a fost efectuată în perioada 26–30 mai 2025, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.150 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României. Marja de eroare este de ±2,9%, la un nivel de încredere de 95%.

Germania își modernizează rețeaua de adăposturi (sursa: bbk.bund.de)
Internațional

Germania chiar se pregătește de un război cu rușii: adăposturile subterane vechi sunt modernizate

Germania își modernizează rețeaua de adăposturi. Germania se confruntă cu o realitate alarmantă: rețeaua sa de buncăre, în mare parte învechită și inoperabilă, nu poate proteja decât aproximativ 5% din populație în cazul unui atac. Germania își modernizează rețeaua de adăposturi Într-un interviu pentru Sueddeutsche Zeitung, Ralph Tiesler, președintele Agenției Federale pentru Protecție Civilă și Asistență în Caz de Dezastre (BBK), a avertizat asupra acestei probleme. Citește și: Teorie suveranistă: salina Praid urma să devină bază NATO, dar Dumnezeu s-a opus Tiesler a declarat că Germania trebuie să se pregătească pentru eventualitatea unui „război de agresiune major în Europa”. Timp de decenii, ideea unui conflict militar de amploare a fost considerată improbabilă, dar acest context s-a schimbat. Potrivit estimărilor, Rusia ar putea fi capabilă să lanseze un nou atac asupra Europei în cel mult patru ani, după încheierea războiului din Ucraina. Doar 580 de buncăre rămase din cele 2.000 Germania are în prezent doar 580 de buncăre, comparativ cu cele aproape 2.000 existente în perioada Războiului Rece. Multe dintre ele nu mai sunt funcționale. Cu o populație de aproximativ 83 de milioane de locuitori, Germania ar putea oferi adăpost doar unui număr foarte mic de cetățeni în caz de urgență. Planuri de extindere: un milion de locuri de adăpost Pentru a remedia situația, BBK intenționează să transforme tuneluri, stații de metrou, parcări subterane și subsoluri ale clădirilor publice în adăposturi civile. Obiectivul este crearea rapidă a unui milion de spații sigure. De asemenea, se urmărește extinderea sistemului de sirene și notificări în caz de pericol. Costuri uriașe: peste 40 de miliarde de euro Tiesler a estimat că modernizarea și extinderea sistemului de adăposturi va necesita cel puțin 10 miliarde de euro în următorii patru ani și alte 30 de miliarde de euro în următorul deceniu. „Noile sisteme de buncăre, care trebuie să respecte standarde de protecție extrem de ridicate, sunt foarte costisitoare și consumatoare de timp”, a precizat acesta. Armata germană, afectată de lipsa de resurse și personal În paralel, și armata germană se confruntă cu probleme majore. Un raport recent al comisiei parlamentare a forțelor armate arată că Bundeswehr-ul „are prea puțin din toate”. Infrastructura este depășită, iar recrutările sunt sub așteptări. Germania și-a propus să ajungă la 203.000 de soldați până în 2031, dar în prezent are doar 181.000. Friedrich Merz promite cea mai puternică armată din Europa Cancelarul Friedrich Merz, care a obținut deja un buget de 570 miliarde de dolari pentru apărare, promite să transforme armata germană în cea mai puternică din Europa. Totuși, în fața unei sarcini uriașe de modernizare, o parte importantă din fonduri ar putea fi redirecționată spre nevoile militare, în detrimentul protecției civile. Serviciu militar obligatoriu Atât Merz, cât și Tiesler iau în calcul reintroducerea serviciului militar obligatoriu sau lansarea unui serviciu civil alternativ. „Avem nevoie de personal în caz de urgență”, a declarat Tiesler. „Poate că este momentul să oferim cetățenilor o alegere între serviciul militar și cel civil pentru țară.”

Escaladarea războiului în Ucraina, avertisment SUA (sursa: X/Keith Kellogg)
Internațional

Trimisul lui Trump pentru Ucraina, îngrijorat de răspunsul Rusiei în urma distrugerii bombardierelor

Escaladarea războiului în Ucraina, avertisment SUA. Keith Kellogg, trimisul special pentru Ucraina al președintelui american Donald Trump, a declarat că riscul unei escaladări militare majore în conflictul din Ucraina „a crescut mult” după ce forțele ucrainene au atacat cu drone mai multe baze militare din adâncul teritoriului rus, inclusiv cele care adăpostesc bombardiere cu capacitate nucleară. Escaladarea războiului în Ucraina, avertisment SUA Ucraina a confirmat în weekend atacuri asupra unor aerodromuri din Siberia și nordul îndepărtat al Rusiei. Citește și: Creștere uriașă a taxelor și impozitelor, dar aproape nici o concediere din sectorul bugetar - planurile noii coaliții majoritare Unele dintre ținte se aflau la până la 4.300 de kilometri de linia frontului, demonstrând o capacitate extinsă a dronelor de atac ucrainene. Într-un interviu acordat postului Fox News, Keith Kellogg a declarat că acțiunea Ucrainei a vizat indirect componente ale triadei nucleare ruse, ceea ce ridică îngrijorări serioase privind reacția Moscovei. „Când ataci o componentă a sistemului de supraviețuire națională al dușmanului, adică triada nucleară, riști o reacție imprevizibilă. Nu știi cum va reacționa cealaltă parte”, a avertizat Kellogg. SUA și Rusia, aproape 90% din arsenalul nuclear mondial Atât Rusia, cât și Statele Unite dețin triade nucleare complete: bombardiere strategice, rachete balistice intercontinentale lansate de la sol și rachete balistice lansate de pe submarine. Împreună, cele două puteri controlează circa 88% din armele nucleare existente la nivel global. Trump nu a fost informat despre atacurile Ucrainei Kellogg a precizat că, deși pagubele materiale provocate bombardierelor ruse nu au fost semnificative, efectul psihologic asupra Rusiei este mult mai important. Trimisul american și-a exprimat îngrijorarea în special față de informațiile neconfirmate privind un posibil atac asupra unei baze navale ruse din nord. Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a precizat că Donald Trump nu a fost informat în prealabil despre atacurile cu drone lansate de Ucraina asupra bazelor militare ruse. Negocierile de la Istanbul: puține progrese Rusia și Ucraina au avut luni o rundă de discuții la Istanbul, fără a înregistra progrese notabile. Keith Kellogg a declarat că partea ucraineană a prezentat „o poziție foarte rezonabilă”, în timp ce Rusia a adoptat „o poziție foarte maximalistă”. Obiectivul principal, în opinia sa, este reconcilierea acestor poziții antagonice.

Ruptură între Trump și Elon Musk (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Război total între Trump și Musk: miliardarul califică noua lege bugetară o "abominație”

Ruptură între Trump și Elon Musk. Miliardarul Elon Musk a criticat vehement megaproiectul de lege bugetară susținut de președintele american Donald Trump, numindu-l „o abominație dezgustătoare”. Ruptură între Trump și Elon Musk Mesajul a fost postat marți pe platforma X, unde Musk și-a exprimat indignarea față de cheltuielile „scandaloase și clientelare” prevăzute în document. Citește și: Ciucu a primit în audiență „un tip” cu Porsche luat din banii unui institut de cercetare. Acesta dorea „să scape” de niște taxe „Îmi pare rău, dar nu mai pot suporta”, a scris cel mai bogat om din lume, într-o postare în care i-a criticat dur pe toți cei care au votat pentru proiect. Compania Tesla, direct afectată Proiectul de lege susținut de Donald Trump periclitează subvențiile pentru vehicule electrice. „The big beautiful bill” propune eliminarea treptată a creditelor fiscale acordate pentru achiziția de vehicule electrice (EV), introduse în era Biden. Astfel, clienții nu ar mai putea beneficia de până la 7.500 de dolari pentru achiziția unui EV nou sau până la 4.000 de dolari pentru unul second-hand, dacă producătorul a vândut peste 200.000 de astfel de mașini în perioada 2009–2025. Tesla, care a livrat peste 336.000 de vehicule doar în primul trimestru din 2025, ar fi direct vizată. Casa Albă: Critica nu schimbă nimic Reacția Casei Albe a venit rapid. Purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a declarat că poziția președintelui Donald Trump rămâne neschimbată în ciuda declarațiilor lui Musk. „Este un proiect de lege mare și frumos și se ține de el”, a afirmat Leavitt.

Planul aprovizionării de mobilizare/război, rutină (sursa: Facebook/Primăria Sectorului 1)
Eveniment

Planul de aprovizionare a populației în caz de mobilizare sau război, votat de Primăria Sectorului 1

Planul aprovizionării de mobilizare/război, rutină. Hotărârea adoptată de Consiliul Local al Sectorului 1 în ședința din 29 mai privind planul de aprovizionare a populației în caz de mobilizare sau război nu semnalează un pericol iminent, ci reprezintă o măsură administrativă prevăzută de legislația națională încă din 2003. Planul aprovizionării de mobilizare/război, rutină Reprezentanții Primăriei Sectorului 1 au transmis luni, printr-un mesaj publicat pe Facebook, că decizia nu are legătură cu vreo amenințare actuală. Citește și: Bolojan le spune contabililor de comune că ar trebui să gestioneze mai multe localități, ca să-și justifice salariul „În niciun caz nu este vorba despre o situație de criză, de mobilizare reală sau de un pericol iminent. Este o procedură administrativă standard.” Această măsură este reglementată de Ordinul nr. 109/2003, care stabilește normele privind elaborarea programelor de desfacere a produselor alimentare și nealimentare pe bază de rații și cartele, în cazuri excepționale. Planul, actualizat periodic, la nivel național Documentul aprobat este parte dintr-un proces de actualizare administrativă desfășurat în toate unitățile administrativ-teritoriale din țară, la un interval mediu de patru ani. El oferă doar cadrul legal pentru intervenții exclusiv în situații de mobilizare generală sau de război, declarate oficial de autoritățile competente. Autoritățile cer evitarea panicii și a interpretărilor alarmiste Primăria subliniază că planul nu reflectă existența unei amenințări reale și îi îndeamnă pe locuitori să evite interpretările alarmiste, să se informeze din surse oficiale și să înțeleagă că instituțiile publice lucrează în baza unor planuri preventive. „Este vorba despre responsabilitatea legală a autorităților locale de a fi pregătite, în mod preventiv, pentru scenarii de criză, indiferent de contextul geopolitic”, au explicat reprezentanții Primăriei Sectorului 1.

Kremlinul acuză Europa de implicare militară (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul susține că țările europene participă indirect la războiul din Ucraina, cu armament

Kremlinul acuză Europa de implicare militară. Kremlinul susține că sprijinul militar oferit de statele europene Ucrainei reprezintă o implicare indirectă în războiul împotriva Rusiei. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a afirmat marți că Europa continuă să trimită o gamă largă de sisteme de armament și muniții Kievului. Kremlinul acuză Europa de implicare militară „Europa participă indirect la conflict. Livrările de armament către Ucraina nu ajută la rezolvarea pașnică a situației”, a declarat Peskov în conferința sa de presă zilnică. Citește și: Cu cine trebuie să discute Nicușor Dan: penalul PSD Chesnoiu, fost polițist, conduce AFIR, agenția care finanțează investițiile rurale Pe lângă sprijinul militar, Kremlinul observă cu îngrijorare și discuțiile privind posibilitatea trimiterii de trupe europene în Ucraina. Peskov avertizează că aceste demersuri ale statelor occidentale nu contribuie în niciun fel la găsirea unei soluții diplomatice. Germania susține dreptul Ucrainei de a lovi ținte din Rusia Declarațiile lui Peskov vin după ce cancelarul german Friedrich Merz a susținut, marți, că Ucraina are dreptul de a folosi arme cu rază lungă de acțiune împotriva obiectivelor militare de pe teritoriul Rusiei. El a subliniat că, pentru a se apăra eficient, Ucraina trebuie să poată lovi inclusiv în spatele frontului. „Doar cei care pot ataca ținte pe teritoriul agresorului se pot apăra cu adevărat”, a declarat Merz într-o conferință de presă comună cu premierul finlandez, Petteri Orpo, în orașul Turku. Peskov condamnă atacurile cu drone ucrainene Reprezentantul Kremlinului a condamnat totodată intensificarea atacurilor cu drone ucrainene asupra teritoriului rus. Aceste atacuri, spune el, nu contribuie la procesul de pace. Rusia răspunde cubombardamente intense În replică, Rusia a lansat recent cele mai intense bombardamente asupra Ucrainei de la începutul invaziei. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, în noaptea de duminică spre luni, Rusia a trimis 355 de drone asupra teritoriului ucrainean — un nou record de la începutul conflictului în februarie 2022.

Rusia declanșează războiul cibernetic asupra Europei (sursa: Facebook/Ministerie van Defensie)
Internațional

Rușii au declanșat războiul împotriva Europei: primul atac cibernetic de amploare împotriva Olandei

Rusia declanșează războiul cibernetic asupra Europei. Rusia își accelerează ofensiva hibridă împotriva Olandei și a aliaților europeni, avertizează Serviciul de Informații Militare olandez (MIVD) într-un raport anual recent. Potrivit raportului, Moscova urmărește destabilizarea societăților occidentale prin sabotaj cibernetic, spionaj și atacuri asupra infrastructurii esențiale. Rusia declanșează războiul cibernetic asupra Europei Directorul MIVD, Peter Reesink, a confirmat că serviciile publice olandeze au fost pentru prima dată ținta unui sabotaj cibernetic rusesc. Citește și: Preot român misionar critică aducerea Luminii de la Ierusalim: „O improvizație făcută doar pentru impresia maselor” Deși atacul a fost contracarat la timp, autoritățile consideră acest incident un semnal de alarmă pentru securitatea națională și europeană. „A fost pentru prima dată când Rusia a încercat să obțină controlul asupra sistemului public. Am reușit să prevenim atacul, dar riscul rămâne ridicat”, a declarat Reesink. Infrastructura critică din Olanda și Marea Nordului, vizată Raportul MIVD subliniază că Rusia desfășoară operațiuni cibernetice de recunoaștere asupra infrastructurii esențiale din Olanda. Scopul ar putea fi pregătirea unor acțiuni viitoare de sabotaj, în special asupra cablurilor de internet și rețelelor de energie din zona Mării Nordului. Aceste acțiuni sunt considerate pași premergători unor atacuri care pot afecta grav funcționarea societății și securitatea economică a Europei. Rusia, tot mai agresivă Raportul MIVD se aliniază pozițiilor exprimate în ultimii ani de multiple guverne occidentale, care denunță escaladarea amenințărilor hibride venite din partea Rusiei și Chinei. Acestea includ: atacuri cibernetice asupra instituțiilor publice și companiilor strategice; campanii de dezinformare și manipulare în mediul online; acțiuni de spionaj și influențare a opiniei publice; sabotaje fizice ale infrastructurii. Securitatea Europei, în pericol și după războiul din Ucraina Peter Reesink avertizează că amenințarea rusă asupra Europei nu va dispărea odată cu încheierea războiului din Ucraina. Dimpotrivă, strategiile hibride ar putea deveni și mai sofisticate, punând presiune pe democrațiile occidentale. „Observăm o intensificare a acestor acțiuni, iar riscul nu se va reduce, chiar dacă ostilitățile din Ucraina se vor opri”, a precizat directorul MIVD.

Nicușor Dan spune că România a pierdut războiul cu drogurile Foto: Facebook
Politică

Nicușor Dan spune că România a pierdut războiul cu drogurile

Nicușor Dan spune că România a pierdut războiul cu drogurile și a arătat câteva direcții pentru combaterea fenomenului. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Nicușor Dan spune că România a pierdut războiul cu drogurile „Unu: Trebuie înăsprite sancţiunile pentru traficanţi, nu pentru consumatori, cum din păcate pare că merge statul român în momentul ăsta. Şi când vorbim de traficanţi, trebuie să vorbim şi de DIICOT, trebuie să vorbim şi de servicii pentru ca să mergem la rădăcina fenomenului. Şi mai departe, suferim la centrele pentru persoane dependente, care nu sunt suficiente faţă de amploarea fenomenului, vorbesc de România în ansamblu ei. Şi suferim, de asemenea, exact ce spuneam mai devreme, în metode moderne, contemporane de a preveni. Dacă vorbim de această dependenţă la copii, trebuie să ne ducem la rădăcina fenomenului. Mulţi dintre ei au o ruptură, neîncredere cu părinţilor. Trebuie să ne ducem şi la educaţia părinţilor, să vedem cum putem să facem ca să creăm nişte ecosisteme în care ei să se regăsească unii cu alţii”, a explicat Nicuşor Dan, la Prima TV, citat de news.ro. Pe de altă parte, primarul general a fost neobișnuit de critic la adresa șefilor parchetelor, atât a DNA, cât și a Parchetului General.  „Pe DIICOT, mărturisesc că nu am o competenţă specifică şi am nevoie de o analiză. Însă, în mod cert, DNA-ul nu a mai anchetat mari cazuri de corupţie de ani de zile”, a spus Nicuşor Dan.  Întrebat cât este de mulţumit de activitatea şefului DNA, Marius Voineag, el a spus: „Deloc, deloc. La fel, în ceea ce priveşte Parchetul General, nu văd o viziune managerială, nu văd nişte acţiuni care să fie direcţionate pe zone de infracţionalitate.În relaţia pe care noi, ca primării, o avem cu parchetele, văd nişte răspunsuri care se contrazic unele pe altele. Nu văd o direcţie a Parchetului”. 

Războiul din Gaza blochează transportul feroviar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Trenuri care ar trebui să circule în România, blocate de războiul din Gaza

Războiul din Gaza blochează transportul feroviar. Lansarea trenurilor achiziționate din Israel de compania ieșeană Ferotrans TFI este amânată până în luna septembrie, din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Războiul din Gaza blochează transportul feroviar Inițial, garniturile urmau să circule din 18 mai pe rutele Iași – București și Suceava – București. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Din cele 33 de trenuri cumpărate, doar șase au ajuns în România, restul fiind blocate în Haifa din cauza bombardamentelor. În plus, în România, trenurile mai trebuie să parcurgă procedura de omologare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Trump, acuzații pentru Zelenski și Biden (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump îi acuză pe Zelenski și Biden că nu au prevenit invadarea Ucrainei

Trump, acuzații pentru Zelenski și Biden. Donald Trump a lansat noi acuzații la adresa fostului lider de la Casa Albă, Joe Biden, și a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, susținând că ambii au eșuat în prevenirea conflictului din Ucraina. Trump, acuzații pentru Zelenski și Biden Declarațiile au fost făcute pe platforma Truth Social. Citește și: Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport „Președintele Zelenski și Joe Biden cel Corupt au făcut o treabă absolut oribilă permițând începerea acestei parodii”, a scris Trump, fără a oferi detalii concrete despre modalitățile prin care războiul ar fi putut fi evitat. „Războiul din Ucraina este războiul lui Biden, nu al meu” Donald Trump a insistat că nu poartă responsabilitatea pentru invazia Rusiei în Ucraina, subliniind că mandatul său se încheiase înainte de izbucnirea conflictului, în februarie 2022. „Putin mă respecta. Nu am avut nicio problemă în a preveni un asemenea război cât timp am fost la Casa Albă”, a adăugat fostul lider american. Acord de pace apropiat de cerințele Moscovei Trump afirmă că sprijină un acord de pace care să pună capăt conflictului și că menține legături directe cu Kremlinul prin intermediul trimisului său special, Steve Witkoff. Potrivit informațiilor disponibile, acordul promovat de echipa lui Trump ar include renunțarea Ucrainei la aspirațiile de aderare la NATO și excluderea trupelor americane dintr-o eventuală forță de menținere a păcii. Condițiile corespund, în parte, cu obiectivele strategice ale Moscovei.

Kit de supraviețuire recomandat de UE (sursa: pexels/Julia M Cameron)
Eveniment

UE recomandă un kit de supraviețuire în cazul unui război. Ce ar trebui să conțină acesta

Kit de supraviețuire recomandat de UE. Uniunea Europeană îndeamnă cetățenii din toate statele membre să își pregătească un kit de supraviețuire care să le permită să supraviețuiască în mod autonom timp de 72 de ore în cazul unui război, al unei catastrofe naturale sau al altor crize majore. Kit de supraviețuire recomandat de UE Potrivit Politico, un document de 17 pagini emis de Comisia Europeană detaliază această recomandare și evidențiază nevoia de a avea suficiente rezerve de alimente și provizii esențiale. Citește și: Rezerviștii vor fi mobilizați de MApN în prima jumătate a lui 2025 pentru exerciții de antrenament Documentul este intitulat Strategia de pregătire a Uniunii și subliniază: „În cazul unor perturbări extreme, perioada inițială este cea mai critică.” Crizele recente – fie pandemii, inundații, atacuri cibernetice sau conflicte militare – au demonstrat că Europa nu își mai permite să rămână într-o stare de reacție. Strategia urmărește crearea unei Uniuni sigure și reziliente, capabilă să anticipeze și să gestioneze pericolele, indiferent de natura sau sursa lor. Ce ar trebui să conțină acest kit? Pe platforma X, comisara europeană Hadja Lahbib a publicat o versiune specială a videoclipului „What’s in my bag”, prezentând conținutul geantei sale de urgență în varianta „ediție de supraviețuire”: ochelari, acte de identitate, o lanternă. Hadja Lahbib scoate succesiv o brichetă, apoi o sticlă de apă, un cuțit elvețian și medicamente esențiale. Kitul trebuie să mai conțină mâncare neperisabilă, bani cash și un încărcător de telefon sunt, de asemenea, în trusa sa de supraviețuire. "Pregătit pentru orice. Acesta trebuie să fie noul nostru mod de viață european", a scris ea în subtitrarea videoclipului ei. Ghiduri pentru cetățeni Un oficial european citat de Euronews a declarat că obiectivul este ca „toată lumea, la niveluri diferite, să dețină, într-un fel, un manual despre ce trebuie făcut când pornesc sirenele de alarmă”. Unele state europene, precum Suedia, au început deja să distribuie ghiduri de pregătire pentru populație, în special în eventualitatea unui conflict armat.  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră