sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: razboi

649 articole
Internațional

Putin, război de uzură în Ucraina

Putin, război de uzură în Ucraina. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, se pregăteşte pentru un război de uzură pe termen lung după ce şi-a dat seama că nu va putea prelua rapid controlul asupra Ucrainei, potrivit Direcţia principale de informaţii de pe lângă Ministerul ucrainean al Apărării (GUR). Putin, război de uzură în Ucraina "Faptul că Rusia se pregăteşte de un război de lungă durată înseamnă că inamicul înţelege că planul său de a cuceri rapid Ucraina este imposibil de pus în aplicare. În consecinţă, în prezent, Putin ia în considerare opţiunea unui război de uzură pe termen lung", a declarat un purtător de cuvânt al GUR, Andrii Iusov. Nu a existat "un război de uzură pe termen lung" în planurile iniţiale ale preşedintelui rus, spune el, însă în ultimele luni, potrivit acestuia, s-a văzut că Kremlinul a pus pe "picior de război" economia ţării, încercând să-i forţeze pe ruşi să se obişnuiască cu ideea că războiul va fi de lungă durată. Obiectivul Ucrainei este opus, a afirmat purtătorul de cuvânt al GUR, potrivit căruia Kievul speră ca 2023 să fie un an al victoriei şi al unei schimbări fundamentale a situaţiei. "Nici Ucraina şi nici întreaga lume civilizată nu au nevoie de un război de lungă durată", a mai spus el. Planul inițial: victorie într-o săptămână Încă de la începutul invaziei pe scară largă, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, declarase că Rusia se pregătea pentru un război de lungă durată împotriva Ucrainei, acumulând resurse şi construind fortificaţii defensive în teritoriile ocupate. Rusia a lansat la 24 februarie anul trecut o agresiune neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei, prima de acest fel în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial. Citește și: În blocul de la Dnipro au murit 44 de oameni (din care cinci, copii), alți 20 sunt încă dați dispăruți, 79 sunt răniți (din care 16, copii) Potrivit experţilor ucraineni, Moscova spera să ajungă aproximativ într-o săptămână la Kiev şi să răstoarne guvernul preşedintelui Volodimir Zelenski pentru a instala un regim prorus. Însă, la aproape un an de la declanşarea invaziei, Rusia a suferit numeroase eşecuri pe câmpul de luptă în Ucraina, chiar dacă a anexat patru regiuni - Doneţk, Lugank (est), Herson şi Zaporojie (sud), dar pe care nu le controlează în totalitate nici la ora actuală. În prezent, există o puternică îngrijorare la Kiev că Rusia ar putea lansa o noua ofensivă pe unul sau mai multe fronturi în următoarele săptămâni. Această ameninţare a grăbit decizia Occidentului de a furniza Ucrainei arme din categoria ofensivă, afirmă experţi ucraineni.

Putin, război de uzură în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Suedia se pregătește serios de război (sursa: Facebook/Ulf Kristersson)
Internațional

Suedia se pregătește serios de război

Suedia se pregătește serios de război. Suedia va restabili serviciul civil obligatoriu, eliminat în anul 2008, având în vedere degradarea situaţiei de securitate în zonă ca urmare a războiului din Ucraina, a anunţat luni premierul suedez Ulf Kristersson. Suedia se pregătește serios de război Acesta a spus la o conferinţă de presă că măsura face parte din proiectul de consolidare a apărării naţionale, iar Agenţia pentru Urgenţe Civile (MSB) va primi joi sarcina de a elabora un plan, ce va fi axat iniţial pe serviciile municipale de urgenţă. "Observăm că în prezent aceste servicii nu au dimensiunea necesară în caz de alertă sau de atac armat. Experienţele din Ucraina sunt clare când este vorba despre protejarea populaţiei civile şi a activităţii sub mare presiune a unităţilor de salvare", a explicat la aceeaşi conferinţă de presă ministrul suedez al apărării civile, Carl-Oskar Bohlin. "Serviciul civil" înseamnă că cetăţenii suedezi pot fi chemaţi în sprijinul autorităţilor în activităţi medicale sau ale serviciilor de urgenţă, pentru funcţionarea adecvată a acestora în caz de alertă sau de război. Serviciul militar obligatoriu, reintrodus în 2017 Reintroducerea serviciului civil ar urma să vizeze iniţial între 1.500 şi 2.000 de persoane, care vor trebui să urmeze un program de pregătire. Un raport elaborat toamna trecute de Agenţia pentru Urgenţe Civile menţiona necesitatea pregătirii a circa 3.000 de persoane în următorii cinci ani. Suedia a luat în ultimul deceniu mai multe măsuri de consolidare a apărării, invocând tensiunile cu Rusia în regiune, şi a restabilit în anul 2017 serviciul militar obligatoriu ce fusese suspendat şapte ani mai devreme. Citește și: Disperare la Moscova: guvernul jecmănește companiile rusești în 2023 ca să finanțeze războiul – ia mai multe dividende de la companii de stat, cere „plăți unice” de la privați Noul guvern de dreapta instalat în urmă cu trei luni şi-a manifestat de asemenea intenţia ca înainte de anul 2026 să crească bugetul apărării la 2% din PIB, conform ţintei NATO, organizaţie la care Suedia şi Finlanda au decis să adere, demers îngreunat de condiţiile puse de Turcia şi asupra cărora continuă negocierile.

Moscova jecmănește companiile să finanțeze războiul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Moscova jecmănește companiile să finanțeze războiul

Moscova jecmănește companiile să finanțeze războiul. Guvernul rus intenţionează să colecteze sume mai mari de bani de la unii producătorii de materii prime, precum şi de la companiile de stat, iar în paralel să reducă cheltuieile care nu au legătură cu apărarea, în contextul în care cresc costurile cu invadarea Ucrainei, potrivit Bloomberg. Moscova jecmănește companiile să finanțeze războiul Printre propuneri se află dividende mai mari de la companiile de stat şi "plăţi unice" de la producătorii de îngrăşăminte şi cei de cărbune, conform unor instrucţiuni emise la mijlocul lunii decembrie de către premierul Mihail Mişustin, potrivit sursei citate. Măsurile Guvernului de la Moscova fac parte dintr-un efort mai larg de "mobilizare a veniturilor". În plus, Executivul a alocat cheltuieli suplimentare în valoare de 175 de miliarde de ruble (2,4 miliarde de dolari) pentru a strămuta 100.000 de persoane din Herson în Rusia, ceea ce ar reprezenta o recunoaştere tacită a Kremlinului că există speranţe mici privind recucerirea acelor părţi din Ucraina pe care forţele ruseşti le-au abandonat în toamna anului trecut. Cu pași repezi spre deficit Bugetul Rusiei este supus la presiuni din ce în ce mai mari în condiţiile în care invazia Ucrainei a intrat în al doilea an, iar economia rusă se contractă ca urmare a sancţiunilor extinse impuse de SUA şi Uniunea Europeană. Dividendele şi taxele excepţionale plătite de gigantul energetic Gazprom PJSC au permis Rusiei să înregistreze un excedent bugetar la finele anului trecut, însă cheltuielile mari din luna decembrie este posibil să fi adus bugetul statului rus pe deficit. Sursele citate de Bloomberg susţin că o parte dintre fondurile suplimentare sunt necesare pentru a acoperi costurile care au legătură cu războiul. Sursele adăugă că nu a fost luată încă o decizie cu privire la mărimea dividendelor sau a "plăţilor unice", pentru că acestea vor depinde de situaţia bugetară pe ansamblul anului 2022. Cu toate acestea, acolo unde este posibil, autorităţile ruse vor încerca să stabilească un nivel al dividendelor de peste 50% din profitul net al companiilor de stat, au dezvăluit sursele consultate de Bloomberg. Cheltuieli reduse drastic În încercarea de a echilibra situaţia bugetară, premierul Mihail Mişustin a ordonat o "optimizare" a cheltuielilor care nu au legătură cu apărarea şi securitatea, care ar trebui să genereze economii de cel puţin 150 de miliarde de ruble. În condiţiile în care Rusia se pregăteşte pentru mai mulţi ani de deficite bugetare şi de imposibilitatea de a accesa pieţele internaţionale de obligaţiuni, Guvernul de la Moscova este presat să se asigure că are acces la finanţare, în timp ce veniturile din energie se reduc. Citește și: Rusia nu a respectat perioada de încetare a focului cerută de Putin: doi ucraineni, morți, și nouă, răniți Dacă anul trecut Ministerul rus de Finanţe prognoza un deficit bugetar de 0,9% din PIB, acum se aşteaptă la un deficit de 2% din PIB atât pentru 2022, cât şi pentru 2023. În total, cheltuielile pe anul trecut au ajuns, probabil, la aproximativ 30.000 de miliarde de ruble, a declarat la finele lunii decembrie ministrul Finanţelor, Anton Siluanov, cu aproximativ 27% peste ceea ce era prevăzut iniţial.

Ucraina este noul Afganistan pentru Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Ucraina este noul Afganistan pentru Rusia

Ucraina este noul Afganistan pentru Rusia. Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, s-a declarat "convins" că Rusia îşi va atinge obiectivele din Ucraina cu "răbdare" şi "perseverenţă", în special recunoaşterea celor patru regiuni ucrainene a căror anexare o revendică Moscova. Ucraina este noul Afganistan pentru Rusia "Sunt convins că datorită perseverenţei noastre, răbdării şi determinării noastre ne vom apăra obiectivele nobile, vitale pentru poporul şi ţara noastră, rămânând totodată deschişi la un dialog echitabil şi acorduri pentru a asigura o securitate egală şi indivizibilă în Europa", a declarat Lavrov într-un interviu difuzat miercuri pe canalul de televiziune rus Pervîi Kanal. El a reiterat că reluarea dialogului cu Kievul ar presupune recunoaşterea de către Ucraina a anexării de către Rusia a celor patru regiuni ucrainene - Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, precizând că Moscova va trebui "fireşte" să cucerească în întregime cele patru teritorii, care nu sunt controlate în prezent integral de armata rusă. Citește și: Care sunt cele zece puncte ale planului de pace propus de Zelenski marilor puteri ale lumii. Kievul vrea summit global în februarie pe acest subiect Aceste regiuni "trebuie eliberate de ameninţarea nazificării pe care au îndurat-o timp de mulţi ani", a insistat Lavrov. "Nu-i grabă, aşa cum a spus preşedintele Vladimir Putin. Vrem să terminăm cât mai repede posibil acest război pe care Occidentul l-a pregătit şi declanşat împotriva noastră via Ucraina", a adăugat ministrul rus de Externe în acelaşi interviu. Citește și: Zeci de mii de soldați ruși uciși în Ucraina, estimează oficialii britanici. În Afganistan, în zece ani de război, URSS a pierdut 14.453 de militari

Ucraina are nevoie urgentă de armament (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina are nevoie urgentă de armament

Ucraina are nevoie urgentă de armament. Viceministrul de externe ucrainean, Andri Melnik, a cerut avioane de luptă occidentale şi nave de război pe lângă tancuri, într-un interviu acordat DPA, în urma angajamentului SUA de a oferi sisteme de apărare aeriană Patriot. Ucraina are nevoie urgentă de armament Ucraina este foarte recunoscătoare pentru "noii paşi curajoşi" făcuţi de Statele Unite, a declarat Melnik, citat luni de DPA. "Dar este clar: trebuie sparte încă multe tabuuri. Avem nevoie urgent de tancuri occidentale, avioane de luptă, nave de război, lansatoare multiple de rachete, muniţie", a precizat el. Aceasta a fost singura sa urare de Crăciun, potrivit fostului ambasador ucrainean în Germania. Altfel războiul s-ar prelungi şi ar aduce mai multă suferinţă, moarte şi devastare pentru Ucraina, a adăugat Melnik. Citește și: Dronele ucrainene pot lovi și Kremlinul, au o autonomie de 1.200 de km, dar Moscova nu este o țintă, încă, potrivit fostului șef al SIE de la Kiev Potrivit lui Melnik, preşedintele rus Vladimir Putin îşi pregăteşte armata şi cetăţenii pentru un război foarte lung, mobilizând toate resursele disponibile. "Ucrainenii sunt gata să lupte pentru eliberarea patriei lor, inclusiv Crimeea, atât timp cât respirăm. Asta e sigur, indiferent ce vor face partenerii noştri", a adăugat el. Melnik a respins negocierile cu Rusia, numind declaraţiile Kremlinului privind o aparentă disponibilitate de a negocia o "cacealma pură". El a exclus categoric posibilitatea renunţării de către Ucraina la orice parte a teritoriului său. "Acest lucru este inacceptabil pentru Kiev. Nu o să se întâmple niciodată", a spus Melnik. Kuleba vrea tribunal pentru crime de război În același timp, ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a declarat pentru The Associated Press că guvernul său dorește un summit de "pace" în termen de două luni la Națiunile Unite, cu secretarul general António Guterres ca mediator. Kuleba a declarat că Rusia trebuie să se confrunte cu un tribunal pentru crime de război înainte ca țara sa să discute direct cu Moscova. Cu toate acestea, el a spus că alte națiuni ar putea să comunice direct cu rușii, așa cum s-a întâmplat pentru acordul privind exportul de grâu ucrainean pe Marea Neagră, când negocieri au avut loc între Turcia și Rusia. Kuleba a mai spus că este "absolut mulțumit" de rezultatele vizitei președintelui Volodimir Zelenski în SUA de săptămâna trecută și a dezvăluit că guvernul american a făcut un plan special pentru ca bateria de rachete Patriot să fie gata să fie operațională în Ucraina în mai puțin de șase luni. De obicei, pregătirea durează până la un an.

Francezii vor negocieri pentru încetarea războiului (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Francezii vor negocieri pentru încetarea războiului

Francezii vor negocieri pentru încetarea războiului. Aproximativ 70% dintre francezi vor o soluţionare diplomatică a Războiului rus din Ucraina, arată un studiu Ifop publicat în Ajunul Crăciunului, când se împlinesc zece luni de conflict, de Le Journal du dimanche (JDD). Francezii vor negocieri pentru încetarea războiului Francezii se opun opririi imediate a livrărilor de armament ale Franţei către Ucraina, în pofida faptului că preferă negocierile unei continuări a războiului până la victoria ucraineană. Aproximativ 69% dintre alegători lui Jean-Luc Mélenchon (extremă stânga), 77% dintre cei ai lui Marine Le Pen (extremă dreapta) şi 88% dintre cei ai lui Eric Zemmour sunt de această părere. Cei mai puţin înclinaţi către negocieri şi favorabili unei continuări a războiului sunt socialiştii şi ecologiştii. ”Această idee că ţara agresată (militar) trebuie să sfârşească cu orice preţ să înfrângă inamicul nu este majoritară”, analizează în JDD directorul Ifop, Frédéric Dabi. O mare majoritate a femeilor şi tinerelor femei vor, la rândul lor, ca negocierile să triumfe împotriva conflictului armat. Îngrijorare masivă Potrivit acestui sondaj, francezii sunt foarte îngrijoraţi de războiul de la frontiera Uniunii Europene (UE). Aproximativ 83% dintre cei intervievaţi se declară îngrijoraţi. Este vorba, însă, de un nivel mai mic decât cel înregistrat de un sondaj realizat în martie 2022, când 92% dintre francezi se declarau îngrijoraţi. Citește și: Putinismul lui Macron îi deranjează și pe politicienii aflați la conducerea Germaniei: Agresiunea a venit întotdeauna de la Moscova Imposibilitatea vederii sfârşitului Războiului rus din Ucraina este un element care sporeşte îngrijorarea. Aproape jumătate dintre francezi n-au habar când poate fi posibil un armistiţiu. Doar un francez din cinci îşi imaginează că acest război se poate termina până în 2024. ”Opinia publică şi-a interiorizat amplu faptul că războiul are să dureze şi că 2023 va fi (un an) tensionat pe toate planurile”, conchide Frédéric Dabi.

Putin nu-l poate convinge pe Lukașenko (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin nu-l poate convinge pe Lukașenko

Putin nu-l poate convinge pe Lukașenko. Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, principalul aliat al Moscovei în campania militară din Ucraina, a sosit sâmbătă în Rusia, la doar cinci zile după ce s-a întâlnit la Minsk cu omologul său rus Vladimir Putin. A șaptea întâlnire între cei doi în 2022 Lukaşenko urma să viziteze sâmbătă Centrul rus de Pregătire al Cosmonauţilor, unde se antrenează reprezentanţi ai Belarusului, şi va participa la o reuniune informală a liderilor din fostele ţări sovietice, prevăzută pentru zilele de 26 şi 27 decembrie, la Sankt Petersburg, conform președinției belaruse. Sosirea lui Lukaşenko în Rusia, unde s-a mai aflat până acum de şapte ori pe parcursul acestui an, se produce la doar cinci zile de la întâlnirea pe care a avut-o cu Putin în capitala belarusă, pe fondul temerilor privind o implicare mai directă a Minskului în aşa-numita "operaţiune militară specială" rusă în Ucraina. Potrivit lui Lukaşenko, 2022 este anul cel mai intens în relaţiile belaruso-ruse, în ceea ce priveşte numărul de contacte bilaterale. "Anul care se încheie a stabilit recorduri în privinţa numărului şi intensităţii contactelor la toate nivelurile, lucru justificat ca urmare a schimbărilor accelerate din lume", a declarat liderul belarus. Putin nu-l poate convinge pe Lukașenko Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA, la reuniunea din 19 decembrie dintre Putin şi Lukaşenko, este posibil ca liderul rus să nu-l fi putut convinge pe omologul său belarus să se implice mai mult în campania militară rusă. Citește și: Următoarea mutare a lui Putin implică Belarus: rușii fie vor ataca Ucraina din această țară, fie pregătesc o diversiune pentru forțele Kievului Totodată, surse ucrainene, care nu observă momentan indicii ale unei iminente participări a bieloruşilor la luptele din Ucraina, dau asigurări că acest pericol nu a trecut şi că formaţiuni comune ruso-belaruse se antrenează în apropierea frontierei cu Ucraina.

Războiul lui Putin, denunțat la Nobel (sursa: Facebook/Nobel Prize)
Eveniment

Războiul lui Putin, denunțat la Nobel

Războiul lui Putin, denunțat la Nobel. Laureaţii ucrainean, rus şi belarus ai Premiului Nobel pentru Pace au denunţat la unison, în timp ce au primit prestigioasa recompensă sâmbătă, la Oslo, războiul "nebunesc şi criminal" pe care preşedintele rus Vladimir Putin l-a declanşat în Ucraina. Războiul lui Putin, denunțat la Nobel Cetăţeni ai celor trei principale state protagoniste ale conflictului, militantul belarus Ales Beliaţki, aflat în detenţie în ţara sa, ONG-ul rus Memorial, dizolvat la ordinul justiţiei din Rusia, şi Centrul ucrainean pentru Libertăţi Civile (CCL) au fost premiate pentru angajamentul lor în favoarea "drepturilor omului, democraţiei şi coexistenţei paşnice" în faţa forţelor autoritare. "Poporul Ucrainei vrea pace mai mult ca oricine în lume", a declarat preşedinta CCL, Oleksandra Matviiciuk. "Însă, pentru o ţară atacată, pacea nu poate fi obţinută depunând armele. Aceasta nu ar fi pace, ci ocupaţie", a spus ea. Înfiinţat în 2007, CCL documentează în prezent crimele de război comise de trupele ruse în Ucraina: distrugerile de imobile rezidenţiale, de biserici, şcoli şi spitale, bombardamentele asupra culoarelor de evacuare, strămutarea forţată a populaţiei, torturile şi crimele. Discurs scris la lumina lumânării Consecinţă a bombardamentelor asupra infrastructurilor energetice ucrainene, Matviiciuk şi-a scris discursul de mulţumire pentru Premiul Nobel la lumina unei lumânări, a mărturisit ea pentru AFP, cu puţin timp înainte de ceremonia de premiere. În nouă luni de invazie rusă, CCL a numărat "peste 27.000 de episoade" de crime de război şi "acesta este doar vârful aisbergului", potrivit Oleksandrei Matviiciuk. "Războiul transformă oamenii în cifre. Trebuie să redăm numele tuturor victimelor crimelor de război", a subliniat ea. Cu vocea gâtuită de emoţie în timpul discursului său susţinut la Grand Hotel din Oslo, Maitviiciuk a îndemnat din nou la înfiinţarea unui tribunal internaţional care să-i judece pe (Vladimir) "Putin, (pe aliatul său belarus Aleksandr) Lukaşenko şi alţi criminali de război". "Ambiţiile imperiale" ale URSS Colaureatul rus, preşedintele Memorial, Ian Ratcinski, a denunţat "ambiţiile imperiale" moştenite de la Uniunea Sovietică şi care "încă sunt în floare astăzi". Rusia lui Vladimir Putin a deturnat sensul istoric al luptei antifasciste "în folosul propriilor interese politice", a spus el. De acum, "a rezista Rusiei echivalează cu a rezista fascismului", a deplâns el. O denaturare ce furnizează "justificarea ideologică a războiului de agresiune nebunesc şi criminal împotriva Ucrainei", a afirmat Ratcinski, în pofida interdicţiilor impuse de Moscova de a critica public invazia. Fondat în 1989, Memorial a lucrat timp de decenii pentru a face lumină asupra crimelor comise în timpul regimului totalitar al lui Stalin şi pentru a păstra vie memoria victimelor sale, apoi pentru a strânge informaţii cu privire la încălcarea libertăţilor şi drepturilor în Rusia. În contextul în care opoziţia şi media sunt reduse la tăcere în Rusia, ONG-ul a fost dizolvat la sfârşitul lui 2021 de justiţia rusă, care a ordonat de asemenea confiscarea birourilor sale din Moscova, pe 7 octombrie, chiar în seara în care organizaţiei i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Pace. "Astăzi, numărul de deţinuţi politici din Rusia este mai mare decât numărul lor total din întreaga Uniune Sovietică la începutul perioadei de perestroika, în anii 1980", a subliniat Ratcinski. Beliațki, închis în Belarus Al treilea laureat al Premiului Nobel pentru Pace, Ales Beliaţki, părintele ONG-ului de apărare a drepturilor omului Viasna, se află în detenţie din iulie 2021. În aşteptarea unui proces în urma căruia el riscă 12 ani de închisoare pentru "contrabandă" de bancnote în folosul opoziţiei faţă de regimul represiv al lui Lukaşenko, militantul de 60 de ani nu a fost autorizat să transmită un discurs de mulţumire pentru Nobel. Reprezentându-l la ceremonie, soţia sa, Natalia Pintciuk, a fost nevoită să se rezume la a repeta unele dintre declaraţiile lui, printre care cea în care el îndeamnă la o contracarare a "internaţionalei dictatorilor". Citește și: VIDEO Putin, cu un pahar de șampanie în mână, promite că va continua să atace rețelele de utilități ucrainene În Ucraina, Rusia vrea să stabilească o "dictatură vasală, acelaşi lucru cum este Belarus astăzi, unde vocea poporului oprimat este ignorată, cu baze militare ruse, o enormă dependenţă economică, o rusificare culturală şi lingvistică", a spus Ales Beliaţki prin vocea soţiei sale. "Bunătatea şi adevărul trebuie să se poată proteja", a mai afirmat el. La Stockholm, unde sunt decernate alte Premii Nobel (medicină, fizică, literatură, chimie şi economie) sunt nu mai puţin de 26 de câştigători ce vor participa anul acesta la festivităţi. Pandemia de COVID-19 i-a împiedicat în 2020 şi 2021 pe laureaţi să vină în capitala suedeză pentru a-şi primi recompensa şi cecul lor de zece milioane de coroane (circa 900.000 de euro).

Doar 25% din ruși susțin războiul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Doar 25% din ruși susțin războiul

Doar 25% din ruși susțin războiul. Sprijinul din partea opiniei publice ruse pentru războiul din Ucraina "scade substanţial", a anunţat duminică Ministerul Apărării britanic în buletinul său informativ zilnic. Doar 25% din ruși susțin războiul "Cu Rusia improbabil să obţină succese majore pe câmpul de luptă în următoarele câteva luni, menţinerea unei aprobări chiar tacite a războiului, în rândul populaţiei, va fi probabil tot mai dificilă pentru Kremlin", a explicat ministerul citat. "Datele arată că 55% dintre ruşi sunt favorabili tratativelor de pace cu Ucraina, doar 25% afirmând că sprijină continuarea conflictului", a adăugat Ministerul Apărării de la Londra, care citează media ruse. Citește și: Cum a reușit Republica Moldova în doar șase luni să implementeze reforme cerute de UE esențiale pentru începerea negocierilor de aderare La începutul războiului, în jur de 80% dintre ruşi susţineau ceea ce Kremlinul numeşte "operaţiune militară specială" în Ucraina. De la începutul războiului din Ucraina, Ministerul Apărării britanic publică date ce au drept scop să contracareze informaţiile difuzate de Rusia legate de conflict.

22.760 euro, unui "general" de internet, bani de la o femeie din Vicovu de Sus (sursa: Facebook/Primăria Orașului Vicovu de Sus)
Eveniment

22.760 euro, unui "general" de internet

22.760 euro, unui "general" de internet. O femeie din oraşul sucevean Vicovu de Sus a sesizat Poliţia că a fost înşelată de un bărbat pe care l-a cunoscut pe o reţea de socializare şi care, pretinzând că este general de război în Orientul Mijlociu, i-a cerut, cu titlu de împrumut, peste 22.000 de euro. 22.760 euro, unui "general" de internet Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Suceava, din verificările efectuate de poliţişti a rezultat faptul că, din luna iunie 2022 până în prezent, femeia a luat legătura prin intermediul unei reţele de socializare cu o persoană necunoscută, care i-ar fi relatat că este general de război în misiune şi are nevoie urgentă de bani pentru a se întoarce în România. "Persoana vătămată a acceptat să o ajute pe persoana necunoscută, din milă, de bună voie efectuând mai multe tranzacţii de transfer numerar de la diferite sucursale din municipiul Rădăuţi către diverse conturi bancare pe care persoana necunoscută i le-a oferit", precizează poliţiştii. Persoana vătămată i-a transferat falsului general suma totală de 22.760 de euro. În urmă cu câteva zile, persoana vătămată a relatat cele întâmplate membrilor familiei sale, ocazie cu care aceasta şi-a dat seama că a fost indusă în eroare. Dosar penal de înșelăciune Potrivit IPJ Suceava, sumele de bani pe care persoana vătămată le-a virat în diferite conturi erau bani primiţi de la copiii săi. În cauză s-a întocmit dosar de cercetare penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune, ce urmează a fi soluţionat procedural prin unitatea de parchet competentă. Poliţiştii atrag atenţia cu privire la acest mod de înşelăciune şi recomandă să nu se dea curs unor astfel de relaţionări păguboase şi să nu fie virate sume de bani în conturile solicitate de persoane necunoscute. Metoda se bazează pe încrederea celor care se lasă abordaţi, de obicei oameni fără prea multă experienţă pe internet, de către o femeie sau un bărbat, care le devine iubit(ă) şi care aleg să trimită o sumă de bani către iubit(ă), pentru a crea sau păstra legătura amoroasă. Tehnologia, greu de descifrat Avansul tehnologic şi aplicaţiile de ultimă generaţie accesibile gratuit de pe internet, direct pe telefon sau calculator, în ultima perioadă, fac ca această metodă să fi devenit tot mai sofisticată, deoarece infractorii folosesc limba de origine a victimei şi comunică prin intermediul unor aplicaţii criptate, ceea ce îngreunează mult atât identificarea infractorilor, cât şi dovedirea faptelor lor. Citește și: Cum a reușit Republica Moldova în doar șase luni să implementeze reforme cerute de UE esențiale pentru începerea negocierilor de aderare Sumele de bani obţinute de la victimele credule nu sunt însuşite, de obicei, direct de către destinatarul lor final, ci parcurg circuite financiare complicate, fiind transferate de la o persoană la alta, de pe un cont pe altul, prin diverse medii financiare bancare şi nebancare (aşa-numitele "conducte"), folosindu-se de diferite persoane şi justificări, scopul fiind acela de a se crea o mai mare aparenţă de legalitate a încasării finale şi o credibilitate sporită a provenienţei sumei de bani dintr-o operaţiune reală de către dobânditorii subsecvenţi până la beneficiarul final, subliniază poliţiştii.

Majoritatea rușilor s-au săturat de războiul din Ucraina Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Majoritatea rușilor s-au săturat de războiul din Ucraina

Un sondaj ținut în secret de Kremlin arată că majoritatea rușilor s-au săturat de războiul din Ucraina, susțin surse citate de site-ul Meduza, interzis în Rusia. Însă sociologii consultați de acest site descriu atitudinea rușilor ca fiind mai degrabă „apatică”. Majoritatea rușilor s-au săturat de războiul din Ucraina „Meduza a primit rezultatele ultimului sondaj de opinie, secret, realizat de FSO (astfel de studii sunt comandate de Kremlin și numai pentru uz intern). Potrivit acestor date, aproximativ 55% dintre ruși sunt acum în favoarea negocierilor de pace cu Ucraina și doar 25% sunt în favoarea continuării războiului. Aceste cifre sunt în general în concordanță cu rezultatele unui sondaj din octombrie realizat de Centrul Levada, singurul centru sociologic independent major din Rusia. În raportul Levada, 57% dintre respondenți au fost în favoarea sau mai degrabă pentru negocierile de pace; în timp ce „pentru” și „mai degrabă, pentru” continuarea ostilităților erau 27%. În același timp, judecând după sondajele de opinie secrete ale FSO, atitudinea rușilor față de război s-a deteriorat brusc în ultima vreme. În iulie 2022, sondajele au arătat că doar 30% dintre ruși erau în favoarea păcii cu Ucraina”, arată Meduza. FSO, instituția care a comandat sondajul, este serviciul de protecție al președintelui Rusiei. În consecință, Kremlinul vrea să limiteze sondajele publice care chestionează cetățenii ruși în legătură cu invazia din Ucraina. Citește și: ANALIZĂ Păcăliți de ucraineni și de hărțile vechi și depășite, rușii au obiceiul să tragă după ținte false și să se omoare între ei – Royal United Services Institute Potrivit sociologilor consultați de Meduza, rușii și-au schimbat atitudinea după mobilizarea din septembrie. În plus, ei și-au pierdut speranța că acest conflict poate fi câștigat de Rusia. Însă sociologii spun că sondajele nu schimbă deciziile Kremlinului. În plus, populația este „apatică”, nu pare a fi deocamdată dispusă să protesteze public împotriva războiului.

Dodon condamnă războiul pornit de Rusia Foto: Kremlin.ru
Politică

Dodon condamnă războiul pornit de Rusia

Fostul președinte Igor Dodon condamnă războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei și mulțumește României pentru curentul livrat Moldovei, relatează publika.md. Fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon primea un salariu lunar de 45.000 de dolari pe lună de la Moscova, arăta, la 31 octombrie, Washington Post. Acest ziar scrie că a obținut de la serviciul ucrainean de securitate documente ale FSB – servicul rusesc de securitate internă – care arată cum încearcă Moscova să manipuleze state din Estul Europei. După ce Dodon a demisionat din Partidul Socialist, a fost numit președinte al consiliului de afaceri moldo-rus, o organizație înființată de Delovaya Rossiya, legată de Kremlin. Salariul lunar al lui Dodon, plătit de consiliul de afaceri, era de 29.016 USD, plus un bonus lunar de 14.508 USD, arată documentele. Citește și: Curtea de Conturi, cuibușorul PSD: penali și suspecți conduși de un subofițer de miliție din echipa Dragnea. PSD a schimbat legea pentru ca Bădălău să ajungă în această instituție Dodon condamnă războiul pornit de Rusia „Este foarte tragic pentru noi, din cauza la aceste bombardamente ale Federației Ruse spre Ucraina noi am rămas fără energie electrică şi eu cred că asta este foarte grav”, a spus, azi, Igor Dodon. Fiind întrebat de jurnaliști dacă condamnă acțiunile Rusiei, fostul președinte al Republicii Moldova a oferit un răspuns afirmativ. „Evident. Noi am rămas fără lumină, și Dumneavoastră, și eu acasă la mine. La Buiucani mai repede s-a aprins, dar în unele regiuni a durat și 24 de ore. Închipuiți-vă, ce poate fi la iarnă, când în plină iarnă ar putea să se stingă lumina pe o sutcă… Ce fac oamenii?”, a întrebat retoric Igor Dodon. Totodată, fostul șef al statului este de părere că ar fi oportun să fie căutată o soluție tehnică, iar în context a exprimat recunoștință României pentru curentul livrat țării noastre. „Trebuie de găsit o soluţie tehnică, dacă procurăm energie electrică de la români, iar pentru asta trebuie să le spunem mulțumesc, chiar dacă e mai scump. Trebuie să vedem tehnic cum să nu fim afectați, malul drept Nistrului, măcar”, a menționat Igor Dodon. Fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon a fost trimis în judecată sub acuzațiile de corupere pasivă și finanțarea ilegală a partidului din partea unei organizații criminale, în dosarul „Kuliok (Sacoșa)”. Conform procurorilor, Dodon ar fi cerut și primit de la miliardarii Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov până la un milion de dolari, pentru a-i scăpa, printre altele, de răspunderea penală în Rusia.

Putin încearcă atragerea Belarusului în război (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin încearcă atragerea Belarusului în război

Putin încearcă atragerea Belarusului în război. Rusia pregăteşte de o manieră iminentă comiterea unui "act provocator" pe teritoriul belarus pentru a atrage această ţară aliată Moscovei în războiul din Ucraina, a comunicat joi Statul Major General al forţelor armate ucrainene. Putin încearcă atragerea Belarusului în război "Serviciile secrete ale Federaţiei Ruse pregătesc o provocare pe teritoriul belarus", atenţionează comandamentul militar într-un comunicat video publicat pe Facebook. "Ruşii ar putea ţinti instalaţii de infrastructură critică, inclusiv centrala nucleară din Ostroveţ", situată în nord-vestul Belarus şi aproape de graniţa cu Lituania. În faţa acestei situaţii, "forţele armate ale Ucrainei au adresat urgent un mesaj către poporul belarus, cerându-i să împiedice atragerea Republicii Belarus în războiul Rusiei împotriva Ucrainei", precizează sursa citată. Rusia, apreciază Statul Major General ucrainean, încearcă să atragă Belarusul în războiul său împotriva Ucrainei "prin orice mijloace", de aceea armata ucraineană lansează un apel către belaruşi să ceară conducerii lor "să respecte art. 18 al Constituţiei Republicii Belarus", ceea ce ar preveni implicarea ţării în conflictul din Ucraina. Ucraina cere ajutorul belarușilor Armata ucraineană îi îndeamnă pe belaruşi să supravegheze "acţiunile persoanelor suspecte şi transportul în apropierea instalaţiilor infrastructurii critice, să informeze responsabili ai forţelor de ordine despre aceste lucruri, iar, dacă nu există niciun răspuns din partea liderilor lor, atunci populaţia din Belarus să informeze comunitatea internaţională prin orice mijloace disponibile" cu privire la respectivele provocări. Citește și: FOTO NASA a fotografiat Ucraina lăsată în întuneric de Putin. Pe hartă, Moscova și Sankt Petersburg strălucesc în noapte "Ucraina nu consideră ţara dumneavoastră (Belarus) drept un inamic, cu atât mai puţin poporul vostru. Nu vom efectua şi nu intenţionăm să întreprindem niciun fel de acţiuni agresive pe teritoriul Republicii Belarus. Aceasta este poziţia oficială a Ucrainei", subliniază Statul Major General al forţelor armate ucrainene în comunicatul său. Bani de la Moscova Între 10.000 şi 15.000 militari belaruşi ar fi dispuşi să lupte în Ucraina în cazul în care ar fi remuneraţi în acest scop de Rusia, potrivit estimărilor Statului Major ucrainean. La Minsk, liderul belarus Aleksandr Lukaşenko, a cărui realegere în 2020 a fost contestată de o mare parte a populaţiei din Belarus şi de Occident, a declarat joi că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ar trebui să accepte negocieri de pace cu Rusia dacă vrea să evite un număr uriaş de victime şi distrugerea completă a Ucrainei. Belarus este unul dintre principalii aliaţi ai Rusiei în războiul cu Ucraina, iar cele două ţări au efectuat exerciţii militare comune.

Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă Foto: Twitter
Internațional

Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă

Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă care a scris cu creta pe trotuar „Nu b***a”. Presa locală arată că, inițial, tribunalul a acceptat argumentul fetei, care a afirmat că este vorba de un pește pe care nu-l suportă, babușcă, dar poliția a convins magistrații să redeschidă, azi, cazul. Incidentul s-a petrecut la 24 septembrie, la Tiumen, un oraș de aproape un milion de locuitori aflat în regiune Ural, în sud-vestul Siberiei. Poliția a acuzat-o pe tânără că a vrut să discrediteze forțele armate ale Rusiei. Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă Problema este că mesajul fetei a devenit viral și s-a transformat în cântece, meme-uri sau chiar colecții de haine. „De fapt, eram sigură că plângerea poliției va fi respinsă și decizia judecătorului va rămâne neschimbată. Nu știu cum va evolua. Acum este inutil să presupunem ceva. În principiu, nu prea îmi plac cuvintele din cinci litere care încep cu B și se termină cu A. Există astfel de probleme ”, a comentat fata, citată de meduza.io. În rusă, război se scrie „война” și se citește „voyna”. Însă și cuvântul „babușcă” are, în rusă, cinci litere, și se scrie cu „B” și „a” la început și sfârșit, „Вобла”. Citește și: Maia Sandu, editorial în Politico: România, „vecinul nostru bun și puternic susținător”, asigură 80% din energia Moldovei. Moldovenii cheltuie 65% din venituri pe facturi la energie „Expresia «Nu babușcăi» a devenit imediat virală pe internet. Vedetele din Rusia au susținut memele cu această inscripție. Alena Vodonaeva a postat o poză pe canalul ei de Telegram, Ksenia Sobchak a creat o colecție de haine cu acest apel, iar Semyon Slepakov a dedicat o melodie acestei acțiuni. În plus au apărut nenumărate meme-uri”, arată publicația locală 72.ru. Ksenia Sobchak este fiica unui fost primar din Sankt Petersburg și a candidat, în 2018, la președinția Rusiei. Vodonaeva este model și actriță, iar Semyon Slepakov este unul dintre cei mai buni producători, scenariști și show-runners ruși.

Rusia, plata despăgubirilor de război (ONU) (sursa: facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rusia, plata despăgubirilor de război (ONU)

Rusia, plata despăgubirilor de război (ONU). Adunarea Generală a ONU a adoptat luni o rezoluţie neobligatorie în favoarea creării unui mecanism de despăgubire pentru distrugerile, de natură umană şi materială, cauzate de invazia Rusiei în Ucraina. Rusia, plata despăgubirilor de război (ONU) Spre deosebire de Consiliul de Securitate, unde Rusia are drept de veto, Moscova nu s-a putut opune adoptării acestei rezoluţii susţinute de Ucraina, Canada, Ţările de Jos şi Guatemala, care a primit 94 de voturi, mai puţin decât cele 143 de condamnare a anexărilor ilegale ale Rusiei pe 12 octombrie. Împotrivă au votat 14 ţări, printre care Rusia, China, Cuba, Mali sau Etiopia şi s-au abţinut 73 de ţări, în principal de pe continentul african, dar şi Brazilia, Israel sau India. Această rezoluţie cere ca Rusia să fie "considerată responsabilă pentru orice încălcare" a dreptului internaţional şi a Cartei ONU în Ucraina şi "să îşi asume consecinţele juridice ale tuturor actelor sale ilegale la nivel internaţional, în special prin repararea daunelor" materiale şi umane. "Un mecanism de reparare" Stabileşte, de asemenea, necesitatea de a crea,"în cooperare cu Ucraina, un mecanism de reparare" şi "un registru internaţional al daunelor pentru a lista (...) probe şi informaţii referitoare la cererile de despăgubire" ale persoanelor fizice, juridice şi ale statului ucrainean. "Ucraina va avea sarcina dificilă de a reconstrui ţara şi de se redresa după război. Dar această redresare nu va fi niciodată completă fără un sentiment al dreptăţii pentru victimele războiului" dus de ruşi, a declarat ambasadorul ucrainean la ONU, Sergiy Kyslytsya, de la tribuna Adunării Generale. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat rezoluţia."De la eliberarea Hersonului la victoria diplomatică de la New York. Adunarea Generală a Naţiunilor Unite tocmai a dat undă verde creării unui mecanism de despăgubire de către Rusia pentru crimele comise în Ucraina", a declarat el pe Twitter. "Agresorul va plăti pentru ce a făcut!", a adăugat Zelenski. Precedentul Kuweit versus Irak La sediul ONU din New York, reprezentantul Rusiei a denunţat dorinţa ţărilor occidentale de a legitima în avans folosirea a "miliardelor de dolari" din activele ruseşti îngheţate pentru a sancţiona Moscova, inclusiv pentru achiziţionarea de arme pentru Ucraina. Citește și: Putin a reluat tradiția sovietică a titlurilor de „Mamă-eroină”. Și soția lui Kadîrov a primit unul: are 14 copii Richard Gowan, analist la International Crisis Group, a explicat pentru AFP că "rezoluţia nu va fi obligatorie, dar va oferi Ucrainei o bază politică pentru a pregăti terenul pentru a obţine despăgubiri din partea Rusiei". Astfel, "registrul de daune propus ar cuantifica ceea ce se datorează Ucrainei". În discursul său, ambasadorul ucrainean a dat exemplul Comisiei de compensare înfiinţată de Consiliul de Securitate al ONU şi care a activat între 1991 şi 2022, care i-a permis Kuweitului să recupereze din partea Irakului 52,4 miliarde de dolari pentru daunele cauzate de invazia din august 1990.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră