duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: razboi

649 articole
Internațional

Putin joacă iar cartea responsabilității nucleare

Putin joacă iar cartea responsabilității nucleare. Preşedintele rus a afirmat că nu pot exista câştigători într-un război nuclear şi că un asemenea război nu trebuie pornit niciodată, relatează luni Reuters. Putin joacă iar cartea responsabilității nucleare Putin a făcut aceste comentarii într-o scrisoare către participanţii la conferinţa ONU privind Tratatul de Neproliferare Nucleară (NPT), la peste cinci luni de la declanşarea războiului din Ucraina. "Plecăm de la faptul că nu pot exista câştigători într-un război nuclear şi că acesta nu trebuie niciodată dezlănţuit, şi suntem pentru securitate egală şi indivizibilă pentru toţi membrii comunităţii mondiale", afirmă liderul de la Kremlin. Preocuparea internaţională privind riscul confruntării nucleare a crescut de la invadarea Ucrainei de către Rusia, la 24 februarie. Într-un discurs de la acea vreme, Putin a făcut referire la arsenalul nuclear al Rusiei şi a avertizat orice posibile puteri externe ostile să se abţină de la orice tentativă de a interveni. "Oricine încearcă să ne obstrucţioneze ar trebui să ştie că răspunsul Rusiei va fi imediat. Şi asta va duce la consecinţe cu care nu v-aţi întâlnit niciodată în istoria voastră", a spus el. Rusia a ridicat miza la nivel nuclear Câteva zile mai târziu, el a ordonat ca forţele nucleare ale Rusiei să fie plasate în stare de alertă. Războiul din Ucraina a ridicat tensiunile geopolitice la un nivel fără precedent din 1962, de la criza rachetelor din Cuba. Citește și: Încordare maximă după ce unele media americane au anunțat că Nancy Pelosi va vizita Taiwanul. „Armata Populară de Eliberare nu va sta fără să facă nimic”, amenință MAE chinez Atât politicienii din Rusia, cât şi cei din SUA, au vorbit public despre riscul unui al treilea război mondial. Directorul CIA, William Burns, a declarat în aprilie că date fiind eşecurile suferite de Rusia în Ucraina, "nimeni nu poate să nu trateze serios ameninţarea reprezentată de o potenţială recurgere la arme nucleare tactice". Rusia, a cărei doctrină militară permite utilizarea armelor nucleare în eventualitatea unei ameninţări existenţiale la adresa statului rus, a acuzat Occidentul că duce un "război prin intermediari" împotriva sa, înarmând Ucraina şi impunând sancţiuni Moscovei.

Putin joacă iar cartea responsabilității nucleare (sursa: kremlin.ru)
Războiul din Ucraina va dura mult (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Războiul din Ucraina va dura mult

Războiul din Ucraina va dura mult. Preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat joi că războiul din Ucraina "va dura" şi că francezii trebuie să se pregătească pentru întreruperea totală a livrărilor de gaz rusesc, de care Moscova se foloseşte ca de o "armă de război", informează AFP. Războiul din Ucraina va dura mult "Trebuie să ne pregătim cu toţii pentru aceea că războiul va dura. Vara şi începutul toamnei vor fi, fără îndoială, foarte dure", a declarat şeful statului francez, în primul său interviu televizat din cel de-al doilea mandat al său, cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei. În condiţiile în care războiul din Ucraina afectează creşterea economică şi alimentează o explozie a preţurilor energiei şi produselor alimentare, "trebuie să ne pregătim să ne descurcăm fără gazul rusesc", a atenţionat Macron, anunţând că statul francez va elabora un "plan de sobrietate" energetică. Parada celor 6.300 la Paris Mai devreme în timpul zile de joi, preşedintele Macron a asistat sub un soare strălucitor la parada militară de 14 iulie, într-un context strategic marcat de revenirea războiului în Europa. În total, circa 6.300 de persoane au mărşăluit în acest an în faţa unei mulţimi adunate de-a lungul traseului. Spectacolul a mobilizat 64 de avioane, o dronă, 25 de elicoptere, 200 de cai şi 181 de vehicule motorizate. Parada militară s-a deschis cu drapelele celor nouă ţări străine invitate, majoritatea vecine Rusiei sau Ucrainei: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi România. Trupe franceze, recent desfăşurate pe flancul estic al Europei, au urmat imediat după. 500 de soldați francezi, de urgență în România Franţa şi-a întărit substanţial misiunile de reasigurare de la începutul războiului din Ucraina. Circa 500 de soldaţi francezi au fost trimişi de urgenţă la sfârşitul lui februarie în România, în cadrul NATO, iar Parisul s-a declarat gata să-şi majoreze contingentul dacă va fi necesar. Citește și: Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului Franţa participă de asemenea la misiuni de reasigurare terestră şi aeriană în Estonia, iar avioanele sale de luptă Rafale contribuie la protejarea spaţiului aerian polonez.

Rușii bătrâni și funcționarii susțin războiul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rușii bătrâni și funcționarii susțin războiul

Rușii bătrâni și funcționarii susțin războiul. Site-ul Meduza a obținut rezultate unui sondaj cu circuit închis făcut de Kremlin în legătură cu suportul rușilor față de invadarea Ucrainei. Sondajul a fost realizat de VȚIOM la sfârșitul lunii iunie 2022. Rușii bătrâni și funcționarii susțin războiul Respondenților li s-a pus întrebarea „Unii spun că luptele din Ucraina ar trebui oprite cât mai curând posibil. Alții consideră că luptele nu ar trebui oprite acum. Ce punct de vedere vă este mai apropiat – primul sau al doilea?” Numărul respondenților este necunoscut jurnaliștilor Meduza. Potrivit documentelor pe care le deține Meduza, 30% dintre cei care au răspuns la întrebarea pusă de VȚIOM consideră că „ostilitățile din Ucraina” ar trebui „oprite cât mai curând posibil”. Altor 13% le-a fost greu să răspundă, iar 57% dintre respondenți consideră că războiul ar trebui continuat. Aceleași cifre au fost văzute de o altă sursă Meduza, apropiată Administrației Prezidențiale. Moscova și Sankt Petersburg, cele mai pacifiste La Moscova și Sankt Petersburg, judecând după datele sondajului închis, aproximativ 40% dintre respondenți doresc încetarea ostilităților, iar 48% sunt în favoarea continuării lor. Majoritatea susținătorilor continuării luptei (62%) locuiesc în alte orașe rusești cu o populație de peste un milion de locuitori. Citește și: Ultimul opozant al lui Putin încă liber și aflat în Rusia, Ilia Iașin, anchetat penal pentru „difuzare de informaţii false” despre armata rusă VȚIOM nu publică în mod deschis aceste date. Pe site-ul centrului, pot fi găsite doar rezultatele unui sondaj din iunie referitor la sprijinul rușilor pentru „operațiunea specială”. Potrivit centrului, 72% dintre respondenți „mai degrabă susțin” războiul, 17% „mai degrabă nu susțin” războiul, iar pentru 11% este greu să răspundă la întrebare. "Războiul bătrânilor și al silovikilor" Centrul nu a răspuns întrebărilor adresate de Meduza, la fel nici secretarul de presă prezidențial, Dmitri Peskov. Într-o discuție cu Meduza, sociologul Grigori Iudin a numit „previzibile” rezultatele sondajului închis realizat de VȚIOM. El atrage atenția asupra faptului că o varietate de sondaje indică faptul că „operațiunea specială” este susținută mai activ de rușii mai în vârstă – precum și de mulți locuitori ai orașelor mari, unde trăiesc mulți angajați la stat. „Acesta este un război al bătrânilor și al silovikilor, care vor să blocheze țara în trecut”, comentează Iudin. Continuarea articolului, în Știrile TVR.

Rușii au fugit de pe Insula Șerpilor(sursa: Twitter/@With__Ukraine)
Internațional

Rușii au fugit de pe Insula Șerpilor

Rușii au fugit de pe Insula Șerpilor. Armata rusă şi-a anunţat joi retragerea din Insula Şerpilor, un punct strategic în Marea Neagră cucerit de Moscova încă din primele zile ale invaziei sale în Ucraina la 24 februarie, după mai multe săptămâni de bombardamente intense, informează AFP. Rușii au fugit de pe Insula Șerpilor "La 30 iunie, în semn de bunăvoinţă, forţele armate ruse, care şi-au îndeplinit obiectivele stabilite în Insula Şerpilor, şi-au retras garnizoana de aici", a indicat Ministerul rus al Apărării, afirmând că acest gest ar trebui să faciliteze exporturile Ucrainei de cereale. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc Kievul anunţase anterior că trupele ruse au fost forţate să-şi retragă în grabă ceea ce mai rămăsese din garnizoana lor în Insula Şerpilor, în urma unei operaţiuni încununate de succes a forţelor ucrainene. Un anunţ în acest sens fusese făcut de Comandamentul de operaţiuni Sud al forţelor de apărare ucrainene, citat de agenţia ucraineană de presă Ukrinform. Totodată, şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, a declarat joi că forţele ruse s-au retras de pe Insula Şerpilor, un avanpost strategic din Marea Neagră, relatează Reuters. "KABOOM! Nu mai există trupe ruseşti pe Insula Şerpilor. Forţele noastre armate au făcut o treabă grozavă", a scris Iermak pe Twitter.

Bombardamente brutale la Nikolaev(sursa: Facebook/VolodimirZelenski)
Internațional

Bombardamente brutale la Nikolaev

Bombardamente brutale la Nikolaev. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că zece rachete rusești au lovit miercuri "ținte civile" în orașul Nikolaev din sudul țării, provocând moartea a cel puțin cinci persoane. Atacul "dovedește pentru absolut toată lumea din lume că presiunea asupra Rusiei nu este suficientă", a declarat Zelenski în discursul său nocturn. Bombardamente brutale la Nikolaev "Au fost, de asemenea, lovituri la Ochakiv, Dnipro, bombardamente rusești în regiunea Harkov, regiunea Sumî, Donbas". Zelenski a mai spus că situația din Lysychansk, Avdiivka și comunitățile din direcția Bakhmut "rămâne extrem de brutală, foarte dificilă". Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc "Facem tot ce putem pentru a dota armata noastră cu sisteme moderne de artilerie pentru a răspunde corespunzător ocupanților", a spus el. Primarul din Nikolaev , Oleksandr Sienkevych, a declarat miercuri că au fost "doar 18 zile" de la începutul invaziei în care orașul din sudul Ucrainei nu a fost atacat cu rachete sau obuze cu dispersie, potrivit CNN. Peste 114 locuitori au murit din cauza atacurilor rusești în acest timp, a spus el. Nu era clar dacă acest număr includea toate victimele citate de Zelenski mai târziu în aceeași zi.

Antrenamente militare în Marea Britanie (sursa: Boris Johnson)
Internațional

Londra va crește sprijinul militar acordat Kievului

Londra va crește sprijinul militar acordat Kievului. Guvernul britanic a anunţat miercuri, în cursul summitului NATO de la Madrid, că va debloca un miliard de lire sterline (1,16 miliarde de euro) pentru ajutor suplimentar acordat Ucrainei în răspuns la invazia rusă şi care va include sisteme de apărare antiaeriană şi drone, relatează AFP. Londra va crește sprijinul militar acordat Kievului Aceste noi fonduri vor creşte ajutorul militar britanic pentru Kiev la 2,3 miliarde de lire sterline, a precizat Downing Street, într-un comunicat, calificând această creştere importantă o "nouă fază" a sprijinului occidental care urmează să permită armatei ucrainene să lanseze contraofensive. "În timp ce Putin nu reuşeşte să realizeze câştigurile pe care le plănuise şi la care sperase şi că inutilitatea acestui război devine evidentă pentru toţi, atacurile sale împotriva poporului ucrainean sunt din ce în ce mai barbare", a declarat premierul britanic Boris Johnson, potrivit comunicatului. NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc "Armele, echipamentele şi pregătirea furnizate de Marea Britanie transformă apărarea Ucrainei împotriva acestui atac. Şi vom continua să sprijinim cu fermitate poporul ucrainean pentru a ne asigura că Putin eşuează în Ucraina", a adăugat el. În detaliu, ajutorul suplimentar oferit include "sisteme sofisticate de apărare antiaeriană, dispozitive aeriene fără pilot, echipamente electronice inovatoare şi mii de echipamente vitale pentru soldaţii ucraineni", a precizat guvernul. Londra consideră acest ajutor "un prim pas" care permite Ucrainei să treacă de la "apărare curajoasă" împotriva invaziei ruse la "operaţiuni ofensive" pentru a recâştiga teren, potrivit Agerpres. Regatul Unit a fost una dintre primele ţări care a furnizat Kievului arme letale, în special peste 5.000 de rachete antitanc, şi a consolidat considerabil sprijinul militar cu armament, dar şi pregătire pentru soldaţii ucraineni.

Ungaria se opune din nou (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Ungaria se opune din nou

Ungaria se opune din nou. Premierul Ungariei, ultranaţionalistul Viktor Orban, a declarat miercuri că ţara sa nu va susţine nicio propunere care să implice NATO în războiul din Ucraina, deoarece consideră că este vorba despre un conflict exclusiv între Rusia şi Ucraina, transmite agenţia MTI. "Nu vom susţine nicio propunere care ar putea atrage NATO sau Ungaria în acest conflict, pentru că este un război ruso-ucrainean, iar NATO este o alianţă defensivă", a spus Orban, potrivit şefului său de presă, Bertalan Hevesi. Ungaria se opune din nou Agenţia EFE aminteşte că Orban a sosit marţi seară la Madrid pentru a participa la summitul NATO, unde va susţine eforturile pentru restabilirea păcii în Ucraina, potrivit lui Hevesi. "În locul unei escaladări a războiului, Ungaria sprijină eforturile în favoarea păcii", a declarat marţi seară şeful guvernului de la Budapesta după cina oferită de regii Spaniei şefilor de stat şi de guvern care participă la reuniune. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Hevesi a semnalat că soluţionarea conflictului presupune restabilirea rapidă a unui acord de încetare a focului şi începerea unor negocieri de pace, potrivit Agerpres. Răspunsul la invazia rusă în Ucraina este una dintre principalele teme pe care le vor aborda ţările membre ale alianţei la summitul de la Madrid.

Este vremea să ducem războiul pe teritoriul Rusiei Foto: captură video a atacului asupra mall-ului din Kremenchuk
Eveniment

să ducem războiul pe teritoriul Rusiei

„Este vremea să ducem războiul pe teritoriul Rusiei”, scrie, azi, un editorialist al publicației britanice The Times, Roger Boyes. El a fost corespondent Reuters la Moscova și, ulterior, a lucrat pentru The Times de la Varșovia, unde a scris despre revoluția declanșată de Solidarnosc. Este vremea să ducem războiul pe teritoriul Rusiei Boyes arată că Rusia bombardează zilnic Harkovul, trăgând de pe teritoriul ei, dar Ucrainei i s-a cerut, de către statele vestice să nu atace teritoriul rusesc. El spune că centrul nervos al campaniei ruse împotriva Harkovului este la Belgorod, oraș din Federația Rusă. Editorialistul The Times apreciază că atacul asupra mall-ului din Kremenchuk a fost deliberat, acesta fiind un semn al „războiului total” purtat de Putin. Acesta ar anticipa - potrivit lui Boyles - o „toamnă de aur”: în Donbas, raportul de forțe dintre armamentul Rusiei și cel al Ucrainei este de zece la unuPutin așteaptă alegerile din noiembrie, din SUA, care vor face ca administrația Biden să fie blocată, întrucât nu va mai avea majoritate în Legislativ„Putin prevede o toamnă de aur: Ucraina va fi pierde teren și vieți omenești și, foarte important, NATO, susținătorul Ucrainei, va fi decredibilizat”, scrie The Times Editorialistul The Times susține că sancțiunile nu mai trebuie anunțate cu șase luni înainte, dând astfel timp celor vizați să-și protejeze averile. Financing a war crime is also a war crime. Companies must safeguard their reputation and not sponsor the despicable war crimes by paying taxes to Russia”s budget that transforms them into missiles for the mass killings of innocent people of Ukraine pic.twitter.com/wTLcGT3DJu— Andy Hunder (@AndyHunder) June 27, 2022 În plus, trebuie să crească „calitatea” ajutorului oferit Ucrainei. El arată că trebuie să fie intensificate operațiunile forțelor speciale care operează pe teritoriul Rusiei, amintind că exact așa a procedat Putin în 2014, când a invadat Ucraina. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Boyes mai susține că orașul Herson are „potențial” pentru o rezistență cu partizani.

Iohannis așteaptă măsuri concrete de la Summitul NATO (sursa: Facebook/AdministratiaPrezidențială)
Internațional

Iohannis așteaptă măsuri concrete de la Summitul NATO

Iohannis așteaptă măsuri concrete de la Summitul NATO. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că România are aşteptări "foarte concrete" de la Summitul NATO, indicând consolidarea semnificativă a Flancului estic, creşterea numărului de militari aliaţi, declararea Mării Negre ca zonă de interes strategic, Rusia să fie considerată ameninţare semnificativă a Alianţei, iar grupurile de luptă să devină brigăzi. Iohannis așteaptă măsuri concrete de la Summitul NATO "NATO este garanţia securităţii noastre şi, în aceste vremuri complicate, când Rusia a atacat Ucraina şi noi suntem vecini, ne dăm sema cât de importantă este umbrela NATO. Acest summit a fost calificat de unii drept unul istoric şi cred că au dreptate", a spus şeful statului, înaintea participării la Summitul NATO. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum "Am convenit alocarea a 2,5% din PIB pentru apărare începând cu bugetul pe 2023, iar această alocare va continua cel puțin 10 ani. O parte din bani va merge către investiții în sectorul de apărare", a spus el, potrivit Agerpres. Preşedintele Klaus Iohannis participă miercuri şi joi la Summitul NATO de la Madrid. Marţi, şeful statului a participat la dineul de gală oferit de Regele Felipe al VI-lea şi Regina Letizia în onoarea şefilor de stat şi de guvern care participă la Summitul Alianţei.

Rușii vor anexa regiunea Herson (sursa: Captura video)
Internațional

Rușii vor anexa regiunea Herson

Rușii vor anexa regiunea Herson. Autoritățile pro-ruse instalate în provincia ucraineană Herson, aflată sub ocupație militară rusă, au început pregătirile pentru organizarea unui referendum în vederea anexării acestei regiuni la Federația Rusă. Rușii vor anexa regiunea Herson „Ne pregătim pentru referendum, iar acesta va fi ținut. În mod suprinzător, regiunea Herson va lua o decizie de a se uni cu Rusia”, a declarat miercuri adjunctul șefului administrației militaro-civile din regiune, Kiril Stremusov. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Hersonul a fost primul mare oraș ucrainean cucerit de trupele ruse, după invazia din 24 februarie 2022. La jumătatea lunii martie, ministerul rus al Apărării a anunțat că trupele Moscovei au preluat controlul complet al regiunii. O administrație militaro-civilă a fost instituită aici la finele lunii aprilie. Kremlinul speră să anexeze regiunea Herson din Estul Ucrainei la fel cum a facut cu Crimeea, a declarat marți un un oficial din Parlamentul de la Moscova, potrivit Reuters. „Integrarea regiunii Herson în Rusia va fi completă, așa cum s-a procedat și cu Crimeea”, declara, cu câteva săptămâni în urmă, Igor Kastiukevici, membru al Dumei de Stat, într-un raport realizat în urma unei vizite a adjunctului Administratiei prezidentiale ruse, Serghei Kirienko, în regiune.

Moldova se așteaptă la un aflux mare de refugiați (sursa: Captura Youtube)
Internațional

Moldova se așteaptă la un aflux mare de refugiați

Moldova se așteaptă la un aflux mare de refugiați. Autorităţile Republicii Moldova iau în calcul înregistrarea unui nou val de refugiaţi după escaladarea conflictului în Ucraina, mai ales în regiunile Odessa şi Nicolaev. Se lucrează deja la un nou plan de acțiune pentru o intervenţie promptă în cazul unui flux crescut de refugiaţi ucraineni, anunță tvr.md. La centrul din sectorul Râşcani al Chișinăului sunt cazaţi 73 de refugiati. Moldova se așteaptă la un aflux mare de refugiați „Sunt din oraşul Odessa, am doi copii cu mine. Deocamdată stăm aici, dar vrem să plecăm mai departe. Dacă vom reuşi, desigur că vom pleca. Nu pentru că aici e rău, aici e foarte bine. Aici este ca acasă, dar oricum vreau acasă, dar şi aici îmi place”. Autorităţile nu exclud un nou val de refugiaţi și se lucrează la suplimentarea locurilor de cazare. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Irina Certan, director, Centrul pentru refugiaţi, Râşcani: „Aici avem o cameră care este în proces de reparaţie, reparaţia este practic finisată. Capacitatea centrului este de 250-300 de persoane. Iată acum vedeţi, am amenajat spaţii suplimentare pentru o eventuală mărire a numărului refugiaţilor. Am deschis şi câteva încăperi tehnice la care se lucrează, facem reparaţie”. Potrivit autorităţilor, toate centrele pentru refugiaţi închise temporar sunt pregătite pentru a-şi relua activitatea, dar se caută personal suplimentar. Boris Gâlcă, şef Direcţia Sănătate, Primăria Chişinău: „Am activat planul de contingenţă. Am dat dispoziţie ca celelalte centre pentru plasament în care a fost sistată activitatea să fie pregătite, reevaluate, din punct de vedere a capacităţilor de plasament, cazare, asigurarea cu personal medical şi serviciile necesare”. Şi la nivel naţional se pune la punct un plan de intervenţie, potrivit Agerpres. Adrian Efros, şeful Centrului Unic de Gestionare a Crizei: „La nivel naţional se elaborează planul de contingenţă care are în sine toate atribuţiile, de la toate ministerele, plus organizaţiile internaţionale care sunt prezente pe teritoriul Republicii Moldova pentru a face faţă şi a facilita accesul refugiaţilor pe teritoriul Republicii Moldova”. În Republica Moldova se află acum peste 73.000 de refugiaţi ucraineni, iar mai mult de jumătate dintre aceştia sunt copii.

Putin, criticat dur de un apropiat (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, criticat dur de un apropiat

Putin, criticat dur de un apropiat. Oligarhul rus Oleg Deripaska a calificat marţi drept "o eroare colosală" războiul din Ucraina, unde Rusia a lansat în februarie o amplă ofensivă, afirmaţii de o rară virulenţă din partea unui reprezentant al elitei ruse, informează AFP. Putin, criticat dur de un apropiat "Oare este în interesul Rusiei să distrugă Ucraina? Bineînţeles că nu, aceasta ar fi o eroare colosală", a spus Deripaska în cadrul unei rare conferinţe de presă susţinute la Moscova. Deripaska a repetat de mai multe ori această formulă de "eroare colosală" şi a calificat drept "război" situaţia din Ucraina, termen interzis în Rusia, unde autorităţile au impus utilizarea termenului de "operaţiune militară specială". Citește și: Rusia va reprezenta o amenințare uriașă pentru securitatea europeană după Ucraina, afirmă șeful armatei britanice Oligarhul, fondatorul gigantului rus al aluminiului Rusal, a apreciat de asemenea că nicio schimbare de regim politic nu ar fi de aşteptat în Rusia. "Nu există potenţial pentru o schimbare de regim", a declarat el, apreciind că "opoziţia s-a retras in viaţa ţării". Deripaska, la al doilea set de critici Oleg Deripaska, considerat un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin, a mai făcut anterior apel la pace. La sfârşitul lui martie, el şi-a exprimat opinia că războiul din Ucraina este o "nebunie" care, din cauza poziţiei radicale a ambelor părţi, va dura mult timp şi va fi o ruşine pentru generaţii de acum înainte. Oligarhul rus, care este vizat de sancţiuni occidentale, avea în 2022, potrivit revistei Forbes, o avere de 1,7 miliarde de dolari, comparativ cu 3,8 miliarde anul precedent. Citește și: Oligarhul rus Oleg Deripaska, asociat prin Strabag cu Ministerul Transporturilor. Deripaska a câștigat un contract și la baza SUA de la Kogălniceanu Marţi, el a criticat şi răspunsul Moscovei la sancţiuni, deplângând faptul că autorităţile ruse nu au luat nici acum, "la 120 de zile de la începutul conflictului, deciziile care erau necesare" pentru a atenua impactul restricţiilor pentru economia rusă. Invazia, localizată acum în Donbas Sancţiunile "sunt desigur mai grele pentru Rusia" decât pentru Occident, "aceasta este evident", a apreciat el. Rusia a lansat o vastă ofensivă militară în Ucraina la 24 februarie pentru "demilitarizarea" şi "denazificarea" ţării vecine, acuzând-o de un pretins genocid împotriva populaţiei rusofone. Rezistenţa încrâncenată a forţelor ucrainene a forţat Rusia să-şi revizuiască ambiţiile (de a cuceri întreaga Ucraină) şi să se concentreze pe estul ţării. Luptele în Donbas sunt deosebit de înverşunate, iar trupele ruse avansează lent.

Șeful armatei britanice, generalul Patrick Sanders, cere militarilor să se pregătească de război Foto: Twitter
Eveniment

Șeful armatei britanice militarilor pregătească război

Șeful armatei britanice, generalul Patrick Sanders, le cere militarilor să se pregătească de război în Europa, cu Rusia. Sanders, care are 56 de ani, apreciază că în întreaga sa carieră militară nu a existat o amenințare la adresa păcii și a democrației atât de puternică precum cea reprezentată de ambițiile expansioniste ale lui Putin, arată The Times, care citează un discurs pe care șeful armatei britanice îl ține în fața unui think tank din Londra. "This is our 1937 moment. We are not at war but we must act rapidly so we aren't drawn into one."Chief of the General Staff, General Sir Patrick Sanders, says "the British Army is not mobilising to provoke war but to prevent war".https://t.co/PAiZ4D1jU3? Sky 501 pic.twitter.com/tjhIqrrYwy— Sky News (@SkyNews) June 28, 2022 Șeful armatei britanice cere militarilor să se pregătească de război Generalul britanic avertizează că acesta este „momentul 1937” și va cere armatei să se pregătească de lupte urbane. „Nu suntem în război, dar trebuie să acționăm rapid, astfel încât să nu fim atrași într-unul din cauza eșecului de a limita expansiunea teritorială. . . Voi face tot ce îmi stă în putere pentru a mă asigura că armata britanică își joacă rolul în evitarea războiului. În toți anii mei în uniformă, nu am cunoscut o amenințare atât de clară la adresa principiilor suveranității și democrației și a libertății de a trăi fără teama de violență, precum agresiunea brutală a președintelui Putin și ambițiile sale expansioniste”, este mesajul șefului statului major al armatei britanice. Sanders a preluat această funcție în iunie 2022. Russia will likely be an even greater threat to European security after the war in Ukraine than it was before, the British army's Chief of the General Staff Patrick Sanders said.#Russia | #Ukraine | #Europe https://t.co/neJ3WhR3UX— The Jerusalem Post (@Jerusalem_Post) June 28, 2022 El a arătat că Rusia va fi o amenințare și mai mare pentru Europa după războiul din Ucraina. Sanders a explicat că, deși armata rusă va fi slăbită pentru o vreme, Putin a anunțat deja ambițiile sale de a reface granițele vechii Rusii. Înainte ca Putin să invadeze Ucraina, Marea Britanie plănuia să își reducă forțele armate la doar 72.500 de oameni, în 2025. Grafic: The Telegraph Anul 1937 este considerat un an crucial în evoluțiile care au dus la declanșarea celui de-al doilea război mondial. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Totuși, un ministru din cabinetul Boris Johnson a spus că Putin ar fi „nebun” să încerce să atace NATO.

Amenințările nucleare ale lui Putin luate în serios de SUA (sursa: captura video)
Eveniment

Amenințările nucleare ale lui Putin, luate în serios de SUA

Amenințările nucleare ale lui Putin, luate în serios de SUA. Un înalt oficial american din domeniul apărării a calificat drept "destul de iresponsabil" limbajul "cavaler" al președintelui rus Vladimir Putin în legătură cu sistemele de rachete cu capacitate nucleară promise Belarusului. "Forțele noastre strategice monitorizează întotdeauna lucrurile în această privință", a declarat oficialul într-o convorbire de fond cu reporterii. "Cu siguranță luăm în serios acest lucru și am luat în serios această amenințare încă de la început." Amenințările nucleare ale lui Putin, luate în serios de SUA "Cu siguranță, de fiecare dată când cineva folosește cuvântul nuclear, ai îngrijorări. Sincer, pare destul de iresponsabil din partea unui lider național să vorbească despre utilizarea armelor nucleare și să facă acest lucru într-un mod în general cavalerist. În ceea ce privește preocupările mele, în afară de faptul că vorbesc despre, din nou, adică modul în care a fost citită declarația lui Putin a fost: "Hei, le vom da Iskanders și, apropo, pot deține arme nucleare." Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Și toată lumea ia asta foarte în serios atunci când folosești un astfel de limbaj. Așa că, cu siguranță, luăm asta în serios și am luat în serios această amenințare încă de la început. Și, după cum știți, forțele noastre strategice monitorizează mereu lucrurile în această privință." Rusia anunță că va transfera rachete Iskander-M cu capacitate nucleară către Belarus Rusia va transfera sisteme de rachete Iskander-M cu capacitate nucleară către Belarus în următoarele luni, i-a spus președintele rus Vladimir Putin președintelui belarus Alexander Lukașenko, în cadrul unei întâlniri care a avut loc sâmbătă la Sankt Petersburg. "În următoarele câteva luni, vom transfera Belarusului sistemele de rachete tactice Iskander-M, care, după cum știți, pot folosi atât rachete balistice, cât și de croazieră, atât în versiune convențională, cât și nucleară", i-a spus Putin lui Lukașenko, potrivit Kremlinului. https://www.youtube.com/watch?v=KTJVIA-tesE&ab_channel=COMBATAPPROVED Într-o transcriere a întâlnirii, Lukașenko i-a exprimat lui Putin "stresul" și îngrijorarea sa cu privire la ceea ce el a afirmat că sunt zboruri ale Statelor Unite și ale avioanelor NATO "care se antrenează pentru a transporta focoase nucleare" în apropierea graniței Belarusului. Lukașenko i-a cerut lui Putin să ia în considerare "un răspuns în oglindă" la aceste zboruri sau să convertească avioanele de luptă rusești Su-35, care sunt în prezent desfășurate în Belarus, astfel încât "să poată transporta focoase nucleare". Putin a răspuns că, deși este posibil să se potrivească cu zborurile americane, "nu este nevoie" și a sugerat că, deoarece armata belarusă are un număr mare de avioane Su-25 care pot fi convertite în schimb cu capacitate nucleară. "Această modernizare ar trebui să fie efectuată la fabricile de avioane din Rusia, dar vom conveni cu dumneavoastră cum să facem acest lucru. Și, în consecință, începeți să antrenați echipajul de zbor", a spus Putin. Ce sunt rachetele Iskander-M Iskander-M este un sistem de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune construit de Rusia, care poate transporta focoase convenționale sau nucleare cu o rază maximă de acțiune de până la 500 de kilometri, potrivit Janes Defense. Arma folosește atât sisteme de ghidare optice, cât și inerțiale pentru a-și lovi țintele, lovindu-le cu o serie de focoase, cum ar fi muniții cu dispersie, bombe cu vid, bombe de distrugere a buncărelor și focoase cu puls electromagnetic (EMP), potrivit Missile Defense Advocacy Alliance. Iskander-M a fost folosit pentru prima dată în 2008, în timpul conflictului dintre Rusia și Georgia, când armata rusă l-a folosit pentru a lovi ținte în Gori, potrivit alianței.

Franța trimite blindate și tunuri în Ucraina (sursa: Captura Youtube)
Internațional

Franța trimite blindate și tunuri în Ucraina

Franța trimite blindate și tunuri în Ucraina. Ministrul apărării Sebastien Lecornu a anunţat că Franţa va trimite în Ucraina cantităţi semnificative de transportoare blindate pentru trupe, într-un interviu publicat luni seară, informează marţi AFP. "Pentru a se deplasa rapid în zonele aflate sub tirul inamicului, armata are nevoie de vehicule blindate", a subliniat ministrul francez într-un interviu apărut pe site-ul cotidianului Parisien-Aujourd'hui. Prin urmare, Franţa va "livra, în cantităţi semnificative, vehicule de transport de acest tip, care sunt înarmate", a adăugat el. Franța trimite blindate și tunuri în Ucraina Sebastien Lecornu a confirmat, de asemenea, trimiterea în Ucraina a şase tunuri Caesar suplimentare, în plus faţă de cele 12 trimise deja. https://www.youtube.com/watch?v=pf76pAYyU8U&t=350s&ab_channel=USMilitaryNews Cu toate acestea, oficialul francez nu a oferit detalii despre data la care vor fi trimise aceste întăriri, anunţate de şeful statului Emmanuel Macron pe 16 iunie în timpul vizitei sale la Kiev. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Referitor la livrarea rachetelor antinavă, solicitate de Kiev pentru a "deschide breşe în această blocadă maritimă impusă de Rusia şi care privează multe ţări de livrările de cereale şi materii prime", aceasta "face parte din dosarele aflate în studiu", a adăugat ministrul francez, fără a furniza detalii suplimentare. De la începutul ofensivei militare lansate de Moscova în Ucraina pe 24 februarie, Parisul a livrat Kievului tunuri Caesar, rachete antitanc Milan şi rachete antiaeriene Mistral, potrivit Agerpres. La mijlocul lunii aprilie, fostul ministru al apărării Florence Parly estimase la peste o sută de milioane de euro valoarea echipamentelor militare livrate Ucrainei de Franţa.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră