vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: razboi

686 articole
Internațional

"Războiul digital", testat pe teritoriul Ucrainei

"Războiul digital", testat pe teritoriul Ucrainei. La începutul războiului din Ucraina, armata rusă avea un avantaj net. Potrivit raportului „The Military Balance” al Institutului Internațional de Studii Strategice, în 2021 Rusia investise în apărare 45,8 miliarde de dolari, față de cele 4,7 miliarde investite de Ucraina. Forțele armate ale Rusiei aveau aproape un milion de militari activi și două milioane în rezervă, Ucraina - doar 196.000 militari activi și 900.000 de rezerviști. În momentul invaziei, Rusia a trimis pe front 280.000 de mii de militari, față de cei 125.600, cât avea Ucraina. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Totuși, timp de un an, Ucraina a rezistat și, mai mult, a provocat armatei ruse o serie de înfrângeri surprinzătoare. La aceste victorii a contribuit, fără îndoială, ajutorul militar venit din afară, însă din ce în ce mai mulți experți militari și comentatori politici vorbesc despre ajutorul digital. Și în special despre programul de inteligență artificială MetaConstellation, al companiei Palantir, care a decis anul trecut, în iunie, să se alăture Ucrainei. Considerată a fi parte a elitei lumii IT, misiunea declarată a companiei este de a oferi asistență exclusiv democrațiilor occidentale și aliaților lor. Cum funcționează acest software și, mai ales, poate schimba soarta unui război? Armata analogică vs armata digitală „Rușii își folosesc artileria ca și cum ar fi Primul Război Mondial”, a afirmat un expert militar britanic, citat de Times, adăugând că, azi, războiul se duce la un alt nivel: armata analogică a Rusiei are de luptat cu armata digitală a Ucrainei. Acesta este „cel mai avansat război din punct de vedere tehnologic din istoria omenirii”, a declarat pentru Welt și Mykhailo Fedorov, viceprim-ministrul Ucrainei și ministru al transformării digitale: „Principalele arme ale războiului modern nu mai sunt tancurile și sistemele de artilerie din anii 1960, ci datele și tehnologia: drone, comunicații prin satelit, dispozitive mobile, senzori și inteligență artificială – acestea sunt instrumentele care schimbă cursul unui război”. Ministrul Fedorov l-a întâlnit pe Alex Karp, directorul executiv al Palantir, anul trecut, la Forumul Economic Mondial de la Davos, urmând ca pe 3 iunie, parteneriatul companiei cu Ucraina să devină public. "Războiul digital", testat pe teritoriul Ucrainei Deși programele create de Palantir, considerate a fi printre cele mai sofisticate din lume, ajung să coste zeci de milioane de dolari (recent, Ministerul Apărării din Marea Britanie i-a comandat companiei un software în valoare de 75 de milioane de lire sterline), Ucrainei i s-a oferit, pro-bono, aplicația MetaConstellation. O aplicație care, utilizând algoritmi ai Inteligenței artificiale, funcționează într-un mod similar cu un software-ul de recunoaștere facială, putând detecta diferite ținte, fie că sunt înzăpezite sau camuflate. După fiecare utilizare, rezultatele sunt evaluate și, introduse în rețea, optimizând viitoarele modele de predicție. Potrivit Welt, unicitatea acestei aplicații constă în faptul că utilizează sisteme de analiză care colectează și evaluează date și informații din toate sursele imaginabile, rezumându-le mai apoi pe o singură platformă. Un joc pe calculator. Dar real Pentru exemplificare, un expert IT din cadrul forțelor militare germane, (care a dorit să rămână anonim, din motive de securitate) a explicat în ce constau avantajele armatei digitale ucrainene, față de armata analogică rusă. „Imaginați-vă că soldații dintr-o unitate ucraineană stau într-un adăpost subteran, să zicem lângă Herson; unul dintre ei își scoate tableta din rucsac și accesează un program. Îi apare un model digital al regiunii sau al câmpului de luptă în care se află el și tovarășii săi, bazat în mare parte pe imagini din satelit, afișat în trei sau patru straturi de claritate, fiecare reprezentând niveluri diferite de informații. Pe ecran, soldatul vede amplasările probabile ale tancurilor, trupelor sau pozițiile artileriei rusești și, de asemenea, multe puncte portocalii mici: navele din Marea Neagră (...). Cu un click poate vedea imaginile termice ale soldaților inamici, cu altul, fotografia clară a unui tanc ascuns în desiș (...). Apoi, încă două clicuri: primul, pentru a obține coordonatele țintei, al doilea pentru a selecta o armă sau o dronă pentru a ataca poziția, nava sau tancul.”. Astfel, conchide expertul, dacă acum 20 de ani, abia se puteau identifica 12 ținte pe zi, iar asta cu mult noroc, noul software permite armatei ucrainene să identifice și să atace zilnic 250 sau chiar 300 de ținte. În prezent, fiecare batalion ucrainean are, printre rândurile sale, cel puțin un specialist în informatică. "Ceața războiului" se risipește Citat de Washington Post, Alex Karp, directorul executiv al Palantir, a declarat: „Puterea sistemelor sofisticate de război algoritmic este acum de așa natură încât poate fi comparată cu puterea armelor nucleare tactice împotriva unui adversar care deține doar arme convenționale. Publicul larg tinde să subestimeze acest lucru. Nu și oponenții noștri.”. Potrivit lui Karp, azi vorbim despre un război digital, în care, folosind tehnologia inteligenței artificiale, militarii pot vedea prin acea „ceață a războiului” (termen inventat de generalul prusac Carl von Clausewitz, pentru a descrie lipsa de informații pe câmpul de luptă). În ceea ce privește Ucraina, analiza datelor este realizată în timp util de consilieri NATO din afara țării, care trimit rapid informații esențiale – ca de pildă poziția inamicului, natura țintelor identificate și ce tip de arme ar fi cel mai eficient de folosit împotriva acestora. O lecție pentru China Potrivit Washington Post, ceea ce se întâmplă azi în Ucraina a schimbat fundamental modul în care se vor duce bătăliile în viitor, „războiul algoritmic” permițând chiar și unei armate mici să învingă una covârșitoare, atât din punct de vedere al echipamentului militar, cât și al numărului de soldați. Exemplul cel mai bun este recucerirea Hersonului, care s-a datorat în mare parte MetaConstellation: căci militarii ucraineni au avut, datorită acestei aplicații, informații precise despre pozițiile rușilor și capacitatea de a lovi țintele cu precizie, de la mare distanță. Citește și: Grindeanu a postat pe Facebook trei bărci și spune că e gata să verifice canalul Bâstroe. Ucrainenii au spus că-l așteaptă din august Potrivit comentatorilor, înarmați cu acest tip de informații, ucrainenii ar putea prelua în viitor ofensiva — mișcându-se, comunicând și adaptându-se rapid la manevrele defensive și la atacurile armatei ruse. În plus, modul în care decurge războiul din Ucraina și succesul pe care îl înregisterază armata sa digitalizată au deja impact și asupra Chinei, singurul rival redutabil al SUA, în ceea ce privește domeniul IT. Demonstrarea puterii inteligenței artificiale și având în vedere cât de impredictibil poate fi deznodământul unui război datorită folosirii acesteia, liderul de la Beijing se va gândi mai atent asupra unei posibile invazii a Taiwanului.

"Războiul digital", testat pe teritoriul Ucrainei (sursa: palantir.com)
Aproape un milion de ruși au fugit din țară  Foto: twitter
Eveniment

Aproape un milion de ruși au fugit din țară

Aproape un milion de ruși au fugit din țară de la începutul invaziei din Ucraina, aceasta fiind situație fără precedent de la revoluția bolșevică din 1917, scrie Washington Post. Aproape un milion de ruși au fugit din țară „Datele inițiale arată că cel puțin 500.000 de persoane, poate chiar aproape un milion, au plecat în anul care a trecut de la începutul invaziei - un val la fel de mare ca emigrația care a urmat revoluției bolșevice din 1917 și prăbușirii Uniunii Sovietice în 1991 (…) Iar valul ar putea fi încă în fază incipientă. Războiul nu pare nici pe departe terminat. Orice nou efort de recrutare din partea Kremlinului va declanșa noi plecări, la fel ca și înrăutățirea condițiilor economice, care sunt de așteptat pe măsură ce conflictul se prelungește. Costul financiar, deși vast, este imposibil de calculat. La sfârșitul lunii decembrie, Ministerul rus al Comunicațiilor a raportat că 10 % dintre lucrătorii IT din țară au plecat în 2022 și nu s-au mai întors. Parlamentul Rusiei dezbate acum un pachet de stimulente pentru a-i aduce înapoi. Dar în parlament s-a vorbit și despre pedepsirea rușilor care au plecat prin deposedarea lor de bunurile de acasă. Putin s-a referit la cei care au plecat ca la niște "gunoaie" și a spus că plecarea lor va "curăța" țara - chiar dacă unii dintre cei care au plecat nu i s-au opus lui, sau războiului”, arată Washington Post. Însă unul din efectele acestei migrații este că au plecat exact cei care doreau să i se opună lui Putin. Citește și: Nicușor Dan: „Eu sper ca corupţii din zona imobiliară să ajungă în puşcărie înainte de a avea un cutremur şi nu după, cum se întâmplă în Turcia” Washington Post arată unde au plecat rușii care doreau să scape de război: 112.000 în Georgia, 100.000 în Kazahstan, 100.000 în Serbi, 78.000 în Turcia, peste 65.000 în Armenia, circa 37.000 în Israel, 30.000 în Kîrghistan, peste 21.000 în SUA și circa 7.700 în Mongolia.

General american: războiul cu China ar putea începe în 2025
Eveniment

General american: războiul cu China putea începe 2025

Un general american, Michael Minihan, șeful forțelor aeriene de transport (Air Mobility Command), spune că războiul cu China ar putea începe în 2025: „Echipa, motivul și oportunitatea lui Xi sunt toate aliniate”. General american: războiul cu China ar putea începe în 2025 Generalul Michael A. Minihan, care, în calitate de șef al Comandamentului de Mobilitate Aeriană, supraveghează flota de aeronave de transport și realimentare a Forțelor Aeriene, a avertizat personalul din subordine să-și accelereze pregătirile pentru un potențial conflict, invocând aspirațiile președintelui chinez Xi Jinping și posibilitatea ca americanii să nu fie atenți până nu este prea târziu. „Sper că mă înșel”, a scris Minihan, citat de Washington Post. „Instinctul îmi spune că ne vom lupta în 2025. Xi și-a asigurat al treilea mandat și și-a stabilit consiliul de război în octombrie 2022. Alegerile prezidențiale din Taiwan sunt în 2024 și îi vor oferi lui Xi un motiv. Alegerile prezidențiale din Statele Unite sunt în 2024 și îi vor oferi lui Xi o Americă distrasă. Echipa, motivul și oportunitatea lui Xi sunt toate aliniate pentru 2025”, a mai afirmat generalul. Această notă lansează un apel trupelor să se antreneze pentru luptă, inclusiv să meargă la standuri pentru a trage în ţinte. Generalul îi invită să "vizeze capetele". ? Un général américain alerte sur le risque de guerre avec la Chine en 2025 Michael Minihan juge que les élections taïwanaises de 2024 donneront au dirigeant chinois une «raison» pour agir, face à une Amérique «distraite» par son scrutin présidentiel. https://t.co/u3LTrTxYnR— Le Figaro (@Le_Figaro) January 28, 2023 În august, China a efectuat importante exerciţii militare în jurul Taiwanului, o demonstraţie de forţă fără precedent, ca represalii la vizita pe insulă a lui Nancy Pelosi, la acea dată preşedinta Camerei Reprezentanţilor a Statelor Unite. Citește și: Cutremurător: într-o singură oră, doctorița oncolog de la Suceava putea lua nouă șpăgi ca să elibereze rețete pentru bolnavii de cancer. Media: o șpagă la un sfert de oră

Putin are planuri pentru o ofensivă de primăvară Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Putin are planuri pentru o ofensivă de primăvară

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, are planuri pentru o ofensivă de primăvară, dar se pregătește pentru ani de război, scrie agenția de presă Bloomberg. Aliații vestici ai Kievului se tem că războiul din Ucraina va degenera într-un conflict de tipul celui din primul război mondial, cu dueluri de artilerie și linii defensive puternice și nemișcate, ceea ce ar favoriza Moscova. Putin are planuri pentru o ofensivă de primăvară „La aproape un an de la o invazie care ar fi trebuit să dureze săptămâni, Vladimir Putin pregătește o nouă ofensivă în Ucraina, în același timp pregătind țara sa pentru un conflict cu SUA și aliații săi care ar putea să dureze ani de zile. Ofensiva reînnoită poate începe în februarie sau martie, au spus apropiații Kremlinului”, explică Bloomberg. EXCLUSIVE: Even Vladimir #Putin can’t deny the weaknesses of his military in #Ukraine, sources say. The setbacks have led many in the Kremlin to be more realistic about their immediate ambitions https://t.co/kBepL7yWla via @bpolitics #Russia— Rosalind Mathieson (@RosMathieson) January 27, 2023 Kremlinul își propune să demonstreze că forțele sale pot recâștiga inițiativa după luni de pierderi teritoriale, punând presiune asupra Kievului și a susținătorilor săi pentru a conveni asupra unui fel de armistițiu care să permită Rusiei să controleze teritoriul pe care îl ocupă acum, potrivit oficialilor, consilierilor și a celor familiarizați cu situația, consultați de Bloomberg. Interlocutorii acestei agenții spun că Putin rămâne convins că forțele mai mari, numeric, ale Rusiei și voința politică de a accepta un număr mare de victime îi vor permite să câștige, în ciuda eșecurilor de până acum. O nouă rundă de mobilizare este posibilă încă din această primăvară, întrucât economia și societatea sunt din ce în ce mai subordonate nevoilor războiului. Bătălia pentru inutilul Bakhmut a epuizat Ucraina Aliații se tem că vine o nouă ofensivă rusă și sugerează că ea ar putea începe înainte ca Kievul să primească promisele tancuri americane și europene. În plus, atacurile brutale ale Rusiei în Bakhmut, un oraș estic cu o valoare strategică limitată, au uzat forțele ucrainene, blocând trupele și minând capacitatea Kievului de a organiza operațiuni ofensive în altă parte. “The push for Ukraine to shift its battlefield tactics comes amid signs that Russian President Vladimir Putin is weighing making a big move in the next several weeks to regain the initiative in the war, officials familiar with the intelligence told CNN.” https://t.co/10a7yJE3jl— Shashank Joshi (@shashj) January 25, 2023 După ce atacurile fulger ale forțelor ucrainene din vara și toamna au rupt liniile sale defensive, Rusia și-a intensificat protecția, folosind tranșee, capcane de tancuri și mine pentru a încetini orice avans potențial. Oficialii militari americani și europeni se tem că conflictul s-ar putea transforma într-o luptă de artilerie în stilul Primului Război Mondial, cu liniile frontului înghețate, un scenariu care ar putea favoriza Rusia, cu populație și industria militară mai mare. Citește și: Detalii cumplite în dosarul șefei secției de oncologie din Suceava: a amânat un tratament luni de zile, până când pacientul a dat șpaga. Medicamentul a venit, dar pacientul murise

Kirill cere preoților implicare în război (sursa: patriarchia.ru)
Eveniment

Kirill cere preoților implicare în război

Kirill cere preoților implicare în război. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, le-a cerut sâmbătă preoţilor să se implice mai mult în campania militară din Ucraina, să-i mobilizeze pe enoriaşi pentru ca aceştia să strângă echipamente şi alimente pentru soldaţi, ba chiar să se ducă pe front pentru a le oferi sprijin spiritual. Kirill cere preoților implicare în război "Dacă spunem că biserica este alături de poporul său, fiecare parohie trebuie să-i ajute pe cei aflaţi în prima linie. Trebuie să ne mobilizăm enoriaşii pentru ca aceştia să strângă echipamente şi alimente", a declarat Kirill, potrivit site-ului oficial al Patriarhiei de la Moscova, cu prilejul unei reuniuni cu reprezentanţii clerului la Catedrala Epifaniei din Moscova. Şeful Bisericii Ortodoxe Ruse nu s-a mulţumit doar să ceară ajutor material pentru participanţii la invazia Rusiei în Ucraina, ci le-a cerut preoţilor să se ducă pe front pentru a le oferi sprijin spiritual soldaţilor. Citește și: Conflictul dintre Suedia și Turcia se acutizează: proteste cu arderea Coranului la Stockholm, Ankara refuză vizita ministrului Apărării suedez "Ştiu că deja se face mult, dar cred că este insuficient. În plus, în spaţiul mediatic nu se menţionează cu frecvenţă ajutorul pe care Biserica Ortodoxă Rusă îl oferă celor care se află în Doneţk, Lugansk, în prima linie a frontului", a spus el. Patriarhul Kirill a reiterat că cei care merg pe front au nevoie în primul rând de ajutor spiritual. "Nu li se pot spune formalităţi. Trebuie să ştii ce să-i spui persoanei care să o întărească atunci când se dă ordinul de atac. Un ordin fără de care nu poate exista victorie, când trebuie să te ridici şi să mergi să-ţi înfrunţi moartea. Asta fac băieţii noştri: se ridică din tranşee şi se duc la întâlnirea cu moartea", a afirmat el.

Subordonatul de la Chișinău a lui Kiril, ÎPS Vladmir, ia distanță de agresiunea rusă Foto: Facebook
Eveniment

Subordonatul Chișinău lui Kiril distanță agresiunea rusă

După ce Ucraina a început dezmembrarea bisericii ortodoxe subordonate Moscovei, subordonatul de la Chișinău a lui Kiril, ÎPS Vladimir, mitropolit al Moldovei, ia distanță de agresiunea rusă. Într-un interviu pentru Deutsche Welle, Vladimir spune că nu s-a rugat niciodată pentru Putin, că nu se ferește să vorbească despre „războiul din Ucraina” și insistă pe faptul că are sânge și cetățenie ucraineană. Mitropolitul a explicat că este obligat să se roage pentru șeful său ierarhic, patriarhul Kiril al Rusiei. Însă mitropolitul Vladimir are și cetățenie și pașaport diplomatic rusesc, iar recent a fost decorat patrairhul Kiril. În plus, el a avut gradul de căpitan, în armata URSS, iar în august 1998 a fost înaintat la gradul de colonel al armatei Republicii Moldova. În Republica Moldova funcționează legal și Mitropolia Basarabiei, subordonată Bisericii Ortodoxe Române. Subordonatul de la Chișinău a lui Kiril ia distanță de agresiunea rusă Într-un interviu relativ neobișnuit, el face tot posibilul să se apere de acuzația că ar susține invadarea Ucrainei. „Nu m-am rugat pentru Putin! Este video. Eu stau cu mâinile în sus la rostirea heruvicului și protodiaconul a rostit numele lui Putin. Deci, el s-a rugat pentru Putin, nu eu”, a spus mitropolitul Republicii Moldova. Mitropolitul a insistat: „Eu nu m-am rugat niciodată pentru Putin! Vă spun asta sincer, iată, cu Maica Domnului la piept”. Însă, în 2019, Vladimir Putin personal l-a decorat cu Ordinul Prieteniei. Putin l-a decorat pe Mitropolitul Vladimir cu Ordinul Prietenieihttps://t.co/SfpyMAnpv7 pic.twitter.com/3hfrgRV2Oz— Accent TV (@accent_tv) May 24, 2019 El a insistat și pe legăturile sale româno-ucrainene. „Tata a fost născut tot la Cernăuți, raionul Herța, satul Hreațca - un sat de români. Tata a fost român până la ultima suflare. Mama s-a născut în satul Colincăuți, raionul Hotin. Străbuneii mei au fost toți ucraineni. Evident că mă doare sufletul și pentru o țară, și pentru alta... În caz de pericol, trebuie să ne decidem. Eu nu pot da Ucraina la o parte. Eu sunt și cetățean al Ucrainei. În Ucraina este casa părintească”, a afirmat ÎPS Vladimir. ✝️ Mitropolitul Vladimir, la sfat cu bandiții. Interlopul Vladimir Moscalciuc, alias „Machena”, decorat în pușcărie de către mitropolitul Vladimir pic.twitter.com/dei92koMEG— Unification of Moldova and Romania (@Tati81490833) September 17, 2022 Însă șeful bisericii subordonate Rusiei s-a plâns de relația cu actuala guvernare. „Până nu demult era totul în regulă. Slujbele de la Catedrală erau transmise în direct la TV... Dar în ultima vreme ceva s-a întâmplat. Am fost dați la o parte de parcă nu am fi membri ai acestei societăți. Și asta din simplul motiv că noi, canonic, ne subordonăm Patriarhiei Moscovei”, a spus mitropolitul. Mitropolitul Vladimir s-a întâlnit cu ambasadorul Federației fasciste Ruse. Despre ce au vorbit? https://t.co/bGXY2fF4Ak— Timpul (@Timpul) January 13, 2023

Rafila și Arafat, război pe contracte (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Rafila și Arafat, război pe contracte

Rafila și Arafat, război pe contracte. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a pierdut războiul cu secretarul de stat Raed Arafat care are ca miză Comisia interministerială pentru suport tehnic, organism care aprobă achizițiile de sute de milioane de euro pentru dotarea cu ambulanțe și echipamente medicale a serviciilor medicale de urgență. Defapt.ro a obținut în exclusivitate mai multe documente din care rezultă că scandalul dintre ministrul Alexandru Rafila și secretarul de stat nu este doar la nivel declarativ, ci și la nivel instituțional. Mai mult, ministrul Alexandru Rafila îi reproșează lui Raed Arafat că nu a mai convocat Comisia interministerială pentru suport tehnic din aprilie 2022, în ciuda problemelor cu care se confruntă Serviciile de Ambulanță Județene din cauza stării precare a ambulanțelor și lipisei de personal. Arafat, șeful CIMST pe semnătura lui Ponta Serviciile publice de ambulanță și cele medicale de urgență sunt controlate cu mână forte de Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul de Interne și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență. Totodată, Raed Arafat este și șeful Comisiei interministerială pentru suport tehnic (CIMST), organism în care se aprobă din 2014 toate propunerile de buget pentru serviciile publice de ambulanță și pentru Unitățile de Primiri Urgențe (UPU). Importanța CIMST este dată și de faptul că avizează și toate "propunerile referitoare la înzestrarea, dotarea, precum şi investiţiile pentru buna funcţionare a UPU/CPU", dar și cele referitoare la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și Inspectoratul General de Aviație (IGAv) pe partea de SMURD. Tot în CIMST se avizează propunerile de înființare/desființare a stațiilor de ambulanță, a Unităților de Primiri Urgențe și a stațiilor SMURD. Adică, achiziții de zeci de milioane de euro anual. Această comisie a fost înființată prin Hotărârea de Guvern nr. 144 din 6 martie 2014, semnată de premierul Victor Ponta și contrasemnată de Gabriel Oprea, Liviu Dragnea și Nicolae Bănicioiu. Conform actului normativ, din CIMST mai fac parte alți doi membri de la Departamentul pentru Situații de Urgență, unul de IGAv, unul de IGSU, unul de structura operativă a serviciilor de ambulanță, unul de la structura operativă UPU/SMURD, doi membri din partea Ministerului Sănății și câte un reprezentant din partea federațiilor sindicale „Ambulanța” și „Sanitas”. Președintele comisiei este numit prin decizia prim-ministrului României. Practic, guvernul condus de premierul Victor Ponta i-a făcut cadou această comisie lui Raed Arafat. Rafila vrea schimbarea lui Arafat de la șefia CIMST Pe 29 decembrie 2022, ministrul Alexandru Rafila i-a trimis o depeșă secretarului de stat Raed Arafat prin care cerea ca în CIMST să fie discutate mai multe subiecte. Primul era legat de șefia comisia. În acest sens, ministrul Rafila menționa că "președintele (comisiei - n.r.) desemnat de Primul – Ministru este secretar de stat, iar ministrul Sănătății este membru al acestei comisii. Solicităm trimiterea către Primul-ministru a unei note prin care să se propună desemnarea în calitate de președinte a ministrului Afacerilor Interne sau a ministrului Sănătății". O altă nemulțumire a lui Rafila este legată de faptul că Lucian Bode, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, la propunerea secretarului de stat Raed Arafat, i-a numit în comisie pe doi medici coordonatori din cadrul unor UPU, finanțate de Ministerul Sănătății. În acest sens, ministrul Rafila i-a cerut lui Raed Arafat să facă dovada că cei doi membri, dr. Bogdan Opriță și dr. Hadrian Borcea, sunt angajați în cadrul IGAv, respectiv DSU. Totodată, Rafila i-a reproșat lui Arafat că nu a mai fost convocată Comisia din aprilie 2022, în ciuda problemelor cu care se confruntă Serviciile de Ambulanță Județene "generate de starea precară" a ambulanțelor și a lipsei de personal. Conform legii, Arafat trebuia să solicite membrilor comisiei să se întrunească cel puțin de două ori pe lună. Într-o altă notă, din 12 ianuarie 2023, ministrul Rafila îi atrage atenția lui Raed Arafat că "secretarii de stat din MAI pot emite dispoziții în domeniul de competență, obligatorii DOAR pentru instituțiile și structurile din cadrul MAI". Medicii de la UPU (Rafila) sunt consilieri ai lui Arafat Contactat de către Defapt.ro, medicul Hadrian Borcea a declarat că este consilier onorific al secretarului de stat Raed Arafat: "Am fost angajat din 2014 până în august 2022 cu contract de muncă pe jumătate de normă. Iar de atunci sunt consilier onorific, fără salariu. Din partea DSU, care e structura MAI, am fost propus eu în comisie. Așa cum am fost propus în foarte multe comitete la nivel internațional. De exemplu, sunt expert civil NATO tot din partea DSU. Domnul ministru Rafila are mai multe semne de întrebare. Sunt doar probleme de detaliu. O dată că nu știa care era situația reală, dar i s-a transmis. Sper că a înțeles și putem continua această activitate în cadrul comisie.". Întrebat de ce nu s-a mai întrunit comisa din aprilie 2022, dr. Hadrian Borcea a spus că "din cauza unor probleme la nivelul Ministerului Sănătății și a comunicării extrem de defectuoase cu Ministerul Sănătății. Plus încă niște aspecte de detaliu legate de niște proceduri interne ale Ministerului de Interne s-a creat această amânare. Este punctul de vedere al Ministerului Sănătății. Cea mai mare problemă, și domnul ministrul Rafila nu o amintește, e faptul că totul a pornit de la ideea că el este ministru, iar președintele este secretar de stat. Acesta este unul dintre motivele acestei amânări.". La rândul său, medicul Bogdan Opriță a declarat sec: "Sunt consilierul doctorului Arafat și cu IGAv am un contract de voluntariat. Sunt consilier cu jumătate de normă.". Arafat cere date, Rafila interzice furnizarea Șefia acestei comisii este râvnită însă de Alexandru Rafila pentru că are rang de ministru, în timp ce Raed Arafat este secretar de stat. Ceea ce înseamnă că, în comisie, ministrul Rafila este subalternul secretarului de stat Arafat. Mai mult, șeful comisiei poate controla voturile asupra avizelor privind achizițiile de ambulanțe și echipamente medicale. Scandalul dintre Alexandru Rafila și Raed Arafat a trecut de la nivel declarativ, la nivel instituțional. De exemplu, pe 6 ianuarie 2023, Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat, a solicitat direct serviciilor publice de ambulanță informații despre situația personalului din sistemul de urgență. În aceeași zi, ministrul Alexandru Rafila a transmis o adresă către toate serviciile publice de ambulanță prin care le-a interzis să transmită datele direct către DSU pentru că "modalitate de comunicare se face prin intermediul Ministerului Sănătății, care finanțează această activitate, iar prevederile bugetare privind necesarul de finanțare pentru cheltuieli salariale și de funcționare sunt în sarcina Ministerului Sănătății.". Rafila și Arafat, război pe contracte Scandalul dintre cei doi demnitari ai statului român ascunde în realitate bătalia asupra controlului achizițiilor medicale de zeci de milioane de euro. De exemplu, pe masa Guvernului se află o Ordonanță de Urgență prin care urmează să se modifice și să se completeze un alt act normativ care a stat la baza înființării Oficiului Național de Achiziții Centralizate, instituție care a girat cele mai controversate achiziții medicale din pandemie. În Nota de Fundamentare a noii Ordonanțe aflăm că se dorește ca achizițiile de produse medicale pentru entitățile din cadrul Sistemului național de asistență medicală de urgență și prim ajutor calificat să se facă centralizat. Dar se stabilește și cum urmează să se facă achizițiile. De exemplu, Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat, "în colaborare cu Ministerul Sănătății, prin structurile de specialitate, cu avizul CIMST (condusă tot de Arafat - n.r.), pun la dispoziția ONAC, la solicitarea acestuia, necesitățile centralizate, specificațiile tehnice, valoarea estimată și specialiști care vor acorda suport tehnic pe toată perioada de organizare și derulare a procedurilor de achiziții centralizate, precum și persoanele care vor face parte din comisiile de evaluare. Mai mult, la alin. 8 se specifică că lista detaliată a produselor achiziționate în sistem centralizat pentru tot Sistemul național de asistență medicală de urgență "se aprobă prin ordin comun al ministrului Sănătății și al președintelui ONAC, în baza propunerii înaintate prin decizia șefului Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne". Practic, se cumpără doar ce vrea Raed Arafat, dar documentele vor fi semnate de alții. Proiect de OUG: Afafat rămâne la butoane Din proiectul de Ordonanță de Urgență mai aflăm ONAC a făcut deja achiziții de 25 milioane de euro pentru zece categorii de produse prioritare necesare ca măsuri de răspuns la pandemie. Urmează să facă alte achiziții estimate la 35 de milioane de euro privind achiziția a minim 60 de categorii de materiale și dispozitive medicale destinate spitalelor publice și serviciilor de asistență medicală de urgență. Cei care au scris Nota de Fundamentare menționează că, în cazul în care ONAC nu va finaliza achizițiile la termen, România riscă să piardă cei 35 de milioane de euro împrumutați de la Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare. Cu toate acestea, surse din cadrul Serviciului de Ambulanță susțin că secretarul de stat Raed Arafat a stabilit aceste achiziții încă din vara anului trecut. Citește și: Putin a trecut de la planul de blitzkrieg inițial la faza staționară de război de uzură de tip Afganistan în Ucraina, chiar cu riscul ca economia Rusiei să lucreze doar pentru front „Au fost stabilite deja cantitățile de produse medicale, prețurile și specificațiile tehnice”, susțin surse din cadrul Serviciului de Ambulanță. Printre produsele care urmează să fie achiziționate se află 70 de loturi de la dezinfectanți, combinezoane de protecție, sonde de intubație până la feșe, măști de oxigen și fire de sutură. "Vechimea documentelor prezentate pentru dovedirea îndeplinirii standardelor și a cerințelor tehnice solicitate nu poate fi mai mare de 5 ani de la data limită de depunere a ofertelor. Totodată, pană la data limită de depunere a ofertelor, ofertanții vor trimite la sediul ONAC (cu titlu gratuit) câte o mostră din fiecare produs ofertat", se menționează în documentul prin care se stabilește specificațiile tehnice ale produselor care fac obiectul procedurii de achiziție centralizată, consultat de către Defapt.ro.

Putin, război de uzură în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, război de uzură în Ucraina

Putin, război de uzură în Ucraina. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, se pregăteşte pentru un război de uzură pe termen lung după ce şi-a dat seama că nu va putea prelua rapid controlul asupra Ucrainei, potrivit Direcţia principale de informaţii de pe lângă Ministerul ucrainean al Apărării (GUR). Putin, război de uzură în Ucraina "Faptul că Rusia se pregăteşte de un război de lungă durată înseamnă că inamicul înţelege că planul său de a cuceri rapid Ucraina este imposibil de pus în aplicare. În consecinţă, în prezent, Putin ia în considerare opţiunea unui război de uzură pe termen lung", a declarat un purtător de cuvânt al GUR, Andrii Iusov. Nu a existat "un război de uzură pe termen lung" în planurile iniţiale ale preşedintelui rus, spune el, însă în ultimele luni, potrivit acestuia, s-a văzut că Kremlinul a pus pe "picior de război" economia ţării, încercând să-i forţeze pe ruşi să se obişnuiască cu ideea că războiul va fi de lungă durată. Obiectivul Ucrainei este opus, a afirmat purtătorul de cuvânt al GUR, potrivit căruia Kievul speră ca 2023 să fie un an al victoriei şi al unei schimbări fundamentale a situaţiei. "Nici Ucraina şi nici întreaga lume civilizată nu au nevoie de un război de lungă durată", a mai spus el. Planul inițial: victorie într-o săptămână Încă de la începutul invaziei pe scară largă, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, declarase că Rusia se pregătea pentru un război de lungă durată împotriva Ucrainei, acumulând resurse şi construind fortificaţii defensive în teritoriile ocupate. Rusia a lansat la 24 februarie anul trecut o agresiune neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei, prima de acest fel în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial. Citește și: În blocul de la Dnipro au murit 44 de oameni (din care cinci, copii), alți 20 sunt încă dați dispăruți, 79 sunt răniți (din care 16, copii) Potrivit experţilor ucraineni, Moscova spera să ajungă aproximativ într-o săptămână la Kiev şi să răstoarne guvernul preşedintelui Volodimir Zelenski pentru a instala un regim prorus. Însă, la aproape un an de la declanşarea invaziei, Rusia a suferit numeroase eşecuri pe câmpul de luptă în Ucraina, chiar dacă a anexat patru regiuni - Doneţk, Lugank (est), Herson şi Zaporojie (sud), dar pe care nu le controlează în totalitate nici la ora actuală. În prezent, există o puternică îngrijorare la Kiev că Rusia ar putea lansa o noua ofensivă pe unul sau mai multe fronturi în următoarele săptămâni. Această ameninţare a grăbit decizia Occidentului de a furniza Ucrainei arme din categoria ofensivă, afirmă experţi ucraineni.

Suedia se pregătește serios de război (sursa: Facebook/Ulf Kristersson)
Internațional

Suedia se pregătește serios de război

Suedia se pregătește serios de război. Suedia va restabili serviciul civil obligatoriu, eliminat în anul 2008, având în vedere degradarea situaţiei de securitate în zonă ca urmare a războiului din Ucraina, a anunţat luni premierul suedez Ulf Kristersson. Suedia se pregătește serios de război Acesta a spus la o conferinţă de presă că măsura face parte din proiectul de consolidare a apărării naţionale, iar Agenţia pentru Urgenţe Civile (MSB) va primi joi sarcina de a elabora un plan, ce va fi axat iniţial pe serviciile municipale de urgenţă. "Observăm că în prezent aceste servicii nu au dimensiunea necesară în caz de alertă sau de atac armat. Experienţele din Ucraina sunt clare când este vorba despre protejarea populaţiei civile şi a activităţii sub mare presiune a unităţilor de salvare", a explicat la aceeaşi conferinţă de presă ministrul suedez al apărării civile, Carl-Oskar Bohlin. "Serviciul civil" înseamnă că cetăţenii suedezi pot fi chemaţi în sprijinul autorităţilor în activităţi medicale sau ale serviciilor de urgenţă, pentru funcţionarea adecvată a acestora în caz de alertă sau de război. Serviciul militar obligatoriu, reintrodus în 2017 Reintroducerea serviciului civil ar urma să vizeze iniţial între 1.500 şi 2.000 de persoane, care vor trebui să urmeze un program de pregătire. Un raport elaborat toamna trecute de Agenţia pentru Urgenţe Civile menţiona necesitatea pregătirii a circa 3.000 de persoane în următorii cinci ani. Suedia a luat în ultimul deceniu mai multe măsuri de consolidare a apărării, invocând tensiunile cu Rusia în regiune, şi a restabilit în anul 2017 serviciul militar obligatoriu ce fusese suspendat şapte ani mai devreme. Citește și: Disperare la Moscova: guvernul jecmănește companiile rusești în 2023 ca să finanțeze războiul – ia mai multe dividende de la companii de stat, cere „plăți unice” de la privați Noul guvern de dreapta instalat în urmă cu trei luni şi-a manifestat de asemenea intenţia ca înainte de anul 2026 să crească bugetul apărării la 2% din PIB, conform ţintei NATO, organizaţie la care Suedia şi Finlanda au decis să adere, demers îngreunat de condiţiile puse de Turcia şi asupra cărora continuă negocierile.

Moscova jecmănește companiile să finanțeze războiul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Moscova jecmănește companiile să finanțeze războiul

Moscova jecmănește companiile să finanțeze războiul. Guvernul rus intenţionează să colecteze sume mai mari de bani de la unii producătorii de materii prime, precum şi de la companiile de stat, iar în paralel să reducă cheltuieile care nu au legătură cu apărarea, în contextul în care cresc costurile cu invadarea Ucrainei, potrivit Bloomberg. Moscova jecmănește companiile să finanțeze războiul Printre propuneri se află dividende mai mari de la companiile de stat şi "plăţi unice" de la producătorii de îngrăşăminte şi cei de cărbune, conform unor instrucţiuni emise la mijlocul lunii decembrie de către premierul Mihail Mişustin, potrivit sursei citate. Măsurile Guvernului de la Moscova fac parte dintr-un efort mai larg de "mobilizare a veniturilor". În plus, Executivul a alocat cheltuieli suplimentare în valoare de 175 de miliarde de ruble (2,4 miliarde de dolari) pentru a strămuta 100.000 de persoane din Herson în Rusia, ceea ce ar reprezenta o recunoaştere tacită a Kremlinului că există speranţe mici privind recucerirea acelor părţi din Ucraina pe care forţele ruseşti le-au abandonat în toamna anului trecut. Cu pași repezi spre deficit Bugetul Rusiei este supus la presiuni din ce în ce mai mari în condiţiile în care invazia Ucrainei a intrat în al doilea an, iar economia rusă se contractă ca urmare a sancţiunilor extinse impuse de SUA şi Uniunea Europeană. Dividendele şi taxele excepţionale plătite de gigantul energetic Gazprom PJSC au permis Rusiei să înregistreze un excedent bugetar la finele anului trecut, însă cheltuielile mari din luna decembrie este posibil să fi adus bugetul statului rus pe deficit. Sursele citate de Bloomberg susţin că o parte dintre fondurile suplimentare sunt necesare pentru a acoperi costurile care au legătură cu războiul. Sursele adăugă că nu a fost luată încă o decizie cu privire la mărimea dividendelor sau a "plăţilor unice", pentru că acestea vor depinde de situaţia bugetară pe ansamblul anului 2022. Cu toate acestea, acolo unde este posibil, autorităţile ruse vor încerca să stabilească un nivel al dividendelor de peste 50% din profitul net al companiilor de stat, au dezvăluit sursele consultate de Bloomberg. Cheltuieli reduse drastic În încercarea de a echilibra situaţia bugetară, premierul Mihail Mişustin a ordonat o "optimizare" a cheltuielilor care nu au legătură cu apărarea şi securitatea, care ar trebui să genereze economii de cel puţin 150 de miliarde de ruble. În condiţiile în care Rusia se pregăteşte pentru mai mulţi ani de deficite bugetare şi de imposibilitatea de a accesa pieţele internaţionale de obligaţiuni, Guvernul de la Moscova este presat să se asigure că are acces la finanţare, în timp ce veniturile din energie se reduc. Citește și: Rusia nu a respectat perioada de încetare a focului cerută de Putin: doi ucraineni, morți, și nouă, răniți Dacă anul trecut Ministerul rus de Finanţe prognoza un deficit bugetar de 0,9% din PIB, acum se aşteaptă la un deficit de 2% din PIB atât pentru 2022, cât şi pentru 2023. În total, cheltuielile pe anul trecut au ajuns, probabil, la aproximativ 30.000 de miliarde de ruble, a declarat la finele lunii decembrie ministrul Finanţelor, Anton Siluanov, cu aproximativ 27% peste ceea ce era prevăzut iniţial.

Ucraina este noul Afganistan pentru Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Ucraina este noul Afganistan pentru Rusia

Ucraina este noul Afganistan pentru Rusia. Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, s-a declarat "convins" că Rusia îşi va atinge obiectivele din Ucraina cu "răbdare" şi "perseverenţă", în special recunoaşterea celor patru regiuni ucrainene a căror anexare o revendică Moscova. Ucraina este noul Afganistan pentru Rusia "Sunt convins că datorită perseverenţei noastre, răbdării şi determinării noastre ne vom apăra obiectivele nobile, vitale pentru poporul şi ţara noastră, rămânând totodată deschişi la un dialog echitabil şi acorduri pentru a asigura o securitate egală şi indivizibilă în Europa", a declarat Lavrov într-un interviu difuzat miercuri pe canalul de televiziune rus Pervîi Kanal. El a reiterat că reluarea dialogului cu Kievul ar presupune recunoaşterea de către Ucraina a anexării de către Rusia a celor patru regiuni ucrainene - Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, precizând că Moscova va trebui "fireşte" să cucerească în întregime cele patru teritorii, care nu sunt controlate în prezent integral de armata rusă. Citește și: Care sunt cele zece puncte ale planului de pace propus de Zelenski marilor puteri ale lumii. Kievul vrea summit global în februarie pe acest subiect Aceste regiuni "trebuie eliberate de ameninţarea nazificării pe care au îndurat-o timp de mulţi ani", a insistat Lavrov. "Nu-i grabă, aşa cum a spus preşedintele Vladimir Putin. Vrem să terminăm cât mai repede posibil acest război pe care Occidentul l-a pregătit şi declanşat împotriva noastră via Ucraina", a adăugat ministrul rus de Externe în acelaşi interviu. Citește și: Zeci de mii de soldați ruși uciși în Ucraina, estimează oficialii britanici. În Afganistan, în zece ani de război, URSS a pierdut 14.453 de militari

Ucraina are nevoie urgentă de armament (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina are nevoie urgentă de armament

Ucraina are nevoie urgentă de armament. Viceministrul de externe ucrainean, Andri Melnik, a cerut avioane de luptă occidentale şi nave de război pe lângă tancuri, într-un interviu acordat DPA, în urma angajamentului SUA de a oferi sisteme de apărare aeriană Patriot. Ucraina are nevoie urgentă de armament Ucraina este foarte recunoscătoare pentru "noii paşi curajoşi" făcuţi de Statele Unite, a declarat Melnik, citat luni de DPA. "Dar este clar: trebuie sparte încă multe tabuuri. Avem nevoie urgent de tancuri occidentale, avioane de luptă, nave de război, lansatoare multiple de rachete, muniţie", a precizat el. Aceasta a fost singura sa urare de Crăciun, potrivit fostului ambasador ucrainean în Germania. Altfel războiul s-ar prelungi şi ar aduce mai multă suferinţă, moarte şi devastare pentru Ucraina, a adăugat Melnik. Citește și: Dronele ucrainene pot lovi și Kremlinul, au o autonomie de 1.200 de km, dar Moscova nu este o țintă, încă, potrivit fostului șef al SIE de la Kiev Potrivit lui Melnik, preşedintele rus Vladimir Putin îşi pregăteşte armata şi cetăţenii pentru un război foarte lung, mobilizând toate resursele disponibile. "Ucrainenii sunt gata să lupte pentru eliberarea patriei lor, inclusiv Crimeea, atât timp cât respirăm. Asta e sigur, indiferent ce vor face partenerii noştri", a adăugat el. Melnik a respins negocierile cu Rusia, numind declaraţiile Kremlinului privind o aparentă disponibilitate de a negocia o "cacealma pură". El a exclus categoric posibilitatea renunţării de către Ucraina la orice parte a teritoriului său. "Acest lucru este inacceptabil pentru Kiev. Nu o să se întâmple niciodată", a spus Melnik. Kuleba vrea tribunal pentru crime de război În același timp, ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a declarat pentru The Associated Press că guvernul său dorește un summit de "pace" în termen de două luni la Națiunile Unite, cu secretarul general António Guterres ca mediator. Kuleba a declarat că Rusia trebuie să se confrunte cu un tribunal pentru crime de război înainte ca țara sa să discute direct cu Moscova. Cu toate acestea, el a spus că alte națiuni ar putea să comunice direct cu rușii, așa cum s-a întâmplat pentru acordul privind exportul de grâu ucrainean pe Marea Neagră, când negocieri au avut loc între Turcia și Rusia. Kuleba a mai spus că este "absolut mulțumit" de rezultatele vizitei președintelui Volodimir Zelenski în SUA de săptămâna trecută și a dezvăluit că guvernul american a făcut un plan special pentru ca bateria de rachete Patriot să fie gata să fie operațională în Ucraina în mai puțin de șase luni. De obicei, pregătirea durează până la un an.

Francezii vor negocieri pentru încetarea războiului (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Francezii vor negocieri pentru încetarea războiului

Francezii vor negocieri pentru încetarea războiului. Aproximativ 70% dintre francezi vor o soluţionare diplomatică a Războiului rus din Ucraina, arată un studiu Ifop publicat în Ajunul Crăciunului, când se împlinesc zece luni de conflict, de Le Journal du dimanche (JDD). Francezii vor negocieri pentru încetarea războiului Francezii se opun opririi imediate a livrărilor de armament ale Franţei către Ucraina, în pofida faptului că preferă negocierile unei continuări a războiului până la victoria ucraineană. Aproximativ 69% dintre alegători lui Jean-Luc Mélenchon (extremă stânga), 77% dintre cei ai lui Marine Le Pen (extremă dreapta) şi 88% dintre cei ai lui Eric Zemmour sunt de această părere. Cei mai puţin înclinaţi către negocieri şi favorabili unei continuări a războiului sunt socialiştii şi ecologiştii. ”Această idee că ţara agresată (militar) trebuie să sfârşească cu orice preţ să înfrângă inamicul nu este majoritară”, analizează în JDD directorul Ifop, Frédéric Dabi. O mare majoritate a femeilor şi tinerelor femei vor, la rândul lor, ca negocierile să triumfe împotriva conflictului armat. Îngrijorare masivă Potrivit acestui sondaj, francezii sunt foarte îngrijoraţi de războiul de la frontiera Uniunii Europene (UE). Aproximativ 83% dintre cei intervievaţi se declară îngrijoraţi. Este vorba, însă, de un nivel mai mic decât cel înregistrat de un sondaj realizat în martie 2022, când 92% dintre francezi se declarau îngrijoraţi. Citește și: Putinismul lui Macron îi deranjează și pe politicienii aflați la conducerea Germaniei: Agresiunea a venit întotdeauna de la Moscova Imposibilitatea vederii sfârşitului Războiului rus din Ucraina este un element care sporeşte îngrijorarea. Aproape jumătate dintre francezi n-au habar când poate fi posibil un armistiţiu. Doar un francez din cinci îşi imaginează că acest război se poate termina până în 2024. ”Opinia publică şi-a interiorizat amplu faptul că războiul are să dureze şi că 2023 va fi (un an) tensionat pe toate planurile”, conchide Frédéric Dabi.

Putin nu-l poate convinge pe Lukașenko (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin nu-l poate convinge pe Lukașenko

Putin nu-l poate convinge pe Lukașenko. Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, principalul aliat al Moscovei în campania militară din Ucraina, a sosit sâmbătă în Rusia, la doar cinci zile după ce s-a întâlnit la Minsk cu omologul său rus Vladimir Putin. A șaptea întâlnire între cei doi în 2022 Lukaşenko urma să viziteze sâmbătă Centrul rus de Pregătire al Cosmonauţilor, unde se antrenează reprezentanţi ai Belarusului, şi va participa la o reuniune informală a liderilor din fostele ţări sovietice, prevăzută pentru zilele de 26 şi 27 decembrie, la Sankt Petersburg, conform președinției belaruse. Sosirea lui Lukaşenko în Rusia, unde s-a mai aflat până acum de şapte ori pe parcursul acestui an, se produce la doar cinci zile de la întâlnirea pe care a avut-o cu Putin în capitala belarusă, pe fondul temerilor privind o implicare mai directă a Minskului în aşa-numita "operaţiune militară specială" rusă în Ucraina. Potrivit lui Lukaşenko, 2022 este anul cel mai intens în relaţiile belaruso-ruse, în ceea ce priveşte numărul de contacte bilaterale. "Anul care se încheie a stabilit recorduri în privinţa numărului şi intensităţii contactelor la toate nivelurile, lucru justificat ca urmare a schimbărilor accelerate din lume", a declarat liderul belarus. Putin nu-l poate convinge pe Lukașenko Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA, la reuniunea din 19 decembrie dintre Putin şi Lukaşenko, este posibil ca liderul rus să nu-l fi putut convinge pe omologul său belarus să se implice mai mult în campania militară rusă. Citește și: Următoarea mutare a lui Putin implică Belarus: rușii fie vor ataca Ucraina din această țară, fie pregătesc o diversiune pentru forțele Kievului Totodată, surse ucrainene, care nu observă momentan indicii ale unei iminente participări a bieloruşilor la luptele din Ucraina, dau asigurări că acest pericol nu a trecut şi că formaţiuni comune ruso-belaruse se antrenează în apropierea frontierei cu Ucraina.

Războiul lui Putin, denunțat la Nobel (sursa: Facebook/Nobel Prize)
Eveniment

Războiul lui Putin, denunțat la Nobel

Războiul lui Putin, denunțat la Nobel. Laureaţii ucrainean, rus şi belarus ai Premiului Nobel pentru Pace au denunţat la unison, în timp ce au primit prestigioasa recompensă sâmbătă, la Oslo, războiul "nebunesc şi criminal" pe care preşedintele rus Vladimir Putin l-a declanşat în Ucraina. Războiul lui Putin, denunțat la Nobel Cetăţeni ai celor trei principale state protagoniste ale conflictului, militantul belarus Ales Beliaţki, aflat în detenţie în ţara sa, ONG-ul rus Memorial, dizolvat la ordinul justiţiei din Rusia, şi Centrul ucrainean pentru Libertăţi Civile (CCL) au fost premiate pentru angajamentul lor în favoarea "drepturilor omului, democraţiei şi coexistenţei paşnice" în faţa forţelor autoritare. "Poporul Ucrainei vrea pace mai mult ca oricine în lume", a declarat preşedinta CCL, Oleksandra Matviiciuk. "Însă, pentru o ţară atacată, pacea nu poate fi obţinută depunând armele. Aceasta nu ar fi pace, ci ocupaţie", a spus ea. Înfiinţat în 2007, CCL documentează în prezent crimele de război comise de trupele ruse în Ucraina: distrugerile de imobile rezidenţiale, de biserici, şcoli şi spitale, bombardamentele asupra culoarelor de evacuare, strămutarea forţată a populaţiei, torturile şi crimele. Discurs scris la lumina lumânării Consecinţă a bombardamentelor asupra infrastructurilor energetice ucrainene, Matviiciuk şi-a scris discursul de mulţumire pentru Premiul Nobel la lumina unei lumânări, a mărturisit ea pentru AFP, cu puţin timp înainte de ceremonia de premiere. În nouă luni de invazie rusă, CCL a numărat "peste 27.000 de episoade" de crime de război şi "acesta este doar vârful aisbergului", potrivit Oleksandrei Matviiciuk. "Războiul transformă oamenii în cifre. Trebuie să redăm numele tuturor victimelor crimelor de război", a subliniat ea. Cu vocea gâtuită de emoţie în timpul discursului său susţinut la Grand Hotel din Oslo, Maitviiciuk a îndemnat din nou la înfiinţarea unui tribunal internaţional care să-i judece pe (Vladimir) "Putin, (pe aliatul său belarus Aleksandr) Lukaşenko şi alţi criminali de război". "Ambiţiile imperiale" ale URSS Colaureatul rus, preşedintele Memorial, Ian Ratcinski, a denunţat "ambiţiile imperiale" moştenite de la Uniunea Sovietică şi care "încă sunt în floare astăzi". Rusia lui Vladimir Putin a deturnat sensul istoric al luptei antifasciste "în folosul propriilor interese politice", a spus el. De acum, "a rezista Rusiei echivalează cu a rezista fascismului", a deplâns el. O denaturare ce furnizează "justificarea ideologică a războiului de agresiune nebunesc şi criminal împotriva Ucrainei", a afirmat Ratcinski, în pofida interdicţiilor impuse de Moscova de a critica public invazia. Fondat în 1989, Memorial a lucrat timp de decenii pentru a face lumină asupra crimelor comise în timpul regimului totalitar al lui Stalin şi pentru a păstra vie memoria victimelor sale, apoi pentru a strânge informaţii cu privire la încălcarea libertăţilor şi drepturilor în Rusia. În contextul în care opoziţia şi media sunt reduse la tăcere în Rusia, ONG-ul a fost dizolvat la sfârşitul lui 2021 de justiţia rusă, care a ordonat de asemenea confiscarea birourilor sale din Moscova, pe 7 octombrie, chiar în seara în care organizaţiei i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Pace. "Astăzi, numărul de deţinuţi politici din Rusia este mai mare decât numărul lor total din întreaga Uniune Sovietică la începutul perioadei de perestroika, în anii 1980", a subliniat Ratcinski. Beliațki, închis în Belarus Al treilea laureat al Premiului Nobel pentru Pace, Ales Beliaţki, părintele ONG-ului de apărare a drepturilor omului Viasna, se află în detenţie din iulie 2021. În aşteptarea unui proces în urma căruia el riscă 12 ani de închisoare pentru "contrabandă" de bancnote în folosul opoziţiei faţă de regimul represiv al lui Lukaşenko, militantul de 60 de ani nu a fost autorizat să transmită un discurs de mulţumire pentru Nobel. Reprezentându-l la ceremonie, soţia sa, Natalia Pintciuk, a fost nevoită să se rezume la a repeta unele dintre declaraţiile lui, printre care cea în care el îndeamnă la o contracarare a "internaţionalei dictatorilor". Citește și: VIDEO Putin, cu un pahar de șampanie în mână, promite că va continua să atace rețelele de utilități ucrainene În Ucraina, Rusia vrea să stabilească o "dictatură vasală, acelaşi lucru cum este Belarus astăzi, unde vocea poporului oprimat este ignorată, cu baze militare ruse, o enormă dependenţă economică, o rusificare culturală şi lingvistică", a spus Ales Beliaţki prin vocea soţiei sale. "Bunătatea şi adevărul trebuie să se poată proteja", a mai afirmat el. La Stockholm, unde sunt decernate alte Premii Nobel (medicină, fizică, literatură, chimie şi economie) sunt nu mai puţin de 26 de câştigători ce vor participa anul acesta la festivităţi. Pandemia de COVID-19 i-a împiedicat în 2020 şi 2021 pe laureaţi să vină în capitala suedeză pentru a-şi primi recompensa şi cecul lor de zece milioane de coroane (circa 900.000 de euro).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră