sâmbătă 21 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: razboi

695 articole
Internațional

Putin nu mai vrea sancțiuni

Putin nu mai vrea sancțiuni pentru invadarea Ucrainei. Președintele Rusiei susține că Moscova nu are „intenții rele” la adresa vecinilor și le cere statelor europene să nu adopte noi sancțiuni. Declarațiile sale au fost transmise la postul Rossyia 24, controlat de Kremlin. Citește și: VIDEO Zelenski: Atacul rusesc asupra centralei nucleare de la Zaporijie, de șase ori mai grav decât dezastrul de la Cernobîl. Către ruși: Ieșiți pe străzi, spuneți guvernului că vreți să trăiți Putin nu mai vrea sancțiuni pentru invadarea Ucrainei Putin i-a avertizat pe cei care se opun „acțiunilor” Rusiei în Ucraina să „nu exacerbeze situația” impunând mai multe sancțiuni Moscovei. „Nu avem intenţii rele la adresa vecinilor noştri. Şi i-aş sfătui şi pe ei să nu escaladeze situaţia, să nu introducă nici o restricţie. Ne îndeplinim obligaţiile şi vom continua să le îndeplinim", a susținut Putin, la Rossia 24, citat de BBC News. „Aici, nu vedem rostul să agravăm sau să înrăutăţim relaţiile noastre. Şi toate acţiunile noastre, dacă vor apărea, vor apărea întotdeauna ca răspuns la acţiuni neprietenoase, acţiuni împotriva Federaţiei Ruse", a susținut Putin. Declarațiile președintelui rus vin în contextul în care miniștrii de Externe se pregătesc de o reuniune la Bruxelles, în care vor fi discutate noi sancțiuni asupra Rusiei. Citește și: Secretul rezistenței ucrainene: Sf.Javelin, spaima tancurilor rusești. Cât costă o rachetă și care e rata de succes

Putin nu mai vrea sancțiuni pentru invadarea Ucrainei. Captură foto BBC News via Rossyia24
Mila Kunis strânge bani pentru Ucraina. Sursă imagine: Captură foto Twitter
Internațional

Mila Kunis strânge bani pentru UcrainaVIDEO Actrița Mila Kunis strânge bani pentru Ucraina: trei milioane de dolari

Mila Kunis strânge bani pentru Ucraina. Actrița născută în Ucraina a anunțat că strânge trei milioane de dolari pentru a ajuta poporul ucrainean, în urma invaziei Rusiei de joia trecută. Citește și: A noua zi de război în Ucraina: Explozii la Kiev. Zelenski supraviețuiește celor trei tentative de asasinat puse la cale în ultimele zile Mila Kunis strânge bani pentru Ucraina: Niciodată nu am fost mai mândră că sunt ucraineancă Actrița de origine ucraineană Mila Kunis și soțul ei, actorul Ashton Kutcher, au anunțat că strâng trei milioane de dolari pentru a ajuta poporul ucrainean, după invazia Rusiei, de joia trecută. „Niciodată nu am fost mai mândră că sunt ucraineancă. Nu există nici un fel de justificare pentru un asemenea atac nedrept, inuman. Și suntem martori la curajul ucrainenilor, dar și la nevoile acestor oameni”, au anunțat Mila Kunis și Ashton Kutcher. Actress #MilaKunis and her husband #AshtonKutcher recorded a video in support of #Ukraine. She said that "today more than ever, she is proud to be #Ukrainian". The couple intends to donate 3 million dollars for humanitarian aid to Ukraine. pic.twitter.com/J5JyxcsHsE— NEXTA (@nexta_tv) March 4, 2022

A noua zi de război în Ucraina. Zelenski supraviețuiește tentativelor de asasinat. Sursă imagine: Facebook Volodimir Zelenski
Internațional

A noua zi de război în Ucraina

A noua zi de război în Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski supraviețuiește supraviețuiește celor trei tentative de asasinat puse la cale în ultimele trei zile, scrie The Times, citat de The Kyiv Independent. Orașele ucrainene sunt în continuare sub asediul trupelor rusești. Explozii puternice au fost raportate în centrul Kievului, relatează The New York Times. În orașul Mariupol, bombardat de ruși, oficialii cer ajutorul NATO. Bilanțul ucrainenilor omorâți de ruși la Cernihiv crește la 148, relatează BBC News. A noua zi de război în Ucraina. Zelenski supraviețuiește celor trei atentate puse la cale în ultima săptămână Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a supraviețuit la cel puțin trei tentative de asasinare puse la cale în ultima săptămână, scrie publicația britanică The Times. Două grupări diferite au fost trimise să-l omoare pe Zelenski: mercenarii din grupul Wagner, sprijiniți de Kremlin și forțele speciale cecene. Ambele au fost dejucate de forțe din cadrul Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB). Mercenarii din gruparea Wagner au suferit pierderi masive, fiind alarmați de cât de bine le-au fost anticipate mișcările de către trupele ucrainene. O parte a forțelor cecene trimise să-l omoare pe Zelenski au fost anihilate sâmbătă. Explozii în Kiev. Oficialii din Mariupol cer ajutorul NATO. Numărul civililor omorâți de ruși, în creștere Corespondentul The New York Times în Kiev raportează o serie de explozii puternice în Kiev, în jurul orei 11.00 a.m. Nu este clar ce a fost lovit, relatează publicația. Cel puțin 47 de ucraineni au fost uciși în raidurile aeriene rusești asupra Cernihiv. Până în prezent, cel puțin 148 de ucraineni, cei mai mulți civili, au murit de la începerea atacurilor rusești asupra regiunii, au anunțat autoritățile, citate de BBC News. Cernihiv, oraș cu circa 300.000 de locuitori, este aproape de granița cu Rusia și Belarus. Citește și: VIDEO Putin, ordin dement: trupele ruse au bombardat centrala nucleară de la Zaporijie, cea mai mare din Europa. Incendiul a fost stins cu greu. Nivelul de radiații, stabil deocamdată ⚡️⚡️⚡️Surveillance cameras captured moments of the shelling of the #Zaporizhzhia NPP pic.twitter.com/ZNLX4pZeXI— NEXTA (@nexta_tv) March 4, 2022 La Mariupol, viceprimarul orașului a făcut apel la forțele NATO să trimită ajutoare, spunând că Rusia nu se va opri până nu va transforma țara în deșert. Serghei Orlov a declarat, pentru BBC Radio 4: „Nu îl putem opri pe Putin din omorât civilii până când NATO nu se trezește și nu înțelege că nu este un conflict regional. Este un război împotriva democrației, împotriva libertății, împotriva unei națiuni europene”. What the houses in #Mariupol look like now. pic.twitter.com/x1LnmVzui6— NEXTA (@nexta_tv) March 4, 2022 Ruins of a school in #Zhytomyr pic.twitter.com/N9NbwIP4iB— NEXTA (@nexta_tv) March 4, 2022 Marina ucraineană a scufundat un vas în reparații, pentru a nu fi capturat de ruși: ⚡️Ukrainian Navy sinks its flagship so that Russians don't get it. Frigate Hetman Sahaidachny was under repairs in Mykolaiv. The commander was ordered to sink it, according to Defense Minister Oleksiy Reznikov.Photo: News sites, social media, original source unknown. pic.twitter.com/OLq9U0oVZi— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 4, 2022

Moscova, pumn în gură rușilor. 15 ani de închisoare cui vorbește despre război în Ucraina. Imagine cu bombardarea centralei nucleare de la Zaporijie. Sursă: Twitter NEXTA
Internațional

Moscova pumn în gură rușilor

Moscova, pumn în gură rușilor. Duma de Stat a adoptat o lege prin care oricine „discreditează” forțele armate ale Rusiei în timpul „operațiunii speciale” în Ucraina riscă 15 ani de închisoare, relatează The New York Times. Citește și: VIDEO Putin, ordin dement: trupele ruse au bombardat centrala nucleară de la Zaporijie, cea mai mare din Europa. Incendiul a fost stins cu greu. Nivelul de radiații, stabil deocamdată Moscova, pumn în gură rușilor. Cei care vorbesc despre război în Ucraina, 15 ani de închisoare Camera inferioară a Parlamentului din Rusia, Duma de Stat, a adoptat în unanimitate o lege prin care pedepsește „defăimarea” forțelor armate din Ucraina cu 15 ani de închisoare. Legea ar putea intra în vigoare sâmbătă, scrie The New York Times. Autoritățile ruse susțin că în Ucraina se desfășoară „o operațiune militară specială”, nu un război sau o invazie. Moscova susține că a spune că Rusia a atacat Ucraina este o „dezinformare”. Presa indepedentă din Rusia deja a fost închisă, din ordinul Kremlinului. Astfel, Postul de radio Ekho Moskvy, una dintre ultimele publicații critice la adresa guvernului, a fost închis joi. Vineri, postul Dohzd și-a oprit emisia. Joi, elevilor ruși li s-a spus la școală că Rusia duce o „misiune de eliberare” în Ucraina, că NATO reprezintă „un pericol”, iar că Rusia „a fost nevoită să apere civilii din Donbas”, preluând propaganda oficială.

Lukoil.com, sabotat după criticarea invaziei (sursa: lukoil.com)
Internațional

Lukoil.com, sabotat după criticarea invaziei

Lukoil.com, sabotat după criticarea invaziei. Lukoil a cerut, joi seara, oprirea imediată a războiului din Ucraina. Este prima mare companie rusească care pare a acționa împotriva direcției date de Kremlin. Într-o declarație publică, compania a anunțat că board-ul ei susține "încetarea imediată a conflictului armat și sprijină pe deplin soluționarea acestuia prin procesul de negociere și prin mijloace diplomatice". Lukoil.com, sabotat după criticarea invaziei "Îndemnăm la încetarea rapidă a conflictului armat și sprijinim pe deplin soluționarea acestuia prin procesul de negociere, prin mijloace diplomatice", afirmă compania. Lukoil este pe deplin angajat să consolideze pacea, relațiile internaționale și legăturile umanitare, se mai arată în comunicat. Citește și: BREAKING Lukoil cere oprirea imediată a războiului din Ucraina. Este primul gigant rus care iese din front Anunțul companiei a fost menționat de mari instituții media mondiale, precum BBC sau Financial Times. Lukoil este una din cele mai mari companii rusești, fiind, în 2020, al treilea mare plătitor de taxe, după Rosneft și Gazprom. La câteva ore după postarea anunțului, site-ul companiei nu mai putea fi accesat. Citește și: EXCLUSIV Clădirile Băncii Naționale a României, angajații Transgaz și mașinile MAE, asigurate la o companie înființată de Lukoil și disputată de Platon „Landromat rusesc”

Lukoil cere oprirea imediată a războiului din Ucraina
Eveniment

Lukoil cere oprirea imediată a războiului din Ucraina

Lukoil cere oprirea imediată a războiului din Ucraina. Este prima mare companie rusească care pare a acționa împotriva direcției date de Kremlin. Lukoil cere oprirea imediată a războiului din Ucraina Într-o declarație publică, compania anunță că boardul ei susține „încetarea imediată a conflictului armat și sprijină pe deplin soluționarea acestuia prin procesul de negociere și prin mijloace diplomatice”. „Îndemnăm la încetarea rapidă a conflictului armat și sprijinim pe deplin soluționarea acestuia prin procesul de negociere, prin mijloace diplomatice”, afirmă compania. Lukoil este pe deplin angajat să consolideze pacea, relațiile internaționale și legăturile umanitare, se mai arată în comunicat. Lukoil este una din cele mai mari companii rusești, fiind, în 2020, al treilea mare plătitor de taxe, după Rosneft și Gazprom. În România, Lukoil/ Petrotel a avut în 2020 o cifră de afaceri de 9,8 miliarde de lei și 2.109 angajați. Ziarul Financiar scria, acum câteva zile, cum i-au afectat pe oligarhii ruși sancțiunile internaționale: „Cel mai afectat a fost Vagit Alekperov, preşedintele Lukoil, a cărui avere a scăzut cu o treime într-o singură zi, pe fondul unui declin de 32% înregistrat de companie pe bursă. Averea lui Alekperov se situează astăzi la 13 miliarde de dolari, în scădere de la 19,2 miliarde de dolari”. Citește și: EXCLUSIV Clădirile Băncii Naționale a României, angajații Transgaz și mașinile MAE, asigurate la o companie înființată de Lukoil și disputată de Platon „Landromat rusesc” În plus, Alekperov a fost nevoit să-și refugieze superiahtul în Muntenegru, de teamă că va fi confiscat. Galactica Super Nova, nava lui Vagit Alekperov, președintele Lukoil, a fugit de la Barcelona într-un port din Muntenegru.

Războiul din Ucraina, ziua a șaptea. Sursă imagine: ukrinform.net
Internațional

Războiul din Ucraina ziua a șaptea

Războiul din Ucraina, ziua a șaptea. Trupe paramilitare rusești au atacat Harkovul, al doilea cel mai mare oraș din Ucraina, arată armata ucraineană. Cel puțin 21 de oameni au fost omorâți în bombardamentele rusești în Harkov. Și orașul Herson, port la Marea Neagră, este atacat încontinuu, rușii susținând că au reușit să îl captureze. Ucrainenii au transmis că luptele continuă. La Kiev, cinci oameni au fost omorâți, marți, după ce trupele rusești au lovit un turn TV. Un convoi lung de 64 de kilometri se îndreaptă spre Kiev, aflându-se la 24 de kilometri de capitală, conform BBC News. Președintele american Joe Biden l-a numit „dictator” pe Vladimir Putin în discursul său despre Starea Națiunii și a promis că Moscova va plăti pentru atacarea Ucrainei. Războiul din Ucraina, ziua a șaptea. Orașele ucrainene, sub asediul rușilor Trupele rusești au susținut, miercuri, că portul Herson este sub controlul complet al Moscovei. Armata ucraineană a anunțat însă că, deși orașul cu 300.000 de locuitori este înconjurat, încă se poartă lupte. Herson ar fi primul oraș important controlat de Putin, la șapte zile de la lansarea invaziei, arată The New York Times. The people in #Kherson do not meet invaders with flowers. pic.twitter.com/fXC2g88qRn— NEXTA (@nexta_tv) March 2, 2022 Și Kievul este atacat în continuare, iar un convoi rusesc lung de 64 de kilometri este tot mai aproape de capitala Ucrainei. Harkovul este, de asemenea, sub asediu, iar clădirea universității și sediul poliției au fost fost spulberate de rachete. Cel puțin 21 de oameni au murit, iar peste 100 au fost răniți, în bombardamentele de ieri, a anunțat primarul Harkovului. Private sector in #Kharkiv pic.twitter.com/La402B8xJM— NEXTA (@nexta_tv) March 2, 2022 #Kharkiv, view from the window of a local resident pic.twitter.com/EP2ai8akA6— NEXTA (@nexta_tv) March 2, 2022 Trupele rusești au înconjurat și portul Mariupol, marți noapte. Cel puțin 120 de civili au fost răniți în atacurile rusești. Citește și: Mărturia unei voluntare la Vama Siret, despre primele zile în care România a primit refugiați: Haos generalizat. Refugiații primeau fluturași cu numere de telefon la care răspundea cineva care nu vorbea nici ucraineană, nici engleză Residential neighborhoods in the city of #Irpin, a suburb of #Kyiv. pic.twitter.com/olKsxpxLHA— NEXTA (@nexta_tv) March 2, 2022 Putin l-ar reinstala în Ucraina pe Viktor Ianukovici, ex-președinte pro-rus al țării Vladimir Putin ar vrea să îl instaleze pe Viktor Ianukovici în fruntea Ucrainei. Fostul șef de stat ucrainean s-ar afla în prezent la Minsk, Belarus. Moscova pregătește o operațiune specială pentru a-l înlocui pe Zelenski din fruntea Ucrainei cu Ianukovici, contestat în Revoluția EuroMaidan din 2014, scrie Ukrainska Pravda, citând surse din serviciile secrete ucrainene. Citește și: FOTO Putin arestează acum și copiii care protestează: la Moscova au fost reținuți cinci minori între 7 și 11 ani Viktor #Yanukovych is now in #Minsk, the Ukrainska Pravda newspaper reported, citing intelligence sources. pic.twitter.com/EvHhdz4TWI— NEXTA (@nexta_tv) March 2, 2022 Zelenski îi laudă pe ucraineni: Simbol al invincibilității Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a lăudat, miercuri, pe ucraineni, pe Facebook: „Astăzi, ucrainenii sunt simbolul invincibilității”. Armata ucraineană și oficialii americani arată că armata rusă a suferit pierderi masive de la lansarea invaziei în Ucraina. Bilanțul, publicat de Kiyv Independent: Russia's losses as of March 2, according to the indicative estimates by the Armed Forces of Ukraine. pic.twitter.com/umKjKVJhGd— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 2, 2022 Biden îl numește „dictator” pe Putin Președintele american Joe Biden l-a numit „dictator” pe Vladimir Putin. Putin „s-a înșelat, suntem pregătiți, suntem uniți”, a declarat Biden, în primul său discurs despre Starea Națiunii, la Washington. „Dacă dictatorii nu plătesc preţul pentru agresiunea lor, ei provoacă şi mai mult haos”, a subliniat președintele american. El i-a amenințat pe oligarhii ruşi cu confiscarea „iahturilor, apartamentelor de lux şi a avioanelor lor". Un grup operativ al Departamentului de Justiţie al SUA se va axa pe urmărirea penală a activităţilor criminale ale acestora. Rezoluție PE: Ucraina să primească statut de țară candidată la UE Parlamentul European (PE) a adoptat o rezoluție prin care „invită instituţiile Uniunii Europene să acţioneze pentru a acorda Ucrainei statutul de ţară candidată la UE”, conform Agerpres. Rezoluţia PE, adoptată cu 637 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă şi 26 de abţineri, „condamnă în cei mai fermi termeni posibili invazia ilegală a Ucrainei de către Rusia". Rezoluția notează și „rolul jucat de dictatorul belarus Aleksandr Lukaşenko" în această agresiune şi solicită Rusiei ''să înceteze toate activităţile sale militare din Ucraina". Eurodeputaţii afirmă că ar trebui restricţionat în special importul celor mai importante produse de export ruseşti, cum ar fi petrolul şi gazele naturale. O serie de sancţiuni, inclusiv interzicerea accesului la sistemul SWIFT, ar trebui extinse la Belarus din cauza sprijinului direct pe care l-a acordat pentru invazia Ucrainei de către Rusia, se mai arată în rezoluţie.

Mărturia unei voluntare la Vama Siret. Didona Goanță vorbește despre haosul primelor zile la vamă. Sursă: Inquam Photos - Alex Nicodim
Eveniment

Mărturia unei voluntare la Vama Siret

Mărturia unei voluntare la granița cu Ucraina. Didona Goanță a fost la Vama Siret de sâmbătă dimineață până luni la prânz. La Vama Siret se înregistrează cel mai mare număr de refugiați ucraineni care intră zilnic în România. Ea a povestit, pentru defapt.ro, că a găsit „un haos generalizat” la vamă, că autoritățile nu s-au coordonat și că inițial au refuzat ajutorul voluntarilor și al ONG-urilor prezente la fața locului. Duminică, lucrurile „au început să se miște”, după ce voluntarii au reușit să aducă traducători care vorbeau ucraineană, pentru a se putea înțelege cu refugiații. Didona Goanță a tras un semnal de alarmă asupra problemelor găsite la autoritățile române, împreună cu alți voluntari și activiști. Luni după-amiază, Poliția de Frontieră a anunțat că a pus la dispoziția refugiaților un număr de telefon unde răspund vorbitori de ucraineană. Anterior, timp de patru zile, organizația LOGS, din Timișoara, a avut două linii deschise la care refugiații din Ucraina, o linie telefonică de informare și una de consiliere psihologică. Ambele linii sunt active și în prezent. Linia de asistență telefonică pusă la dispoziție de Poliția de Frontieră este: (+4) 021.9590. Liniile de asistență ale LOGS sunt: +4.0765.861.888 (informații în ucraineană, rusă, engleză) și +40 745 139 747 (consiliere psihologică). Mărturia unei voluntare la granița cu Ucraina: Sâmbătă, erau doi oameni de suport, care nu vorbeau ucraineană Didona Goanță lucrează în comunicare. A ajuns la Vama Siret în 26 februarie, sâmbătă dimineață, împreună cu o prietenă. „Este frustrant și un pic umilitor ce am trăit. Am găsit un haos generalizat, o lipsă de coordonare între autorități și ONG-uri față de civilii care veneau din Ucraina. Veneau sute de oameni și aduceau alimente, asta se întâmpla sâmbătă”, a povestit Didona Goanță pentru defapt.ro, luni seară. Duminică, „lucrurile au început să se mai miște, autoritățile nu făceau nimic, dar ONG-urile au mers pe un fir logic și au început să se organizeze mai bine”. Astfel, împreună cu alți voluntari, Didona a reușit să aducă la frontieră mai mulți traducători de limbă ucraineană. „Lucrurile au început să se miște. Înainte, ucrainenii nu vorbeau engleză și treceau pe lângă tine, erai complet neputincios”, a povestit voluntara. Didona Goanță a povestit că a reușit să ajungă la „celula de criză ISU, amplasată în vamă, și tot ce se întâmpla acolo la acea celulă de criză: era o sală în care era un singur calculator fără acces la internet și doi oameni de suport, care nu erau vorbitori de limbă ucraineană și își notau pe un caiet de matematică cu un pix”. Au fost „sincope ireale. Au dat fluturași la refugiați cu două numere de telefon, ei trebuiau să sune dacă aveau probleme legate de cazare, transport, documente. La cele două numere de telefon răspundea o persoană care nu vorbea ucraineana și nici engleza”. Citește și: FOTO Putin arestează acum și copiii care protestează: la Moscova au fost reținuți cinci minori între 7 și 11 ani Inițial, autoritățile le-au spus voluntarilor că n-au nevoie de ajutor Didona Goanță a mai spus că voluntarii ar fi avut nevoie de coordonare din partea autorităților, dar că lor li se spunea că nu este nevoie de ajutorul lor. „Autoritățile îmi ziceau că e totul în regulă, că n-avem de ce să ne oferim ajutorul”, a povestit ea. După ce voluntarii au adus traducători în vamă, refugiații, odată ajunși în țară, erau preluați/abordați de translator și un voluntar. „Refugiatul era întrebat dacă are nevoie de masă, cazare, transport, dacă tranzitează România sau vrea să rămână pe o perioadă mai lungă, în funcție de acele nevoi refugiatul mergea cu voluntarul. Dacă voia să ajungă la Cluj, voluntarul trebuia să îi obțină un transport pentru a-l duce la Cluj, să ceară ajutor pe Facebook. Dar lucrurile astea se întâmplau pentru că intrase pe un fir logic societatea civilă”, a arătat voluntara. Citește și: VIDEO Dezertări în masă din forțele ruse din Ucraina: unii – în prizonierat, alții – spre Rusia, pe jos (Express UK) Corturile pentru refugiați, folosite după 14 ore „Când a anunțat Raed Arafat că s-au pus corturi pe stadion și că oamenii pot merge acolo să doarmă, pe stadion era a doua zi un container de la ISU, cum erau cele amplasate în curțile spitalelor, am întrebat și noi primarul – și mi-a zis „nu știu, domnișoară, că de la centru nu-mi spun nimic””, a rememorat voluntara episodul. „Erau doi oameni care păzeau acel vagon. Ulterior, au mutat corturi acolo, dar corturile au fost folosite după 14 ore, pentru că voluntarii n-au știut de la început de existența corturilor. Ca în Kafka”, a adăugat Goanță. Foarte mulți oameni „așteptau la cinci kilometri de graniță. Voiau să ajute și ei și nu-i mai lăsau autoritățile să înainteze. Acolo erau sute de mașini cu oameni care ziceau că vor să vină să ajute. Stăteau acolo cu orele și apoi plecau, veneau alții în locul lor”. La numerele 112 și 119 se va răspunde și în ucraineană Mădălina Turza, consilier la Cancelaria Primului-Ministru, a anunțat luni că Executivul a început colaborarea cu organizațiile neguvernamentale pentru a ajuta coordonat refugiații, iar Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a făcut modificări pentru liniile de urgență 112 și 119, pentru ca la aceste numere să răspundă și interpreți ucraineni. Detalii aici. Apel la donații pentru ucrainenii care așteaptă în frig de partea cealaltă a graniței cu România Didona Goanță a plecat luni la prânz din Vama Siret. Ea vrea să se întoarcă la graniță în weekend și a făcut, pe Facebook, un apel pentru a strânge fonduri. Vrea să cumpere baterii externe pentru telefoane, cartele de telefon, pentru că cele distribuite până acum nu sunt suficiente, mâncare pentru bebeluși, încălzitoare pentru mâini și picioare și saci de dormit. Ea și prietena ei vor să le transporte peste graniță și să le dea ucrainenilor care așteaptă în frig pentru a intra în România chiar și 20 de ore. Apelul Didonei Goanță pe Facebook: Resurse utile pentru voluntari și refugiați Pentru a oferi ajutor împreună cu Guvernul României - Ucraina – Împreună ajutăm mai multGrupul de Facebook UNIȚI PENTRU UCRAINA - Об'εднанi за Украiну - United for Ukraine. Aici, puteți oferi cazări, ajutor cu transportul, donații.Hartă interactivă cu cazările oferite refugiaților, pe refugees.roSite-ul https://dopomoha.ro/, cu informații agregate pentru refugiați (inclusiv întrebări despre legislație și documente)Comunitatea Refugees Welcome to Romania, cu informații agregate pentru refugiați. Până în 1 martie, la miezul nopții, în România au intrat 113.100 cetăţeni ucraineni şi au ieşit 68.100 cetăţeni ucraineni, conform Poliției de Frontieră.

Rusia a folosit bombe termobarice în Ucraina. Imagine cu unitatea militară din Ohtîrka. Sursă: UNIAN
Eveniment

Rusia, bombe termobarice în Ucraina

Rusia, bombe termobarice în Ucraina. Acuzația că Moscova ar fi folosit aceste arme în invazia din Ucraina a fost făcută de ambasadoarea Ucrainei în SUA, citată de Politico. Bomba a distrus o bază militară din orașul Ohtîrka, ucigând 70 de soldați ucraineni. Citește și: VIDEO șocante: Războiul din Ucraina, ziua a șasea. Șase răniți, după ce rușii au bombardat centrul Harkovului. La Herson, civilii sunt luați prizonieri, anunță autoritățile (UPDATE) Acuzație: Rusia, bombe termobarice în Ucraina. Arma, folosită la Ohtîrka, unde au fost omorâți 70 de soldați Rusia ar fi folosit bombe termobarice în Ucraina, a acuzat Oksana Markarova, ambasadoarea Ucrainei în Statele Unite. „Au folosit bomba termobarică azi”, a declarat Markarova, citată de Politico. Bomba a distrus o bază militară din orașul Ohtîrka, ucigând 70 de soldați ucraineni. Anunțul a fost făcut pe Telegram de șeful regiunii administrative Sumî, Dmitro Zhivitskyi. Și primarul din Ohtîrka a descris arma folosită ca fiind bomba termobarică. Citește și: CNN: Lansator de bombe termobarice rusesc, văzut în apropiere de granița cu Ucraina. „Bomba cu vid” are efecte catastrofale Imaginile care circulă în presa ucraineană: Casa Albă nu a confirmat oficial folosirea bombei. Dacă se confirmă, e crimă de război Casa Albă a transmis că nu a verificat încă din surse independente acuzațiile Ucrainei. „Nu avem confirmarea. Am văzut rapoartele. Dacă se confirmă, poate fi o crimă de război”, a comentat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki. O bombă termobarică provoacă explozii cu oxigen. Folosirea unei asemenea arme este considerată crimă de război, explică Politico.

Trupe din Belarus au invadat Ucraina, pe la Cernihiv. În imagine, orașul în flăcări. Sursă: Twitter @supra_anya
Internațional

Trupe din Belarus au invadat Ucraina

Trupe din Belarus au invadat Ucraina, a anunțat Parlamentul de la Kiev, citat de The Kyiv Independent. Trupe din Belarus au invadat Ucraina. Au intrat pe la Cernihiv Trupe din Belarus au intrat în Ucraina, a anunțat Parlamentul de la Kiev, pe canalul oficial. Trupele bieloruse au intrat pe la Cernihiv, în estul Ucrainei, ca să se alăture trupelor rusești. Anunțul Parlamentului de la Kiev, pe Telegram: Anterior, în această dimineață, dictatorul Aleksandr Lukașenko a susținut, într-o declarație pentru presa de stat, că nu va trimite trupe în Ucraina și că nici nu i s-a cerut acest lucru. Citește și: Lukașenko se delimitează de Putin într-o declarație oficială: Armata din Belarus nu ia parte la „operațiunea specială” din Ucraina Ucrainenii, la protest în Cenihivul ocupat de ruși, în video mai jos: Civilians in #Chernihiv region block the way for #Russian vehicles. They sing the #Ukrainian #anthem.And they thought to conquer this nation in a couple of days? pic.twitter.com/J5U8Z5wKqC— NEXTA (@nexta_tv) March 1, 2022 În curs de actualizare

Atacul rusesc asupra Harkovului, crimă de război, spune Zelenski. Sursă imagine: Twitter NEXTA
Internațional

Atacul rusesc asupra Harkovului crimă de război

Atacul rusesc asupra Harkovului, crimă de război, a acuzat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Cel puțin nouă civili ucraineni au fost omorâți luni, dintre care trei copii. ⚡️ Russian forces have struck Independence Square in central Kharkiv with a powerful explosion.According to a video of the event, the blast detonated right in front of the headquarters of the Kharkiv Oblast government.Video: Ukraine NOW/Telegram pic.twitter.com/poZjYcjRjD— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 1, 2022 Atacul rusesc asupra Harkovului, crimă de război, spune Zelenski Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a descris bombardarea Harkovului drept crimă de război. Cel puțin nouă civili, între care trei copii, au fost omorâți luni, în atacurile rusești asupra Harkovului. Orașul este al doilea ca mărime din Ucraina, cu o populație de 1,6 milioane de oameni. Citește și: VIDEO șocante: Războiul din Ucraina, ziua a șasea. Șase răniți, după ce rușii au bombardat centrul Harkovului. La Herson, civilii sunt luați prizonieri, anunță autoritățile „Rușii au bombardat deliberat Harkovul”, a declarat Zelenski. „Este clar o crimă de război. Un oraș liniștit. Localnici pașnici. Fără facilități militare. Mărturiile a zeci de oameni dovedesc că s-a urmărit distrugerea deliberată a oamenilor. Rușii știau unde trag”, a declarat Volodimir Zelenski. Procurorul Karim Khan, de la Tribunalul Penal Internațional, a anunțat deschiderea unei investigații privind invazia Rusiei în Ucraina. Central streets in #Kharkiv. Six people were injured in the shelling, including one child, says the Ukrainian Emergencies Ministry. pic.twitter.com/P5q5QTWtwY— NEXTA (@nexta_tv) March 1, 2022

Lukașenko se delimitează de Putin într-o declarație oficială. Sursă imagine: The New York Times Twitter
Internațional

Lukașenko se delimitează de PutinLukașenko se delimitează de Putin într-o declarație oficială: Armata din Belarus nu ia parte la „operațiunea specială” din Ucraina

Lukașenko se delimitează de Putin într-o declarație oficială. Dictatorul din Belarus a declarat, pentru presa de stat, că armata bielorusă nu se va alătura trupelor rusești în invadarea Ucrainei. UPDATE: Marți, în jurul prânzului, trupe din Belarus au intrat în Ucraina, prin orașul Cernihiv, controlat de trupele rusești. Citește și: Trupe din Belarus au invadat Ucraina, anunță Parlamentul de la Kiev. Cum a mințit dictatorul Lukașenko Lukașenko se delimitează de Putin într-o declarație oficială. Dictatorul din Belarus spune că armata sa nu va participa la invadarea Ucrainei Dictatorul din Belarus, Aleksandr Lukașenko, un apropiat al lui Vladimir Putin, a declarat că „armata din Belarus nu ia parte la acțiunile militare și nici nu a luat parte”, relatează BBC News. „Putem dovedi asta oricui. Conducerea Rusiei nu a ridicat această chestiune - implicarea noastră în conflictul armat. Și nu intenționăm să luăm parte în operațiunea specială din Ucraina nici pe viitor. Nu este necesar”, a declarat Lukașenko. Rusia a atacat Ucraina și de pe teritoriul Belarusului Luni, au fost temeri crescute că dictatorul din Belarus va trimite armata națională să se alăture trupelor rusești în războiul din Ucraina. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a apreciat că Moscova „și-a bătut joc” de suveranitatea Belarusului, lansând invazia asupra Ucrainei de pe teritoriul Belarusului. Și Belarusul este în vizorul Tribunalului Penal Internațional, pentru crime de război. Citește și: Putin, vizat de Tribunalul Penal Internațional, pentru crime de război în Ucraina

Putin, vizat de Tribunalul Penal Internațional, pentru crime de război în Ucraina. Sursă imagine: Twitter @KremlinRussia_E
Internațional

Putin vizat de Tribunalul Penal Internațional

Putin, vizat de Tribunalul Penal Internațional, pentru crime de război în Ucraina. Procurorul Karim Khan, de la Tribunalul Penal Internațional (Curtea Penală Internațională) din Haga a anunțat că lansează o investigație privind presupuse crime de război și crime împotriva umanității în Ucraina. Citește și: VIDEO șocante: Războiul din Ucraina, ziua a șasea. Rușii bombardează centrul Harkovului. Herson este înconjurat Putin, vizat de Tribunalul Penal Internațional, pentru crime de război în Ucraina Procurorul Karim Khan a pronit investigația pe baza situației din Crimeea și Donbas, iar acum adună dovezi privind acțiunile Rusiei din restul Ucrainei, relatează Ukrinform. „Cer sprijinul statelor membre și comunității internaționale pentru aceste investigații. Voi cere buget adițional, contribuții voluntare și suplimentarea personalului. Misiunea noastră e prea importantă și urgentă ca să fie încetinită din lipsă de mijloace”, a declarat procurorul. Lituania a depus o plângere în care a cerut să fie investigate crimele de război comise de Rusia și Belarus în Ucraina. Citește și: Marile companii petroliere fug din Rusia, cu riscul de a pierde: după BP, și Shell se retrage din toate operaţiunile sale în Rusia „Ceea ce face Putin este crimă și nimic altceva. Sperăm că va fi adus la Haga”, a declarat prim-ministra Lituaniei, Ingrida Šimonytė. Și Ucraina a înaintat o plângere împotriva Rusiei la Tribunalul Penal Internațional pentru invazia sub falsul pretext al „genocidului” populației vorbitoare de limbă rusă. Russia's losses as of March 1, according to Ukraine's Defense Ministry. pic.twitter.com/Z0V7C4FiZt— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 1, 2022

Războiul din Ucraina, ziua a șasea. Momentul în care o rachetă cade în centrul orașului Harkov. Sursă: Twitter @Euan_MacDonald
Internațional

Războiul din Ucraina ziua a șasea

Războiul din Ucraina, ziua a șasea. UPDATE: Cel puțin șase ucraineni au fost răniți, în bombardamentul asupra centrului Harkovului, iar numărul deceselor urmează să fie anunțat. Cel puțin un copil a fost rănit în acest atac, au anunțat autoritățile ucrainene, citate de Ukrinform. ⚡️ State Emergency Service: 6 people injured in central Kharkiv rocket strike, including one child.The missile strike hit Kharkiv’s Freedom Square the morning of March 1, damaging the Kharkiv Oblast administration building.Video: State Emergency Service pic.twitter.com/r7NePb4h5V— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 1, 2022 La Herson, trupele rusești iau prizonieri civili, a anunțat șeful Administrației Regionale, Hennadiy Lahuta, pe Telegram. El a încurajat oamenii să stea în case. Un astfel de caz s-a înregistrat în cartierul Shumensky. ---- Marți dimineațăm, trupele rusești au bombardat centrul Harkovului, care a fost de ieri ținta atacurilor, mai mulți civili fiind omorâți. Herson este înconjurat. 70 de soldați ucraineni au fost omorâți, în atacul rușilor asupra orașului Ohtîrka, relatează BBC News și Ukrinform. Citește și: România, pe lista țărilor amenințate de Rusia pentru că ajută Ucraina cu arme letale și carburanți: „Vor fi responsabile” Missile or rocket that struck central Kharkiv this morning actually visible in this frame of video of attack. pic.twitter.com/ADy8WmFfwe— Euan MacDonald (@Euan_MacDonald) March 1, 2022 Războiul din Ucraina, ziua a șasea. Birourile Administrației Regionale din Harkov, aruncate în aer Centrul Harkovului a fost lovit de trupele rusești. Atacul pare să fi vizat birourile guvernamentale ale Administrației Regionale, din Piața Libertății, în centrul Harkovului. The center of #Kharkiv after the air strike. The occupants hit civilian infrastructure and passing cars. pic.twitter.com/rPaCiZr5Du— NEXTA (@nexta_tv) March 1, 2022 O filmare devenită virală pe rețelele de socializare în Ucraina arată cum sare în aer clădirea, apoi, în urma exploziei, se sparg geamurile și iau foc mașinile din apropiere. Nu au fost anunțate încă victime. ⚡️ In #Kharkiv, the occupiers carry out massive air strikes on the city's infrastructure. pic.twitter.com/bkOjoRBCby— NEXTA (@nexta_tv) March 1, 2022 Atacul a fost raportat la ora locală 08.00. Harkov este al doilea cel mai mare oraș din Ucraina, unde trăiesc 1,6 milioane de oameni. Clipul de mai jos arată urmările exploziei: Центр нашого міста... pic.twitter.com/BxBJTLDsst— ХАРКІВ KEEP CALM & вірю в ЗСУ (@ESBocharova) March 1, 2022 Citește și: VIDEO Gâdea, Radu Tudor și gen. Spânu (MApN) comentează la Antena 3 imagini dintr-un joc video crezând că sunt imagini reale din Ucraina cu un avion doborât Herson, înconjurat de ruși. 70 de soldați ucraineni, uciși la Ohtîrka, în regiunea Sumî Cel puțin 70 de soldați au fost omorâți marți într-un atac rusesc asupra orașului Ohtîrka, în regiunea Sumî, au anunțat autoritățile ucrainene, citate de Ukrinform. Hersonul este înconjurat de trupe rusești, cu soldați și echipamente militare „pe toate flancurile”. Armata rusă continuă să avanseze spre Kiev, în spațiul public apărând imagini din satelit cu un convoi lung de 65 de kilometri. Zeci de civili au fost omorâți, luni, în Harhov, în urma bombardamentelor rusești. Guvernul Ucrainei a anunțat că vrea să vândă obligațiuni de război, ca să poată plăti soldații. More footage from #Kharkiv pic.twitter.com/txwPvSBkm7— NEXTA (@nexta_tv) March 1, 2022

Rusia comite un genocid în Donbas . Sursă: Twitter Save Ukraine
Politică

Zelenski președintele Ucrainei mulțumește României

Zelenski, președintele Ucrainei, mulțumește României pentru ajutorul dat Ucrainei, într-un mesaj postat pe Twitter. Zelenski, președintele Ucrainei, mulțumește României pentru „contribuția sa semnificativă” „Sunt recunoscător României pentru contribuția sa semnificativă la capacitățile de apărare ale țării noastre. îi sunt recunoscător @KlausIohannis pentru sprijinirea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. Simțim sprijinul politic și de apărare al partenerilor noștri”, a scris Volodimir Zelenski. I am grateful to Romania for its significant contribution to the defense capabilities of our country. I am grateful to @KlausIohannis for supporting Ukraine's membership in the European Union. We feel the political and defense support of our partners.?????— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) February 28, 2022 Citește și: Au început negocierile Rusia-Ucraina. Moscova nu oprește, însă, bombardamentele. Zelenski vrea o aderare imediată la UE România a trimis către Ucraina combustibili, veste antiglonţ, căşti, muniţie şi echipamente militare, dar și alimente, apă şi medicamente, în valoare totală de 3 milioane de euro. Peste 33.000 de refugiați ucraineni se află în România, iar aproape 400 au cerut azil.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră