vineri 12 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: razboi

687 articole
Internațional

Discuții Rusia-Ucraina în Turcia

Discuții Rusia-Ucraina, în Turcia. Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, ar urma să se întâlnească joi cu ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, în Antalia, Turcia, relatează BBC News. Luni, Guvernul Rusiei a publicat o listă cu țări și teritorii „neprietenoase”, între care se numără Marea Britanie, țările membre UE, SUA, Canada. Citește și: 12 zile de la invadarea Ucrainei, George Simion rezistă: nici un cuvânt de condamnare fermă a Rusiei. AUR continuă retorica Sputnik Discuții Rusia-Ucraina, în Turcia. Lavrov și Kuleba ar urma să se întâlnească în Antalya Miniștrii de Externe ai Rusiei, Serghei Lavrov, și Ucrainei, Dmitro Kuleba, ar urma să se întâlnească joi în Antalya, Turcia. Discuția a fost anunțată de Mevlut Cavusoglu, ministrul turc de Externe. Acesta a precizat că discuția a fost mijlocită de președintele turc Recep Tayip Erdogan. ⚡️ Ukrainian, Russian foreign ministers to meet in Turkey on March 10.Foreign Minister Dmytro Kuleba and Russian Foreign Minister Sergey Lavrov have agreed to meet in Turkey’s coastal Antalya province, according to their Turkish counterpart Mevlut Cavusoglu.— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 7, 2022 Lista țărilor „neprietenoase” în opinia Rusiei Guvernul rus a aprobat luni o listă cu ţări şi teritorii neprietenoase care au întreprins acţiuni considerate ostile la adresa Rusiei, relatează Agerpres, citând două agenții controlate de Moscova, RIA și TASS, precum și AFP. Rusia a declarat luni că toate acordurile comerciale cu companii şi persoane din aşa-numitele „ţări neprietenoase" ar trebui de acum aprobate de o comisie guvernamentală, potrivit unei rezoluţii guvernamentale, conform Reuters. Pe această listă figurează SUA, Canada, ţările membre ale Uniunii Europene, Marea Britanie (inclusiv teritoriile britanice Jersey, Anguilla, Insulele Virgine Britanice, Gibraltar), Ucraina, Muntenegru, Elveţia, Albania, Andorra, Islanda, Liechtenstein, Monaco, Norvegia, San Marino, Macedonia de Nord, precum şi Japonia, Coreea de Sud, Australia, Micronezia, Noua Zeelandă, Singapore şi Taiwan (considerat teritoriu chinez, dar care din 1949 are administraţie proprie). Ţările şi teritoriile menţionate au impus ori s-au alăturat sancţiunilor instituite împotriva Rusiei după începerea „operaţiunii militare speciale" a forţelor armate ruse în Ucraina. Lista a fost aprobată ca parte a decretului preşedintelui Vladimir Putin din 5 martie cu privire la procedura temporară de îndeplinire a obligaţiilor faţă de anumiţi creditori străini. Cetăţenii şi companiile ruse, statul rus, regiunile şi municipalităţile sale care au obligaţii valutare faţă de creditori străini din lista ţărilor neprietenoase le vor putea achita în ruble. Un dolar american era cotat luni la 131,5000 ruble. Rubla a înregistrat o depreciere puternică după declanşarea conflictului în Ucraina. According to the #Ukrainian media, only one city, #Irpen, near #Kyiv, is currently being evacuated, where fighting has been going on for six days. About 2,000 people left the city in two hours. pic.twitter.com/amezTYXXJL— NEXTA (@nexta_tv) March 7, 2022

Discuții Rusia-Ucraina, în Turcia. Imagine din Ucraina bombardată. Sursă: Twitter Reuters
Rusia: ucrainenii, evacuați în orașe rusești. În imagine, Mariupol bombardat. Sursă: Twitter Reuters
Internațional

Rusia ucrainenii evacuați în orașe rusești

Rusia: ucrainenii, evacuați în orașe rusești, este propunerea Moscovei. Autoritățile ucrainene au catalogat drept „imorală” propunerea Rusiei. Rușii au propus ca locuitorii din Kiev să fie evacuați în Belarus, iar celor din Harkov, în Rusia. Coridoarele umanitare din Mariupol și Sumî ar duce spre alte orașe ucrainene și apoi către orașe rusești, relatează BBC News. Alte două promisiuni ale Rusiei de încetare a focului pentru evacuarea civililor la Mariupol au eșuat în weekend, trupele rusești neoprind bombardamentele. Citește și: România, alături de Polonia, rută de aprovizionare a Ucrainei cu armament, scrie New York Times. Ungaria a refuzat să permită tranzitarea echipamentului militar Rusia: ucrainenii, evacuați în orașe rusești. Coridorul umanitar de la Mariupol, minat Directorul de operațiuni al Crucii Roșii, Dominik Stillhart, a declarat, la BBC Radio 4, că armistițiile de până acum au fost doar „în principiu”, pentru că nu s-au stabilit cu precizie rutele de evacuare și cine le poate folosi. El a declarat că „una din rutele de evacuare din Mariupol era minată”. Citește și: Cutremurător. Copiii ucraineni omorâți de ruși: Alice din Ohtîrka ar fi împlinit opt ani. A murit în brațele bunicului Rutele propuse de ruși pentru evacuare Mai jos, prezentăm rutele de evacuare a civililor ucraineni, propuse de ruși, publicate de RIA și citate de BBC News. Mariupol: ruta 1- Novoazovsk, Taganrog, Rostov-on Don (Rusia), ruta 2 - Portivske, Mangush, Respublika, Rosivka, Bilmak, Polohi, Orekhiv, Zaporizhzhya (Ucraina). Harhov: Nekhoteyevka, Belgorod (Rusia). Sumî: ruta 1 - Sudzha, Belgorod; ruta 2 - Golubivka, Romny, Lokhvitsya, Lubny, Poltava (Ucraina). Kiev: Hostomel, Rakivka, Sosnovka, Ivankiv, Orane, Chernobyl, Gden', Gomel (Belarus), apoi pe cale aeriană în Rusia. Atenție, imagini cu puternic impact emoțional! At least 8 people were killed after the night shelling of #Kharkiv. pic.twitter.com/csU9ir2syH— NEXTA (@nexta_tv) March 7, 2022 #Mykolaiv: People are looking at what's left of their houses. pic.twitter.com/kfeoP6fcIj— NEXTA (@nexta_tv) March 7, 2022 Ucraina: Soluția Moscovei, imorală Un purtător de cuvânt al președintelui Volodimir Zelenki a precizat că soluția propusă de Moscova este „complet imorală”. „Sunt cetățeni ucraineni. Au dreptul să părăsească teritoriul Ucrainei”, a declarat acesta, citat de BBC News. #Ukrainians continue to rally in their cities against the #Russian occupation pic.twitter.com/sYdq0wbsaL— NEXTA (@nexta_tv) March 7, 2022 Rusia nu a participat la audierile de la Curtea Internațională de Justiție Moscova a boicotat, luni, audierile în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) de la Haga în cadrul unei proceduri iniţiate de Ucraina. Audierile au început la 09:00 GMT la Curtea Internaţională de Justiţie fără o reprezentare juridică din partea Rusiei. Un purtător de cuvânt al Ambasadei Rusiei în Ţările de Jos nu a răspuns la o solicitare Reuters pentru un comentariu, relatează Agerpres. Citește și: Putin, vizat de Tribunalul Penal Internațional, pentru crime de război în Ucraina A treia rundă de negocieri. Ucrainenii încearcă din nou să discute despre evacuarea civililor din Mariupol Luni, vor avea loc noi negocieri între Ucraina și Rusia, după două runde eșuate. Discuțiile vor viza, cel mai probabil, evacuarea a 200.000 de civili din orașul-port Mariupol, asediat și rămas fără apă potabilă, electricitate și căldură, amintește The New York Times. Două încercări de evacuare au eșuat, după ce rușii au încălcat acordul de încetare temporară a focului. Today, there is a ceremony in #Enerhodar to say goodbye to the servicemen of #Ukraine who died defending the #Zaporizhzhya nuclear power plant. pic.twitter.com/EvWXdGCDZj— NEXTA (@nexta_tv) March 7, 2022

Copiii ucraineni omorâți de ruși. În imagine, Alice, care urma să împlinească opt ani. Sursă: Instagram Olena Zelenska
Internațional

Copiii ucraineni omorâți de ruși

Copiii ucraineni omorâți de ruși. Soția președintelui Volodimir Zelenski a publicat imagini cu copiii ucraineni omorâți de soldații ruși, începând cu 24 februarie, ziua când Rusia a invadat Ucraina. Citește și: Fotografie dramatică în deschiderea New York Times: o mamă și doi copii, uciși de trăgători ruși când se refugiau din Kiev Copiii ucraineni omorâți de ruși: Arseni, 14 ani, a sângerat până la moarte „Rușii ocupanți omoară copiii ucraineni. Conștient și cinic. Kirill din Mariupol, de 18 luni, a fost dus de urgență la spital de părinții săi. Fusese lovit într-un bombardament. Medicii nu au putut face nimic. Alice din Ohtîrka. Ar fi împlinit opt ani. A murit în bombardament, în brațele bunicului ei, care o proteja. Polina din Kiev. A murit în bombardamentele de pe străzi, împreună cu fratele și părinții ei. Sora ei este în stare critică. Arseni, 14 ani. Un fragment dintr-un proiectil i-a intrat în craniu. Medicii n-au putut ajunge la el din cauza tirului de gloanțe. A sângerat până la moarte. Sofia, șase ani. A fost omorâtă împreună cu întreaga familie, inclusiv cu fratele ei de o lună, în mașină. Încercau să plece din Nova Kahovka (oraș din regiunea Herson, n.r.)”, a scris soția președintelui ucrainean, Olena Zelenska, pe Instagram. View this post on Instagram A post shared by Olena Zelenska (@olenazelenska_official) Cel puțin 38 de copii ucraineni, omorâți de ruși. „Spuneți-le mamelor din Rusia ce fac fiii lor aici” „Spuneți-le mamelor din Rusia - spuneți-le exact ce fac fiii lor aici, în Ucraina. Arătați fotografiile femeilor din Rusia - soții, frații, compatrioții voștri omoară copiii ucraineni”, a scris Olena Zelenska pe Instagram. Soția președintelui Zelenski a mai arătat că este nevoie de coridoare umanitare. „Sute de copii au mor în subsoluri, fără mâncare și îngrijire medicală. Soldații ruși împușcă familiile care vor să plece. Omoară voluntarii care ajută”. Soția președintelui a făcut un apel și către țările NATO să închidă spațiul aerian. „Salvați-ne copiii, pentru ca mâine să fie salvați ai voștri”. Citește și: Jurnalist elvețian, jefuit de ruși în Ucraina. Soldații ruși au tras cu arma în mașină, i-au furat banii și pașaportul Până duminică, 38 de copii ucraineni au murit, iar alți 71 au fost răniți, în războiul declanșat de Rusia în Ucraina, potrivit oficialilor ucraineni, citați de Ukrinform.

Ciolacu, declarație stângace despre războiul din Ucraina. Sursă imagine: Captură video Facebook Marcel Ciolacu
Eveniment

Ciolacu declarație stângace despre războiul din Ucraina

Ciolacu, declarație stângace despre războiul din Ucraina: „România nu are niciun motiv de a intra într-un conflict armat cu Rusia şi nu cred că România va intra într-un conflict armat cu Rusia”. Citește și: Viktor Orban nu-l abandonează pe Putin: Ungaria nu permite tranzitul armelor spre Ucraina Declarația lui Marcel Ciolacu amintește de declarațiile premierului Ungariei. Viktor Orban a spus că interesul Ungariei este să stea departe de conflictul militar dintre Ucraina și Rusia. Ciolacu, declarație stângace despre Ucraina „România nu are niciun motiv de a intra într-un conflict armat cu Rusia şi nu cred că România va intra într-un conflict armat cu Rusia. Cu toţii ştim ce se întâmplă în Ucraina şi eu consider categoric că ceea ce face Vladimir Putin şi la ce instigă să facă poporul rus în acest moment este inacceptabil în anul 2022", a declarat șeful PSD, Marcel Ciolacu, luni dimineață. În privinţa reglementării unei situaţii de criză de către Guvern, el a arătat că „are ştiinţă, cum este şi normal", urmând ca luni să aibă o discuţie cu prim-ministrul, relatează Agerpres. În contextul acestui conflict, liderul PSD a spus că întreaga Europă va fi afectată economic. „Întreaga Europă va fi şi întregul glob, dar în principal întreaga Europă şi este şi normal că ţările cele mai apropiate vor fi afectate cel mai mult. Sunt ferm convins că vom găsi soluţiile cele mai bune să depăşim şi această criză", a susținut șeful PSD.

Orașul Mariupol, bombardat de ruși. Sursă: Captură foto Twitter @HannaLiubakova
Internațional

Războiul din Ucraina a zecea ziVIDEO Războiul din Ucraina, a zecea zi. Rușii bombardează Mariupol, în ciuda armistițiului pentru evacuarea civililor. Trupele lui Putin continuă asediul asupra Harkovului și Kievului

Războiul din Ucraina, a zecea zi. UPDATE: Rușii continuă să bombardeze orașul Mariupol, în ciuda armistițiului de câteva ore, pentru evacuarea civililor, relatează BBC News. Corespondentul BBC transmite că orașul este sub asediu. Viceprimarul Sergei Orlov a declarat pentru BBC News că „rușii continuă să ne bombardeze. Folosesc artileria, este o nebunie. Nu este o încetare a focului la Mariupol și nu s-a încetat focul nici pe ruta umanitară. Civilii noștri sunt gata de evacuare, dar nu pot pleca prin bombardamente”. ---- Civilii din Mariupol și Volnovaha vor putea fi evacuați, au anunțat autoritățile ucrainene. Rușii au anunțat că permit cordoane umanitare pe anumite rute timp de cinci ore. În același timp, trupele rusești continuă să bombardeze Harkovul și să încercuiască Kievul. Citește și: Liderii de la Tiraspol îl atrag pe Putin în Transnistria: cer să le fie recunoscută independența, resping aderarea Moldovei la UE Mariupol is on the verge of a humanitarian catastrophe. The city is under fire from Russian troops. Houses are destroyed, there's no heat,electricity,water & food. Having spent all my childhood in Ukraine - it's heartbreaking to see what the Russian army has done to the country pic.twitter.com/s0faj64VRw— Hanna Liubakova (@HannaLiubakova) March 4, 2022 Războiul din Ucraina, a zecea zi. Forțele ucrainene încearcă evacuarea civililor din Mariupol și Volnovaha Rusia și Ucraina au căzut de acord să limiteze luptele pentru a permite evacuarea civililor din orașul-port Mariupol și Volnovaha, localitate din estul Ucrainei. După anunțul rușilor că va permite coridoare umanitare timp de cinci ore, autoritățile ucrainene au precizat că vor face tot de ține de ele pentru a asigura asistența cetățenilor ucraineni. Zeci de mii de ucraineni din Mariupol stau fără apă potabilă, curent electric și căldură de joi, când orașul a fost înconjurat de trupele rusești. Primarul orașului Mariupol, Vadim Boicenco, a declarat că nu are altă posibilitate „decât să le oferim oamenilor șansa să poată pleca în siguranță” din oraș. De ce sunt importante Mariupol și Valnavaha Mariupol este un oraș-port din Ucraina cu crica 450.000 de locuitori, din sud-estul țării, care este înconjurat de trupe ruseși și bombardat masiv. Dacă Mariupol cade, Moscova va avea în mâini unul dintre cele mai mari porturi din Ucraina și își va putea crea un coridor între Crimeea anexatp în 2014 și zonele separatiste Luhansk și Donețk, explică BBC News. Volnovaha este un orășel la nord de Mariupol și a fost lovit de ruși încă de la începutul invaziei. Este un loc-cheie pentru că este situat între Mariupol și Donețk. What countries are #refugees from #Ukraine going to?There are already more than 1.2 million of them. pic.twitter.com/hUepKUwnbc— NEXTA (@nexta_tv) March 5, 2022 Rusia continuă să avanseze în Ucraina Deși rușii au domolit atacurile, continuă să avanseze spre Nikolaev, a avertizat Ministerul Apărării din Marea Britanie. Scopul rușilor ar fi să ocupe Nikolaev, pentru a putea apoi să se îndrepte spre Odesa, alt oraș port important al Ucrainei. Ucraina continuă să lupte pentru a păstra Harkov, Cernihiv și Mariupol, iar pe străzile din Sumî sunt raportate lupte. At night there was a powerful explosion near #Chernihiv. pic.twitter.com/6bcRVJoQFz— NEXTA (@nexta_tv) March 5, 2022 Între timp, apărarea în Kiev a continuat să respingă „ofensiva inamicului" şi să provoace victime în rândul trupelor de invazie, potrivit forțelor ucrainene. Protest în Hersonul ocupat: On the central square of #Kherson, people came out for a rally against #Putin's occupiers. pic.twitter.com/nWVzJ8reNt— NEXTA (@nexta_tv) March 5, 2022 Peste 66.000 de ucraineni s-au întors în țară ca să lupte. Rușii trimit mercenari Ministrul apărării ucrainean, , a declarat sâmbătă că 66.224 de bărbaţi ucraineni s-au întors în ţară din străinătate pentru a se alătura luptei împotriva invaziei ruse, relatează Reuters. Anunțul a fost făcut de ministrul Apărării din Ucraina, Oleksii Reznikov. „Aceasta înseamnă încă 12 brigăzi de luptă motivate! Ucraineni, suntem invincibili!", a spus Reznikov. CNN a relatat că Rusia intenţionează să trimită încă 1.000 de mercenari în Ucraina în zilele şi săptămânile viitoare. Un oficial din serviciile de informaţii occidentale a avertizat că Moscova ar putea „bombarda oraşele pentru a le face să se predea", o escaladare care ar putea duce la un număr semnificativ de victime în rândul civililor, conform Agerpres. SUA au observat deja „unele indicii" că mercenari ruşi ar putea fi implicaţi "în unele locuri" în invazia ordonată de Moscova în Ucraina. Indicative estimates of Russia's losses as of March 5, according to the Armed Forces of Ukraine. pic.twitter.com/TDpggFdi1d— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 5, 2022

Hermes şi Chanel îşi suspendă activităţile în Rusia
Eveniment

Hermes şi Chanel îşi suspendă activităţile în Rusia

Hermes şi Chanel îşi suspendă activităţile în Rusia: cele două grupuri franceze care vând produse de lux își închid magazinele pe teritoriul controlat de Putin. "Ţinând cont de îngrijorările tot mai mari legate de situaţia actuală, de incertitudinea crescândă şi de complexitatea operaţiunilor noastre", casa Chanel a decis "să îşi suspende temporar activităţile în Rusia", au precizat reprezentanţii companiei franceze într-un comunicat. Hermes şi Chanel îşi suspendă activităţile în Rusia Chanel deţine 17 magazine în regie proprie în Rusia, precum şi puncte de vânzare în magazine mari, având în total 371 de angajaţi în această ţară. "Nu vom mai face livrări în Rusia, ne închidem magazinele şi am suspendat deja comenzile online. Siguranţa angajaţilor noştri este prioritară şi rămânem în contact strâns cu echipele noastre locale, pe care vom continua să le sprijinim", au precizat reprezentanţii casei Chanel. Puţin mai devreme în timpul zilei de vineri, reprezentanţii Hermes, care s-au declarat "foarte îngrijoraţi de situaţia actuală din Europa", au anunţat pe pagina de LinkedIn a companiei decizia de a "suspenda temporar" cele trei magazine Hermes din Rusia - inclusiv pe cel aflat în celebrul magazin universal Gum din Moscova - şi de a sista toate activităţile comerciale în această ţară începând de vineri seară. "Vom continua să le susţinem pe echipele noastre aflate la faţa locului", au transmis reprezentanţii grupului francez, care are aproximativ 60 de angajaţi în Rusia. Cu ocazia publicării rezultatelor sale financiare pe 18 februarie, Hermes a anunţat că intenţionează să deschidă un magazin la Sankt Petersburg în 2022. Această lansare a fost amânată sine die, a precizat, vineri, compania franceză. Citește și: Liderii de la Tiraspol îl atrag pe Putin în Transnistria: cer să le fie recunoscută independența, resping aderarea Moldovei la UE Mai multe companii internaţionale au anunţat deja suspendarea activităţilor lor în Rusia, inclusiv gigantul suedez din industria articolelor de mobilier Ikea, ai cărui directori au declarat joi pentru AFP că "războiul are un enorm impact uman şi se traduce, de asemenea, prin perturbări grave ale lanţului de producţie şi de comerţ".

Moscova interzice demonstraţiile în oraş
Internațional

Moscova interzice demonstraţiile în oraş

Moscova interzice demonstraţiile în oraş, indiferent dacă sunt pro sau împotriva invaziei în Ucraina. Autorităţile locale au respins cererile pentru demonstraţii atât din partea adversarilor invaziei Ucrainei, cât şi ale susţinătorilor forţelor armate ale Rusiei, informează vineri DPA. Moscova interzice demonstraţiile în oraş Într-un comunicat difuzat vineri, administraţia locală a menţionat pandemia de coronavirus pentru a justifica interdicţia. Autorităţile nu au dezvăluit cine a solicitat autorizarea mitingurilor şi cu ce ocazie. Partidul de opoziţie Iabloko a criticat aspru invazia Ucrainei ordonată de preşedintele Vladimir Putin şi a anunţat că va organiza un marş de protest la Moscova. Potrivit site-ului independent de ştiri Meduza, au fost cereri şi din partea susţinătorilor a ceea ce Kremlinul numeşte "operaţiune militară specială" în Ucraina. Demonstraţiile au fost interzise de multă vreme la Moscova din cauza pandemiei. Cu toate acestea, oamenii au ieşit recent în stradă în zeci de oraşe din Rusia pentru a protesta împotriva războiului din Ucraina, în ciuda faptului că se confruntă cu arestări, amenzi mari şi violenţe ale poliţiei. Mii dintre ei au fost reţinuţi până acum. La Moscova, administraţia oraşului a primit mai multe cereri pentru autorizarea de demonstraţii cu 25.000 până la 100.000 de participanţi. Citește și: Liderii de la Tiraspol îl atrag pe Putin în Transnistria: cer să le fie recunoscută independența, resping aderarea Moldovei la UE Iabloko le-a cerut adversarilor războiului din Ucraina să-şi manifeste opoziţia pe social media şi să organizeze petiţii.

Putin nu mai vrea sancțiuni pentru invadarea Ucrainei. Captură foto BBC News via Rossyia24
Internațional

Putin nu mai vrea sancțiuni

Putin nu mai vrea sancțiuni pentru invadarea Ucrainei. Președintele Rusiei susține că Moscova nu are „intenții rele” la adresa vecinilor și le cere statelor europene să nu adopte noi sancțiuni. Declarațiile sale au fost transmise la postul Rossyia 24, controlat de Kremlin. Citește și: VIDEO Zelenski: Atacul rusesc asupra centralei nucleare de la Zaporijie, de șase ori mai grav decât dezastrul de la Cernobîl. Către ruși: Ieșiți pe străzi, spuneți guvernului că vreți să trăiți Putin nu mai vrea sancțiuni pentru invadarea Ucrainei Putin i-a avertizat pe cei care se opun „acțiunilor” Rusiei în Ucraina să „nu exacerbeze situația” impunând mai multe sancțiuni Moscovei. „Nu avem intenţii rele la adresa vecinilor noştri. Şi i-aş sfătui şi pe ei să nu escaladeze situaţia, să nu introducă nici o restricţie. Ne îndeplinim obligaţiile şi vom continua să le îndeplinim", a susținut Putin, la Rossia 24, citat de BBC News. „Aici, nu vedem rostul să agravăm sau să înrăutăţim relaţiile noastre. Şi toate acţiunile noastre, dacă vor apărea, vor apărea întotdeauna ca răspuns la acţiuni neprietenoase, acţiuni împotriva Federaţiei Ruse", a susținut Putin. Declarațiile președintelui rus vin în contextul în care miniștrii de Externe se pregătesc de o reuniune la Bruxelles, în care vor fi discutate noi sancțiuni asupra Rusiei. Citește și: Secretul rezistenței ucrainene: Sf.Javelin, spaima tancurilor rusești. Cât costă o rachetă și care e rata de succes

Mila Kunis strânge bani pentru Ucraina. Sursă imagine: Captură foto Twitter
Internațional

Mila Kunis strânge bani pentru UcrainaVIDEO Actrița Mila Kunis strânge bani pentru Ucraina: trei milioane de dolari

Mila Kunis strânge bani pentru Ucraina. Actrița născută în Ucraina a anunțat că strânge trei milioane de dolari pentru a ajuta poporul ucrainean, în urma invaziei Rusiei de joia trecută. Citește și: A noua zi de război în Ucraina: Explozii la Kiev. Zelenski supraviețuiește celor trei tentative de asasinat puse la cale în ultimele zile Mila Kunis strânge bani pentru Ucraina: Niciodată nu am fost mai mândră că sunt ucraineancă Actrița de origine ucraineană Mila Kunis și soțul ei, actorul Ashton Kutcher, au anunțat că strâng trei milioane de dolari pentru a ajuta poporul ucrainean, după invazia Rusiei, de joia trecută. „Niciodată nu am fost mai mândră că sunt ucraineancă. Nu există nici un fel de justificare pentru un asemenea atac nedrept, inuman. Și suntem martori la curajul ucrainenilor, dar și la nevoile acestor oameni”, au anunțat Mila Kunis și Ashton Kutcher. Actress #MilaKunis and her husband #AshtonKutcher recorded a video in support of #Ukraine. She said that "today more than ever, she is proud to be #Ukrainian". The couple intends to donate 3 million dollars for humanitarian aid to Ukraine. pic.twitter.com/J5JyxcsHsE— NEXTA (@nexta_tv) March 4, 2022

A noua zi de război în Ucraina. Zelenski supraviețuiește tentativelor de asasinat. Sursă imagine: Facebook Volodimir Zelenski
Internațional

A noua zi de război în Ucraina

A noua zi de război în Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski supraviețuiește supraviețuiește celor trei tentative de asasinat puse la cale în ultimele trei zile, scrie The Times, citat de The Kyiv Independent. Orașele ucrainene sunt în continuare sub asediul trupelor rusești. Explozii puternice au fost raportate în centrul Kievului, relatează The New York Times. În orașul Mariupol, bombardat de ruși, oficialii cer ajutorul NATO. Bilanțul ucrainenilor omorâți de ruși la Cernihiv crește la 148, relatează BBC News. A noua zi de război în Ucraina. Zelenski supraviețuiește celor trei atentate puse la cale în ultima săptămână Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a supraviețuit la cel puțin trei tentative de asasinare puse la cale în ultima săptămână, scrie publicația britanică The Times. Două grupări diferite au fost trimise să-l omoare pe Zelenski: mercenarii din grupul Wagner, sprijiniți de Kremlin și forțele speciale cecene. Ambele au fost dejucate de forțe din cadrul Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB). Mercenarii din gruparea Wagner au suferit pierderi masive, fiind alarmați de cât de bine le-au fost anticipate mișcările de către trupele ucrainene. O parte a forțelor cecene trimise să-l omoare pe Zelenski au fost anihilate sâmbătă. Explozii în Kiev. Oficialii din Mariupol cer ajutorul NATO. Numărul civililor omorâți de ruși, în creștere Corespondentul The New York Times în Kiev raportează o serie de explozii puternice în Kiev, în jurul orei 11.00 a.m. Nu este clar ce a fost lovit, relatează publicația. Cel puțin 47 de ucraineni au fost uciși în raidurile aeriene rusești asupra Cernihiv. Până în prezent, cel puțin 148 de ucraineni, cei mai mulți civili, au murit de la începerea atacurilor rusești asupra regiunii, au anunțat autoritățile, citate de BBC News. Cernihiv, oraș cu circa 300.000 de locuitori, este aproape de granița cu Rusia și Belarus. Citește și: VIDEO Putin, ordin dement: trupele ruse au bombardat centrala nucleară de la Zaporijie, cea mai mare din Europa. Incendiul a fost stins cu greu. Nivelul de radiații, stabil deocamdată ⚡️⚡️⚡️Surveillance cameras captured moments of the shelling of the #Zaporizhzhia NPP pic.twitter.com/ZNLX4pZeXI— NEXTA (@nexta_tv) March 4, 2022 La Mariupol, viceprimarul orașului a făcut apel la forțele NATO să trimită ajutoare, spunând că Rusia nu se va opri până nu va transforma țara în deșert. Serghei Orlov a declarat, pentru BBC Radio 4: „Nu îl putem opri pe Putin din omorât civilii până când NATO nu se trezește și nu înțelege că nu este un conflict regional. Este un război împotriva democrației, împotriva libertății, împotriva unei națiuni europene”. What the houses in #Mariupol look like now. pic.twitter.com/x1LnmVzui6— NEXTA (@nexta_tv) March 4, 2022 Ruins of a school in #Zhytomyr pic.twitter.com/N9NbwIP4iB— NEXTA (@nexta_tv) March 4, 2022 Marina ucraineană a scufundat un vas în reparații, pentru a nu fi capturat de ruși: ⚡️Ukrainian Navy sinks its flagship so that Russians don't get it. Frigate Hetman Sahaidachny was under repairs in Mykolaiv. The commander was ordered to sink it, according to Defense Minister Oleksiy Reznikov.Photo: News sites, social media, original source unknown. pic.twitter.com/OLq9U0oVZi— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 4, 2022

Moscova, pumn în gură rușilor. 15 ani de închisoare cui vorbește despre război în Ucraina. Imagine cu bombardarea centralei nucleare de la Zaporijie. Sursă: Twitter NEXTA
Internațional

Moscova pumn în gură rușilor

Moscova, pumn în gură rușilor. Duma de Stat a adoptat o lege prin care oricine „discreditează” forțele armate ale Rusiei în timpul „operațiunii speciale” în Ucraina riscă 15 ani de închisoare, relatează The New York Times. Citește și: VIDEO Putin, ordin dement: trupele ruse au bombardat centrala nucleară de la Zaporijie, cea mai mare din Europa. Incendiul a fost stins cu greu. Nivelul de radiații, stabil deocamdată Moscova, pumn în gură rușilor. Cei care vorbesc despre război în Ucraina, 15 ani de închisoare Camera inferioară a Parlamentului din Rusia, Duma de Stat, a adoptat în unanimitate o lege prin care pedepsește „defăimarea” forțelor armate din Ucraina cu 15 ani de închisoare. Legea ar putea intra în vigoare sâmbătă, scrie The New York Times. Autoritățile ruse susțin că în Ucraina se desfășoară „o operațiune militară specială”, nu un război sau o invazie. Moscova susține că a spune că Rusia a atacat Ucraina este o „dezinformare”. Presa indepedentă din Rusia deja a fost închisă, din ordinul Kremlinului. Astfel, Postul de radio Ekho Moskvy, una dintre ultimele publicații critice la adresa guvernului, a fost închis joi. Vineri, postul Dohzd și-a oprit emisia. Joi, elevilor ruși li s-a spus la școală că Rusia duce o „misiune de eliberare” în Ucraina, că NATO reprezintă „un pericol”, iar că Rusia „a fost nevoită să apere civilii din Donbas”, preluând propaganda oficială.

Lukoil.com, sabotat după criticarea invaziei (sursa: lukoil.com)
Internațional

Lukoil.com, sabotat după criticarea invaziei

Lukoil.com, sabotat după criticarea invaziei. Lukoil a cerut, joi seara, oprirea imediată a războiului din Ucraina. Este prima mare companie rusească care pare a acționa împotriva direcției date de Kremlin. Într-o declarație publică, compania a anunțat că board-ul ei susține "încetarea imediată a conflictului armat și sprijină pe deplin soluționarea acestuia prin procesul de negociere și prin mijloace diplomatice". Lukoil.com, sabotat după criticarea invaziei "Îndemnăm la încetarea rapidă a conflictului armat și sprijinim pe deplin soluționarea acestuia prin procesul de negociere, prin mijloace diplomatice", afirmă compania. Lukoil este pe deplin angajat să consolideze pacea, relațiile internaționale și legăturile umanitare, se mai arată în comunicat. Citește și: BREAKING Lukoil cere oprirea imediată a războiului din Ucraina. Este primul gigant rus care iese din front Anunțul companiei a fost menționat de mari instituții media mondiale, precum BBC sau Financial Times. Lukoil este una din cele mai mari companii rusești, fiind, în 2020, al treilea mare plătitor de taxe, după Rosneft și Gazprom. La câteva ore după postarea anunțului, site-ul companiei nu mai putea fi accesat. Citește și: EXCLUSIV Clădirile Băncii Naționale a României, angajații Transgaz și mașinile MAE, asigurate la o companie înființată de Lukoil și disputată de Platon „Landromat rusesc”

Lukoil cere oprirea imediată a războiului din Ucraina
Eveniment

Lukoil cere oprirea imediată a războiului din Ucraina

Lukoil cere oprirea imediată a războiului din Ucraina. Este prima mare companie rusească care pare a acționa împotriva direcției date de Kremlin. Lukoil cere oprirea imediată a războiului din Ucraina Într-o declarație publică, compania anunță că boardul ei susține „încetarea imediată a conflictului armat și sprijină pe deplin soluționarea acestuia prin procesul de negociere și prin mijloace diplomatice”. „Îndemnăm la încetarea rapidă a conflictului armat și sprijinim pe deplin soluționarea acestuia prin procesul de negociere, prin mijloace diplomatice”, afirmă compania. Lukoil este pe deplin angajat să consolideze pacea, relațiile internaționale și legăturile umanitare, se mai arată în comunicat. Lukoil este una din cele mai mari companii rusești, fiind, în 2020, al treilea mare plătitor de taxe, după Rosneft și Gazprom. În România, Lukoil/ Petrotel a avut în 2020 o cifră de afaceri de 9,8 miliarde de lei și 2.109 angajați. Ziarul Financiar scria, acum câteva zile, cum i-au afectat pe oligarhii ruși sancțiunile internaționale: „Cel mai afectat a fost Vagit Alekperov, preşedintele Lukoil, a cărui avere a scăzut cu o treime într-o singură zi, pe fondul unui declin de 32% înregistrat de companie pe bursă. Averea lui Alekperov se situează astăzi la 13 miliarde de dolari, în scădere de la 19,2 miliarde de dolari”. Citește și: EXCLUSIV Clădirile Băncii Naționale a României, angajații Transgaz și mașinile MAE, asigurate la o companie înființată de Lukoil și disputată de Platon „Landromat rusesc” În plus, Alekperov a fost nevoit să-și refugieze superiahtul în Muntenegru, de teamă că va fi confiscat. Galactica Super Nova, nava lui Vagit Alekperov, președintele Lukoil, a fugit de la Barcelona într-un port din Muntenegru.

Războiul din Ucraina, ziua a șaptea. Sursă imagine: ukrinform.net
Internațional

Războiul din Ucraina ziua a șaptea

Războiul din Ucraina, ziua a șaptea. Trupe paramilitare rusești au atacat Harkovul, al doilea cel mai mare oraș din Ucraina, arată armata ucraineană. Cel puțin 21 de oameni au fost omorâți în bombardamentele rusești în Harkov. Și orașul Herson, port la Marea Neagră, este atacat încontinuu, rușii susținând că au reușit să îl captureze. Ucrainenii au transmis că luptele continuă. La Kiev, cinci oameni au fost omorâți, marți, după ce trupele rusești au lovit un turn TV. Un convoi lung de 64 de kilometri se îndreaptă spre Kiev, aflându-se la 24 de kilometri de capitală, conform BBC News. Președintele american Joe Biden l-a numit „dictator” pe Vladimir Putin în discursul său despre Starea Națiunii și a promis că Moscova va plăti pentru atacarea Ucrainei. Războiul din Ucraina, ziua a șaptea. Orașele ucrainene, sub asediul rușilor Trupele rusești au susținut, miercuri, că portul Herson este sub controlul complet al Moscovei. Armata ucraineană a anunțat însă că, deși orașul cu 300.000 de locuitori este înconjurat, încă se poartă lupte. Herson ar fi primul oraș important controlat de Putin, la șapte zile de la lansarea invaziei, arată The New York Times. The people in #Kherson do not meet invaders with flowers. pic.twitter.com/fXC2g88qRn— NEXTA (@nexta_tv) March 2, 2022 Și Kievul este atacat în continuare, iar un convoi rusesc lung de 64 de kilometri este tot mai aproape de capitala Ucrainei. Harkovul este, de asemenea, sub asediu, iar clădirea universității și sediul poliției au fost fost spulberate de rachete. Cel puțin 21 de oameni au murit, iar peste 100 au fost răniți, în bombardamentele de ieri, a anunțat primarul Harkovului. Private sector in #Kharkiv pic.twitter.com/La402B8xJM— NEXTA (@nexta_tv) March 2, 2022 #Kharkiv, view from the window of a local resident pic.twitter.com/EP2ai8akA6— NEXTA (@nexta_tv) March 2, 2022 Trupele rusești au înconjurat și portul Mariupol, marți noapte. Cel puțin 120 de civili au fost răniți în atacurile rusești. Citește și: Mărturia unei voluntare la Vama Siret, despre primele zile în care România a primit refugiați: Haos generalizat. Refugiații primeau fluturași cu numere de telefon la care răspundea cineva care nu vorbea nici ucraineană, nici engleză Residential neighborhoods in the city of #Irpin, a suburb of #Kyiv. pic.twitter.com/olKsxpxLHA— NEXTA (@nexta_tv) March 2, 2022 Putin l-ar reinstala în Ucraina pe Viktor Ianukovici, ex-președinte pro-rus al țării Vladimir Putin ar vrea să îl instaleze pe Viktor Ianukovici în fruntea Ucrainei. Fostul șef de stat ucrainean s-ar afla în prezent la Minsk, Belarus. Moscova pregătește o operațiune specială pentru a-l înlocui pe Zelenski din fruntea Ucrainei cu Ianukovici, contestat în Revoluția EuroMaidan din 2014, scrie Ukrainska Pravda, citând surse din serviciile secrete ucrainene. Citește și: FOTO Putin arestează acum și copiii care protestează: la Moscova au fost reținuți cinci minori între 7 și 11 ani Viktor #Yanukovych is now in #Minsk, the Ukrainska Pravda newspaper reported, citing intelligence sources. pic.twitter.com/EvHhdz4TWI— NEXTA (@nexta_tv) March 2, 2022 Zelenski îi laudă pe ucraineni: Simbol al invincibilității Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a lăudat, miercuri, pe ucraineni, pe Facebook: „Astăzi, ucrainenii sunt simbolul invincibilității”. Armata ucraineană și oficialii americani arată că armata rusă a suferit pierderi masive de la lansarea invaziei în Ucraina. Bilanțul, publicat de Kiyv Independent: Russia's losses as of March 2, according to the indicative estimates by the Armed Forces of Ukraine. pic.twitter.com/umKjKVJhGd— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 2, 2022 Biden îl numește „dictator” pe Putin Președintele american Joe Biden l-a numit „dictator” pe Vladimir Putin. Putin „s-a înșelat, suntem pregătiți, suntem uniți”, a declarat Biden, în primul său discurs despre Starea Națiunii, la Washington. „Dacă dictatorii nu plătesc preţul pentru agresiunea lor, ei provoacă şi mai mult haos”, a subliniat președintele american. El i-a amenințat pe oligarhii ruşi cu confiscarea „iahturilor, apartamentelor de lux şi a avioanelor lor". Un grup operativ al Departamentului de Justiţie al SUA se va axa pe urmărirea penală a activităţilor criminale ale acestora. Rezoluție PE: Ucraina să primească statut de țară candidată la UE Parlamentul European (PE) a adoptat o rezoluție prin care „invită instituţiile Uniunii Europene să acţioneze pentru a acorda Ucrainei statutul de ţară candidată la UE”, conform Agerpres. Rezoluţia PE, adoptată cu 637 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă şi 26 de abţineri, „condamnă în cei mai fermi termeni posibili invazia ilegală a Ucrainei de către Rusia". Rezoluția notează și „rolul jucat de dictatorul belarus Aleksandr Lukaşenko" în această agresiune şi solicită Rusiei ''să înceteze toate activităţile sale militare din Ucraina". Eurodeputaţii afirmă că ar trebui restricţionat în special importul celor mai importante produse de export ruseşti, cum ar fi petrolul şi gazele naturale. O serie de sancţiuni, inclusiv interzicerea accesului la sistemul SWIFT, ar trebui extinse la Belarus din cauza sprijinului direct pe care l-a acordat pentru invazia Ucrainei de către Rusia, se mai arată în rezoluţie.

Mărturia unei voluntare la Vama Siret. Didona Goanță vorbește despre haosul primelor zile la vamă. Sursă: Inquam Photos - Alex Nicodim
Eveniment

Mărturia unei voluntare la Vama Siret

Mărturia unei voluntare la granița cu Ucraina. Didona Goanță a fost la Vama Siret de sâmbătă dimineață până luni la prânz. La Vama Siret se înregistrează cel mai mare număr de refugiați ucraineni care intră zilnic în România. Ea a povestit, pentru defapt.ro, că a găsit „un haos generalizat” la vamă, că autoritățile nu s-au coordonat și că inițial au refuzat ajutorul voluntarilor și al ONG-urilor prezente la fața locului. Duminică, lucrurile „au început să se miște”, după ce voluntarii au reușit să aducă traducători care vorbeau ucraineană, pentru a se putea înțelege cu refugiații. Didona Goanță a tras un semnal de alarmă asupra problemelor găsite la autoritățile române, împreună cu alți voluntari și activiști. Luni după-amiază, Poliția de Frontieră a anunțat că a pus la dispoziția refugiaților un număr de telefon unde răspund vorbitori de ucraineană. Anterior, timp de patru zile, organizația LOGS, din Timișoara, a avut două linii deschise la care refugiații din Ucraina, o linie telefonică de informare și una de consiliere psihologică. Ambele linii sunt active și în prezent. Linia de asistență telefonică pusă la dispoziție de Poliția de Frontieră este: (+4) 021.9590. Liniile de asistență ale LOGS sunt: +4.0765.861.888 (informații în ucraineană, rusă, engleză) și +40 745 139 747 (consiliere psihologică). Mărturia unei voluntare la granița cu Ucraina: Sâmbătă, erau doi oameni de suport, care nu vorbeau ucraineană Didona Goanță lucrează în comunicare. A ajuns la Vama Siret în 26 februarie, sâmbătă dimineață, împreună cu o prietenă. „Este frustrant și un pic umilitor ce am trăit. Am găsit un haos generalizat, o lipsă de coordonare între autorități și ONG-uri față de civilii care veneau din Ucraina. Veneau sute de oameni și aduceau alimente, asta se întâmpla sâmbătă”, a povestit Didona Goanță pentru defapt.ro, luni seară. Duminică, „lucrurile au început să se mai miște, autoritățile nu făceau nimic, dar ONG-urile au mers pe un fir logic și au început să se organizeze mai bine”. Astfel, împreună cu alți voluntari, Didona a reușit să aducă la frontieră mai mulți traducători de limbă ucraineană. „Lucrurile au început să se miște. Înainte, ucrainenii nu vorbeau engleză și treceau pe lângă tine, erai complet neputincios”, a povestit voluntara. Didona Goanță a povestit că a reușit să ajungă la „celula de criză ISU, amplasată în vamă, și tot ce se întâmpla acolo la acea celulă de criză: era o sală în care era un singur calculator fără acces la internet și doi oameni de suport, care nu erau vorbitori de limbă ucraineană și își notau pe un caiet de matematică cu un pix”. Au fost „sincope ireale. Au dat fluturași la refugiați cu două numere de telefon, ei trebuiau să sune dacă aveau probleme legate de cazare, transport, documente. La cele două numere de telefon răspundea o persoană care nu vorbea ucraineana și nici engleza”. Citește și: FOTO Putin arestează acum și copiii care protestează: la Moscova au fost reținuți cinci minori între 7 și 11 ani Inițial, autoritățile le-au spus voluntarilor că n-au nevoie de ajutor Didona Goanță a mai spus că voluntarii ar fi avut nevoie de coordonare din partea autorităților, dar că lor li se spunea că nu este nevoie de ajutorul lor. „Autoritățile îmi ziceau că e totul în regulă, că n-avem de ce să ne oferim ajutorul”, a povestit ea. După ce voluntarii au adus traducători în vamă, refugiații, odată ajunși în țară, erau preluați/abordați de translator și un voluntar. „Refugiatul era întrebat dacă are nevoie de masă, cazare, transport, dacă tranzitează România sau vrea să rămână pe o perioadă mai lungă, în funcție de acele nevoi refugiatul mergea cu voluntarul. Dacă voia să ajungă la Cluj, voluntarul trebuia să îi obțină un transport pentru a-l duce la Cluj, să ceară ajutor pe Facebook. Dar lucrurile astea se întâmplau pentru că intrase pe un fir logic societatea civilă”, a arătat voluntara. Citește și: VIDEO Dezertări în masă din forțele ruse din Ucraina: unii – în prizonierat, alții – spre Rusia, pe jos (Express UK) Corturile pentru refugiați, folosite după 14 ore „Când a anunțat Raed Arafat că s-au pus corturi pe stadion și că oamenii pot merge acolo să doarmă, pe stadion era a doua zi un container de la ISU, cum erau cele amplasate în curțile spitalelor, am întrebat și noi primarul – și mi-a zis „nu știu, domnișoară, că de la centru nu-mi spun nimic””, a rememorat voluntara episodul. „Erau doi oameni care păzeau acel vagon. Ulterior, au mutat corturi acolo, dar corturile au fost folosite după 14 ore, pentru că voluntarii n-au știut de la început de existența corturilor. Ca în Kafka”, a adăugat Goanță. Foarte mulți oameni „așteptau la cinci kilometri de graniță. Voiau să ajute și ei și nu-i mai lăsau autoritățile să înainteze. Acolo erau sute de mașini cu oameni care ziceau că vor să vină să ajute. Stăteau acolo cu orele și apoi plecau, veneau alții în locul lor”. La numerele 112 și 119 se va răspunde și în ucraineană Mădălina Turza, consilier la Cancelaria Primului-Ministru, a anunțat luni că Executivul a început colaborarea cu organizațiile neguvernamentale pentru a ajuta coordonat refugiații, iar Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a făcut modificări pentru liniile de urgență 112 și 119, pentru ca la aceste numere să răspundă și interpreți ucraineni. Detalii aici. Apel la donații pentru ucrainenii care așteaptă în frig de partea cealaltă a graniței cu România Didona Goanță a plecat luni la prânz din Vama Siret. Ea vrea să se întoarcă la graniță în weekend și a făcut, pe Facebook, un apel pentru a strânge fonduri. Vrea să cumpere baterii externe pentru telefoane, cartele de telefon, pentru că cele distribuite până acum nu sunt suficiente, mâncare pentru bebeluși, încălzitoare pentru mâini și picioare și saci de dormit. Ea și prietena ei vor să le transporte peste graniță și să le dea ucrainenilor care așteaptă în frig pentru a intra în România chiar și 20 de ore. Apelul Didonei Goanță pe Facebook: Resurse utile pentru voluntari și refugiați Pentru a oferi ajutor împreună cu Guvernul României - Ucraina – Împreună ajutăm mai multGrupul de Facebook UNIȚI PENTRU UCRAINA - Об'εднанi за Украiну - United for Ukraine. Aici, puteți oferi cazări, ajutor cu transportul, donații.Hartă interactivă cu cazările oferite refugiaților, pe refugees.roSite-ul https://dopomoha.ro/, cu informații agregate pentru refugiați (inclusiv întrebări despre legislație și documente)Comunitatea Refugees Welcome to Romania, cu informații agregate pentru refugiați. Până în 1 martie, la miezul nopții, în România au intrat 113.100 cetăţeni ucraineni şi au ieşit 68.100 cetăţeni ucraineni, conform Poliției de Frontieră.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră