miercuri 10 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: razboi

687 articole
Internațional

Atacuri aeriene rusești din Belarus

Atacuri aeriene rusești din Belarus. Armata Rusiei a efectuat deja peste 80 de zboruri pentru a bombarda Ucraina, dintre care 29 de zboruri de pe aerodromurile Baranovici și Bobruisk, situate în Belarus, transmite Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit Ukrinform. Atacuri aeriene rusești din Belarus „Este ziua 27 a rezistenței eroice a poporului ucrainean la invazia militară a Rusiei. Nereușind să reușească, inamicul continuă să lanseze rachete și lovituri cu bombe din aer, asupra infrastructurii militare și civile din regiunile Zhytomyr, Kiev, Cernihiv, Harkov și Donețk. Inamicul a efectuat peste 80 de zboruri, dintre care 29 de pe aerodromurile din Baranovychi și Bobruisk, care se află pe teritoriul Belarusului", a postat pe Facebook Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Citește și: Efectul Putin: UE își construiește o armată, deși nu recunoaște. Prima brigadă, activă la finalul lui 2025. Borrell: Va interveni unde NATO nu poate sau nu vrea Loviturile au fost efectuate cu ajutorul avioanelor de bombardament, bombardiere de atac și avioane de luptă. Cinci avioane de recunoaștere au fost folosite pentru a efectua recunoașteri zonale ale teritoriului Ucrainei din aer. În anumite zone ale Mării Negre, în zonele operaționale din Marea Neagră și Marea Azov, nave ale marinei militare a Federației Ruse își desfășoară sarcinile. În partea de nord-est a Mării Azov, cu scopul de a sprijini acțiunile forțelor terestre ale forțelor ocupaționale, continuă să fie staționate până la cinci nave de diferite tipuri. Militarii ruși sunt demoralizați În ciuda propagandei active, personalul diferitelor unități ale Districtului Militar Central este demoralizat din cauza pierderilor semnificative. Există cazuri de refuz în masă al militarilor din cadrul forțelor armate ale Federației Ruse de a participa la războiul împotriva Ucrainei. Potrivit informațiilor disponibile, în brigada separată 155 a pușcașilor marini, de la începutul războiului, aproximativ 220 de militari au refuzat să participe la agresiunea armată împotriva Ucrainei. "Inamicul, după cum s-a menționat anterior, a avut probleme semnificative cu logistica din cadrul forțelor de ocupație în aproape toate direcțiile. În plus, forțele de ocupație continuă să sufere pierderi semnificative din cauza unui sistem de aprovizionare medicală organizat în mod inadecvat. Astfel, din cauza furnizării intempestive a asistenței medicale, a lipsei sistemului de evacuare medicală a răniților și a lipsei de medicamente, unitățile Diviziei a 7-a de asalt a forțelor aeropurtate ale Federației Ruse au suferit pierderi grele", se arată în raport.

Atacuri aeriene rusești din Belarus (sursa: irishtimes.com)
Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul Foto: Facebook Olaf Scholz
Internațional

Scholz crede că războiul în Ucraina va dura

Cancelarul social-democrat al Germaniei, Olaf Scholz, crede că războiul în Ucraina va dura, aşadar trebuie evitate sancţiuni împotriva Rusiei nesustenabile pentru UE. Germania, la fel ca și Ungaria, se opune stopării livrărilor de gaze și petrol din Rusia spre UE. Scholz crede că războiul în Ucraina va dura Scholz a declarat marţi că este posibil ca războiul din Ucraina să nu fie unul scurt, ci ''o confruntare mai îndelungată'', motiv pentru care Uniunea Europeană trebuie să evite măsuri nesustenabile pe termen lung, cum ar fi un embargou energetic împotriva Rusiei, consemnează agenţia EFE. Sancţiunile impuse până în prezent Rusiei după invazia acesteia în Ucraina sunt concepute în aşa fel încât să provoace economiei ruse cât mai multe daune posibil şi în acelaşi timp să fie cât mai ''suportabile'' pentru ţările europene, a declarat Scholz la Berlin, la o conferinţă de presă comună cu preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Cancelarul german a semnalat totodată că Germania nu este singura ţară care depinde de Rusia pentru aprovizionarea cu gaze naturale sau cărbune, dar a estimat că dacă UE îşi va atinge obiectivul diversificării surselor de energie rezultatul va fi similar cu cel al unui embargou energetic împotriva Rusiei. ''Trebuie să cumpărăm energie de la amici, nu de la inamici; în caz contrar plătim războiul'', a spus la rândul ei Metsola, admiţând că la ora actuală nu toate ţările europene sunt în situaţia de a se putea lipsi de importurile din Rusia. ''Agenda verde nu mai este abordată doar din perspectiva climei, ci şi din cea a securităţii'', a adăugat preşedinta Parlamentului European. Pentru a reduce dependenţa faţă de resursele energetice ruseşti, guvernul german are în vedere diversificarea surselor de import şi construirea de noi terminale pentru gaze naturale lichefiate (GNL) - deşi aceste gaze sunt mai scumpe - şi constituirea de rezerve strategice de gaze şi cărbune pentru iarna următoare. Citește și: Biden spune că Putin ar putea folosi arme chimice și biologice în Ucraina

Rusia ar putea ataca cu arme chimice și biologice (sursa: bloomberg.com)
Internațional

Rusia ar putea ataca cu arme chimice și biologice

Rusia ar putea ataca cu arme chimice și biologice. Armata ucraineană a avertizat marți populația cu privire la mai multe bombardamente nediscriminatorii din partea trupelor rusești împotmolite, iar președintele american Joe Biden a lansat cel mai puternic avertisment de până acum, potrivit căruia Rusia ia în considerare folosirea de arme chimice, relatează Reuters. Rusia ar putea ataca cu arme chimice și biologice Pe fondul devastării provocate de bombardamentele neîncetate ale Rusiei asupra orașelor ucrainene, președintele Volodimir Zelenski a subliniat moartea unui supraviețuitor de 96 de ani al lagărelor de concentrare naziste, ucis în apartamentul său de bombardamentele din Harkov. Citește și: Armata lui Putin s-a împotmolit în rezistența militară feroce a ucrainenilor. Efectul: extinderea operațiunilor în Mariupol asupra civililor asediați și fără apărare Prin uciderea sa, „Putin a reușit să „realizeze” ceea ce nici măcar Hitler nu a putut”, a declarat pe Twitter Ministerul ucrainean al Apărării. După aproape patru săptămâni de invazie, trupele rusești nu au reușit să captureze niciun oraș ucrainean important și au fost oprite pe aproape toate fronturile, dar continuă să bombardeze cartierele rezidențiale cu artilerie, rachete și lovituri aeriene. Se așteaptă ca forțele rusești să continue să atace infrastructuri critice cu „arme de înaltă precizie și muniții nediscriminatorii”, au precizat forțele armate ucrainene într-o declarație. Rusia a afirmat în ultimele săptămâni că Ucraina ar putea deține arme chimice sau biologice. Biden a declarat că aceste acuzații nu sunt doar false, ci sunt un semn că președintele Vladimir Putin ar putea plănui să folosească el însuși astfel de arme. Operațiune sub steag fals „Acum vorbește despre noi steaguri false pe care le pregătește, inclusiv, afirmând că noi, în America, avem arme biologice, precum și arme chimice în Europa, pur și simplu nu este adevărat”, a declarat Biden. „De asemenea, ei sugerează că Ucraina are arme biologice și chimice în Ucraina. Acesta este un semn clar că se gândește să le folosească pe amândouă”. Putin numește războiul, cel mai mare atac asupra unui stat european de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, o „operațiune militară specială” pentru a dezarma Ucraina și a o proteja de „naziști”.

Ucrainenii vor decide „compromisul” cu rușii (sursa: marketwatch.com)
Internațional

Ucrainenii vor decide „compromisul” cu rușii

Ucrainenii vor decide „compromisul” cu rușii. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat că orice „compromis" în negocierile cu Rusia menit să pună capăt conflictului va fi supus unui referendum, potrivit Agerpres. Ucrainenii vor decide „compromisul” cu rușii „Am explicat-o pentru toate grupurile de negocieri: atunci când vorbiţi despre toate aceste schimbări (ce vor figura într-un eventual acord, n.r.), şi ele pot fi istorice, noi le vom supune unui referendum”, a spus Zelenski pentru site-ul de ştiri Suspilne. Citește și: Armata lui Putin s-a împotmolit în rezistența militară feroce a ucrainenilor. Efectul: extinderea operațiunilor în Mariupol asupra civililor asediați și fără apărare „Poporul va trebui să se pronunţe asupra unor forme de compromis. Iar în ce vor consta ele (compromisurile) ţine de discuţiile noastre” cu Rusia, a continuat Zelenski. În acest sens, Zelenski a revenit asupra problemei-cheie a NATO, organizaţie la care ţara sa nu va putea adera, după cum a recunoscut el recent. „Am înţeles-o deja cu toţii. Noi nu suntem acceptaţi (în NATO), pentru că lor (ţărilor membre) le este frică de Rusia. Aceasta este tot. Şi noi trebuie să ne calmăm şi să spune: 'Ok, (sunt necesare) alte garanţii de securitate”, a subliniat preşedintele Zelenski. „Sunt ţări în NATO care vor să fie garanţi de securitate (ai Ucrainei) (...), care sunt gata să facă tot ce această Alianţa ar fi trebuit să facă dacă noi am fi fost membri. Şi eu cred că acesta este un compromis normal", a mai spus Volodimir Zelenski. Kremlinul refuză pentru moment o întâlnire între Putin și Zelenski Kremlinul refuză pentru moment o întâlnire între președintele rus Vladimir Putin și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski. Purtătorul de cuvânt de la Kremlin afirmă că discuțiile de pace dintre cele două țări nu au avansat încă suficient. Acesta a mai spus că Rusia nu vede "evoluția" pe care o dorește de partea ucraineană. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat în mai multe rânduri că vrea o întrevedere directă cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru oprirea conflictului militar.

China, între Occident și Rusia (sursa: cnn.com)
Internațional

China, între Occident și Rusia

China, între Occident și Rusia. Un eventual ajutor pe care China l-ar oferi Rusiei l-ar putea forța pe președintele chinez Xi Jinping să aleagă între relația comercială profitabilă de lungă durată cu Occidentul și parteneriatul strategic cu Moscova, notează Hotnews. China, între Occident și Rusia Din punct de vedere al comerțului, este clar, după convorbirea e aproape două ore a lui Biden cu Xi de vineri, după care Casa Albă a confirmat că sancțiunile împotriva Chinei reprezintă o opțiune, că Beijingul are o de făcut o alegere cu o miză extrem de mare. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina În pofida legăturilor comerciale în creștere cu Asia de Sud-Est și a unei economii care a devenit tot mai puțin dependentă de comerț în ultimul deceniu, interesele economice ale Chinei rămân puternic orientate către democrațiile occidentale, arată datele comerciale analizate de Reuters. Potrivit analiștilor, a fi de partea aliatului politic Rusia ar avea puțin sens economic pentru China, deoarece Statele Unite și Uniunea Europeană consumă în continuare mai mult de o treime din exporturile chineze. "În ceea ce privește chestiunea pur economică, dacă China ar trebui să facă o alegere - Rusia versus toți ceilalți - vreau să spun că pentru China este clar ce trebuie să facă, deoarece este atât de integrată cu toate aceste economii occidentale", a declarat Chad Bown, cercetător senior la think tank-ul Peterson Institute for International Economics, cu sediul la Washington, care urmărește îndeaproape comerțul cu China. Lovirea Beijingului cu tipul de sancțiuni economice de amploare care au fost impuse Rusiei ar avea consecințe potențial grave pentru Statele Unite și la nivel global, având în vedere că China este a doua cea mai mare economie a lumii și cel mai mare exportator. Peste 33% din exporturile Chinei merg în țările G7 Țările bogate din G7, care formează nucleul unei alianțe anti-Rusia în urma invaziei din Ucraina de luna trecută, consumă în continuare mai mult de o treime din exporturile Chinei. Aceasta reprezintă o scădere față de aproape jumătate din exporturile Chinei în urmă cu aproape două decenii, dar o cotă relativ constantă din 2014, când Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea. Datele comerciale ale Chinei din ianuarie-februarie 2022 au arătat că exporturile către Uniunea Europeană au crescut cel mai mult, cu 24%. Importurile rusești din China sunt precum cele ale multor alte țări, în fruntea listei de bunuri aflându-se electronicele și bunurile de consum, inclusiv telefoane mobile, computere, îmbrăcăminte, jucării și încălțăminte. China a exportat de 10 ori mai multe telefoane mobile decât în Rusia, ca valoare, numai în Statele Unite, cu 32,4 miliarde de dolari în 2020, pe baza datelor UN Comtrade. Importurile Chinei din Rusia sunt dominate de petrol. Cu 27 de miliarde de dolari în 2020, petrolul brut și alte produse petroliere eclipsează toate celelalte importuri din Rusia, acestea fiind în principal mărfuri, inclusiv cupru, cherestea de conifere, gaze naturale lichefiate, cărbune, metale și minereuri.

Kievul nu cedează șantajului rusesc (sursa: Twitter/guyverhofstadt)
Internațional

Kievul nu cedează șantajului rusesc

Kievul nu cedează șantajului rusesc. Liderii de la Kiev au respins categoric ultimatumul primit din partea armatei ruse de a depune armele şi de a preda oraşul Mariupol, informează luni Reuters, preluat de Agerpres. Kievul nu cedează șantajului rusesc „Nu va exista nicio predare, nicio depunere a armelor”, a declarat viceprim-ministrul Irina Vereşciuk pentru Ukraîinska Pravda la primele ore ale zilei de luni. Răspunsul a fost deja comunicat părţii ruse, a spus ea. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina Irina Vereşciuk a cerut, în schimb, ca armata rusă să deschidă coridoare umanitare în Mariupol, oraşul-port din sud-estul Ucrainei asediat de forţele ruse. Mariupolul nu se predă Rusia a propus ca toate unităţile armate ucrainene să părăsească oraşul „fără arme şi muniţii pe ruta convenită cu Ucraina” şi a insistat asupra unui „răspuns oficial în scris” până la 5:00, ora Moscovei (02:00 GMT), luni dimineaţa. Armata rusă a trimis părţii ucrainene o scrisoare de opt pagini. Vicepremierul Vereşciuk a informat că răspunsul său către Moscova a fost: „în loc să vă pierdeţi vremea cu o scrisoare de opt pagini, mai bine deschideţi un coridor”.

China spune că nu va ajuta Rusia cu arme (sursa: newsus.cgtn.com)
Internațional

China spune că nu va ajuta Rusia cu arme

China spune că nu va ajuta Rusia cu arme. Ambasadorul Chinei în SUA, Qin Gang, a declarat că ţara sa nu va trimite „arme şi muniţie” nici Rusiei, nici Ucrainei, pe fondul zvonurilor privind un presupus sprijin al Beijingului faţă de invazia rusă, transmite EFE, citat de Agerpres. China spune că nu va ajuta Rusia cu arme „Există multă dezinformare cu privire la sprijinul militar al Chinei pentru Rusia. Dezminţim. Ceea ce trimite China sunt medicamente şi saci de dormit. Nu trimitem nici arme şi nici muniţii niciuneia dintre părţi”, a dat asigurări diplomatul chinez într-un interviu acordat duminică postului CBS. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina Totodată, Qin Gang a subliniat că ţara sa „este împotriva războiului” şi că va face „tot ceea ce este nevoie pentru a detensiona această criză”, cu toate că a refuzat să condamne invazia, notează EFE. Ambasadorul Qin Gang a calificat conversaţia dintre cei doi lideri drept „sinceră, profundă şi constructivă”, şi în timpul căreia Xi „a spus foarte clar” că Beijingul „mizează pe pace şi se opune războiului”. Întrebat care este motivul pentru care China nu condamnă deschis invazia, Qin Gang a calificat drept „naivă” convingerea că „condamnările rezolvă problema” şi a pledat pentru „diplomaţie”. Cooperare comercială și economică normală între China și Rusia Solicitat să răspundă dacă China oferă susţinere financiară Rusiei în invazia acestei ţări împotriva Ucrainei, Qin Gang s-a limitat să spună că ambele ţări menţin "o cooperare comercială, economică, financiară şi energetică normală". Totodată, diplomatul chinez a apreciat că „relaţia de încredere” dintre Rusia şi China pune Beijingul într-o „poziţie unică pentru a putea media” în soluţionarea conflictului. „China este parte a soluţiei, nu parte a problemei”, a insistat el. Îngrijorare la Casa Albă Administrația Biden este în continuare îngrijorată de faptul că China ia în considerare să răspundă cererii Rusiei de a o ajuta cu echipament militar, a declarat secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, într-o conferință de presă, relatează The Guardian. „Avem această îngrijorare. Președintele a detaliat care ar fi implicațiile și consecințele dacă China oferă sprijin material Rusiei în timp ce aceasta conduce atacuri brutale împotriva orașelor și civililor ucraineni. Și asta este ceva ce vom urmări și lumea va urmări”, a spus Psaki.

Zelenski, pregătit de negocieri cu Putin (sursa: republicworld.com)
Internațional

zelenski pregătit de negocieri cu Putin

Zelenski, pregătit de negocieri cu Putin. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică că este pregătit să negocieze cu președintele rus Vladimir Putin, dar a avertizat că, dacă orice încercare de negociere va eșua, ar putea însemna că lupta dintre cele două țări va duce la „un al treilea război mondial”. Zelenski, pregătit de negocieri cu Putin „Sunt pregătit pentru negocieri cu el. Am fost pregătit în ultimii doi ani. Și cred că, fără negocieri, nu putem pune capăt acestui război”, a declarat Zelenski pentru CNN. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina „Dacă există doar 1% șansă pentru noi de a opri acest război, cred că trebuie să profităm de această șansă. Trebuie să facem acest lucru. Pot să vă spun despre rezultatul acestor negocieri - în orice caz, pierdem oameni zilnic, oameni nevinovați pe teren”, a spus el. El a continuat: „Forțele rusești au venit să ne extermine, să ne ucidă. Iar noi putem demonstra că demnitatea poporului nostru și a armatei noastre că suntem capabili să dăm o lovitură puternică, suntem capabili să ripostăm. Dar, din păcate, demnitatea noastră nu va păstra viețile. Așadar, cred că trebuie să folosim orice format, orice șansă pentru a avea posibilitatea de a negocia, posibilitatea de a discuta cu Putin. Dar dacă aceste încercări eșuează, asta ar însemna că acesta este un al treilea război mondial”.

Peste 115 copii uciși în Ucraina (sursa: Twitter/Defence of Ukraine
Internațional

Peste 115 copii uciși în Ucraina

Peste 115 copii uciși în Ucraina. Trupele rusești au ucis 115 copii și alți 148 au fost răniți în Ucraina, începând cu 24 februarie, potrivit datelor furnizate de Parchetul General ucrainean, relatează Ukrinform. Peste 115 copii uciși în Ucraina „În dimineața zilei de 21 martie 2022, numărul confirmat de copii uciși ca urmare a invaziei rusești la scară largă se ridica la 115. Numărul copiilor răniți a crescut la 148. Cel mai mare număr de victime a fost înregistrat în regiunea Kiev - 58, regiunea Harkov - 38, regiunea Donețk - 29, regiunea Cernihiv - 31, regiunea Mykolaiv - 22, orașul Kiev - 16, regiunea Zhytomyr - 15, regiunea Sumy - 14, și regiunea Kherson - 15", a scris serviciul de presă al PGO pe Telegram, relatează Ukrinform. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina În plus, loviturile aeriene regulate și bombardamentele forțelor armate ruse asupra infrastructurii civile și zonelor rezidențiale au avariat 530 de instituții de învățământ. Dintre acestea, 72 au fost complet distruse. Cele mai multe școli și grădinițe avariate se află în regiunea Donețk, regiunea Harkov, regiunea Kiev, regiunea Cernihiv, regiunea Mykolaiv, regiunea Sumy, regiunea Kherson și în Kiev. În plus, au fost distruse și avariate peste 40 de facilități pentru copii, inclusiv facilități medicale, școli de artă, facilități sportive și biblioteci. Datele privind pierderile sunt în curs de clarificare, deoarece calculul este complicat din cauza intensității ridicate a ostilităților.

Marina Ovsiannikova: Este războiul lui Putin (sursa: abcnews.go.com)
Internațional

Marina Ovsiannikova: Este războiul lui Putin

Marina Ovsiannikova: Este războiul lui Putin. Jurnalista Marina Ovsiannikova, celebră de când a apărut cu o pancartă anti-război într-un jurnal de ştiri al televiziunii ruse Pervîi Kanal (Canalul Unu), le-a cerut duminică compatrioţilor ei să condamne atacul Rusiei asupra Ucrainei, transmite AFP. Marina Ovsiannikova: Este războiul lui Putin Într-un dialog cu televiziunea americană ABC, Ovsiannikova a afirmat că "vremurile sunt foarte întunecate şi grele, iar fiecare persoană care are o opinie civică şi vrea să facă cunoscută această opinie trebuie să-şi facă auzită vocea. Este foarte important". Ea a susţinut că "poporul rus este de fapt împotriva războiului, este războiul lui Putin, nu războiul poporului rus". Citește și: Jurnalista anti-război din Rusia, apel către ruși: Sunteți transformați în zombi de propaganda Kremlinului. Nu o mai credeți Jurnalista a explicat pentru ABC gestul care a făcut-o celebră în întreaga lume: "Puteam vedea ce se întâmplă în realitate în Ucraina, iar ceea ce arătau programele canalului meu era foarte diferit". Ovsiannikova ar putea fi urmărită penal De aceea, spune ea, "am dorit să arăt restului lumii că ruşii sunt împotriva războiului, să scot la lumină propaganda, ca atare, şi poate să îi încurajez pe oameni să condamne războiul". "Speram ca acţiunea mea, într-un fel, să îi poată face pe oameni să îşi schimbe părerea". După ce a apărut cu o pancartă în spatele prezentatoarei ştirilor, Ovsiannikova a fost arestată şi condamnată rapid la o amendă, apoi eliberată. Ulterior, ea a demisionat de la canalul de televiziune respectiv şi - potrivit AFP - ar putea fi în continuare urmărită penal în conformitate cu legea privind "informaţiile false" despre armata rusă. Actul normativ respectiv, adoptat recent, prevede pedepse cu închisoarea pe termen lung.

Harta crimelor comise de ruși în Ucraina. Sursa: ukraine.bellingcat.com
Internațional

Harta crimelor comise de ruși în Ucraina Harta crimelor de război comise de ruși în Ucraina: Bellingcat adună dovezi despre civilii ucraineni uciși din ordinul lui Putin

Harta crimelor comise de ruși în Ucraina, creată de site-ul de investigații Bellingcat. Echipa Bellingcat adună toate informațiile despre atacurile comise de ruși împotriva populației civile din Ucraina, de la invazia Rusiei în țară, în 24 februarie, le verifică și apoi le integrează într-o hartă interactivă. Harta este disponibilă AICI. Citește și: VIDEO Putin, huiduit pe stadionul din Moscova unde ținea un discurs pentru justificarea invaziei din Ucraina Harta crimelor comise de ruși în Ucraina: Bellingcat strânge dovezi cu toate atacurile rușilor împotriva civililor din Ucraina Site-ul de investigații Bellingcat a început să documenteze toate atacurile și crimele săvârșite de armata Rusiei în Ucraina, de la invazia din 24 februarie. Toate imaginile, relatările, clipurile video care prezintă crime împotriva civililor sunt verificate de echipa Bellingcat și, după confirmarea autenticității, sunt inserate într-o hartă interactivă care prezintă, pe zile și pe orașe aceste crime. Citește și: ANALIZĂ Poate fi Putin judecat pentru crime de război? Până în 17 martie, ONU a putut confirma că cel puțin 816 civili ucraineni au fost omorâți și cel puțin o mie au fost răniți în atacurile rușilor. Numărul real al deceselor și al răniților este mult mai mare, atrage atenția Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. Biroul Procurorului General din Ucraina a confirmat moartea a 109 copii. Aceștia au fost omorâți în explozii sau împușcați. Citește și: FOTO 109 cărucioare de copii, așezate în centrul orașului Liov (Lvov), în memoria celor 109 copii ucraineni uciși de ruși

Violonistă din Harkiv cântă în adăpost
Internațional

Violonistă din Harkiv cântă în adăpost

Violonistă din Harkiv cântă în adăpost, în timp ce rachetele rușilor lovesc orașul. Vera Lytovchenko spune, într-un interviu pentru defapt.ro, că ea a decis să reziste în oraș și încearcă să-i ajute pe ucrainenii care au rămas. Acum, organizează strângeri de fonduri pe rețelele de socializare pentru oamenii din Harkiv. A început să cânte în adăpostul aflat în subsolul blocului ei pentru ca sunetul viorii să acopere bombardamentele, dar și ca cei apropiați să știe că este încă în viață. Imaginile cu Vera (în ucraineană se citește „Vira”) au devenit virale pe rețelele de socializare. View this post on Instagram A post shared by Вера Литовченко (@veralytovchenko) Violonistă din Harkiv cântă în adăpost: Înainte de război, eram muziciană. Am început să cânt pentru oamenii din adăpostul meu, să uite de război pentru câteva minute Am vorbit cu Vera Lytovchenko săptămâna trecută, când Harkivul nu trecuse încă prin cel mai sever bombardament, care a dus la moartea a câteva sute de oameni și la distrugerea centrului istoric și la prăbușirea câtorva cartiere. Citește și: Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina. Au fugit de războiul din Donbass, la 13 ani. La 21 de ani, au fost obligați din nou să-și lase familia și casele din Kiev Bombardamentele se opriseră la ora 05.00 dimineața, iar ea urcase să-și ude florile și să se spele pe cap. Lucruri dintr-o altă viață, viața de dinainte de război. „Înainte de război”, îmi spune Vera, „eram muziciană, Cânt la vioară de șapte ani, în orchestra Harkiv Opera Theatre, și eram profesoară de muzică la Universitatea Națională de Arte din Harkiv”. A început să cânte în adăpost inspirată de o elevă a ei de 18 ani, care a cântat la metrou, în timp ce oamenii fugeau de bombe. A impresionat-o așa de mult încât a plâns. „Mașa, dacă mă vezi, să știi că te iubesc”, se oprește Vera un moment. „Am început să cânt la vioară pentru oamenii din adăpostul meu, să uite de război pentru câteva minute. Și pentru prietenii mei, care sunt în alte locuri, în alte orașe, ca să-i sprijin și să le dau de veste că sunt în viață și că sunt puternică”, spune Vera. View this post on Instagram A post shared by Вера Литовченко (@veralytovchenko) „M-am temut că voi muri. Acum, mă îngrijorez pentru prietenii mei” Vera își petrece nopțile în adăpostul din subsolul blocului ei din prima seară de război. În dimineața zilei de 24 februarie, a fost trezită din somn de bubuituri și ea a crezut, ca toți cunoscuții ei, că sunt petarde sau artificii. Nimeni n-a crezut că rușii îi vor invada. „Nu ne-am așteptat deloc, nu ne vine să credem că se întâmplă. Pe 24 februarie, în noaptea aceea, m-am trezit și m-am gândit că e vreun foc de artificii sau dă cineva cu petarde. Mă gândeam ... ce tâmpit se apucă să dea noaptea cu petarde?! Și toți prietenii mei și cunoscuții mei – cu toții suntem surprinși că se întâmplă”, spune Vera. Citește și: FOTO 109 cărucioare de copii, așezate în centrul orașului Liov (Lvov), în memoria celor 109 copii ucraineni uciși de ruși Se îngrijorează mereu pentru cunoscuții ei, care au ales aproape toți să rămână în oraș. „M-am simțit în pericol, m-am temut că voi muri. Acum, nu mai sunt așa de înfricoșată. Sunt nervoasă, mă îngrijorez pentru prietenii mei din Harkiv și pentru cei care au plecat spre alte țări. Le scriu des, de multe ori pe zi, iar în timpul bombardamentelor, din 10 în 10 minute - „ești bine?”. Vreau să fiu puternică, să ajut pe cât de mult pot. „Nu pot să-mi părăsesc orașul, străzile, mormintele familiei mele” O întreb pe Vera Lytovchenko dacă s-a gândit să plece din Harkiv. Îmi răspunde hotărâtă că s-a gândit la asta, dar a decis să nu facă asta. „M-am gândit la asta și am decis că nu voi pleca. Este pământul meu. Este orașul meu natal. Toată familia mea este din Harkiv și din zona Harkivului. De ce ar trebui eu să plec de pe pământul meu? Bunica mea a stat aici în timpul ocupației (naziste, n.r.) , în 1941-1943, deci și eu pot să stau aici și ii voi ajuta pe oamenii care nu pot pleca. Nu pot să-mi părăsesc orașul, străzile, teatrul meu, mormintele familiei mele, este mormântul mamei mele – nu le pot lăsa. Voi rămâne aici și îi voi ajuta pe toți cei pe care pot (îi trmură vocea). Voi sta aici. Pot să rezist”, spune Vera. În cele din urmă, nici blocul Verei nu a scăpat de rachetele rușilor. Apartamentul ei a fost afectat de bombardamentele de acum trei zile. Vera este bine și încă strânge ajutoare pentru oameni. Citește și: EXCLUSIV La un pas de catastrofă: motorul unui MiG 21 LanceR s-a oprit brusc înainte de decolare, când rula pe pistă. Cauza: kerosenul vândut de asociatul lui Sebastian Ghiță View this post on Instagram A post shared by Вера Литовченко (@veralytovchenko) Cel puțin 450 de oameni au murit sau au fost răniți, de la începerea războiului, în Harkiv, este estimarea Human Rights Watch, citată de NEXTA. Harkiv este al doilea cel mai mare oraș din Ucraina, cu peste 1,5 milioane de locuitori. During first 11 days of the war in #Kharkiv 450 civilians were allegedly killed or woundedThis was reported by Human Rights Watch. The organization recorded use by Russia of cluster munitions and explosives with a large area of destruction in densely populated areas of Kharkov. pic.twitter.com/qOcZdGACJ2— NEXTA (@nexta_tv) March 18, 2022

Cărucioare de copii, în mijlocul Lvov-ului, în memoria celor 109 copii uciși de ruși. Sursă: Twitter The Ikyiv Independent
Internațional

Cărucioare de copii în mijlocul Lvov-ului

109 cărucioare de copii, în mijlocul Lvov-ului, în memoria celor 109 copii ucraineni omorâți de soldații ruși de la invadarea Ucrainei, în 24 februarie. Imaginea a fost publicată pe contul de Twitter al publicației The Kyiv Independent. 109 cărucioare de copii, în mijlocul Lvov-ului, în memoria copiilor ucraineni omorâți de ruși Vineri, în centrul orașul Lvov (Liov) au fost așezate 109 cărucioare de copii, în memoria copiilor uciși de ruși în războiul pornit împotriva Ucrainei, din 24 februarie. ⚡️Strollers have been put in central Lviv on March 18, representing the number of children killed in Russia's war against Ukraine.According to Prosecutor General’s Office, Russian forces have killed 109 children and injured more than 130 since Feb. 24. ? Asami Terajima pic.twitter.com/OGtrIsElHi— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 18, 2022 „Ca urmare a agresiunii armate a Rusiei, până în 18 martie 2022, un număr de 109 copii au fost omorâți și peste 130 au fost răniți. Cele mai multe victime au fost înregistrate în regiunea Kiev – 55, Harkiv – 34, Donețk – 26, Cernihiv – 29, Nikolaev – 20, Jitomir – 15, Sumî – 14, Herson – 14”, precizează Biroul Procurorului General, citat de agenția Ukrinform. Citește și: Crește numărul copiilor ucraineni omorâți de ruși: 109 micuți au murit în bombardamente

Ciucă acuză Rusia de crime de război. Sursă imagine: Captură video Facebook Guvernul României
Politică

Ciucă acuză Rusia de crime de război

Ciucă acuză Rusia de crime de război în Ucraina. Premierul Nicolae Ciucă a spus că agresiunea Rusiei în Ucraina este comparabilă cu crimele petrecute în Groznîi, Cecenia, ori Alep, Siria. Citește și: Crește numărul copiilor ucraineni omorâți de ruși: 109 micuți au murit în bombardamente Ciucă acuză Rusia de crime de război în Ucraina „O agresiune inacceptabilă soldată cu suferințe enorme, cu valuri de refugiati care au depășit 2,5 milioane de persoane, cu distrugeri de locuințe, spitale, maternități, grădinițe și școli similare cu cele din Groznîi ori Alep. Toate aceste grozăvii ale războiului le regăsim azi la Mariupol, Herson, Harkov sau Kiev, adevărate crime împotriva umanității, crime de război care caracterizează această acțiune a Rusiei”, a declarat Nicolae Ciucă. Citește și: România, prin Aurescu: Sunt indicii puternice că în Ucraina s-au produs crime de război Premierul a spus că România a investit 3,4 milioane de euro în ajutor umanitar și a construit „un HUB ogistic european pentru ajutor umanitar la Suceava. (..) Este vorba de refugiați, dar si de ucrainenii rămași în țara lor care au nevoie de htrană, de combustibil și de medicamente. Acest hub și celelalte locațșii și depozite nu fac decît să îi sprijine și să transporte pe teritoriul Ucrainei aceste echipamente si materiale de prima necesitate de care uncrainenii ramasi in tara au nevoie”, a declarat șeful Guvernului.

Crește numărul copiilor ucraineni omorâți de ruși. În imagine, Kievul bombardat. Sursă: Twitter The Kyiv Independent
Internațional

Crește numărul copiilor ucraineni omorâți de ruși

Crește numărul copiilor ucraineni omorâți de ruși: cel puțin 109 copii au fost omorâți de soldații ruși, de la invadarea Ucrainei, în 24 februarie, a anunțat Biroul Procurorului General, pe Telegram. Citește și: 130 de supraviețuitori, salvați din ruinele teatrului din Mariupol, bombardat de ruși. Circa o mie de femei și copii se adăposteau acolo de bombe ⚡️One killed, 4 injured as fire breaks out after shelling of a residential building in Kyiv.The fire has been extinguished, according to the State Emergency Service. The 5-story building in Podil district was hit on the morning of March 18.Photo: State Emergency Service. pic.twitter.com/gR9nITPaQf— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 18, 2022 Crește numărul copiilor ucraineni omorâți de ruși la 109. Peste 130, răniți „Ca urmare a agresiunii armate a Rusiei, până în 18 martie 2022, un număr de 109 copii au fost omorâți și peste 130 au fost răniți. Cele mai multe victime au fost înregistrate în regiunea Kiev - 55, Harkiv - 34, Donețk - 26, Cernihiv - 29, Nikolaev - 20, Jitomir - 15, Sumî - 14, Herson - 14”, precizează Biroul Procurorului General, citat de agenția Ukrinform. Cel puțin 439 de instituții educaționale au fost bombardate, iar 63 au fost complet distruse. Cele mai multe instituții distruse sunt în regiunea: Donețk - 126, Harkiv - 77, Nikolaev - 39, Sumî - 31, Kyiv - 41, Herson - 21, orașul Kiev - 35. Datele nu sunt complete, întrucât rușii continuă bombardamentele, menționează Ukrinform. Atenție, imagini șocante! View this post on Instagram A post shared by Olena Zelenska (@olenazelenska_official)

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră