vineri 17 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: putin

610 articole
Internațional

Stare de asediu în Bucea

Stare de asediu în Bucea. "O stare de asediu pentru șapte zile este impusă într-o serie de așezări din districtul Bucea… acest lucru se face din doar două motive", a declarat Vadym Denysenko, consilier al ministrului ucrainean de interne, potrivit CNN. Stare de asediu în Bucea "Primul este deminarea. Al doilea este într-adevăr pentru a evita jafurile, pentru că în aceste zone apar jefuitori. Bineînțeles, poliția singură nu va putea face față. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani "De aceea lucrăm aici cu Apărarea Teritorială, cu autoritățile locale și cu locuitorii care au rămas în aceste zone."O declarație oficială a guvernatorului militar al regiunii Kiev a anunțat o stare de asediu mai strictă în Hostomel, în apropiere de Bucea, care se va încheia la ora locală 6 dimineața, la 14 aprilie. Denysenko a sugerat că guvernul ucrainean se confruntă cu o sarcină uluitoare de a colecta și elimina minele și muniția neexplodată. "Numai în regiunea Kiev, mai mult de 1.500 de dispozitive explozive au fost deminate ieri", a declarat el."Asta numai în regiunea Kiev. Și vorbim despre regiunea Kiev, regiunea Cernihiv, regiunea Sumy - toate teritoriile pe care am reușit să le eliberăm."

Stare de asediu în Bucea (sursa: Reuters)
Ucraina cere mai multe arme (sursa: reuters)
Internațional

Ucraina cere mai multe arme

Ucraina cere mai multe arme. Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a cerut joi ţărilor membre NATO să furnizeze mai multe arme Ucrainei pentru combaterea forţelor ruse, indicând că, în cadrul reuniunii pe care o va avea joi cu aliaţii NATO la Bruxelles, are trei puncte pe ordinea de zi: "arme, arme şi iar arme", relatează AFP, potrivit Agerpres. "Agenda mea este foarte simplă. Am venit să cer trei lucruri: arme, arme şi arme. Cu cât mai repede vor fi livrate, cu atât mai multe vieţi vor fi salvate, iar distrugerea va fi evitată", a pledat ministrul ucrainean de externe la sosirea sa la sediul NATO din Bruxelles pentru o reuniune cu omologi ai săi din ţările Alianţei Nord-Atlantice. Ucraina cere mai multe arme "În ultimele săptămâni, armata ucraineană şi întreaga naţiune ucraineană am demonstrat că ştim cum să luptăm, ştim cum să câştigăm, dar fără o aprovizionare durabilă şi suficientă cu armele cerute de Ucraina, aceste victorii vor fi însoţite de sacrificii enorme", a spus Kuleba. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani Aflat în turneu în Europa, şeful diplomaţiei ucrainene a afirmat că "cel mai bun mod de a ajuta Ucraina acum este să i se ofere tot ceea ce este necesar pentru a-l descuraja pe (preşedintele rus Vladimir) Putin şi a învinge armata rusă în Ucraina, pentru ca războiul să nu escaladeze şi mai mult". Mai exact, el a spus că Ucraina are nevoie, în special, de avioane, rachete antinavă, transportoare blindate şi sisteme grele de apărare aeriană. "Cred că învoiala propusă de Ucraina este corectă: voi ne daţi arme, noi ne sacrificăm vieţile, iar războiul se limitează la Ucraina", a subliniat Dmitro Kuleba. Kuleba consideră că nu ar trebui să existe nicio diferenţă între armele defensive şi cele ofensive, "deoarece orice armă folosită pe teritoriul Ucrainei de armata ucraineană împotriva unui agresor străin este defensivă prin definiţie". "Deci, orice distincţie între ofensivă şi defensivă nu are niciun sens când vine vorba de situaţia din ţara mea. Acele ţări care spun că putem oferi Ucrainei arme defensive, dar nu suntem în măsură să-i dăm arme ofensive, sunt ipocrite. Este pur şi simplu o abordare nedreaptă şi nejustificată", a spus el. Referitor la Germania, ministrul ucrainean a recunoscut că aceasta a făcut "un pas revoluţionar, schimbându-şi poziţia de la a nu furniza deloc arme la a permite anumite livrări şi a furniza Ucrainei în special arme antitanc". "Cu toate acestea, este clar că Germania poate face mai mult, având în vedere rezervele şi capacităţile sale şi lucrăm cu guvernul german pentru a ne furniza arme suplimentare", a adăugat şeful diplomaţiei ucrainene. Ţările NATO furnizează arme Ucrainei, dar Alianţa încearcă, de asemenea, să fie atentă să nu se angajeze într-un război pe scară largă cu Rusia, notează EFE. "Ucraina are dreptul să se apere. Vom asculta necesităţile care ne vor fi prezentate de Dmitro Kuleba şi vom discuta despre cum să răspundem", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, citat de AFP.

Planul Marshall în Ucraina (sursa: europarl.europa.eu)
Eveniment

Planul Marshall în Ucraina

Planul Marshall în Ucraina. Ucraina va avea nevoie, după războiul cu Rusia, de un plan de reconstrucţie similar cu cel oferit de SUA după Al Doilea Război Mondial, a declarat miercuri comisarul european pentru Buget, Johannes Hahn, potrivit Agerpres. Planul Marshall în Ucraina În cadrul Planului Marshall de după Al Doilea Război Mondial, SUA au oferit Europei ca asistenţă economică şi tehnică pentru o perioadă de patru ani o sumă echivalentă astăzi cu circa 200 de miliarde de dolari. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani "Cred că ceea ce avem nevoie pentru Ucraina, la capătul zilei, este un model actualizat al Planului Marshall", a spus Hahn într-un briefing de presă. Comisarul european pentru Buget a precizat că un astfel de plan ar ajuta Ucraina să se recupereze rapid, şi nu în decenii, de pe urma distrugerilor masive produse de armata rusă, şi ar duce la o convergenţă mai rapidă a Kievului cu Uniunea Europeană. Ucraina a aplicat să devină candidat oficial la aderarea la UE. Însă acest proces este lung chiar şi în vremuri de pace, iar războiul l-a făcut aproape imposibil. Hahn nu a făcut o estimare legată de câţi bani ar fi nevoie, însă a spus că eforturile pentru reconstrucţia Ucrainei nu vor putea fi susţinute doar de UE şi că cel mai probabil va fi nevoie şi de implicarea ţărilor din G20, printre care se numără şi Rusia. El a reiterat că, pentru moment, UE nu intenţionează să înceapă o nouă schemă de împrumut în comun pentru a face faţă consecinţelor economice şi sociale pentru blocul comunitar ale războiului din Ucraina. Hahn a explicat că există suficiente împrumuturi ieftine nefolosite în planul de recuperare al UE pe care guvernele le pot solicita. El a mai spus că, din totalul de 380 de miliarde de euro de împrumuturi ieftine disponibile în fond, guvernele au solicitat până acum numai 166 de miliarde, astfel că încă sunt disponibile 214 miliarde. El a mai spus că, pentru a acoperi unele dintre cheltuielile legate de gestionarea milioanelor de refugiaţi ucraineni care au ajuns în ţări din UE de la începutul războiului la 24 februarie, ţările membre pot folosi o parte din fondurile alocate lor în cadrul bugetului UE pentru perioada 2021-2027.

Armata rusă prelungește agonia la Mariupol (sursa: Reuters)
Eveniment

Armata rusă prelungește agonia la Mariupol

Armata rusă prelungește agonia la Mariupol. Rusia blochează accesul umanitar la Mariupol pentru a ascunde "miile" de victime din acest oraş asediat din sud-estul Ucrainei asupra căruia continuă atacurile şi bombardamentele, a afirmat miercuri preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, potrivit Agerpres. Armata rusă prelungește agonia la Mariupol "Cred că unul dintre motivele principale pentru care nu putem face să intre ajutor umanitar în Mariupol este că, până când totul va fi +curăţat+ de soldaţii ruşi, le este teamă că lumea va vedea ce se întâmplă acolo", a declarat Volodimir Zelenski într-un interviu pentru Canalul turc de televiziune Habertürk, postat online de preşedinţie. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani Este vorba "nu despre zeci, ci despre mii de persoane ucise şi mii de răniţi", a adăugat el. "Ştim câţi soldaţi (ucraineni) au murit acolo şi câţi au fost răniţi, dar nu ştim câţi civili", a continuat şeful statului ucrainean. Rușii vor să ascundă ororile comise "În orice caz, ei (ruşii) nu vor putea ascunde totul (...). Un astfel de număr, este imposibil de ascuns. Şi cred că o să vedem cu toţii când vom intra" în Mariupol, a mai declarat el. "La Bucea, de exemplu, au încercat să facă asta, au ars o mulţi oameni în această regiune: Bucea, Irpin, Gostomel. Au ars familii. Marţi, am găsit din nou o familie: tatăl, mama, cei doi copii. Copii foarte mici. De aceea spun: sunt nazişti", a acuzat preşedintele ucrainean. Întrebat despre posibilitatea de a continua discuţiile cu Rusia, Volodimir Zelenski consideră că aceste negocieri "vor trebui oricum să aibă loc". "Nu prea vrem să negociem cu Rusia după ce am văzut, nu prea, trebuie să vă spun, pentru că înţelegem cu cine avem de-a face", a adăugat el. Dar "trebuie să găsim chiar şi cea mai mică posibilitate de a negocia. Cred că este greu să opreşti războiul altfel", a ţinut să adauge preşedintele Ucrainei.

Viktor Orban l-a invitat pe Putin la Budapesta, ca să negocieze pacea cu Zelenski Foto: Facebook Viktor Orban
Internațional

Viktor Orban l-a invitat pe Putin la Budapesta

Premierul Ungariei, Viktor Orban, l-a invitat pe Putin la Budapesta, ca să negocieze pacea cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Viktor Orban a declarat într-o conferinţă de presă că l-a invitat pe Putin să participe la negocieri de pace în Ungaria, alături de omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, de cel francez, Emmanuel Macron, precum şi alături de cancelarul german, Olaf Scholz. Viktor Orban l-a invitat pe Putin Oficialul ungar a mai spus că răspunsul lui Putin a fost ”pozitiv, dar cu condiţii”, însă nu a oferit alte detalii, arată news.ro. Premierul Ungariei nu a spus dacă a discutat și cu Zelenski. Însă, tot azi, ministerul de Externe de la Budapesta l-a convocat pe ambasadorul Ucrainei pentru ceea ce a descris a fi declaraţii ofensatoare la adresa Ungariei, a anunţat miercuri şeful diplomaţiei ungare, Peter Szijjarto. Într-o postare pe Facebook, Szijjarto a afirmat că Ungaria are o poziţie clară în privinţa războiului din Ucraina: ”Noi am condamnat agresiunea militară, susţinem suveranitatea Ucrainei, am acceptat sute de mii de refugiaţi şi am trimis sute de tone de alimente şi alte donaţii". În acelaşi timp, guvernul de la Budapesta consideră securitatea ungurilor drept o prioritate, a arătat ministrul. "Acesta nu este războiul nostru, vrem să stăm şi vom sta în afara lui”, a adăugat Szijjarto. Ministrul de Externe al Ungariei, decorat de Lavrov Foto: Facebook Guvernul nu va risca pacea şi securitatea ungurilor, prin urmare „nu va trimite arme şi nu va vota pentru sancţiuni energetice” împotriva Rusiei, a arătat ministrul de externe. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD)

Amenințarea chimică sau nucleară, un posibil scenariu (sursa: nti.org)
Eveniment

Amenințarea chimică sau nucleară, un posibil scenariu

Amenințarea chimică sau nucleară, un posibil scenariu. Comisia Europeană a anunțat miercuri că a început o operațiune de stocare pentru a-și spori apărarea împotriva incidentelor chimice, nucleare și biologice, pe fondul preocupărilor legate de conflictul din Ucraina, informează Reuters. Amenințarea chimică sau nucleară, un posibil scenariu UE își va mări rezervele de echipamente de protecție, echipamente de decontaminare, medicamente și vaccinuri care ar putea fi utile în cazul unor incidente chimice, nucleare sau biologice, a precizat Comisia, confirmând un raport Reuters de săptămâna trecută. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) "Luăm măsuri concrete pentru a crește gradul de pregătire a Europei în fața unor potențiale amenințări", a declarat comisarul UE pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic. UE înființează două rezerve separate: una pentru echipamente de protecție, medicamente și vaccinuri împotriva așa-numitelor amenințări chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) și o a doua pentru materiale de decontaminare, care vor fi utilizate pentru decontaminarea persoanelor, a infrastructurii, a clădirilor sau a vehiculelor care au fost expuse la agenți CBRN. UE a început deja să utilizeze rezervele existente pentru a ajuta ucrainenii expuși la posibile radiații nucleare în urma luptelor din apropierea centralelor nucleare de la invazia Rusiei în Ucraina. Aproape 3 milioane de tablete de iodură au fost deja livrate Ucrainei prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE, cu ajutorul Franței și Spaniei, a precizat Comisia.

Rusia vrea relații diplomatice cu Vestul (sursa: rusen.org)
Internațional

Rusia vrea relații diplomatice cu Vestul

Rusia vrea relații diplomatice cu Vestul. Rusia vrea să menţină relaţii diplomatice cu ţările occidentale în pofida expulzărilor în serie de diplomaţi ruşi, a afirmat miercuri viceministrul de externe Aleksandr Gruşko pentru agenţia Interfax, transmite Reuters. Rusia vrea relații diplomatice cu Vestul Mai multe state europene au expulzat un mare număr de diplomaţi ruşi în ultimele zile, pe fondul valului de indignare produs în Europa în urma relatărilor despre descoperirea unor gropi comune şi a unor civili ucişi în oraşul ucrainean Bucea după retragerea trupelor ruse. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) În declaraţia pentru Interfax, Gruşko a afirmat că Rusia, care a promis că va reacţiona la expulzări, evaluează deciziile statelor europene. "Cu toate acestea, poziţia noastră rămâne absolut aceeaşi: pledăm pentru menţinerea deschisă a canalelor diplomatice", a spus el. Potrivit oficialului rus, ţările europene care perturbă activitatea diplomaţilor ruşi fac rău propriilor interese. El a avertizat de asemenea faţă de orice acţiune potenţială împotriva exclavei ruse Kaliningrad, situată între Polonia şi Lituania, la Marea Baltică. Gruşko: "nu există nimic de discutat cu NATO" "Sper cu adevărat că bunul simţ în Europa nu va permite să se înceapă niciun fel de jocuri în jurul Kaliningradului", a spus el, potrivit agenţiei TASS. "Cred că mulţi înţeleg că aceasta ar însemna un joc cu focul", a adăugat viceministrul. Gruşko a mai spus că Rusia "nu are contacte cu NATO" şi că "nu există nimic de discutat cu NATO".

Proteste în Rusia, după masacrul din Bucea (sursa: TheMoscovTimes)
Internațional

Proteste în Rusia, după masacrul din Bucea

Proteste în Rusia, după masacrul din Bucea. La Moscova, un bărbat a ales să protesteze într-un mod inedit, reiterând imaginile de la Bucea. El a fost fotografiat cu mâinile legate la spate cu o bandă de tablă stătea întins pe stradă în centrul capitalei ruse, relatează The Moscov Times. Proteste în Rusia, după masacrul din Bucea Fotografiile au fost făcute în patru locații distincte din Moscova. În toate pozele, protestatarul anti-război, este întins pe stradă, cu mâinile legate la spate și cu fața pe asfalt. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) Protestatarul reconstituie ororile de la Bucea, unde câteva sute de civili au fost uciși brutal de soldații ruși. Moscova a fost acuzată de genocid și crime de război, după apariția imaginilor îngrozitoare din Bucea, unde sute de civili au fost executați sumar de trupele ruse. Oficialii ucraineni au descoperit cel puțin 410 cadavre, unele dintre ele cu semne de tortură. Tot mai mulți lideri mondiali cer sancțiuni mai dure pentru Putin. Grupul de rezistență feministă împotriva războiului s-a concentrat asupra distrugerii și uciderii civililor din Mariupol. Activistele lor din întreaga Rusie au amplasat cruci de cimitir în jurul orașelor și localităților lor pentru a comemora cei 5.000 de civili uciși în acel oraș ucrainean. În prima zi de protest, 3 aprilie, au fost amplasate peste 250 de cruci în 25 de orașe rusești.

Turcia cere anchetarea crimelor de la Bucea (sursa: Reuters)
Internațional

Turcia cere anchetarea crimelor de la Bucea

Turcia cere anchetarea crimelor de la Bucea. Turcia a cerut miercuri o anchetă independentă în legătură cu cadavrele găsite în oraşul ucrainean Bucea, la nord-vest de Kiev, după plecarea trupelor ruse, adăugându-se valului de indignare mondială, potrivit Agerpres. Turcia cere anchetarea crimelor de la Bucea "Imaginile cu masacrul, care au apărut în presă din diverse regiuni, între care Bucea şi Irpin, în apropiere de Kiev, sunt şocante şi triste pentru umanitate", a scris Ministerul turc al Afacerilor Externe într-un comunicat. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) Ştirea a stârnit indignarea statelor occidentale şi a ONU. Însă, în afara unei postări de luni pe Twitter a Ambasadei Turciei în Ucraina, comunicatul de miercuri este prima reacţie oficială a Ankarei după ce zeci de cadavre au fost găsite în gropi comune sau pe străzi în weekend. Minciunile Kremlinului Kremlinul a respins luni "categoric" toate acuzaţiile legate de descoperirea de cadavre ale unor civili, susţinând că imaginile publicate sunt "false". Armata ucraineană a preluat controlul asupra oraşului Bucea în urmă cu câteva zile, la scurt timp după retragerea trupelor ruse. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat acest omoruri drept "cele mai mari crime de război" de după Al Doilea Război Mondial şi "genocid". Statele occidentale au anunţat o înăsprire a sancţiunilor împotriva Moscovei. "A lua ca ţintă civili nevinovaţi este inacceptabil", a precizat Ministerul turc al Afacerilor Externe în comunicat, cerând de asemenea o "anchetă independentă" pentru "a-i identifica" pe vinovaţi, care "vor trebui traşi la răspundere". Turcia va continua să lucreze pentru a opri astfel de "scene ruşinoase în numele umanităţii", încheie comunicatul. Stat membru al NATO, Turcia are legături puternice atât cu Rusia, cât şi cu Ucraina. Ankara este implicată în medierea între cele două ţări în încercarea de a pune capăt conflictului.

Fiicele lui Putin vizate de sancțiuni (sursa: IrishMirror)
Internațional

Fiicele lui Putin vizate de sancțiuni

Fiicele lui Putin vizate de sancțiuni. SUA urmează să le impună sancțiuni fiicelor președintelui rus Vladimir Putin ca răspuns la invazia condusă de Moscova în Ucraina, au declarat oficiali, potrivit The Independent. Fiicele lui Putin vizate de sancțiuni Aceasta este prima mișcare prin care membrii apropiați și imediați ai familiei domnului Putin se vor confrunta cu sancțiuni economice din partea SUA, după ce Uniunea Europeană a făcut sugestia pentru noi restricții. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) Sancțiunile împotriva copiilor domnului Putin ar putea fi implementate în această săptămână, au declarat oficialii, potrivit The Wall Street Journal. În cadrul unor măsuri punitive suplimentare, SUA vor extinde sancțiunile și asupra celei mai mari instituții financiare din Rusia, Sberbank, și a uneia dintre cele mai mari bănci private, Alfa Bank, a relatat The Kyiv Independent.

Bombardamentele continuă la Mariupol (sursa: Reuters)
Internațional

Bombardamentele continuă la Mariupol

Bombardamentele continuă la Mariupol. Lupte grele și lovituri aeriene rusești continuă în orașul ucrainean Mariupol, care a fost încercuit, a declarat miercuri serviciul de informații militare britanic. Bombardamentele continuă la Mariupol "Situația umanitară din oraș se înrăutățește", a precizat Ministerul Apărării. "Cei mai mulți dintre cei 160.000 de locuitori rămași nu au lumină, comunicații, medicamente, căldură sau apă. Forțele rusești au împiedicat accesul umanitar, probabil pentru a face presiuni asupra apărătorilor să se predea." Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) Volodimir Zelenski a cerut marți ONU să acționeze „imediat” în fața „crimelor de război” comise de Rusia, solicitând excluderea Rusiei din Consiliul de Securitate al ONU și o reformă a sistemului Națiunilor Unite, astfel încât „dreptul de veto să nu însemne dreptul de a muri”.

Prima conversație la nivel înalt între China și Ucraina (sursa: indiatoday.in)
Internațional

Prima conversație la nivel înalt între China și Ucraina

Prima conversație la nivel înalt între China și Ucraina. Ministrul de externe al Chinei, Wang Yi, a discutat luni cu omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba, în cadrul unei convorbiri telefonice, Beijingul făcând din nou apel la discuții pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, relatează Reuters. Prima conversație la nivel înalt între China și Ucraina Convorbirea, despre care Beijingul a spus că a fost făcută la cererea Ucrainei, a fost prima conversație la nivel înalt raportată între cele două țări de la 1 martie, când Kuleba a cerut Beijingului să își folosească legăturile cu Moscova pentru a opri invazia Rusiei, a declarat la acea vreme ministerul ucrainean de externe. Citește și: Presiunea internațională ca Putin să fie judecat pentru crime de război crește: UE, gata să trimită echipe de anchetatori în Ucraina. În ce condiții poate fi Putin anchetat penal "Războaiele se termină în cele din urmă. Cheia este cum să reflectăm asupra durerii, să menținem o securitate durabilă în Europa și să stabilim un mecanism de securitate european echilibrat, eficient și durabil", a declarat Wang, potrivit ministerului. "China este pregătită să joace un rol constructiv în această privință, într-o poziție obiectivă". Kuleba a scris pe Twitter: "Recunoscător omologului meu chinez pentru solidaritatea cu victimele civile". "Amândoi împărtășim convingerea că încheierea războiului împotriva Ucrainei servește intereselor comune ale păcii, securității alimentare globale și comerțului internațional", a spus el. China, care s-a apropiat mai mult de Moscova în ultimii ani, în timp ce a avut, de asemenea, legături diplomatice cordiale și legături comerciale puternice cu Ucraina, a refuzat să condamne atacul Rusiei asupra țării sau să califice acțiunile sale în această țară drept o invazie. Rusia a lansat ceea ce numește o "operațiune specială" în Ucraina la 24 februarie.

Rușii Occidentul pentru ororile de la Bucea (sursa: kommersant.ru)
Internațional

Rușii acuză Occidentul pentru ororile de la Bucea

Rușii acuză Occidentul pentru ororile de la Bucea. Uciderea civililor în oraşul ucrainean Bucea, din apropiere de Kiev, atribuită trupelor ruse, face parte dintr-o "încercare vicleană a Occidentului de a discredita Rusia", a declarat marţi preşedintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, citat de Reuters, potrivit Agerpres. Rușii acuză Occidentul pentru ororile de la Bucea "Situaţia de la Bucea este o provocare care vizează discreditarea Rusiei", a susţinut el. "Washingtonul şi Bruxellesul sunt scenariştii şi regizorii, iar Kievul actorii. (...) Nu există fapte (...), doar minciuni", a mai afirmat oficialul rus. Citește și: Presiunea internațională ca Putin să fie judecat pentru crime de război crește: UE, gata să trimită echipe de anchetatori în Ucraina. În ce condiții poate fi Putin anchetat penal Într-o postare pe canalul său de Telegram citată marţi de portalul de ştiri Lenta.ru (pro-Kremlin - n.r,), Volodin a numit filmările din oraşul ucrainean Bucea drept "o înscenare şi un spectacol conceput pentru publicul occidental". În opinia sa, "ţările NATO nu au nevoie de o investigaţie a ceea ce s-a întâmplat, ele au desemnat în prealabil vinovatul". În opinia sa, acest lucru este dovedit de faptul că Marea Britanie a blocat de două ori o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU, care a fost solicitată de Rusia în legătură cu situaţia de la Bucea. Bucea, un oraş de aproximativ 37.000 de locuitori înainte de război, situat la 30 km de capitală, a fost împreună cu Irpin scena unora din cele mai aprige lupte de la începutul invaziei ruse. Oraşul a fost ocupat de armata rusă pe 27 februarie, rămânând inaccesibil mai bine de o lună. Bombardamentele au încetat joi, iar forţele ucrainene nu au putut să pătrundă complet până acum câteva zile.

Armata rusă a blocat Crucea Roșie să ajungă la Mariupol (reuters)
Internațional

Armata rusă a blocat Crucea Roșie să ajungă la Mariupol

Armata rusă a blocat Crucea Roșie să ajungă la Mariupol. O echipă a Comitetului Internațional al Crucii Roșii a fost oprită în timpul unei încercări de a ajunge la Mariupol, în Ucraina, pentru a evacua civili, iar în prezent este reținută în apropiere, la Manhush, a declarat luni un purtător de cuvânt pentru Reuters. Armata rusă a blocat Crucea Roșie să ajungă la Mariupol Echipa a fost "reținută în orașul Manhush, la 20 de kilometri vest de Mariupol", a declarat pentru Reuters purtătorul de cuvânt al CICR, Jason Straziuso. Citește și: Presiunea internațională ca Putin să fie judecat pentru crime de război crește: UE, gata să trimită echipe de anchetatori în Ucraina. În ce condiții poate fi Putin anchetat penal Vicepremierul ucrainean Iryna Vereshchuk a declarat că echipa Crucii Roșii este reținută de "autoritățile de ocupație". Straziuso a refuzat să dea detalii despre cine reține echipa, spunând doar că aceasta a fost reținută de poliție. "Nu este o situație de luare de ostatici", a adăugat el, precizând că CICR discută cu toate părțile pentru a clarifica situația și a încerca să obțină eliberarea lor. Echipa Crucii Roșii avea ca obiectiv să ajungă luni în orașul asediat Mariupol și să evacueze o parte dintre locuitorii rămași, care nu au provizii de bază. A fost a patra lor încercare de acest fel de vineri. Organizația și-a retras echipa, care includea membri ai personalului cu copii mici, din orașul-port la jumătatea lunii martie, după ce au rămas fără ajutoare.

Statele Unite cresc presiunea asupra Moscovei (sursa: dw.com)
Internațional

Statele Unite cresc presiunea asupra Moscovei

Statele Unite cresc presiunea asupra Moscovei. Statele Unite au împiedicat luni guvernul rus să plătească deținătorilor datoriei sale suverane mai mult de 600 de milioane de dolari din rezervele deținute la băncile americane, într-o măsură menită să crească presiunea asupra Moscovei și să afecteze deținerile sale de dolari americani, relatează Reuters. Statele Unite cresc presiunea asupra Moscovei În conformitate cu sancțiunile instituite după ce Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie, rezervele valutare deținute de banca centrală rusă la instituțiile financiare americane au fost înghețate. Citește și: Presiunea internațională ca Putin să fie judecat pentru crime de război crește: UE, gata să trimită echipe de anchetatori în Ucraina. În ce condiții poate fi Putin anchetat penal Dar Departamentul Trezoreriei a permis guvernului rus să folosească aceste fonduri pentru a efectua plăți de cupoane pentru datoria suverană denominată în dolari, de la caz la caz. Luni, când cele mai mari plăți au ajuns la scadență, inclusiv o plată de 552,4 milioane de dolari a principalului unei obligațiuni care ajungea la scadență, guvernul SUA a decis să întrerupă accesul Moscovei la fondurile înghețate, potrivit unui purtător de cuvânt al Trezoreriei SUA. O plată a cuponului de 84 de milioane de dolari a fost, de asemenea, scadentă luni pentru o obligațiune suverană în dolari din 2042. Măsura a fost menită să forțeze Moscova să ia decizia dificilă de a folosi dolarii la care are acces pentru plata datoriei sale sau în alte scopuri, inclusiv pentru a-și susține efortul de război, a declarat purtătorul de cuvânt. Rusia este blocată financiar Rusia se confruntă cu o incapacitate de plată istorică dacă va alege să nu facă acest lucru. "Rusia trebuie să aleagă între a goli rezervele valoroase de dolari rămase sau noi venituri care să vină, sau intrarea în incapacitate de plată", a declarat purtătorul de cuvânt. JPMorgan Chase & Co (JPM.N), care a procesat până acum plățile în calitate de bancă corespondentă, a fost oprită de Trezorerie, a declarat o sursă familiarizată cu această chestiune. Banca corespondentă procesează plățile cupoanelor din Rusia, trimițându-le agentului de plată pentru a le distribui deținătorilor de obligațiuni din străinătate. Țara are la dispoziție o perioadă de grație de 30 de zile pentru a efectua plata, a spus sursa. Noi sancțiuni pregătite de SUA și Europa Presiunea crescută vine în contextul în care Statele Unite și Europa plănuiesc noi sancțiuni în această săptămână pentru a pedepsi Moscova din cauza crimelor împotriva civililor din Ucraina. Rusia își numește mișcarea din Ucraina o "operațiune militară specială". Ucraina și Occidentul spun că invazia a fost ilegală și nejustificată. Imaginile usturătoare ale unui mormânt comun și ale corpurilor legate ale oamenilor împușcați de la mică distanță au stârnit luni un protest internațional. Rusia, care are în total 15 obligațiuni internaționale în circulație, cu o valoare nominală de aproximativ 40 de miliarde de dolari, a reușit să evite până acum intrarea în incapacitate de plată a datoriei sale internaționale, în ciuda sancțiunilor occidentale fără precedent. Dar sarcina devine din ce în ce mai dificilă. Rusia a fost ultima dată autorizată să efectueze o plată a cuponului de 447 de milioane de dolari pentru o obligațiune suverană în dolari pe 2030, scadentă joia trecută, cel puțin a cincea plată de acest fel de la începutul războiului. Dacă Rusia nu reușește să facă niciuna dintre plățile viitoare ale obligațiunilor sale în termenele prestabilite sau dacă plătește în ruble acolo unde este specificat dolarul, euro sau o altă monedă, acest lucru va constitui o incapacitate de plată. În timp ce Rusia nu poate accesa piețele internaționale de împrumut din cauza sancțiunilor Occidentului, o incapacitate de plată i-ar interzice accesul la aceste piețe până când creditorii nu vor fi plătiți integral și până când nu vor fi soluționate toate cazurile juridice care decurg din incapacitatea de plată.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră