vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: putin

601 articole
Internațional

Putin a ieșit din "grotă" pentru înmormântarea lui Jirinovski

Putin a ieșit din "grotă" pentru înmormântarea lui Jirinovski. Vladimir Putin, care de la începutul războiului din Ucraina și-a făcut apariția în spațiul public doar de câteva ori, momente puse la îndoială ca fiind adevărate, astăzi a mers la înmormântarea lui Vladimir Jirinovski. Liderul rus i-a adus trandafiri fostului președinte al Partidul Liberal Democrat din Rusia, potrivit TVR. Putin a ieșit din "grotă" pentru înmormântarea lui Jirinovski Putin a apărut la funeraliile lui Jirinovski cu un buchet de trandafiri roșii pe care l-a așezat lângă sicriul lui Jirinovski, arată un video postat de Nexta. Apoi s-a apropiat de sicriu, a stat câteva secunde, a salutat și s-a îndepărtat. Putin nu a schițat nicio grimasă în timpul apariției sale publice. Citește și: Dîncu susține că România nu sprijină Ucraina cu armament și nu este spațiu de tranzit, dar e îngrijorat că rușii au ocupat Insula Șerpilor: Interesele noastre de securitate sunt afectate Sicriul cu Vladimir Jirinovski a fost adus la Casa Sindicatelor și a Dumei de Stat din Moscova. Politicianul urmează a fi înmormântat vineri. Vladimir Jirinovski s-a stins din viață pe 6 aprilie, după mai multe luni în care s-a aflat la spital în stare gravă. Câteva săptămâni înainte de a surveni decesul, în spațiul public apăruse știri despre acest fapt, dar acestea au fost infirmate rapid de membrii formațiunii sale. https://twitter.com/nexta_tv/status/1512347427801608192 Amintim că la începutul lunii martie, presa internațională preciza că Vladimir Putin și-a adăpostit familia într-un buncăr antinuclear de lux din Munții Altai, un adevărat oraș subteran, dotat cu tehnologie de ultimă generație.

Putin a ieșit din grotă pentru înmormântarea lui Jirinovski (sursa: Twitter/Nexta)
Amenințarea cu arme chimice ar putea deveni realitate (surse: express.co.uk)
Internațional

Amenințarea cu arme chimice ar putea deveni realitate

Amenințarea cu arme chimice ar putea deveni realitate. Vladimir Putin ar putea "risca totul" pentru a împinge liniile rusești spre vestul Ucrainei cu arme chimice, a declarat pentru Express.co.uk un important expert în arme chimice. Amenințarea cu arme chimice ar putea deveni realitate Luna trecută, Rusia a declarat că va "reduce în mod radical activitatea militară" în jurul nordului Ucrainei, inclusiv în apropierea Kievului și a orașului Cernihiv, în timp ce negocierile de pace se zbat la Istanbul. Alexander Fomin, ministrul adjunct al apărării al Rusiei, a declarat că gestul a fost făcut pentru "a crește încrederea reciprocă, a crea condițiile potrivite pentru viitoarele negocieri și a atinge scopul final de a semna un acord de pace cu Ucraina". Citește și: Dîncu susține că România nu sprijină Ucraina cu armament și nu este spațiu de tranzit, dar e îngrijorat că rușii au ocupat Insula Șerpilor: Interesele noastre de securitate sunt afectate Dar acest lucru a venit după ce Kremlinul a declarat că acționează pentru a-și consolida controlul asupra regiunii Donbas din estul țării, aflată în prezent sub controlul pro-Moscova. Serghei Șoigu, ministrul rus al apărării, a declarat că "obiectivul principal" al Rusiei este acum "eliberarea" regiunii. Dar capacitatea Moscovei de a se strecura mai mult spre vest, în timp ce luptele de uzură continuă, ar putea fi pusă sub semnul întrebării fără a recurge la arme chimice, a declarat fostul șef al Unității de arme chimice a armatei britanice. Avertismentul unui fost comandant al forței de arme chimice a NATO Colonelul Hamish de Bretton-Gordon a declarat că alegerea se reduce la faptul dacă Putin este dispus să "riște totul" și să lanseze atacuri neconvenționale asupra vestului Ucrainei sau decide că Donbasul "îi satisface cerințele". El a avertizat: "Am speranța că va exista un fel de pace și că rușii se vor concentra asupra estului, dar nu-i văd cucerind Kievul sau alte orașe importante din vest, precum Lviv, fără a recurge la un război neregulat sau neconvențional". În condițiile în care războiul nu a ieșit așa cum și-a imaginat Vladimir Putin, fostul șef al Unității pentru arme chimice a armatei britanice a comparat slaba performanță a forțelor convenționale rusești cu tacticile din războiul din Siria. Fostul comandant al forței de arme chimice a NATO a comparat războiul din Ucraina cu asediul orașului Alep, care a devenit unul dintre cele mai lungi asedii din războiul modern și care a durat din 2012 până în 2016, estimările plasează numărul de morți la peste 31.000.

Cea mai importantă expulzare în masă a diplomaților ruși: peste 400, de la începutul invadării Ucraina Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Expulzare în masă a diplomaților ruși

Cea mai importantă expulzare în masă a diplomaților ruși în istoria modernă: peste 400, de la începutul invadării Ucraina, arată o statistică a The Economist. România este, alături de Ungaria, printre țările care nu au expulzat nici un diplomat rus. Chiar și Austria, despre care Financial Times și The Economist apreciază că era o placă turnantă a spionajului rusesc, a expulzat, joi, mai mulți presupuși spioni ai Kremlinului. Cea mai importantă expulzare în masă a diplomaților ruși The Economist prezintă o statistică a presupușilor agenți ruși expulzați și explică efectele acestor măsuri. „Expulzările în masă, cele mai mari din istorie, vor avea probabil efecte de durată asupra serviciilor de informații ale lui Vladimir Putin și asupra capacității lor de a spiona - și de a submina – în Europa”, arată The Economist. Foto: The Economist „Expulzarea la această scară a spionilor este fără precedent. Este mai mult decât dublu față de cea din 2018, când 28 de țări occidentale au expulzat 153 de presupuși spioni, ca răspuns la tentativa de asasinare de către Rusia a lui Serghei Skripal, un fost ofițer rus de informații. Cele mai recente expulzări sunt „remarcabile” și „așteptate de mult”, spune Marc Polymeropoulos, care a condus operațiunile CIA în Europa și Eurasia până în 2019”, mai scrie săptămânalul britanic. Publicația explică și de ce sunt importante aceste măsuri. Ea arată că numărul spionilor ruși în spațiul european era estimat la circa 1.000, înainte de expulzări. Un oficial german aprecia că numărul agenților Kremlinului ajunsese la nivelul din anii Războiului Rece. Aceasta făcea foarte dificilă sarcina contraspionajului de a-i monitoriza. În plus, aceștia au executat și misiuni de sabotaj: în aprilie 2021, agenți GRU au bombardat un depozit ceh de muniție. Expulzat de Marea Britanie, mutat în Estonia „Unii oficiali occidentali spun că scopul lor este să se asigure că ambasadele rusești din Europa, acum supradimensionate, nu sunt mai mari decât echivalentele lor occidentale de la Moscova – un principiu pentru care Republica Cehă a insistat anul trecut. Aceasta presupune refuzul constant al vizelor pentru noii sosiți și schimb de informații între aliați, astfel încât un ofițer dat afară dintr-o țară să nu poată fi trimis în alta”, arată The Economist. Autorul articolului, Shashank Joshi, precizează, pe Twitter, că un diplomat rus expulzat de Marea Britanie în 2018 a ajuns în Estonia și a fost expulzat acum și din această țară. El se întreabă cum a fost posibil ca aceasta să fie acceptat în Estonia. Amazingly, one of the suspected intelligence officers expelled by the UK in 2018, Sergey Nalobin, was just kicked out of Estonia, where he was the chargé—"raising questions about why he received diplomatic credentials from Tallinn in the first place." https://t.co/q4m87tdMhX— Shashank Joshi (@shashj) April 6, 2022 Shashank Joshi explică faptul că Marea Britanie nu a expulzat în 2022 nici un diplomat rus întrucât a dat afară un număr foarte mare, 23, în 2018. Cehia a expulzat relativ puțini, întrucât a expulzat 81 în 2021. Citește și: Dîncu susține că România nu sprijină Ucraina cu armament și nu este spațiu de tranzit, dar e îngrijorat că rușii au ocupat Insula Șerpilor: Interesele noastre de securitate sunt afectate

Putin "trage tare" în Donbas pentru victoria din 9 mai (sursa: ft.com)
Internațional

Putin "trage tare" în Donbas pentru victoria din 9 mai

Putin "trage tare" în Donbas pentru victoria din 9 mai. Preşedintele rus Vladimir Putin îşi va concentra atacurile din Ucraina asupra zonelor separatiste din Donbas în încercarea de a obţine o "victorie" pentru 9 mai, data la care se marchează capitularea Germaniei naziste în 1945, a declarat vineri preşedintele francez Emmanuel Macron, potrivit AFP. Putin "trage tare" în Donbas pentru victoria din 9 mai "Pentru Rusia, 9 mai este o sărbătoare naţională, un eveniment militar important şi este aproape sigur că, pentru preşedintele Putin, 9 mai trebuie să fie o zi a victoriei", a explicat el la postul de radio francez RTL. Citește și: Dîncu susține că România nu sprijină Ucraina cu armament și nu este spațiu de tranzit, dar e îngrijorat că rușii au ocupat Insula Șerpilor: Interesele noastre de securitate sunt afectate "Ei îşi vor concentra eforturile în Donbas. Vom trăi scene foarte grele în următoarele săptămâni" în această regiune din estul Ucrainei, a declarat Macron, potrivit Agerpres. El a reamintit că Franţa, alături de Grecia şi Turcia, încearcă să organizeze operaţiuni umanitare în oraşul port asediat Mariupol, în sudul Ucrainei, dar "cu multe dificultăţi" din cauza "unui refuz complet al Rusiei". Vorbind despre noile sancţiuni anti-Rusia decise de UE joi, el a acuzat partidul adversarei sale în cursa electorală Marine Le Pen, pe care l-a numit cu vechea sa denumire de Frontul Naţional, că rămâne "ambiguu" în privinţa Rusiei, evitând să o sancţioneze. "Am observat absenţa vinovată a tuturor parlamentarilor Frontului Naţional din Parlamentul European când vine vorba de a sancţiona Rusia, ceea ce arată ambiguitatea pe care o au încă unii în legătură cu această ţară, în ciuda războiului", a spus Macron.

Negocieri cu nod în gât (sursa: president.gov.ua)
Internațional

Negocieri cu nod în gât

Negocieri cu nod în gât. Ucraina și Rusia poartă "constant" discuții de pace online, dar starea de spirit a fost afectată de evenimente, inclusiv de moartea civililor în orașul Bucha, a declarat negociatorul ucrainean Mikhailo Podoliak în comentariile televizate de vineri, potrivit Reuters. Negocieri cu nod în gât Oficialii ucraineni acuză trupele rusești că au efectuat omoruri extrajudiciare în Bucha, în afara Kievului. Moscova neagă că ar viza civili în Ucraina și a declarat că morțile de la Bucha au fost un "fals monstruos" pus în scenă de Occident pentru a o discredita. Citește și: Dîncu susține că România nu sprijină Ucraina cu armament și nu este spațiu de tranzit, dar e îngrijorat că rușii au ocupat Insula Șerpilor: Interesele noastre de securitate sunt afectate Președintele gigantului rus al aluminiului Rusal a cerut joi o anchetă imparțială privind uciderea civililor din orașul ucrainean Buca, pe care a descris-o drept o crimă, și a îndemnat la încetarea conflictului "fratricid". Deși declarația președintelui Bernard Zonneveld, cetățean olandez, nu s-a referit la cine este de vină pentru moartea civililor din oraș, este neobișnuit ca o mare companie rusă să comenteze public conflictul. Ucraina și mai multe guverne occidentale au acuzat Moscova de crime de război după ce în orașul Bucha au fost găsite cadavrele unor civili împușcați de la mică distanță, în urma unei retrageri rusești.

Putin este indecis cu privire la G20 (sursa: cnn)
Internațional

Putin este indecis cu privire la G20

Putin este indecis cu privire la G20. Kremlinul a declarat joi că va lua o decizie cu privire la participarea președintelui rus Vladimir Putin la summitul G20 de la sfârșitul acestui an din Indonezia în funcție de evoluția evenimentelor, informează Reuters. Putin este indecis cu privire la G20 Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns la o întrebare referitoare la apelurile unor lideri ai țărilor G20 de a-l exclude pe Putin de la summit din cauza deciziei sale de a trimite zeci de mii de soldați în Ucraina. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani "Vom clarifica acest lucru, până la urmă Indonezia este organizatorul", a spus Peskov. Ambasadorul Rusiei în Indonezia a declarat luna trecută că Putin intenționa să călătorească pe insula indoneziană Bali, stațiune turistică, pentru summitul G20 din noiembrie, în pofida opoziției țărilor occidentale din grup. Statele Unite au declarat că nu vor participa la summitul G20 alături de ruși

Stare de asediu în Bucea (sursa: Reuters)
Internațional

Stare de asediu în Bucea

Stare de asediu în Bucea. "O stare de asediu pentru șapte zile este impusă într-o serie de așezări din districtul Bucea… acest lucru se face din doar două motive", a declarat Vadym Denysenko, consilier al ministrului ucrainean de interne, potrivit CNN. Stare de asediu în Bucea "Primul este deminarea. Al doilea este într-adevăr pentru a evita jafurile, pentru că în aceste zone apar jefuitori. Bineînțeles, poliția singură nu va putea face față. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani "De aceea lucrăm aici cu Apărarea Teritorială, cu autoritățile locale și cu locuitorii care au rămas în aceste zone."O declarație oficială a guvernatorului militar al regiunii Kiev a anunțat o stare de asediu mai strictă în Hostomel, în apropiere de Bucea, care se va încheia la ora locală 6 dimineața, la 14 aprilie. Denysenko a sugerat că guvernul ucrainean se confruntă cu o sarcină uluitoare de a colecta și elimina minele și muniția neexplodată. "Numai în regiunea Kiev, mai mult de 1.500 de dispozitive explozive au fost deminate ieri", a declarat el."Asta numai în regiunea Kiev. Și vorbim despre regiunea Kiev, regiunea Cernihiv, regiunea Sumy - toate teritoriile pe care am reușit să le eliberăm."

Ucraina cere mai multe arme (sursa: reuters)
Internațional

Ucraina cere mai multe arme

Ucraina cere mai multe arme. Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a cerut joi ţărilor membre NATO să furnizeze mai multe arme Ucrainei pentru combaterea forţelor ruse, indicând că, în cadrul reuniunii pe care o va avea joi cu aliaţii NATO la Bruxelles, are trei puncte pe ordinea de zi: "arme, arme şi iar arme", relatează AFP, potrivit Agerpres. "Agenda mea este foarte simplă. Am venit să cer trei lucruri: arme, arme şi arme. Cu cât mai repede vor fi livrate, cu atât mai multe vieţi vor fi salvate, iar distrugerea va fi evitată", a pledat ministrul ucrainean de externe la sosirea sa la sediul NATO din Bruxelles pentru o reuniune cu omologi ai săi din ţările Alianţei Nord-Atlantice. Ucraina cere mai multe arme "În ultimele săptămâni, armata ucraineană şi întreaga naţiune ucraineană am demonstrat că ştim cum să luptăm, ştim cum să câştigăm, dar fără o aprovizionare durabilă şi suficientă cu armele cerute de Ucraina, aceste victorii vor fi însoţite de sacrificii enorme", a spus Kuleba. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani Aflat în turneu în Europa, şeful diplomaţiei ucrainene a afirmat că "cel mai bun mod de a ajuta Ucraina acum este să i se ofere tot ceea ce este necesar pentru a-l descuraja pe (preşedintele rus Vladimir) Putin şi a învinge armata rusă în Ucraina, pentru ca războiul să nu escaladeze şi mai mult". Mai exact, el a spus că Ucraina are nevoie, în special, de avioane, rachete antinavă, transportoare blindate şi sisteme grele de apărare aeriană. "Cred că învoiala propusă de Ucraina este corectă: voi ne daţi arme, noi ne sacrificăm vieţile, iar războiul se limitează la Ucraina", a subliniat Dmitro Kuleba. Kuleba consideră că nu ar trebui să existe nicio diferenţă între armele defensive şi cele ofensive, "deoarece orice armă folosită pe teritoriul Ucrainei de armata ucraineană împotriva unui agresor străin este defensivă prin definiţie". "Deci, orice distincţie între ofensivă şi defensivă nu are niciun sens când vine vorba de situaţia din ţara mea. Acele ţări care spun că putem oferi Ucrainei arme defensive, dar nu suntem în măsură să-i dăm arme ofensive, sunt ipocrite. Este pur şi simplu o abordare nedreaptă şi nejustificată", a spus el. Referitor la Germania, ministrul ucrainean a recunoscut că aceasta a făcut "un pas revoluţionar, schimbându-şi poziţia de la a nu furniza deloc arme la a permite anumite livrări şi a furniza Ucrainei în special arme antitanc". "Cu toate acestea, este clar că Germania poate face mai mult, având în vedere rezervele şi capacităţile sale şi lucrăm cu guvernul german pentru a ne furniza arme suplimentare", a adăugat şeful diplomaţiei ucrainene. Ţările NATO furnizează arme Ucrainei, dar Alianţa încearcă, de asemenea, să fie atentă să nu se angajeze într-un război pe scară largă cu Rusia, notează EFE. "Ucraina are dreptul să se apere. Vom asculta necesităţile care ne vor fi prezentate de Dmitro Kuleba şi vom discuta despre cum să răspundem", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, citat de AFP.

Planul Marshall în Ucraina (sursa: europarl.europa.eu)
Eveniment

Planul Marshall în Ucraina

Planul Marshall în Ucraina. Ucraina va avea nevoie, după războiul cu Rusia, de un plan de reconstrucţie similar cu cel oferit de SUA după Al Doilea Război Mondial, a declarat miercuri comisarul european pentru Buget, Johannes Hahn, potrivit Agerpres. Planul Marshall în Ucraina În cadrul Planului Marshall de după Al Doilea Război Mondial, SUA au oferit Europei ca asistenţă economică şi tehnică pentru o perioadă de patru ani o sumă echivalentă astăzi cu circa 200 de miliarde de dolari. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani "Cred că ceea ce avem nevoie pentru Ucraina, la capătul zilei, este un model actualizat al Planului Marshall", a spus Hahn într-un briefing de presă. Comisarul european pentru Buget a precizat că un astfel de plan ar ajuta Ucraina să se recupereze rapid, şi nu în decenii, de pe urma distrugerilor masive produse de armata rusă, şi ar duce la o convergenţă mai rapidă a Kievului cu Uniunea Europeană. Ucraina a aplicat să devină candidat oficial la aderarea la UE. Însă acest proces este lung chiar şi în vremuri de pace, iar războiul l-a făcut aproape imposibil. Hahn nu a făcut o estimare legată de câţi bani ar fi nevoie, însă a spus că eforturile pentru reconstrucţia Ucrainei nu vor putea fi susţinute doar de UE şi că cel mai probabil va fi nevoie şi de implicarea ţărilor din G20, printre care se numără şi Rusia. El a reiterat că, pentru moment, UE nu intenţionează să înceapă o nouă schemă de împrumut în comun pentru a face faţă consecinţelor economice şi sociale pentru blocul comunitar ale războiului din Ucraina. Hahn a explicat că există suficiente împrumuturi ieftine nefolosite în planul de recuperare al UE pe care guvernele le pot solicita. El a mai spus că, din totalul de 380 de miliarde de euro de împrumuturi ieftine disponibile în fond, guvernele au solicitat până acum numai 166 de miliarde, astfel că încă sunt disponibile 214 miliarde. El a mai spus că, pentru a acoperi unele dintre cheltuielile legate de gestionarea milioanelor de refugiaţi ucraineni care au ajuns în ţări din UE de la începutul războiului la 24 februarie, ţările membre pot folosi o parte din fondurile alocate lor în cadrul bugetului UE pentru perioada 2021-2027.

Armata rusă prelungește agonia la Mariupol (sursa: Reuters)
Eveniment

Armata rusă prelungește agonia la Mariupol

Armata rusă prelungește agonia la Mariupol. Rusia blochează accesul umanitar la Mariupol pentru a ascunde "miile" de victime din acest oraş asediat din sud-estul Ucrainei asupra căruia continuă atacurile şi bombardamentele, a afirmat miercuri preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, potrivit Agerpres. Armata rusă prelungește agonia la Mariupol "Cred că unul dintre motivele principale pentru care nu putem face să intre ajutor umanitar în Mariupol este că, până când totul va fi +curăţat+ de soldaţii ruşi, le este teamă că lumea va vedea ce se întâmplă acolo", a declarat Volodimir Zelenski într-un interviu pentru Canalul turc de televiziune Habertürk, postat online de preşedinţie. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani Este vorba "nu despre zeci, ci despre mii de persoane ucise şi mii de răniţi", a adăugat el. "Ştim câţi soldaţi (ucraineni) au murit acolo şi câţi au fost răniţi, dar nu ştim câţi civili", a continuat şeful statului ucrainean. Rușii vor să ascundă ororile comise "În orice caz, ei (ruşii) nu vor putea ascunde totul (...). Un astfel de număr, este imposibil de ascuns. Şi cred că o să vedem cu toţii când vom intra" în Mariupol, a mai declarat el. "La Bucea, de exemplu, au încercat să facă asta, au ars o mulţi oameni în această regiune: Bucea, Irpin, Gostomel. Au ars familii. Marţi, am găsit din nou o familie: tatăl, mama, cei doi copii. Copii foarte mici. De aceea spun: sunt nazişti", a acuzat preşedintele ucrainean. Întrebat despre posibilitatea de a continua discuţiile cu Rusia, Volodimir Zelenski consideră că aceste negocieri "vor trebui oricum să aibă loc". "Nu prea vrem să negociem cu Rusia după ce am văzut, nu prea, trebuie să vă spun, pentru că înţelegem cu cine avem de-a face", a adăugat el. Dar "trebuie să găsim chiar şi cea mai mică posibilitate de a negocia. Cred că este greu să opreşti războiul altfel", a ţinut să adauge preşedintele Ucrainei.

Viktor Orban l-a invitat pe Putin la Budapesta, ca să negocieze pacea cu Zelenski Foto: Facebook Viktor Orban
Internațional

Viktor Orban l-a invitat pe Putin la Budapesta

Premierul Ungariei, Viktor Orban, l-a invitat pe Putin la Budapesta, ca să negocieze pacea cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Viktor Orban a declarat într-o conferinţă de presă că l-a invitat pe Putin să participe la negocieri de pace în Ungaria, alături de omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, de cel francez, Emmanuel Macron, precum şi alături de cancelarul german, Olaf Scholz. Viktor Orban l-a invitat pe Putin Oficialul ungar a mai spus că răspunsul lui Putin a fost ”pozitiv, dar cu condiţii”, însă nu a oferit alte detalii, arată news.ro. Premierul Ungariei nu a spus dacă a discutat și cu Zelenski. Însă, tot azi, ministerul de Externe de la Budapesta l-a convocat pe ambasadorul Ucrainei pentru ceea ce a descris a fi declaraţii ofensatoare la adresa Ungariei, a anunţat miercuri şeful diplomaţiei ungare, Peter Szijjarto. Într-o postare pe Facebook, Szijjarto a afirmat că Ungaria are o poziţie clară în privinţa războiului din Ucraina: ”Noi am condamnat agresiunea militară, susţinem suveranitatea Ucrainei, am acceptat sute de mii de refugiaţi şi am trimis sute de tone de alimente şi alte donaţii". În acelaşi timp, guvernul de la Budapesta consideră securitatea ungurilor drept o prioritate, a arătat ministrul. "Acesta nu este războiul nostru, vrem să stăm şi vom sta în afara lui”, a adăugat Szijjarto. Ministrul de Externe al Ungariei, decorat de Lavrov Foto: Facebook Guvernul nu va risca pacea şi securitatea ungurilor, prin urmare „nu va trimite arme şi nu va vota pentru sancţiuni energetice” împotriva Rusiei, a arătat ministrul de externe. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD)

Amenințarea chimică sau nucleară, un posibil scenariu (sursa: nti.org)
Eveniment

Amenințarea chimică sau nucleară, un posibil scenariu

Amenințarea chimică sau nucleară, un posibil scenariu. Comisia Europeană a anunțat miercuri că a început o operațiune de stocare pentru a-și spori apărarea împotriva incidentelor chimice, nucleare și biologice, pe fondul preocupărilor legate de conflictul din Ucraina, informează Reuters. Amenințarea chimică sau nucleară, un posibil scenariu UE își va mări rezervele de echipamente de protecție, echipamente de decontaminare, medicamente și vaccinuri care ar putea fi utile în cazul unor incidente chimice, nucleare sau biologice, a precizat Comisia, confirmând un raport Reuters de săptămâna trecută. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) "Luăm măsuri concrete pentru a crește gradul de pregătire a Europei în fața unor potențiale amenințări", a declarat comisarul UE pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic. UE înființează două rezerve separate: una pentru echipamente de protecție, medicamente și vaccinuri împotriva așa-numitelor amenințări chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) și o a doua pentru materiale de decontaminare, care vor fi utilizate pentru decontaminarea persoanelor, a infrastructurii, a clădirilor sau a vehiculelor care au fost expuse la agenți CBRN. UE a început deja să utilizeze rezervele existente pentru a ajuta ucrainenii expuși la posibile radiații nucleare în urma luptelor din apropierea centralelor nucleare de la invazia Rusiei în Ucraina. Aproape 3 milioane de tablete de iodură au fost deja livrate Ucrainei prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE, cu ajutorul Franței și Spaniei, a precizat Comisia.

Rusia vrea relații diplomatice cu Vestul (sursa: rusen.org)
Internațional

Rusia vrea relații diplomatice cu Vestul

Rusia vrea relații diplomatice cu Vestul. Rusia vrea să menţină relaţii diplomatice cu ţările occidentale în pofida expulzărilor în serie de diplomaţi ruşi, a afirmat miercuri viceministrul de externe Aleksandr Gruşko pentru agenţia Interfax, transmite Reuters. Rusia vrea relații diplomatice cu Vestul Mai multe state europene au expulzat un mare număr de diplomaţi ruşi în ultimele zile, pe fondul valului de indignare produs în Europa în urma relatărilor despre descoperirea unor gropi comune şi a unor civili ucişi în oraşul ucrainean Bucea după retragerea trupelor ruse. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) În declaraţia pentru Interfax, Gruşko a afirmat că Rusia, care a promis că va reacţiona la expulzări, evaluează deciziile statelor europene. "Cu toate acestea, poziţia noastră rămâne absolut aceeaşi: pledăm pentru menţinerea deschisă a canalelor diplomatice", a spus el. Potrivit oficialului rus, ţările europene care perturbă activitatea diplomaţilor ruşi fac rău propriilor interese. El a avertizat de asemenea faţă de orice acţiune potenţială împotriva exclavei ruse Kaliningrad, situată între Polonia şi Lituania, la Marea Baltică. Gruşko: "nu există nimic de discutat cu NATO" "Sper cu adevărat că bunul simţ în Europa nu va permite să se înceapă niciun fel de jocuri în jurul Kaliningradului", a spus el, potrivit agenţiei TASS. "Cred că mulţi înţeleg că aceasta ar însemna un joc cu focul", a adăugat viceministrul. Gruşko a mai spus că Rusia "nu are contacte cu NATO" şi că "nu există nimic de discutat cu NATO".

Proteste în Rusia, după masacrul din Bucea (sursa: TheMoscovTimes)
Internațional

Proteste în Rusia, după masacrul din Bucea

Proteste în Rusia, după masacrul din Bucea. La Moscova, un bărbat a ales să protesteze într-un mod inedit, reiterând imaginile de la Bucea. El a fost fotografiat cu mâinile legate la spate cu o bandă de tablă stătea întins pe stradă în centrul capitalei ruse, relatează The Moscov Times. Proteste în Rusia, după masacrul din Bucea Fotografiile au fost făcute în patru locații distincte din Moscova. În toate pozele, protestatarul anti-război, este întins pe stradă, cu mâinile legate la spate și cu fața pe asfalt. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) Protestatarul reconstituie ororile de la Bucea, unde câteva sute de civili au fost uciși brutal de soldații ruși. Moscova a fost acuzată de genocid și crime de război, după apariția imaginilor îngrozitoare din Bucea, unde sute de civili au fost executați sumar de trupele ruse. Oficialii ucraineni au descoperit cel puțin 410 cadavre, unele dintre ele cu semne de tortură. Tot mai mulți lideri mondiali cer sancțiuni mai dure pentru Putin. Grupul de rezistență feministă împotriva războiului s-a concentrat asupra distrugerii și uciderii civililor din Mariupol. Activistele lor din întreaga Rusie au amplasat cruci de cimitir în jurul orașelor și localităților lor pentru a comemora cei 5.000 de civili uciși în acel oraș ucrainean. În prima zi de protest, 3 aprilie, au fost amplasate peste 250 de cruci în 25 de orașe rusești.

Turcia cere anchetarea crimelor de la Bucea (sursa: Reuters)
Internațional

Turcia cere anchetarea crimelor de la Bucea

Turcia cere anchetarea crimelor de la Bucea. Turcia a cerut miercuri o anchetă independentă în legătură cu cadavrele găsite în oraşul ucrainean Bucea, la nord-vest de Kiev, după plecarea trupelor ruse, adăugându-se valului de indignare mondială, potrivit Agerpres. Turcia cere anchetarea crimelor de la Bucea "Imaginile cu masacrul, care au apărut în presă din diverse regiuni, între care Bucea şi Irpin, în apropiere de Kiev, sunt şocante şi triste pentru umanitate", a scris Ministerul turc al Afacerilor Externe într-un comunicat. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) Ştirea a stârnit indignarea statelor occidentale şi a ONU. Însă, în afara unei postări de luni pe Twitter a Ambasadei Turciei în Ucraina, comunicatul de miercuri este prima reacţie oficială a Ankarei după ce zeci de cadavre au fost găsite în gropi comune sau pe străzi în weekend. Minciunile Kremlinului Kremlinul a respins luni "categoric" toate acuzaţiile legate de descoperirea de cadavre ale unor civili, susţinând că imaginile publicate sunt "false". Armata ucraineană a preluat controlul asupra oraşului Bucea în urmă cu câteva zile, la scurt timp după retragerea trupelor ruse. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat acest omoruri drept "cele mai mari crime de război" de după Al Doilea Război Mondial şi "genocid". Statele occidentale au anunţat o înăsprire a sancţiunilor împotriva Moscovei. "A lua ca ţintă civili nevinovaţi este inacceptabil", a precizat Ministerul turc al Afacerilor Externe în comunicat, cerând de asemenea o "anchetă independentă" pentru "a-i identifica" pe vinovaţi, care "vor trebui traşi la răspundere". Turcia va continua să lucreze pentru a opri astfel de "scene ruşinoase în numele umanităţii", încheie comunicatul. Stat membru al NATO, Turcia are legături puternice atât cu Rusia, cât şi cu Ucraina. Ankara este implicată în medierea între cele două ţări în încercarea de a pune capăt conflictului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră