marți 02 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: putin

611 articole
Internațional

A doua etapă a războiului din Ucraina

A doua etapă a războiului din Ucraina. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat marţi că următoarea fază a "campaniei militare" a Rusiei în Ucraina a început, centrată pe "eliberarea completă" a regiunilor proruse Doneţk şi Lugansk, transmite EFE. A doua etapă a războiului din Ucraina "Operaţiunea în estul Ucrainei are ca obiectiv, aşa cum s-a anunţat deja, eliberarea completă a republicilor Doneţk şi Lugansk. Această operaţiune va continua, următoarea fază a acestei operaţiuni începe", a declarat şeful diplomaţiei ruse într-un interviu la postul de televiziune India Today, difuzat de instituţia pe care o conduce, potrivit Agerpres. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea "Şi mi se pare că va fi un moment important al acestei operaţiuni speciale", a adăugat Lavrov, primul înalt oficial din Rusia care confirmă public că marea bătălie a Rusiei pentru Donbas a început, notează EFE. La rândul său, ministrul apărării rus Serghei Şoigu a declarat că forţele ruse pun în aplicare în mod metodic planul "de a elibera republicile populare Doneţk şi Lugansk" din provincia Donbas, a relatat RIA, citată de Reuters. Potrivit sursei citate, Şoigu a mai spus că evenimentele din ultimele luni demonstrează cât de important este pentru Rusia să continue să-şi perfecţioneze armata.

Lavrov interzis în UE (sursa: Facebook/Sergej Lavrov)
Putin a reușit să-i convingă și pe elvețieni să strângă cooperarea cu NATO Foto: Facebook Forțele armate elvețiene
Internațional

Putin a reușit să-i convingă pe elvețieni

Putin a reușit să-i convingă și pe elvețieni să strângă cooperarea cu NATO. Neue Zuricher Zeitung (NZZ) și Frankfurter Allgemeine Zeitung scriu, azi, despre intenția autorităților din Elveția de a consolida cooperarea militară cu NATO. Un sondaj publicat de «Sonntags-Blick» arată că peste 50% din elvețieni ar dori acum relații mai strânse cu NATO. Însă doar 33% din cei chestionați au spus „Da” sau „Mai degrabă da” la întrebarea dacă Elveția ar trebui să fie mebră NATO. Această țară a impus, de la începutul invaziei din Ucraina, sancțiuni asupra Rusiei. Putin a reușit să-i convingă pe elvețieni „În timp ce Finlanda și Suedia ar putea deveni în curând membre NATO, ca efect al atacului rusesc asupra Ucrainei, Elveția discută o apropiere de alianța transatlantică. Cooperarea cu NATO trebuie extinsă masiv, a scris recent președintele partidului democrat-liberal Thierry Burkart într-un comentariu NZZ, care a cerut „sfârșitul Elveției-arici”. Mesajul lui Burkart este: nu o apartenență la NATO, ci un accent constant pe interoperabilitate, similar cu ceea ce s-a făcut în Finlanda și Suedia. Potrivit unui sondaj al Institutului Sotomo, publicat în „Sonntags-Blick”, propunerea lui Burkart este capabilă să obțină sprijin majoritar după atacul rusesc asupra Ucrainei. 56% dintre cele 20.000 de persoane intervievate au spus „da” sau „mai degrabă da” la întrebarea dacă Elveția ar trebui să colaboreze mai strâns cu NATO”, scrie NZZ. Elveția cooperează cu NATO din 1997, în cadrul Parteneriatului pentru Pace (PPP). După reformele militare din 2004, Elevția a preluat deja o parte din standardele NATO. Finlanda și Suedia, direct în NATO Finlanda urmează să decidă „în câteva săptămâni” dacă va cere aderarea la NATO, a spus recent premierul finlandez Sanna Marin, citată de CNN. Într-o declarație făcută în urma unei întâlniri cu premierul suedez Magdalena Andersson, Marin a spus că cea mai bună soluție ar fi o coordonare între cele două țări, pentru a lua decizii de securitate similare. „Trebuie să avem o viziune asupra viitorului și folosim această perioadă pentru a analiza și, de asemenea, pentru a stabili opinii comune când vine vorba de securitate”, a spus Marin. „Nu voi da un termen pentru luarea deciziilor, dar cred că e vorba de câteva săptămâni, nu de luni,” a adăugat ea. Citește și: Ucraina ceartă regimul Maia Sandu pentru că ar sta „pe două scaune”. Chișinăul cere evitarea declarațiilor bazate pe „emoție”

Noi sancțiuni la adresa Rusiei (sursa: Facebook/Josep Borrell)
Internațional

Rușii distrug patrimoniul cultural ucrainean

Rușii distrug patrimoniul cultural ucrainean. Înaltul reprezentant pentru afaceri externe al Uniunii Europene, Josep Borrell, a avertizat luni că Rusia distruge "în mod intenţionat" patrimoniul cultural al Ucrainei în timpul invaziei acestei ţări care a început la 24 februarie, relatează EFE. Rușii distrug patrimoniul cultural ucrainean "Obiecte de patrimoniu cultural sunt distruse intenţionat în războiul Rusiei împotriva Ucrainei", notează Borrell pe contul său oficial de Twitter. Cultura ucraineană este "parte importantă a patrimoniului european", subliniază Borrell. Prin urmare, el a asigurat că UE "sprijină artiştii, profesioniştii culturii şi organizaţiile culturale afectate de război", potrivit Agerpres. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea Înaltul oficial european a menţionat în mesajul său campania comunitară #ArtVsWar, al cărui obiectiv este de a conştientiza asupra nivelului de distrugere a patrimoniului cultural, a obiectivelor şi a iniţiativelor culturale ca urmare a unui conflict militar. În Ucraina "cultura este azi prezentă graţie curajului unui popor viteaz capabil să combată ameninţările continue de distrugere", a declarat la rândul său Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE). Kievul a dispus acoperirea principalelor monumente cu saci de nisip pentru a încerca să evite deteriorarea lor de bombardamentele sau de gloanţele ruseşti.

Criminalii din Bucha decorați de Putin (sursa: Twitter/@MarryLu911)
Internațional

Criminalii din Bucha decorați de Putin

Criminalii din Bucha decorați de Putin. O brigadă acuzată de comiterea de crime de război în orașul ucrainean Bucha a primit un titlu onorific din partea președintelui rus Vladimir Putin. Într-o scrisoare semnată luni, Putin a felicitat Brigada 64 de pușcași cu motor a Gărzilor Separate din Rusia pentru "marele lor eroism și curaj" și a acordat unității titlul de "Gărzi" pentru "protejarea suveranității Rusiei". Criminalii din Bucha, decorați de Putin "Această înaltă distincție vă recunoaște meritele deosebite, marele eroism și curaj în apărarea patriei voastre și în protejarea suveranității și intereselor naționale ale Rusiei", a spus Putin în scrisoare."Prin acțiunile istețe și îndrăznețe din timpul operațiunii militare speciale din Ucraina, personalul unității a devenit un model de urmat în îndeplinirea datoriei militare, curaj, devotament și profesionalism". Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea Într-o declarație emisă la 4 aprilie, Ministerul ucrainean al Apărării i-a numit pe militarii Brigăzii 64 de pușcași cu motor a Gărzilor Separate drept criminali de război direct implicați în atrocitățile comise împotriva civililor din Bucha, potrivit CNN. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a acuzat Rusia pentru aceste crime și a cerut Moscovei să înceteze să mai comită "crime de război". Kremlinul a negat orice implicare în masacrele în masă, reiterând în același timp afirmațiile nefondate potrivit cărora imaginile cu cadavrele civililor de pe străzile din București sunt false. În timpul unei vizite la Bucha și Borodyanka săptămâna trecută, procurorul-șef al Curții Penale Internaționale (CPI), Karim Khan, a declarat că există "motive rezonabile de a crede că sunt comise crime care țin de jurisdicția CPI".

Macron nu "arde de nerăbdare" să viziteze Kievul (sursa: TASS.com)
Internațional

Genocidul din Bucea a blocat dialogul Putin-Macron

Genocidul din Bucea a blocat dialogul Putin-Macron. Preşedintele francez Emmanuel Macron, care candidează pentru un nou mandat şi se va confrunta în turul doi al scrutinului prezidenţial în 24 aprilie cu rivala sa de extrema dreaptă Marine Le Pen, a declarat luni că dialogul său cu şeful statului rus, Vladimir Putin, a intrat în impas după descoperirea masacrelor în Ucraina, relatează Reuters. Genocidul din Bucea a blocat dialogul Putin-Macron "După masacrele pe care le-am descoperit la Bucea şi în alte oraşe, războiul a luat o turnură diferită, aşadar de atunci nu am mai vorbit direct cu el, dar nu exclud să o fac pe viitor", a declarat Emmanuel Macron la postul de televiziune France 5, potrivit Agerpres. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea Rusia a calificat acuzaţiile potrivit cărora trupele sale au executat civili la Bucea în perioada în care au controlat oraşul drept "un fals monstruos" cu scopul de a denigra armata rusă. Întrebat de ce nu urmează exemplul altor lideri europeni care au mers la Kiev, Macron a spus că o demonstraţie în sine de sprijin nu a fost necesară după invazia Rusiei în 24 februarie în Ucraina. "Mă voi duce la Kiev, dar voi merge pentru a contribui cu ceva util, nu doar pentru a-mi demonstra pur şi simplu sprijinul", a afirmat preşedintele în exerciţiu francez, indicând că de la începutul invaziei ruse în Ucraina el a vorbit de 40 de ori la telefon cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski. Kremlinul susţine că şi-a lansat "operaţiunea militară specială" pentru demilitarizarea şi "eliberarea" Ucrainei de extremişti naţionalişti. Ucraina şi Occidentul afirmă că Rusia a lansat un război de agresiune neprovocat.

Putin i-a decorat pe criminalii de la Bucea
Internațional

Putin i-a decorat pe criminalii de la Bucea

Putin i-a decorat pe criminalii de la Bucea. Preşedintele rus Vladimir Putin a acordat luni titlul onorific de "Gardă" Brigăzii a 64-a de infanterie motorizată, acuzată de Ucraina de participare la atrocităţile de la Bucea, transmite AFP. Putin i-a decorat pe criminalii de la Bucea Decretul prezidenţial semnat de liderul de la Kremlin menţionează "eroismul, tenacitatea, hotărârea şi curajul" militarilor ruşi. Documentul consemnează că "acţiunile abile şi hotărâtoare ale întregului personal în timpul operaţiunii militare speciale din Ucraina sunt un model de executare a îndatoririlor militare, de curaj, de hotărâre şi de înalt profesionalism". Rusia nu a precizat unde a fost desfăşurată marea unitate respectivă sau misiunile la care a participat. După retragerea din 30 martie a trupelor ruseşti de la Bucea, ucrainenii au descoperit că în localitate au fost masacraţi peste 300 de civili. Autorităţile de la Kiev au vorbit despre crime de război şi au acuzat în special Brigada a 64-a rusă. Moscova a dezminţit informaţiile respective şi a susţinut că este vorba despre o înscenare din partea Ucrainei şi a presei occidentale sau chiar că victimele au fost ucise de ucraineni pentru a acuza Rusia. Citește și: Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat: locul 62 în lume în clasamentul UIT. Sub Bangladesh, Rwanda sau Benin

Un pensionar finlandez i-a donat lui Putin o mașină de spălat, ca să nu mai jefuiască Ucraina Foto: Yle.fi
Internațional

Pensionar donat Putin mașină de spălat

Un pensionar finlandez i-a donat lui Putin o mașină de spălat, ca să nu mai jefuiască Ucraina. Pensionarul a transportat mașina de spălat cu tramvaiul și a lăsat-o în fața ambasadei ruse la Helsinki. În plus, pensionarul a lăsat și o notă, în care face apel către Putin ca, având în vedere că a primit această mașină de spălat uzată, să nu mai ia altele de la ucraineni, cu ajutorul armatei sale. Mesajul cetățeanului finlandez vine după ce presa a prezentat multiple dovezi ale jafurilor pe scară largă ale soldaților ruși care au invadat Ucraina, de la găini vii la laptopuri și mașini de spălat. Tuokiokuva ajastamme ratikassa: kanssamatkustaja kuljetti vanhaa pyykinpesukonettaan Venäjän suurlähetystölle. #ukrainansota #Helsinki pic.twitter.com/Q89nqbfFPR— Ilkka Hemmilä (@IlkkaHemmila) April 12, 2022 Un pensionar i-a donat lui Putin o mașină de spălat Pensionarul a scris mesajul și-n finlandeză, și-n rusă. Presa finlandeză nu a aflat numele celui care a făcut acest gest, dar o fotografie cu mașina de spălat în tramvai, pe drumul spre ambasadă, apare pe rețelele sociale. Administrația din Helsinki a anunțat că nu va ridica mașina de spălat din fața ambasadei, întrucât întreținerea acelui spațiu revine instituției, respectiv Ambasadei Rusiei în Finlanda. În plus, autoritățile locale consideră că riscul unor accidente este extrem de mic. Un gest asemănător a fost făcut în fața ambasadei ruse la Varșovia, unde au fost aruncate haine și echipamente electrice stricate, în semn de protest față de jaful din Ucraina. Embassy of Russia in Poland. Join in your countries pic.twitter.com/UGFZDOSQKd— Stanislav Aseyev (@AseyevStanislav) April 13, 2022 Finlanda urmează să decidă „în câteva săptămâni” dacă va cere aderarea la NATO, a spus miercuri premierul finlandez Sanna Marin. Într-o declarație făcută în urma unei întâlniri cu premierul suedez Magdalena Andersson, Marin a spus că cea mai bună soluție ar fi o coordonare între cele două țări, pentru a lua decizii de securitate similare. „Trebuie să avem o viziune asupra viitorului și folosim această perioadă pentru a analiza și, de asemenea, pentru a stabili opinii comune când vine vorba de securitate”, a spus Marin. „Nu voi da un termen pentru luarea deciziilor, dar cred că e vorba de câteva săptămâni, nu de luni,” a adăugat ea.

Șeful CIA, William Burns, avertisment îngrijorător: un Putin disperat ar putea folosi arme atomice „tactice” Foto: Facebook CIA
Eveniment

Șeful CIA, avertisment îngrijorător

Șeful CIA, William Burns, a lansat un avertisment îngrijorător, în cadrul unui discurs ținut la Georgia Tech: un Putin disperat ar putea folosi arme atomice „tactice”, adică de dimensiuni relativ mici. Rusia deține circa 2.000 de astfel de bombe nucleare. Ele au putere explozivă între o kilotonă și 100 de kilotone. Bomba de la Hiroșima a avut 15 kilotone. Serviciile de informații americane susțin că Rusia are o teorie numită „escalate to de-escalate” dacă se află într-un conflict cu NATO. Acest lucru implică să faci ceva dramatic - cum ar fi folosirea unei arme tactice pe câmpul de luptă sau să recurgi la o demonstrație, undeva - sau să ameninți că vei face asta Ideea este să sperii partea adversă, pentru ca ea să dea înapoi, explică BBC. Totuși, până acum, SUA nu au observat semne ale unei asemenea intenții, de a folosi arme nucleare tactice, a spus Burns. William Burns a fost ambasadorul SUA la Moscova, între 2005 și 2008. Șeful CIA, avertisment îngrijorător În acest discurs, Burns s-a referit la „disperarea potențială” și eșecurile militare pe care le-au suferit președintele rus Vladimir Putin și guvernul său de când au invadat Ucraina, la 24 februarie. Din aceste motive, „niciunul dintre noi nu poate lua cu ușurință amenințarea reprezentată de o potențială recurgere la arme nucleare tactice sau la arme nucleare cu randament redus”, a spus Burns. RED ALERT: 'His risk appetite has grown, as his grip on Russia has tightened,' CIA Director William Burns said about Putin. https://t.co/vQTVJXaK7z pic.twitter.com/QtvOnqU6ve— Fox News (@FoxNews) April 14, 2022 „Deşi am văzut o poziţie retorică din partea Kremlinului cu privire la trecerea la niveluri mai ridicate de alertă nucleară, până acum nu am văzut multe dovezi practice ale tipului de desfăşurare sau dispoziţii militare care ar întări această îngrijorare – dar urmărim asta foarte atent”, a mai arătat șeful CIA. Potrivit lui Bill Burns, Vladimir Putin s-a izolat foarte mult în ultima vreme, iar acest lucru nu este benefic pentru ceea ce ar urma să se întâmple. https://www.youtube.com/watch?v=yVWzer7TTP0 „Cercul său de consilieri s-a restrâns şi, în acel cerc restrâns, nu a fost niciodată benefic pentru carieră să pună la îndoială judecata sau credinţa lui încăpăţânată, aproape mistică, că destinul său este să restabilească sfera de influenţă a Rusiei”, a apreciat șeful spionajului american. Citește și: Avalanșa de angajări la Guvern nu se mai oprește: Ministerul Economiei, plus 10% la schema de personal. Fondurile Europene au anunțat deja: numărul angajaților crește cu 30%

Bombardamente puternice în regiunea Lugansk (sursa: Reuters)
Internațional

Bombardamente puternice în regiunea Lugansk

Bombardamente puternice în regiunea Lugansk. Forţele ruse îşi concentrează în prezent atacurile în estul Ucrainei, în încercarea de a captura oraşele Popasna şi Rubijne din regiunea Lugansk, potrivit unei evaluări a situaţiei, făcută vineri de armata ucraineană, informează dpa. Însă trupele ruse nu au reuşit să cucerească aceste oraşe, potrivit unui raport al Statului Major al armatei ucrainene. Bombardamente puternice în regiunea Lugansk Kievul se aşteaptă la o ofensivă rusă la scară largă în estul Ucrainei în următoarele zile. Forţele ucrainene au respins atacuri în opt locuri în regiunile Lugansk şi Doneţk, au distrus câteva tancuri ruse şi un sistem de artilerie în timpul zilei trecute, potrivit raportului, potrivit Agerpres. Citește și: Avalanșa de angajări la Guvern nu se mai oprește: Ministerul Economiei, plus 10% la schema de personal. Fondurile Europene au anunțat deja: numărul angajaților crește cu 30% Ucraina are staţionate un număr mare trupe acolo pentru a contracara regiunile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk. Însă şi Moscova şi-a întărit trupele în zonă în ultimele câteva zile. Unele dintre trupele ruse care înainte de aceasta erau desfăşurate lângă oraşul Cernigău din nordul Ucrainei staţionează acum în jurul Sieverodoneţk, un oraş important lângă Rubijne, se menţionează în buletinul armatei ucrainene. Dacă informaţia se confirmă, aceasta va fi prima unitate care a fost retrasă din nord-estul Ucrainei şi redesfăşurată în estul acestei ţări, potrivit Institutului pentru Studiului Războiului (ISW) cu sediul în SUA. "Aceste unităţi vor fi probabil destructurate, iar forţele ruse se vor confrunta cu probleme în a integra unităţi din câteva districte militare distincte într-o forţă de luptă închegată", subliniază ISW într-un comunicat.

Rusia ar putea apela la armele nucleare în Ucraina (sursa: bbc.com)
Internațional

Rusia ar putea apela la armele nucleare în Ucraina

Rusia ar putea apela la armele nucleare în Ucraina. Eşecurile militare din Ucraina l-ar putea determina pe preşedintele rus Vladimir Putin să folosească acolo o armă nucleară tactică sau de mică putere, a estimat joi şeful CIA, William Burns, transmite AFP. "Având în vedere că preşedintele Putin şi conducătorii ruşi s-ar putea scufunda în disperare, ţinând cont de eşecurile pe care le-au suferit până în prezent din punct de vedere militar, niciunul dintre noi nu poate trata cu uşurinţă aceasta ameninţare reprezentată de potenţiala folosire a armelor nucleare tactice sau armelor nucleare de mică putere", a declarat William Burns într-un discurs la Atlanta. Rusia ar putea apela la armele nucleare în Ucraina Kremlinul a vorbit despre punerea în alertă a forţelor sale nucleare, "dar nu am văzut cu adevărat niciun semn concret, cum ar fi desfăşurări sau măsuri militare care ar putea agrava îngrijorările noastre", a adăugat şeful principalei agenţii americane de informaţii, vorbind studenţilor de la Georgia Tech, potrivit Agerpres. Citește și: Avalanșa de angajări la Guvern nu se mai oprește: Ministerul Economiei, plus 10% la schema de personal. Fondurile Europene au anunțat deja: numărul angajaților crește cu 30% "Evident că suntem foarte îngrijoraţi. Ştiu că preşedintele (Joe) Biden este profund îngrijorat de riscul unui al Treilea Război Mondial şi face totul pentru a evita să ajungă la punctul în care un conflict nuclear devine posibil", a continuat el. Rusia dispune de numeroase arme nucleare tactice, mai puţin puternice decât bomba de la Hiroshima, în conformitate cu doctrina sa "escaladare-dezescaladare" care ar consta în a folosi primii o armă nucleară de mică putere pentru a recâştiga avantajul în cazul unui conflict convenţional cu occidentalii. Această ipoteză include ca "NATO să intervină militar pe teren în Ucraina în cursul acestui conflict, dar aşa ceva nu este planificat, după cum a spus clar preşedintele", a subliniat şeful CIA. Reamintind că a fost ambasador al Statelor Unite la Moscova, William Burns nu a avut cuvinte destul de dure pentru un Vladimir Putin "revanşard", "încăpăţânat", care de-a lungul anilor s-a scufundat într-un "mix exploziv de nemulţumiri, ambiţie şi nesiguranţă". "În fiecare zi, Putin demonstrează că o putere în declin poate fi la fel de destabilizatoare ca o putere ascendentă", a adăugat el.

Rusia conduce un atac "total" în Ucraina (sursa: Reuters)
Internațional

Rusia conduce un atac "total" în Ucraina

Rusia conduce un atac "total" în Ucraina. Preşedintele polonez Andrzej Duda, care a revenit în ţară după o vizită la Kiev, a acuzat joi Rusia că duce un "război total" în Ucraina, relatează agenţia de presă germană DPA. Şeful statului polonez a făcut această declaraţie într-o conferinţă de presă la întoarcerea în ţară împreună cu omologii săi eston Alar Karis, lituanian Gitanas Nauseda şi leton Egils Levits, alături de care s-a deplasat marţi la Kiev. Rusia conduce un atac "total" în Ucraina "A fost una dintre acele vizite de care îmi voi aminti toată viaţa", a spus Duda, referindu-se la imaginile "frontului de la Borodianka", un orăşel din apropierea Kievului care a fost distrus de bombardamentele forţelor ruse. Potrivit thenews.pl, preşedintele polonez s-a declarat impresionat de "hotărârea extraordinară a poporului ucrainean de a-şi apăra patria", potrivit Agerpres. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN "Ucraina suferă şi sângerează. Ea are nevoie de sprijin politic, simbolic, dar şi de sprijin material", a accentuat el. "Trebuie să avem o discuţie despre asistenţa financiară pentru reconstrucţia ţării. Sunt încrezător că noi, comunitatea internaţională, vom face faţă acestei sarcini", a adăugat preşedintele Duda, care şi-a exprimat speranţa că vizita la Kiev pentru a se întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski va fi un semn vizibil de solidaritate cu forţele care apără Ucraina. La 24 februarie, armata rusă a lansat o agresiune militară neprovocată împotriva Ucrainei, ceea ce Rusia numeşte "operaţiune militară specială pentru denazificarea" ţării vecine. După ce s-au regrupat în ultimele două săptămâni, este de aşteptat ca forţele ruse să lanseze o ofensivă de amploare în estul şi sudul Ucrainei pentru a prelua controlul complet asupra provinciilor separatiste Doneţk şi Lugansk.

Convoi rusesc distrus în Harkov (sursa: Twitter/@EuromaidanPress)
Internațional

Convoi rusesc distrus în Harkov

Convoi rusesc distrus în Harkov. O unitate de operațiuni speciale ucraineană a distrus un pod în timp ce un convoi rusesc îl traversa în timp ce se îndrepta spre Izium, în sud-estul regiunii Harkov, a susținut joi, într-o declarație, Comandamentul Forțelor pentru Operațiuni Speciale ale Forțelor Armate ale Ucrainei. Convoi rusesc distrus în Harkov Oficialii ucraineni au raportat lupte grele în apropiere de Izium în ultimele zile, afirmând că forțele rusești încearcă să ajungă în estul regiunii Donbas din direcția acestui oraș. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN Comunicatul susține că unitatea ucraineană a distrus podul cu o încărcătură explozivă în timp ce un convoi format dintr-un vehicul blindat Tiger și mai multe camioane îl traversa, potrivit CNN. O echipă CNN a fost martoră la bombardarea intensă a cartierului rezidențial Saltivka, în nord-estul Harkovului, un oficial local afirmând că ei cred că Rusia își intensifică atacurile în contextul unei noi faze a operațiunilor militare din regiune. Oficialii ucraineni au avertizat de câteva zile că se așteaptă la o ofensivă majoră a forțelor rusești în regiunea învecinată din estul Donbasului, în timp ce Rusia își repoziționează trupele și echipamentele în urma unui efort eșuat de a cuceri capitala Kiev.

Vytautas Landsbergis îi consideră pe Scholz și Steinmeier complici Foto: Twitter Victims of Communism
Internațional

îi consideră Scholz și Steinmeier complici

Un fost președinte al Lituaniei, Vytautas Landsbergis, îi consideră pe cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, și pe președintele Frank-Walter Steinmeier complici la crimele din Ucraina, scrie Der Spiegel. Între 1990 și 1992, el a fost șeful statului lituanian, de la momentul declarării independenței la alegerile din noiembrie 1992. Lituania a fost primul stat ex-sovietic care și-a proclamat independența. Lituania își declară independența Foto: Twitter Landsbergis îi consideră pe Scholz și Steinmeier complici „În fiecare zi, în Ucraina, femei, copii, bătrâni sunt violați, torturați, împușcați sau uciși de bombe, iar cadavrele lor sunt lăsate să putrezească pe străzi. În fiecare zi în care plătiți pentru petrol și gaze rusești, plătiți pentru ca tancurile lui Putin să traverseze pământul ucrainean, plătiți pentru ca el să omoare, să demoleze și să distrugă.”, scrie Landsbergis, în scrisoarea transmisă, azi, la cabinetele lui Scholz și Steinmeier. Potrivit Der Spiegel, Landsbergis îi avertizează pe Steinmeier și Scholz să nu devină complici la aceste crime „prin inacțiune, indiferență, egoism sau frică”. Politicianul lituanian folosește același argument pentru a cere o extindere masivă a ajutorului militar din partea Germaniei: „În fiecare zi în care guvernul dumneavoastră refuză să vândă sau să furnizeze arme, tancuri, artilerie și muniții germane Ucrainei susțineți agresiunea Moscovei”. Fostul șef al statului lituanian le mai cere celor doi să interzică manifestațiile pro-ruse din Germania. Landsbergis a încheiat solicitând Germaniei să impună un embargou pe livrările rusești de gaze și petrol, să vândă arme Ucrainei și să oprească propaganda Kremlinului. Steinmeier rămâne acasă Preşedintele german Walter Steinmeier, care a fost criticat pentru relaţiile sale din ultimii ani cu Rusia, a declarat marţi că s-a oferit să se deplaseze în Ucraina împreună cu alţi şefi de stat, dar că i s-a transmis că vizita sa nu este binevenită la Kiev. Această călătorie urma să aibă loc împreună cu preşedinţii Poloniei şi celor trei ţări baltice (Estonia, Letonia şi Lituania): „Eram pregătit să merg, dar se pare, şi a trebuit să iau act, că prezenţa mea la Kiev nu este dorită.” Această vizită avea scopul „de a trimite un semnal puternic de solidaritate europeană comună cu Ucraina”, şi-a exprimat el regretul, potrivit Agerpres. Cotidianul Bild a relatat primul despre acest incident, citând în special un diplomat ucrainean cu afirmaţii foarte aspre la adresa preşedintelui din tabăra social-democrată (SPD): „Ştim cu toţii despre relaţiile strânse ale lui Steinmeier cu Rusia… Nu este binevenit pentru moment la Kiev. Vom vedea dacă asta se va schimba”. Citește și: GALERIE FOTO Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren, spre Kiev. Președintele Germaniei trebuia să fie în echipă, dar Zelenski l-a respins

Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren Foto: președinția Poloniei
Internațional

Atac cibernetic dejucat de Ucraina

Atac cibernetic dejucat de Ucraina. Ucraina a dejucat un atac cibernetic rus ce viza una dintre cele mai mari instalaţii energetice ale sale, au anunţat responsabili ai acestei ţări, care se aşteaptă la o ofensivă militară majoră a Moscovei în est, informează miercuri AFP. Potrivit "pompierilor cibernetici" de la Computer Emergency Response Team (CERT) ucrainean, atacul a fost întreprins de Sandworm, un grup de piraţi informatici cu legături cu serviciile de informaţii ruse. Atac cibernetic dejucat de Ucraina Atacul era menit să lase "milioane" de ucraineni fără electricitate şi urma să lovească în două valuri, a precizat marţi această agenţie guvernamentală. Un prim atac a avut loc în februarie, iar al doilea, dejucat, era prevăzut să aibă loc pe 8 aprilie. Chiar dacă acest malware al grupului a reuşit să pătrundă în sistemul de gestionare al instalaţiei, el nu a dus la nicio pană de curent, a declarat în timpul unei conferinţe de presă Victor Jora, un înalt responsabil ucrainean, potrivit Agerpres. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Atacul a utilizat un malware denumit Industroyer2, a adăugat Jora, versiune actualizată a unui malware utilizat în decembrie 2015 împotriva instalaţiilor electrice ale ţării şi care a lăsat fără electricitate mai multe sute de mii de gospodării ucrainene. În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, ministrul-adjunct al dezvoltării digitale al Ucrainei, Farid Safarov, a susţinut că progresele înregistrate în materie de apărare cibernetică i-au permis ţării să anticipeze atacul, admiţând totodată că este imposibil să protejezi sistemul 100%. În zilele care au precedat invazia rusă pe 24 februarie, Ucraina a afirmat că făcea obiectul unor atacuri cibernetice continui şi în creştere. Acestea au făcut temporar inaccesibile mai multe site-uri guvernamentale, în special cel al Parlamentului, Ministerului Afacerilor Externe sau al serviciilor de securitate.

Agresiunea brutală a Rusiei afectează securitatea europeană (sursa: Facebook/Administrația Prezidențială a României)
Internațional

Agresiunea brutală a Rusiei afectează securitatea europeană

Agresiunea brutală a Rusiei afectează securitatea europeană. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, că vor fi continuate eforturile pentru a asigura răspunsul "prompt", "hotărât" şi "robust" al Alianţei Nord-Atlantice la orice provocare sau ameninţare posibilă. „Salut prezența astăzi aici a domnului prim-ministru De Croo, cu care ieri am avut consultări politice foarte bune. Încă din anul 2014, ca urmare a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea de către Federația Rusă, NATO a început un proces complex de adaptare. Agresiunea brutală a Rusiei afectează securitatea europeană Am fost conștienți că ne confruntăm cu un mediu de securitate marcat de noi riscuri și amenințări și de conduita tot mai agresivă a Federației Ruse în plan regional. Astfel, a apărut postura de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic”, a explicat Președintele României. „Agresiunea brutală declanșată de Federația Rusă împotriva Ucrainei a afectat însă fundamental securitatea regională, europeană, euroatlantică și are proiecții negative la nivel global, pe mai multe paliere chiar. De aceea, pentru sprijinirea Ucrainei, greu încercată de această agresiune, NATO și Uniunea Europeană au luat măsuri concrete și consistente. România a acționat, la rândul său, rapid și eficient atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul societății civile”, a mai spus președintele Klaus Iohannis. "Vom continua eforturile noastre pentru a asigura răspunsul prompt, hotărât şi robust al Alianţei Nord-Atlantice la orice provocare sau ameninţare posibilă. După cum am decis la recentul Summit de la Bruxelles, vom accelera transformarea Alianţei pentru a consolida postura de descurajare şi apărare a NATO pe termen lung, în special pe Flancul estic şi la Marea Neagră", a afirmat şeful statului, care vizitează baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu împreună cu premierul Nicolae Ciucă şi prim-ministrul belgian, Alexander De Croo.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră