vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: putin

601 articole
Internațional

Rusia conduce un atac "total" în Ucraina

Rusia conduce un atac "total" în Ucraina. Preşedintele polonez Andrzej Duda, care a revenit în ţară după o vizită la Kiev, a acuzat joi Rusia că duce un "război total" în Ucraina, relatează agenţia de presă germană DPA. Şeful statului polonez a făcut această declaraţie într-o conferinţă de presă la întoarcerea în ţară împreună cu omologii săi eston Alar Karis, lituanian Gitanas Nauseda şi leton Egils Levits, alături de care s-a deplasat marţi la Kiev. Rusia conduce un atac "total" în Ucraina "A fost una dintre acele vizite de care îmi voi aminti toată viaţa", a spus Duda, referindu-se la imaginile "frontului de la Borodianka", un orăşel din apropierea Kievului care a fost distrus de bombardamentele forţelor ruse. Potrivit thenews.pl, preşedintele polonez s-a declarat impresionat de "hotărârea extraordinară a poporului ucrainean de a-şi apăra patria", potrivit Agerpres. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN "Ucraina suferă şi sângerează. Ea are nevoie de sprijin politic, simbolic, dar şi de sprijin material", a accentuat el. "Trebuie să avem o discuţie despre asistenţa financiară pentru reconstrucţia ţării. Sunt încrezător că noi, comunitatea internaţională, vom face faţă acestei sarcini", a adăugat preşedintele Duda, care şi-a exprimat speranţa că vizita la Kiev pentru a se întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski va fi un semn vizibil de solidaritate cu forţele care apără Ucraina. La 24 februarie, armata rusă a lansat o agresiune militară neprovocată împotriva Ucrainei, ceea ce Rusia numeşte "operaţiune militară specială pentru denazificarea" ţării vecine. După ce s-au regrupat în ultimele două săptămâni, este de aşteptat ca forţele ruse să lanseze o ofensivă de amploare în estul şi sudul Ucrainei pentru a prelua controlul complet asupra provinciilor separatiste Doneţk şi Lugansk.

Rusia conduce un atac "total" în Ucraina (sursa: Reuters)
Convoi rusesc distrus în Harkov (sursa: Twitter/@EuromaidanPress)
Internațional

Convoi rusesc distrus în Harkov

Convoi rusesc distrus în Harkov. O unitate de operațiuni speciale ucraineană a distrus un pod în timp ce un convoi rusesc îl traversa în timp ce se îndrepta spre Izium, în sud-estul regiunii Harkov, a susținut joi, într-o declarație, Comandamentul Forțelor pentru Operațiuni Speciale ale Forțelor Armate ale Ucrainei. Convoi rusesc distrus în Harkov Oficialii ucraineni au raportat lupte grele în apropiere de Izium în ultimele zile, afirmând că forțele rusești încearcă să ajungă în estul regiunii Donbas din direcția acestui oraș. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN Comunicatul susține că unitatea ucraineană a distrus podul cu o încărcătură explozivă în timp ce un convoi format dintr-un vehicul blindat Tiger și mai multe camioane îl traversa, potrivit CNN. O echipă CNN a fost martoră la bombardarea intensă a cartierului rezidențial Saltivka, în nord-estul Harkovului, un oficial local afirmând că ei cred că Rusia își intensifică atacurile în contextul unei noi faze a operațiunilor militare din regiune. Oficialii ucraineni au avertizat de câteva zile că se așteaptă la o ofensivă majoră a forțelor rusești în regiunea învecinată din estul Donbasului, în timp ce Rusia își repoziționează trupele și echipamentele în urma unui efort eșuat de a cuceri capitala Kiev.

Vytautas Landsbergis îi consideră pe Scholz și Steinmeier complici Foto: Twitter Victims of Communism
Internațional

îi consideră Scholz și Steinmeier complici

Un fost președinte al Lituaniei, Vytautas Landsbergis, îi consideră pe cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, și pe președintele Frank-Walter Steinmeier complici la crimele din Ucraina, scrie Der Spiegel. Între 1990 și 1992, el a fost șeful statului lituanian, de la momentul declarării independenței la alegerile din noiembrie 1992. Lituania a fost primul stat ex-sovietic care și-a proclamat independența. Lituania își declară independența Foto: Twitter Landsbergis îi consideră pe Scholz și Steinmeier complici „În fiecare zi, în Ucraina, femei, copii, bătrâni sunt violați, torturați, împușcați sau uciși de bombe, iar cadavrele lor sunt lăsate să putrezească pe străzi. În fiecare zi în care plătiți pentru petrol și gaze rusești, plătiți pentru ca tancurile lui Putin să traverseze pământul ucrainean, plătiți pentru ca el să omoare, să demoleze și să distrugă.”, scrie Landsbergis, în scrisoarea transmisă, azi, la cabinetele lui Scholz și Steinmeier. Potrivit Der Spiegel, Landsbergis îi avertizează pe Steinmeier și Scholz să nu devină complici la aceste crime „prin inacțiune, indiferență, egoism sau frică”. Politicianul lituanian folosește același argument pentru a cere o extindere masivă a ajutorului militar din partea Germaniei: „În fiecare zi în care guvernul dumneavoastră refuză să vândă sau să furnizeze arme, tancuri, artilerie și muniții germane Ucrainei susțineți agresiunea Moscovei”. Fostul șef al statului lituanian le mai cere celor doi să interzică manifestațiile pro-ruse din Germania. Landsbergis a încheiat solicitând Germaniei să impună un embargou pe livrările rusești de gaze și petrol, să vândă arme Ucrainei și să oprească propaganda Kremlinului. Steinmeier rămâne acasă Preşedintele german Walter Steinmeier, care a fost criticat pentru relaţiile sale din ultimii ani cu Rusia, a declarat marţi că s-a oferit să se deplaseze în Ucraina împreună cu alţi şefi de stat, dar că i s-a transmis că vizita sa nu este binevenită la Kiev. Această călătorie urma să aibă loc împreună cu preşedinţii Poloniei şi celor trei ţări baltice (Estonia, Letonia şi Lituania): „Eram pregătit să merg, dar se pare, şi a trebuit să iau act, că prezenţa mea la Kiev nu este dorită.” Această vizită avea scopul „de a trimite un semnal puternic de solidaritate europeană comună cu Ucraina”, şi-a exprimat el regretul, potrivit Agerpres. Cotidianul Bild a relatat primul despre acest incident, citând în special un diplomat ucrainean cu afirmaţii foarte aspre la adresa preşedintelui din tabăra social-democrată (SPD): „Ştim cu toţii despre relaţiile strânse ale lui Steinmeier cu Rusia… Nu este binevenit pentru moment la Kiev. Vom vedea dacă asta se va schimba”. Citește și: GALERIE FOTO Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren, spre Kiev. Președintele Germaniei trebuia să fie în echipă, dar Zelenski l-a respins

Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren Foto: președinția Poloniei
Internațional

Atac cibernetic dejucat de Ucraina

Atac cibernetic dejucat de Ucraina. Ucraina a dejucat un atac cibernetic rus ce viza una dintre cele mai mari instalaţii energetice ale sale, au anunţat responsabili ai acestei ţări, care se aşteaptă la o ofensivă militară majoră a Moscovei în est, informează miercuri AFP. Potrivit "pompierilor cibernetici" de la Computer Emergency Response Team (CERT) ucrainean, atacul a fost întreprins de Sandworm, un grup de piraţi informatici cu legături cu serviciile de informaţii ruse. Atac cibernetic dejucat de Ucraina Atacul era menit să lase "milioane" de ucraineni fără electricitate şi urma să lovească în două valuri, a precizat marţi această agenţie guvernamentală. Un prim atac a avut loc în februarie, iar al doilea, dejucat, era prevăzut să aibă loc pe 8 aprilie. Chiar dacă acest malware al grupului a reuşit să pătrundă în sistemul de gestionare al instalaţiei, el nu a dus la nicio pană de curent, a declarat în timpul unei conferinţe de presă Victor Jora, un înalt responsabil ucrainean, potrivit Agerpres. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Atacul a utilizat un malware denumit Industroyer2, a adăugat Jora, versiune actualizată a unui malware utilizat în decembrie 2015 împotriva instalaţiilor electrice ale ţării şi care a lăsat fără electricitate mai multe sute de mii de gospodării ucrainene. În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, ministrul-adjunct al dezvoltării digitale al Ucrainei, Farid Safarov, a susţinut că progresele înregistrate în materie de apărare cibernetică i-au permis ţării să anticipeze atacul, admiţând totodată că este imposibil să protejezi sistemul 100%. În zilele care au precedat invazia rusă pe 24 februarie, Ucraina a afirmat că făcea obiectul unor atacuri cibernetice continui şi în creştere. Acestea au făcut temporar inaccesibile mai multe site-uri guvernamentale, în special cel al Parlamentului, Ministerului Afacerilor Externe sau al serviciilor de securitate.

Agresiunea brutală a Rusiei afectează securitatea europeană (sursa: Facebook/Administrația Prezidențială a României)
Internațional

Agresiunea brutală a Rusiei afectează securitatea europeană

Agresiunea brutală a Rusiei afectează securitatea europeană. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, că vor fi continuate eforturile pentru a asigura răspunsul "prompt", "hotărât" şi "robust" al Alianţei Nord-Atlantice la orice provocare sau ameninţare posibilă. „Salut prezența astăzi aici a domnului prim-ministru De Croo, cu care ieri am avut consultări politice foarte bune. Încă din anul 2014, ca urmare a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea de către Federația Rusă, NATO a început un proces complex de adaptare. Agresiunea brutală a Rusiei afectează securitatea europeană Am fost conștienți că ne confruntăm cu un mediu de securitate marcat de noi riscuri și amenințări și de conduita tot mai agresivă a Federației Ruse în plan regional. Astfel, a apărut postura de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic”, a explicat Președintele României. „Agresiunea brutală declanșată de Federația Rusă împotriva Ucrainei a afectat însă fundamental securitatea regională, europeană, euroatlantică și are proiecții negative la nivel global, pe mai multe paliere chiar. De aceea, pentru sprijinirea Ucrainei, greu încercată de această agresiune, NATO și Uniunea Europeană au luat măsuri concrete și consistente. România a acționat, la rândul său, rapid și eficient atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul societății civile”, a mai spus președintele Klaus Iohannis. "Vom continua eforturile noastre pentru a asigura răspunsul prompt, hotărât şi robust al Alianţei Nord-Atlantice la orice provocare sau ameninţare posibilă. După cum am decis la recentul Summit de la Bruxelles, vom accelera transformarea Alianţei pentru a consolida postura de descurajare şi apărare a NATO pe termen lung, în special pe Flancul estic şi la Marea Neagră", a afirmat şeful statului, care vizitează baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu împreună cu premierul Nicolae Ciucă şi prim-ministrul belgian, Alexander De Croo.

Marcron gata de noi discuții cu Putin (sursa: Captura foto)
Internațional

Aflat în plină campanie, Macron este atent la cuvinte

Aflat în plină campanie, Macron este atent la cuvinte. Președintele francez Emmanuel Macron a refuzat să califice acțiunile rusești din Ucraina drept "genocid" într-un interviu televizat cu postul public de televiziune France 2, relatează CNN. Aflat în plină campanie, Macron este atent la cuvinte Întrebat dacă el, la fel ca și președintele american Joe Biden, ar folosi termenul de "genocid" pentru uciderea ucrainenilor de către armata rusă, Macron a răspuns: "Aș fi atent cu astfel de termeni astăzi, deoarece aceste două popoare rușii și ucrainenii sunt înfrățite". Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse "Vreau să continui să încerc, atât cât pot, să opresc acest război și să reconstruiesc pacea. Nu sunt sigur că o escaladare a retoricii servește acestei cauze", a adăugat el. "Ceea ce putem spune cu siguranță este că situația este inacceptabilă și că acestea sunt crime de război. Trăim crime de război care sunt fără precedent pe teritoriul nostru - teritoriul nostru european." Președintele francez, care în prezent candidează pentru realegere, a menționat, de asemenea, cooperarea Franței cu Ucraina pentru a investiga presupusele crime de război. "Rusia a declanșat unilateral un război extrem de brutal, s-a stabilit acum că armata rusă a comis crime de război și acum trebuie să-i găsim pe cei responsabili", a declarat Macron. Biden a declarat marți că atrocitățile descoperite în Ucraina se califică drept genocid, spunând că "devine din ce în ce mai clar că (președintele rus Vladimir) Putin încearcă pur și simplu să șteargă până și ideea de a fi ucrainean".

Sute de copii uciși și răniți în războiul lui Putin (sursa: reuters)
Internațional

Sute de copii uciși și răniți în războiul lui Putin

Sute de copii uciși și răniți în războiul lui Putin. Aproximativ 191 de copii au fost uciși și alți 349 au fost răniți în Ucraina de la începutul invaziei rusești, la 24 februarie, au declarat miercuri procurorii ucraineni într-un comunicat de presă, potrivit CNN. Sute de copii uciși și răniți în războiul lui Putin Parchetul general ucrainean a declarat că mai mulți copii au murit în ultimele zile din cauza bombardamentelor din nord-estul și sudul Ucrainei. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Corpurile carbonizate ale unei fete de 16 ani și ale unui băiat de 10 ani au fost găsite în satele Borodianka, la nord-vest de Kiev, și Korolivka, în vestul Ucrainei, se mai arată în comunicat. Copiii se numără, de asemenea, printre victimele bombardamentelor din orașul Harkov din nord-estul țării, potrivit comunicatului. De asemenea, o fată de 15 ani a fost grav rănită când o muniție a lovit o clădire rezidențială în sudul regiunii Herson.

Omul lui Putin, prizonier în Ucraina (sursa: CNN)
Internațional

Omul lui Putin, prizonier în Ucraina

Omul lui Putin, prizonier în Ucraina. Viktor Medvedciuk, un politician și oligarh ucrainean pro-rus, a fost reținut în cadrul unei "operațiuni speciale", a declarat marți pe Telegram președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Omul lui Putin, prizonier în Ucraina Zelenski a postat o fotografie cu un Medvedciuk încătușat și cu un aspect dezordonat, îmbrăcat în uniformă, cu o legendă: "O operațiune specială a fost efectuată datorită SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei). Foarte bine lucrat! Detalii mai târziu". Înainte de invazia Rusiei, Medvedciuk s-a confruntat cu acuzații de trădare în Ucraina și a fost arestat la domiciliu. În săptămânile care au urmat invaziei, nu se știa unde se afla. Unii observatori au speculat că Medvedciuk sau unul dintre aliații săi ar putea fi preferatul Kremlinului pentru a conduce un guvern marionetă în Ucraina, dacă invazia din 24 februarie ar fi reușit să îl răstoarne pe Zelenski, potrivit CNN. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Medvedciuk a fost sancționat de SUA în 2014 "pentru amenințarea păcii, securității, stabilității, suveranității sau integrității teritoriale a Ucrainei și pentru subminarea instituțiilor și proceselor democratice din Ucraina". Cine e Medvedciuk? Omul de afaceri a servit și ca intermediar între Moscova și Kiev după izbucnirea conflictului din Donbas în 2014, folosindu-se de legăturile sale personale cu Putin. Într-un interviu acordat în 2019 cineastului Oliver Stone, Putin a recunoscut că a fost nașul fiicei lui Medvedciuk. "Nu aș spune că suntem foarte apropiați, dar ne cunoaștem bine", a spus Putin. "El a fost șeful de cabinet al fostului președinte ucrainean Leonid Kuchma și în această calitate, la vremea respectivă, mi-a cerut să iau parte la botezul fiicei sale. Conform tradiției ortodoxe ruse, nu poți refuza o astfel de cerere". Medvedciuk a avut notorietate în Ucraina și pentru rolul său de avocat din oficiu al statului sovietic în apărarea poetului disident ucrainean Vasyl Stus, care a murit într-un lagăr de muncă sovietic în 1985. Într-o declarație, șeful SBU, Ivan Bakanov, a declarat: "Poți fi un politician pro-rus și să lucrezi pentru statul agresor de ani de zile. Te poți ascunde de justiție în ultima vreme. Poți chiar să porți o uniformă militară ucraineană pentru camuflare… Dar te va ajuta aceasta să scapi de pedeapsă? Nicidecum! Vă așteaptă cătușele. Și pentru aceiași trădători ai Ucrainei ca și voi!" Bakanov a adăugat: "Trădători pro-ruși și agenți ai serviciilor secrete rusești, nu uitați - crimele voastre nu se prescriu. Și nu există ascunzători unde să nu vă găsim!"

Putin se agață de războiul ucrainean (sursa: RIA Novosti)
Internațional

Putin se agață de războiul ucrainean

Putin se agață de războiul ucrainean. Preşedintele rus Vladimir Putin a estimat marţi că negocierile de pace cu Ucraina au ajuns într-un punct mort, transmiţând astfel un semnal că războiul pe care l-a declanşat prin invazia asupra acestei ţări ar putea fi de durată. Putin se agață de războiul ucrainean Liderul de la Kremlin a acuzat Kievul că zădărniceşte negocierile de pace prin solicitarea unor garanţii de securitate care să acopere toată Ucraina - inclusiv Crimeea şi Donbasul -, şi prin ceea ce preşedintele rus susţine a fi înscenări privind crime de război comise de trupele ruse, relatează Reuters şi CNN. "Acum, garanţiile de securitate sunt un lucru, iar chestiunile privind reglementarea relaţiilor asupra Crimeii, Sevastopolului şi Donbasului sunt scoase (de Ucraina) din sfera de aplicare a acestor acorduri. Aşadar, am revenit într-un punct mort", a spus Putin la o conferinţă de presă. Prin urmare, el a promis că Rusia "nu va opri operaţiunile militare" în Ucraina până când acestea nu vor reuşi, susţinând că aceste operaţiuni nu se desfăşoară într-un ritm mai intens pentru a reduce astfel cât mai mult numărul victimelor. Blitzkrieg economic Putin a mai insistat că Rusia nu are de ales şi trebuie să lupte pentru a-i apăra pe rusofonii din estul Ucrainei şi a împiedica transformarea acestei ţări într-o platformă anti-rusească a Occidentului, pe care l-a acuzat că prin sancţiunile impuse după invazie a pornit "un război (economic) fulger" împotriva Rusiei. "Războiul fulger pe care au mizat adversarii noştri nu a funcţionat", a susţinut preşedintele rus despre sancţiunile ce au provocat Rusiei cea mai mare contracţie economică după destrămarea URSS. Citește și: ȘOCANT Soția unui militar rus îi permite soțului să violeze ucrainence, dar să se protejeze Într-o reacţie după aceste declaraţii, negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak, care este şi consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski, a spus că negocierile cu Rusia continuă, dar sunt foarte dificile. "Negocierile sunt extrem de dificile şi contextul emoţional în aceste zile este foarte complex", a explicat Podoliak, într-o declaraţie acordată portalului Ukrainska Pravda, preluată de agenţia EFE. Acuzații reciproce de sabotare a negocierilor Negocierile continuă în grupuri de lucru, a adăugat oficialul ucrainean, care a acuzat "tactici tradiţionale ruseşti" de a face presiune asupra procesului de negociere prin "anumite declaraţii publice". Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a acuzat săptămâna trecută Ucraina că a prezentat un nou proiect de acord prin care a revenit asupra unor propuneri făcute în timpul rundei de negocieri desfăşurate la sfârşitul lunii trecute la Istanbul, ceea ce, potrivit Moscovei, ar fi un indiciu că preşedintele Volodimir Zelenski este "controlat" de Washington şi de aliaţii săi. "În acest document (de la Istanbul) ucrainenii au formulat clar că viitoarele garanţii de securitate pentru Ucraina nu se vor extinde asupra Crimeii şi Sevastopolului. În proiectul de ieri, această afirmaţie clară lipseşte", a exemplificat ministrul rus. În replică, Mihailo Podoliak a declarat că, "dacă Moscova doreşte să arate că este pregătită pentru dialog, atunci trebuie să-şi reducă gradul de ostilitate". Rusia nu renunță la Crimeea, Donețk, Lugansk La negocierile desfăşurate la Istanbul pe 29 martie, Ucraina a propus Rusiei ca, în schimbul neutralităţii, să primească garanţii de securitate din partea unui grup de ţări, precum SUA, Regatul Unit, Franţa, Germania, Canada, Italia, Polonia, Israel sau Turcia. O altă propunere formulată de Kiev către Moscova este negocierea într-un termen de 15 ani a statutului peninsulei Crimeea, anexată de Rusia. Dar Ucraina a cerut Rusiei ca mai întâi să-şi retragă trupele şi abia apoi să fie pus în aplicare un eventual acord, care, în plus, mai trebuie validat şi printr-un referendum, în timp ce Moscova a insistat pentru recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi a dreptului la autodeterminare al provinciilor separatiste Doneţk şi Lugansk.

Occidentul va răspunde dacă Rusia va folosi arme chimice (sursa: Skynews)
Eveniment

Occidentul va răspunde dacă Rusia va folosi arme chimice

Occidentul va răspunde dacă Rusia va folosi arme chimice. "Toate opțiunile sunt pe masă" pentru modul în care Occidentul va răspunde dacă Rusia va folosi arme chimice în Ucraina, a declarat marți ministrul britanic de rang inferior al Forțelor Armate. Aceasta vine în contextul în care luni au apărut rapoarte neconfirmate despre un posibil atac cu o substanță chimică în orașul portuar ucrainean dacă Mariupol, pe care Marea Britanie nu a putut să le verifice, a declarat James Heappey pentru Sky News. Occidentul va răspunde dacă Rusia va folosi arme chimice "Cred că este util să menținem o oarecare ambiguitate […] cu privire la răspunsul exact, dar să fim clari, dacă acestea sunt folosite, atunci președintele [rus [Vladimir] Putin] ar trebui să știe că toate opțiunile posibile sunt pe masă în ceea ce privește modul în care Occidentul ar putea răspunde", a declarat Heappey, potrivit CNN. Citește și: Putin caută cu disperare un succes militar în Ucraina înainte de parada de pe 9 mai, care marchează victoria împotriva nazismului. Ținta: estul separatist prorus Ar fi un răspuns "eficient" și "bine gândit", a adăugat el. "Sunt arme îngrozitoare să te gândești măcar să le folosești", a spus Heappey."Faptul că ele fac parte din discuție dă de gândit. Sunt unele lucruri care depășesc orice limită, iar utilizarea armelor chimice va primi un răspuns, iar toate opțiunile sunt pe masă pentru ceea ce ar putea fi acest răspuns". El a avertizat: "Dar este important să recunoaștem că există tot felul de moduri în care aceste lucruri ar putea fi folosite, de la utilizarea gazelor lacrimogene, care sunt efectiv o măsură de control al revoltelor, până la sisteme de arme chimice letale absolut devastatoare. "Așadar, nu cred că este util să fim prea binari în privința situației, deoarece acestea sunt extrem de nuanțate." Heappey a declarat că unele trupe ucrainene vor sosi în Marea Britanie în zilele următoare pentru a învăța cum să opereze 120 de vehicule blindate britanice care vor fi trimise în Ucraina, împreună cu rachete de apărare și antitanc, ca parte a unui nou pachet de echipamente militare de înaltă calitate. "Facem rost de cât mai multe lucruri pentru Ministerul Apărării ucrainean", a declarat el într-un interviu separat pentru postul de radio LBC din Londra.

Putin ar declara război Ucrainei la 75 de zile după invazie (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin spune că își va îndeplini obiectivele în Ucraina

Putin spune că își va îndeplini obiectivele în Ucraina. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat marţi că operaţiunea militară a Moscovei din Ucraina îşi va îndeplini fără discuţie ceea ce el numeşte a fi obiectivele "nobile", potrivit Reuters. Putin spune că își va îndeplini obiectivele în Ucraina Într-un discurs susţinut la o ceremonie de premiere la Cosmodromul Vostocinîi în Extremul Orient al Rusiei, Putin a declarat că Moscova nu a avut altă opţiune decât să lanseze o operaţiune militară pentru a proteja populaţia din Donbas, estul Ucrainei, şi că o ciocnire cu forţele antiruse ale Ucrainei era inevitabilă, potrivit agenţiilor ruse de presă, potrivit Agerpres. Citește și: Putin caută cu disperare un succes militar în Ucraina înainte de parada de pe 9 mai, care marchează victoria împotriva nazismului. Ținta: estul separatist prorus "Obiectivele sunt foarte clare şi nobile", a afirmat preşedintele rus, în cadrul vizitei la Cosmodrom. El a fost însoţit de preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, aliat al său. În cadrul unei întrevederi între cei doi în Extremul Orient al Rusiei, liderul de la Kremlin a spus că Rusia şi Belarus vor coopera în proiecte de infrastructură în domeniul spaţial, potrivit agenţiei ruse de presă RIA.

Putin își epurează Securitatea Foto: Kremlin.ru
Internațional

Putin își epurează Securitatea

Putin își epurează Securitatea: circa 150 de agenți FSB au fost demiși, iar unii dintre ei au fost arestați, scrie The Times. Presa a relatat, la 7 aprilie, că general colonelul Serghei Beseda, șeful unei importante direcții din cadrul FSB, a fost închis în cea mai infamă temniță a KGB-ului, Lefortovo. Beseda conducea Serviciul V din cadrul FSB, responsabil pentru operațiunile de informații din fostele state sovietice. Putin își epurează Securitatea „O epurare în masă, „stalinistă”, a serviciilor secrete rusești este în plină desfășurare, după ce peste 100 de agenți au fost înlăturați de la locurile lor de muncă, iar șeful departamentului responsabil pentru Ucraina a fost trimis la închisoare. Urmare a furiei președintelui Putin față de eșecurile invaziei, aproximativ 150 de ofițeri ai Biroului Federal de Securitate (FSB) au fost demiși, iar unii au fost arestați. Toți cei înlăturați erau angajați ai Serviciului Cinci, o divizie înființată în 1998, când Putin era director al FSB, pentru a desfășura operațiuni în țările din fosta Uniune Sovietică, cu scopul de a le menține pe orbita Rusiei”, scrie The Times. Informațiile au fost furnizate de Christo Grozev, de la Bellingcat. Luna trecută, ofițerii FSB au efectuat și percheziții la peste 20 de adrese din Moscova la colegii bănuiți că ar fi în contact cu jurnalişti. BREAKING: I can't confirm yet but new claims that Putin has purged the 5th Directorate of the FSB responsible for Ukraine operations by further firing/arresting well over 100 employees. Sergey Beseda, head of the 5th Directorate, was already put under house arrest on March 11. https://t.co/X4GKHRlxPG— Igor Sushko (@igorsushko) April 11, 2022 Beseda, care rămâne în anchetă, este reținut sub acuzația oficială de delapidare. În realitate, motivul arestării sale este invazia eșuată, eșec care a fost pus pe seama informațiilor proaste cu privire la situația din Ucraina. Beseda, închis în închisoarea KGB-ului La 11 martie, jurnalistul Serghei Soldatov a fost primul jurnalist care a anunțat că Serghei Beseda, care conduce Serviciul 5 din cadrul FSB (serviciul rus de securitate internă), precum și adjunctul său, ar fi fost plasați sub arest la domiciliu. Soldatov nu a precizat care ar fi fost motivul și a citat doar „surse din interiorul” FSB. Ulterior, el a ajuns la Lefortovo, o închisoare celebră din perioada KGB-ului, acum în subordinea FSB, cu un regim extrem de dur. According to @bellingcat journalist @christogrozev Putin is conducting purges in the #FSB. About 150 officers who reported unreliable information about the real state of affairs in #Ukraine have been fired or arrested. Among them is also colonel general Sergei Beseda. pic.twitter.com/rW9UCFGdFv— NEXTA (@nexta_tv) April 11, 2022 Site-ul Intelnews.org a arătat că direcția pe care o conducea Beseda, definită drept „a treia agenție de spionaj” – celelalte două fiiind FSB și SVR, spionajul extern – se ocupă de lista „ucide/ capturează” din rândul actualei conduceri politice a Ucrainei. Citește și: Putin caută cu disperare un succes militar în Ucraina înainte de parada de pe 9 mai, care marchează victoria împotriva nazismului. Ținta: estul separatist prorus

Etapa a doua a războiului din Ucraina (sursa: Reuters)
Internațional

Etapa a doua a războiului din Ucraina

Etapa a doua a războiului din Ucraina. Luptele din estul Ucrainei se vor intensifica în următoarele două-trei săptămâni, în condiţiile în care Rusia continuă să-şi reorienteze acţiunile acolo, a informat marţi Ministerul Apărării al Regatului Unit pe Twitter, într-un buletin regulat, informează Reuters. Etapa a doua a războiului din Ucraina Atacurile ruse rămân concentrate asupra poziţiilor ucrainene de lângă Doneţk şi Lugansk, cu lupte care continuă în jurul oraşelor Herson şi Nikolaev (Mikolaiv) şi o nouă ofensivă asupra oraşului Kramatorsk, potrivit serviciilor de informaţii militare britanice. Citește și: Putin caută cu disperare un succes militar în Ucraina înainte de parada de pe 9 mai, care marchează victoria împotriva nazismului. Ținta: estul separatist prorus De asemenea, potrivit buletinului, forţele ruse continuă să se retragă din Belarus pentru a se redesfăşura în susţinerea operaţiunilor din estul Ucrainei. Ministrul forţelor armate James Heappey a afirmat marţi că toate opţiunile vor fi pe masă pentru un răspuns la orice utilizare de arme chimice de către Rusia în Ucraina, potrivit Agerpres. Luni, şefa diplomaţiei de la Londra, Liz Truss, a declarat că Marea Britanie încearcă să verifice informaţiile despre eventuala utilizare a armelor chimice în Ucraina de către forţele ruse la Mariupol, oraş-port strategic aflat sub asediu de mai bine de o lună. "Acestea sunt nişte lucruri care depăşesc orice limită şi utilizarea de arme chimice va avea parte de un răspuns, iar pe masă se află toate opţiunile în ceea ce priveşte forma pe care o va lua acest răspuns", a spus Heappey pentru Sky News.

Fața adevărată a armatei lui Putin (sursa: The Moscow TImes)
Internațional

Fața adevărată a armatei lui Putin

Fața adevărată a armatei lui Putin. Rusia primește muniții și echipamente militare provenite din Irak pentru efortul său de război în Ucraina cu ajutorul rețelelor iraniene de contrabandă cu arme, potrivit unor membri ai milițiilor irakiene susținute de Iran și serviciilor regionale de informații care cunosc acest proces. Fața adevărată a armatei lui Putin RPG-uri și rachete antitanc, precum și sisteme de lansatoare de rachete de concepție braziliană, au fost expediate în Rusia din Irak, în timp ce campania Moscovei a eșuat în ultima lună, transmite The Guardian. Citește și: Putin caută cu disperare un succes militar în Ucraina înainte de parada de pe 9 mai, care marchează victoria împotriva nazismului. Ținta: estul separatist prorus Un sistem de rachete Bavar 373 de fabricație iraniană, similar cu S-300 rusesc, a fost, de asemenea, donat Moscovei de către autoritățile de la Teheran, care au returnat și un S-300, potrivit unei surse care a ajutat la organizarea transportului. Folosirea lumii interlope a traficului de arme ar semnala o schimbare dramatică în strategia rusă, în condițiile în care Moscova este forțată să se sprijine pe Iran, aliatul său militar din Siria, în urma noilor sancțiuni declanșate de invazia din Ucraina. Evoluțiile au, de asemenea, implicații uriașe pentru direcția și volumul schimburilor comerciale în afacerea internațională a traficului de arme. Noua fază a războiului din Ucraina nu aduce nicio cale evidentă pentru a pune capăt luptelor.

Cum ar putea fi eliberat Mariupolul (sursa: TimesOfIsrael)
Internațional

Cum ar putea fi eliberat Mariupolul

Cum ar putea fi eliberat Mariupolul. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că ţara sa nu are armele necesare pentru a elibera oraşul port asediat Mariupol, care este aproape de a fi cucerit de forţele ruse, relatează DPA. "Dacă am primi avioane şi suficiente vehicule blindate grele, artileria necesară, am putea să o facem", a spus el într-un mesaj video transmis luni seară. Cum ar putea fi eliberat Mariupolul "Sunt sigur că vom primi aproape tot ce avem nevoie. Însă nu doar că se pierde timp, dar se pierd şi vieţi ale ucrainenilor. Vieţi care nu se mai întorc", a declarat Zelenski. Citește și: Putin caută cu disperare un succes militar în Ucraina înainte de parada de pe 9 mai, care marchează victoria împotriva nazismului. Ținta: estul separatist prorus "Este şi responsabilitatea celor care încă ţin în uzinele lor armele de care are nevoie Ucraina. O responsabilitate care va rămâne mereu în istorie", a adăugat el, potrivit Agerpres. Liderul regiunii separatiste Doneţk, Denis Puşilin, a susţinut luni că oraşul port Mariupol din sud-estul Ucrainei, unde se dau lupte grele, a căzut în mâinile ruşilor, potrivit agenţiilor ruse de ştiri. Separatiştii se luptă de săptămâni, cu sprijinul armatei ruse, să cucerească Mariupolul, care are o importanţă strategică datorită situării sale la Marea Azov. Potrivit observatorilor militari occidentali, trupele ruse câştigă teren în războiul urban. Comandatul forţelor armate ucrainene, Valeri Zalujni, a afirmat că legătura cu trupele are apără oraşul Mariupol de forţele ruse nu a fost afectată. El a răspuns afirmaţiilor unor militari marini desfăşuraţi acolo conform cărora nu au mai fost contact cu conducerea armatei ucrainene de două săptămâni. Aproximativ 4.350 de civili au fost evacuaţi luni din zonele disputate din Ucraina, dintre care circa 550 de persoane au plecat din Mariupol, potrivit vicepremierului ucrainean Irina Vereşciuk.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră