marți 07 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: putin

609 articole
Internațional

Criminali de război identificați

Criminali de război identificați. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a comunicat că a stabilit identitatea a circa 900 de militari ruşi care sunt suspectaţi de comiterea de crime împotriva populaţiei civile în regiunea Kievului, în primele săptămâni ale invaziei ruse când au controlat suburbiile capitalei ucrainene, relatează marţi agenţia ucraineană de presă Ukrinform. Criminali de război identificați "Serviciile speciale ucrainene dispun de toate informaţiile cu privire la respectivii ocupanţi ruşi, precum şi de dovezi ale abuzurilor comise", a indicat purtătorul de cuvânt al SBU, Artiom Dehtiarenko, într-un comunicat postat luni după-amiază pe contul de Telegram al serviciului, Agerpres. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity La ora actuală, SBU verifică datele a peste 2.500 de militari ruşi privind posibila lor implicare în crime comise împotriva civililor ucraineni, ale căror unităţi au staţionat în luna martie în regiunea Kievului. Anchetatorii SBU continuă să colecteze date privind identitatea fiecărui ocupant rus, circa 7.000 de martori la crimele comise de forţele ruse fiind deja chestionaţi. În cadrul acestor cercetări, SBU a stabilit că aproximativ 100 de cetăţeni ucraineni au colaborat cu trupele ruse în regiunea Kiev ajutându-le în diferite moduri. Procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, a dat publicităţii anterior zece nume de militari ruşi, care - potrivit părţii ucrainene - ar fi implicaţi în abuzurile comise asupra locuitorilor civili din Bucea, o suburbie a Kievului, localitate simbol al atrocităţilor comise de forţele ruse în cursul invaziei în Ucraina.

Criminali de război identificați (sursa: Pexels)
Papa vrea să vorbească cu Putin Foto: Vatican News
Internațional

Papa vrea să vorbească cu Putin

Papa vrea să vorbească cu Putin. Papa Francisc a declarat, într-un interviu publicat marți, că a cerut o întâlnire la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin pentru a încerca să oprească războiul din Ucraina, dar nu a primit niciun răspuns. De asemenea, papa a declarat pentru ziarul italian Corriere Della Sera că patriarhul Kirill al Bisericii Ortodoxe Ruse, care a susținut războiul în totalitate, "nu poate deveni băiatul de altar al lui Putin". Papa vrea să vorbească cu Putin Francisc, care a făcut o vizită fără precedent la ambasada rusă atunci când a început războiul, a declarat că la aproximativ trei săptămâni de la începerea conflictului, i-a cerut diplomatului de top al Vaticanului să îi trimită un mesaj lui Putin, potrivit Reuters. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity El a spus că mesajul a fost "că sunt dispus să merg la Moscova. Cu siguranță, era necesar ca liderul de la Kremlin să permită o deschidere. Nu am primit încă un răspuns și insistăm în continuare". "Mă tem că Putin nu poate și nu dorește să aibă această întâlnire în acest moment. Dar cum să nu poți opri atâta brutalitate?". Înainte de interviu, Francisc, în vârstă de 85 de ani, nu menționase în mod specific Rusia sau Putin în mod public de la începutul conflictului, la 24 februarie. Dar el a lăsat puține îndoieli cu privire la partea pe care a criticat-o, folosind termeni precum agresiune și invazie nejustificată și deplângând atrocitățile împotriva civililor.

Putin ar declara război Ucrainei la 75 de zile după invazie
Internațional

Putin ar declara război Ucrainei la 75 de zile după invazie

Putin ar declara război Ucrainei la 75 de zile după invazie.Președintele rus Vladimir Putin ar putea trece la declararea oficială a războiului împotriva Ucrainei chiar pe 9 mai, ceea ce ar permite mobilizarea completă a forțelor de rezervă ale Rusiei în încercarea de a cuceri estul și sudul Ucrainei, cred oficialii americani și occidentali. Data de 9 mai, cunoscută ca "Ziua Victoriei" în Rusia, comemorează înfrângerea rușilor în fața naziștilor în 1945. Oficialii occidentali au crezut mult timp că Putin va profita de semnificația simbolică și de valoarea propagandistică a acestei zile pentru a anunța fie o realizare militară în Ucraina, fie o escaladare majoră a ostilităților - sau ambele. Putin ar declara război Ucrainei la 75 de zile după invazie Oficialii au început să se concentreze asupra unui scenariu, și anume că Putin declară oficial război Ucrainei pe 9 mai. Până în prezent, oficialii ruși au insistat asupra faptului că conflictul a fost doar o "operațiune militară specială" cu obiectivul central de "denazificare". "Cred că va încerca să treacă de la "operațiunea sa specială"", a declarat săptămâna trecută secretarul britanic al apărării, Ben Wallace, la postul de radio LBC. "A rulat terenul, a pregătit terenul pentru a putea spune 'uite, acesta este acum un război împotriva naziștilor, iar ceea ce am nevoie sunt mai mulți oameni'. Am nevoie de mai multă carne de tun rusă'", potrivit CNN. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Wallace a adăugat că "nu ar fi surprins, și nu am nicio informație în acest sens, că probabil va declara în această zi de 1 Mai că 'acum suntem în război cu naziștii din lume și trebuie să mobilizăm în masă poporul rus'". O declarație oficială de război pe 9 mai ar putea galvaniza cetățenii ruși și ar putea crește opinia populară pentru invazie. De asemenea, în conformitate cu legislația rusă, i-ar permite lui Putin să mobilizeze forțele de rezervă și să recruteze recruți, despre care oficialii spun că Rusia are nevoie disperată pe fondul unui deficit tot mai mare de forță de muncă. Oficialii occidentali și ucraineni au estimat că cel puțin 10.000 de soldați ruși au fost uciși în război de când Rusia a invadat în urmă cu puțin peste două luni. Statele Unite au informații "foarte credibile" potrivit cărora Rusia va încerca să anexeze Luhansk și Donețk "undeva la mijlocul lunii mai", a declarat luni ambasadorul american la OSCE, Michael Carpenter. Există, de asemenea, indicii că Rusia ar putea plănui să declare și să anexeze o "republică populară" în orașul Kherson din sud-estul țării. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a declarat luni că există "motive întemeiate pentru a crede că rușii vor face tot ce pot pentru a folosi" ziua de 9 mai în scopuri propagandistice. "Sunt destul de încrezător că vom auzi mai multe de la Moscova în perioada premergătoare datei de 9 mai", a adăugat Price. "Sunt destul de încrezător că veți auzi mai multe de la Statele Unite, de la partenerii noștri, inclusiv de la partenerii noștri din NATO, în perioada premergătoare datei de 9 mai, de asemenea."

Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul Foto: Facebook Olaf Scholz
Internațional

Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul

Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul. Sancţiunile impuse împotriva Rusiei în urma invadării Ucrainei nu vor fi ridicate până la semnarea unui acord de pace între Moscova şi Kiev, a declarat luni seară cancelarul german Olaf Scholz, care a adăugat că îi revine Ucrainei să decidă ce fel de pace doreşte, transmite Reuters. Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul Într-un interviu pentru postul public de televiziune ZDF, Scholz a spus că liderul rus Vladimir Putin a greşit dacă a crezut că ar putea fi capabil să câştige teritorii de la Ucraina, să declare încetarea ostilităţilor şi apoi să vadă ridicate sancţiunile occidentale. "El nu a crezut că Ucraina va rezista aşa cum a făcut-o. Nu s-a gândit că noi vom sprijini Ucraina să reziste atât de mult timp. Nu vom retrage sancţiunile dacă Vladimir Putin nu ajunge la un acord cu Ucraina", a subliniat şeful executivului german, potrivit Agerpres. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Pe de altă parte, Olaf Scholz a respins criticile conform cărora a ezitat să susţină Ucraina după începerea invaziei ruse. "Am decis întotdeauna rapid, în coordonare cu aliaţii", a explicat el, adăugând că strategia stabilită a fost aceea ca Germania să acţioneze "prudent şi cu mintea limpede". Scholz a subliniat că asistenţa militară şi financiară furnizată de către Germania şi alte state a contribuit la succesele armatei ucrainene, care potrivit lui "este acum capabilă să reziste atât de mult împotriva unui inamic copleşitor". Germania va continua să susţină armata ucraineană, a afirmat el. Rusia îşi numeşte agresiunea asupra Ucrainei drept "operaţiune specială pentru denazificarea" ţării vecine şi pentru protejarea comunităţii rusofone din estul acesteia, acuzaţie considerată de Kiev şi Occident ca neîntemeiată.

Putin l-ar fi avertizat pe Viktor Orban că va ataca Ucraina Foto: Facebook Viktor Orban
Internațional

Putin avertizat Orban că va ataca

Secretarul consiliului de securitate al Ucrainei, Oleksi Danilov, a afirmat că Vladimir Putin l-ar fi avertizat pe Viktor Orban că va ataca Ucraina. Danilov a presupus că Ungaria spera, la acel moment, să obțină o bucată din Ucraina. Putin l-ar fi avertizat pe Viktor Orban că va ataca Ucraina Aceste acuzații apar în zilele în care UE ar trebui să ia noi decizii privind sancționarea Rusiei, cea mai importantă fiind interzicerea importurilor de petrol. Ungaria a anunțat în repetate rânduri că se opune acestei măsuri. Nu este prima oară când Ucraina acuză Ungaria că ar dori să ocupe Regiunea Transcarpatia. Într-un mesaj publicat la 24 martie pe Facebook, vicepremierul ucrainean Irina Vereşiuk l-a acuzat pe Viktor Orban că este reticent în a întări sancţiunile împotriva Rusiei deoarece Vladimir Putin i-a promis în secret că îi va „da Transcarpatia” în cazul înfrângerii Ucrainei, afirmaţie denunţată imediat de purtătorul de cuvânt al Guvernului Ungariei, Zoltan Kovacs. „Nu doar că este neîntemeiată, ci şi nebună”, a spus oficialul de la Budapesta. ⚡️ Security Council secretary: Hungarian authorities knew of Russian full-scale invasion beforehand. NSDC Secretary Oleksiy Danilov said that Russian President Vladimir Putin shared his plans to launch a full-scale invasion of Ukraine with Hungarian authorities.— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) May 2, 2022 Numărul maghiarilor din Transcarpatia a scăzut de-a lungul deceniilor, astfel încât acum ei reprezintă doar 12% din populaţia regiunii. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity

25% din soldații ruși din Ucraina sunt "ineficienți" (sursa: koreaherald.com)
Internațional

25% din soldații ruși din Ucraina sunt "ineficienți"

25% din soldații ruși din Ucraina sunt "ineficienți". Un sfert din grupurile de batalioane rusești care au invadat Ucraina au devenit probabil acum "ineficiente", potrivit Ministerului britanic al Apărării. Potrivit cifrelor acestuia, Rusia a angajat peste 120 de grupuri tactice de batalioane, aproximativ 65% din întregul său efectiv de luptă terestră, la începutul invaziei. 25% din soldații ruși din Ucraina sunt "ineficienți" "Este probabil ca mai mult de un sfert din aceste unități să fi fost acum făcute ineficiente în luptă", a declarat Ministerul Apărării în ultima sa actualizare. "Unele dintre cele mai de elită unități ale Rusiei, inclusiv Forțele Aeropurtate VDV, au suferit cele mai mari niveluri de uzură. Probabil că va dura ani de zile pentru ca Rusia să reconstituie aceste forțe". Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Rușii au pierdut aproape 24.000 de soldați în Ucraina. Federația Rusă a pierdut peste 23.800 de oameni, 1.048 de tancuri și 2.519 vehicule de luptă de la începutul războiului, raportează Statul Major al Ucrainei. Forțele rusești exercită o presiune intensă pe liniile de front din Luhansk, cea mai estică regiune din Ucraina, ca parte a noii sale ofensive. Luptele au făcut ravagii în weekend în Luhansk, cu schimburi intense de focuri de armă izbucnind stradă după stradă și orașe lovite de bombardamente de artilerie. Armata ucraineană a declarat duminică că a continuat să consolideze estul pe fondul unor atacuri grele și în timp ce Rusia își continuă ofensiva de două săptămâni în centrul industrial al țării - turnând mai multe arme și echipamente militare. Serhiy Hayday, șeful administrației militare din regiunea Luhansk, a declarat luni la televiziunea ucraineană că forțele rusești au devastat sate de-a lungul liniilor de front din regiune și apoi au înaintat.

Rușii au pierdut aproape 24.000 de soldați în Ucraina (sursa: Twitter/Ukraine Weapons Tracker)
Eveniment

Rușii au pierdut aproape 24.000 de soldați în Ucraina

Rușii au pierdut aproape 24.000 de soldați în Ucraina. Federația Rusă a pierdut peste 23.800 de oameni, 1.048 de tancuri și 2.519 vehicule de luptă de la începutul războiului. Rușii au pierdut aproape 24.000 de soldați în Ucraina Pierderile totale de luptă ale forțelor rusești între 24 februarie și 2 mai 2022 cuprind aproximativ: 23.800 (+300) militari1.048 (+22) tancuri2.519 (+48) vehicule blindate de luptă459 (+8) sisteme de artilerie152 (+1) lansatoare de rachete multiple80 (+0) unități de echipamente de apărare aeriană194 (+2) avioane155 (+0) elicoptere1.824 (+28) unități de echipamente auto și rezervoare de combustibil8 (+0) nave/ambarcațiuni271 (+26) UAV operaționale-tactice38 (+6) unități de echipamente speciale84 (+0) rachete de croazieră În 1 mai, trupele rusești au suferit cele mai dramatice pierderi pe frontul de la Izium. În aproape nouă săptămâni de război în Ucraina, Rusia a pierdut la fel de mulți militari cât în cei 9 ani de război în Afganistan, potrivit Ukrinform. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” https://twitter.com/UAWeapons/status/1521047600065036291 Războiul sovietic din Afganistan a început în 1979 și a luat sfârșit în 1989. Aproximativ 14.500 de soldați sovietici au murit atunci. Peste 300 de ofițeri ruși ar fi fost uciși în Ucraina, potrivit datelor publice analizate de site-ul de știri independent din Rusia Mediazona, citat de The Moscow Times.

Bombardamente pe aerodromul din Odesa (sursa: Pixabay)
Internațional

Bombardamente pe aerodromul din Odesa

Bombardamente pe aerodromul din Odesa. Ministerul rus al Apărării a declarat duminică că a lovit arme furnizate Ucrainei de Statele Unite și de țări europene și a distrus o pistă de aterizare de pe un aerodrom militar din apropierea orașului ucrainean Odesa. Bombardamente pe aerodromul din Odesa Ministerul a declarat că a folosit rachete Onyx de înaltă precizie pentru a lovi aerodromul, după ce Ucraina a acuzat Rusia că a distrus o pistă nou-construită la aeroportul principal din Odesa. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Guvernatorul regiunii Odesa, Maksym Marchenko, a declarat că Rusia a folosit o rachetă Bastion, lansată din Crimeea, potrivit Reuters. Reuters nu a putut verifica imediat rapoartele. De asemenea, Ministerul rus al Apărării a declarat că sistemele sale de apărare aeriană au doborât două bombardiere ucrainene Su-24m deasupra regiunii Kharkiv în timpul nopții. Moscova a trimis o notă Washingtonului, cerându-i să înceteze livrarea de arme Ucrainei, a spus ambasadorul rus în SUA, Anatoli Antonov, într-un interviu pentru televiziunea Rusia 24. Președintele american Joe Biden a anunțat că trimite un ajutor militar de 800 de milioane de dolari pentru a echipa Ucraina cu artilerie grea, obuziere și drone tactice. Primul astfel de pachet, anunțat pe 13 aprilie, a inclus sute de vehicule blindate și elicoptere Mi-17.

Eșecul războiului fulger duce la un război lung în Ucraina. Sursă imagine: Captură video YouTube
Internațional

Eșecul războiului fulger duce la un război lung în Ucraina

Eșecul războiului fulger duce la un război lung în Ucraina. Rusia nu caută să termine războiul din Ucraina la 9 mai, sărbătorită ca Ziua Victoriei, a spus ministrul său de externe, Serghei Lavrov, în timp ce analiştii estimează o posibilă încheiere a conflictului la acea dată, notează AFP. Eșecul războiului fulger duce la un război lung în Ucraina "Militarii noştri nu îşi va ajusta artificial acţiunile la vreo dată anume, inclusiv la Ziua Victoriei", a declarat Serghei Lavrov într-un interviu pentru televiziunea italiană Mediaset, difuzat duminică, referindu-se la această dată comemorând ziua de 9 mai 1945 şi capitularea naziştilor în faţa Aliaţilor, printre care Uniunea Sovietică. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” "Ritmul operaţiunii din Ucraina depinde, în primul rând, de necesitatea de a minimiza posibilele riscuri pentru populaţia civilă şi militarii ruşi", a adăugat el, potrivit Agerpres. Rusia sărbătoreşte, de obicei, Ziua Victoriei cu mare fast, cu o uriaşă paradă militară prin centrul Moscovei şi un discurs al preşedintelui Vladimir Putin, salutând rolul principal al ţării în înfrângerea fascismului în Europa. Dar celebrările din acest an vor fi plasate pe fundalul campaniei militare a Moscovei în Ucraina, pe care Putin a justificat-o spunând, printre altele, că fosta republică sovietică trebuie "denazificată" şi făcând alte aluzii la cel de-Al Doilea Război Mondial. "Vom sărbători solemn ziua de 9 mai, aşa cum facem întotdeauna. Să ne amintim de cei care au căzut pentru eliberarea Rusiei şi altor republici ale fostei URSS, pentru eliberarea Europei de flagelul nazist", a declarat Lavrov. Mii de civili au fost ucişi în Ucraina şi milioane au fost strămutaţi în urma invaziei ruse care a început la 24 februarie. Moscova a anunţat un bilanţ oficial de aproximativ o mie de morţi printre soldaţii săi. Ucraina susţine că pierderile Rusiei sunt mult mai mari, potrivit AFP.

Biden vrea să-i fure lui Putin cercetătorii științifici Foto: Casa Albă
Eveniment

Biden vrea să-i fure lui Putin cercetătorii

Biden vrea să-i fure lui Putin cercetătorii științifici: guvernul SUA vrea să relaxeze regimul vizelor pentru oamenii de știință ruși care vor să vină în America. O propunere, pe care Casa Albă a inclus-o într- solicitare adresată Congresului, este să renunțe la regula conform căreia profesioniștii ruși care solicită o viză de angajare trebuie să aibă deja un angajator, explică Bloomberg. Biden vrea să-i fure lui Putin cercetătorii științifici Regula s-ar aplica cetățenilor ruși care au obținut masterate sau doctorate în știință, tehnologie, inginerie sau matematică în SUA sau în străinătate. Un purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate a confirmat că efortul SUA este menit ca, pe termen scurt, să slăbească resursele umane de care dispune Putin în domeniul tehnologic, iar pe termen lung să submineze baza de inovație a Rusiei. De acest exod al creierelor ar urma să beneficieze economia americană. Administrația Biden dorește să faciliteze mutarea în S.U.A. a rușilor cu experiență de vârf în semiconductori, tehnologie spațială, securitate cibernetică, inginerie nucleară, inteligență artificială, tehnologii de propulsie a rachetelor și alte domenii științifice specializate. Profesioniștii ruși au început să părăsească țara după ce a început invazia din Ucraina, pe 24 februarie. Exod în masă al rușilor educați Konstantin Sonin, economist de la Universitatea din Chicago, a scris pe Twitter pe 7 martie că „peste 200.000 de oameni au fugit din Rusia în ultimele 10 zile. Exodul tragic nemaivăzut de un secol.” Un raport Interfax, care citează o estimare a Asociației Ruse pentru Comunicații Electronice, spunea că între 70.000 și 100.000 de specialiști în IT ar putea încerca să emigreze în aprilie. President Biden wants Congress to expedite visas for Russian scientists eager to leave their country, an effort to accelerate a brain drain already underway and further deprive President Vladimir V. Putin of some of Russia’s top talent.https://t.co/ZGiJn9Cio1— Freddie Johnson (@FreddieSJohnson) April 30, 2022 Statele Unite și unii din aliații din G7 au discutat în ultimele săptămâni acordarea unui statut de protejat pentru oamenii de știință ruși, inclusiv a celor care lucrează la CERN, Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară. CERN, care conduce cel mai mare laborator de fizică a particulelor, și-a suspendat cea mai mare parte a cooperării cu Rusia după începutul războiului. Citiți și: Soldații ucraineni au găsit într-un transport cu aruncătoare de grenade, din Spania, cârnați și mesajul: „Vă urez victoria”. De la cine era mesajul

A început rusificarea ucrainenilor (sursa: Pixabay)
Internațional

A început rusificarea ucrainenilor

A început rusificarea ucrainenilor. Trupele ruse au început să ceară ca proprietarii magazinelor din unele localităţi pe care militarii Moscovei le-au ocupat în sudul Ucrainei să renunţe la produsele ucrainene şi la folosirea monedei naţionale hrivna, folosind în schimb rubla, a informat vineri administraţia militară regională din Zaporojie, citată de agenţia locală Ukrinform, transmite EFE. Această stare de fapt se înregistrează în două sate de lângă oraşul Melitopol, în regiunea Zaporojie (sud), unde "ocupanţii ruşi cer ca oamenii de afaceri locali să-şi deschidă magazinele, cafenelele şi alte centre de alimentaţie şi petrecere a timpului liber", a explicat administraţia militară. A început rusificarea ucrainenilor Regiunea Zaporojie, unde se găseşte cea mai mare centrală nucleară din Europa, se află la nord de Peninsula Crimeea, teritoriu ucrainean anexat ilegal de ruşi în 2014, cu încălcarea tratatelor internaţionale, notează EFE. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Militarii ruşi care ocupă în prezent Zaporojie spun că "una dintre condiţiile pentru funcţionarea în siguranţă (a magazinelor) este renunţarea la produsele ucrainene. Totodată, proprietarii (magazinelor) sunt 'încurajaţi' să vândă produse fabricate în Crimeea ocupată şi să înceapă să introducă o 'zonă pentru ruble'", a mai anunţat administraţia militară regională într-un comunicat de presă. Potrivit locuitorilor din Vasilivka, unul dintre satele din regiune, numărul militarilor ruşi a crescut semnificativ în localitate. Militarii ruşi "staţionează în zone rezidenţiale, ascunzându-se în spatele civililor, folosindu-i pe aceştia pe post de scuturi umane. Se ştie totodată că invadatorii distribuie ajutoare umanitare şi medicamente doar acelora care sprijină făţiş ocupaţia şi promovează acţiunile lor criminale", a acuzat administraţia militară regională. În acelaşi timp, un număr semnificativ de locuitori din această regiune refuză să coopereze cu invadatorii ruşi, potrivit sursei citate.

Rusia refuză coridoarele umanitare în Mariupol (sursa: Pexels)
Internațional

Rusia refuză coridoarele umanitare în Mariupol

Rusia refuză coridoarele umanitare în Mariupol. Mykhailo Podoliak, consilier al șefului biroului președintelui Ucrainei, a declarat că Rusia nu este interesată de negocierile de la Mariupol privind evacuarea în siguranță a celor care se află în prezent la uzina Azovstal și a ignorat până acum propunerea de a face schimb de prizonieri ucraineni cu Viktor Medvedciuk. Rusia refuză coridoarele umanitare în Mariupol Potrivit lui Podoliak: "Nu există nicio îndoială că există încă o posibilitate ca runda specială de negocieri să aibă loc. Pentru noi este o chestiune de principiu să ne putem evacua poporul: nu doar civilii, ci și militarii, care astăzi reprezintă invincibilitatea Ucrainei. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Obiectivul Federației Ruse este distrugerea completă a Mariupolului… Din păcate, Federația Rusă continuă să ignore toate acestea [adică propunerile Ucrainei de a evacua civilii și militarii din Mariupol], deoarece Rusia suferă în prezent pierderi de reputație. Așa că, din câte am înțeles, nu contează pentru ei dacă omoară 1.000 de civili sau 10.000." Podoliak a declarat că, deși unii oameni l-au "etichetat" pe Medvedciuk ca fiind un actor politic puternic și important pentru Federația Rusă, "s-a dovedit că nu au deloc nevoie de el".

Oligarhii ruși vor plăti pentru război (sursa: Pexels)
Internațional

Oligarhii ruși vor plăti pentru război

Oligarhii ruși vor plăti pentru război. Peste 1 miliard de euro din activele rusești înghețate ar putea fi confiscate pentru a plăti pentru reconstrucția Ucrainei, a declarat ministrul afacerilor externe Simon Coveney. Oligarhii ruși vor plăti pentru război Statul a înghețat deja 1,2 miliarde de euro în fonduri legate de Rusia în cadrul unui regim de sancțiuni extinse ale UE - dar, ca răspuns la o întrebare parlamentară, Coveney a indicat că statul ar fi deschis să facă un pas mai departe și să le confiște, potrivit Ukrinform. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Opoziția susține că aceste fonduri ar putea fi folosite și pentru a ajuta la plata ajutorului umanitar acordat refugiaților din Ucraina. Casa Albă propune joi să folosească averile confiscate oligarhilor ruşi, pentru a compensa pagubele provocate Ucrainei de către Rusia după invazie. O lichidare a acestor averi „cleprocratice” ar permite transferarea sumelor obţinute Kievului, ”în vederea compensării prejudiciului (cauzat Ucrainei) prin agresiunea rusă”, anunţă într-un comunicat Executivul american. Statele Unite au furnizat deja armament - în valoare de peste trei miliarde de dolari - Ucrainei, după invazia rusă, la 24 februarie. Casa Albă încearcă în prezent ă obţină o finanţare suficientă din partea Congresului, pentru a prelungi aceste ajutoare până în ocrtombrie.

Soldații din Mariupol cer să fie evacuați urgent (sursa: Pexels)
Internațional

Soldații din Mariupol cer să fie evacuați urgent

Soldații din Mariupol cer să fie evacuați urgent. Militarii ucraineni care sunt asediaţi de trupele ruse în oţelăria Azovstal, din oraşul Mariupol (sud-estul Ucrainei), au cerut să fie evacuaţi prin procedura "extracţiei", pe modelul folosit în 1940 la Dunkerque (Franţa), în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, transmite EFE. Soldații din Mariupol cer să fie evacuați urgent Operaţiunea Dynamo, cunoscută şi sub numele de Miracolul Dunkerque sau evacuarea de la Dunkerque, a fost o operaţiune de evacuare a trupelor aliate de pe teritoriul francez în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale, care a permis salvarea a mii de militari, aminteşte EFE. https://twitter.com/visegrad24/status/1519427618755465219 Apelul a fost făcut de comandantul Brigăzii 36 de Puşcaşi Marini ai Forţelor armate ucrainene (FAU), Serhii Volinski, unul dintre cei circa o mie de militari ucraineni care s-au refugiat în interiorul oţelăriei Azovstal, potrivit Agerpres. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale "Luptăm de 62 de zile într-o încercuire totală, acum ne aflăm în uzina Azovstal, efectuând operaţiuni împreună cu unităţi ale regimentului Azov şi cu alte unităţi care au fost încercuite din cauza ostilităţilor din Mariupol", a declarat Volinski într-o înregistrare video publicată pe pagina sa de Facebook, preluat de Interfax-Ukraina. Comandantul ucrainean a menţionat că, în prezent, în grupul său "sunt peste 600 de oameni răniţi", "cu diferite niveluri de gravitate. Chiar au nevoie de asistenţă medicală: nu există echipamente, nici medicamente, nici personal (medical) care să-i ajute". Sute de civili sunt blocați în ruinele oțelăriei Volinski a mai spus că există şi civili răniţi pe care îi ajută cum pot. "Sunt mai mulţi civili aici cu noi, sute (de civili), zeci de copii, multe persoane cu handicap, mulţi bătrâni. Situaţia este foarte grea, sunt mari probleme cu apa, hrana...", a explicat el. Comandantul ucrainean a amintit că a făcut deja apel la liderii lumii şi la papa Francisc pentru ca apărătorii Mariupolului să fie ascultaţi şi să se treacă la procedura de "extracţie", citând în acest sens exemplul Operaţiunii Dynamo. "Astăzi, principalul meu mesaj este să salvăm garnizoana din Mariupol, să trecem la procedura de extracţie. Astăzi nu suntem în 1940, suntem în 2022", a atras el atenţia. "Oamenii pur şi simplu vor muri aici. Răniţii vor muri, iar cei rămaşi în viaţă vor muri în luptă, civilii mor aici, împreună cu noi, în buncăre, case particulare şi blocuri, unde pur şi simplu se trage asupra lor... În oraş a murit foarte multă lume, oraşul este practic şters de pe faţa pământului", a avertizat comandantul ucrainean. Mariupol, care avea înainte de începerea războiului, la 24 februarie, circa jumătate de milion de locuitori, a fost practic distrus de atacurile Rusiei, ale cărei trupe susţin că deţin deja controlul asupra întregului oraş, cu excepţia uzinei siderurgice Azovstal. Autorităţile ucrainene afirmă la rândul lor că printre ruinele oraşului se mai află încă circa 120.000 de locuitori, fără acces la apă, la electricitate sau la produse de primă necesitate, şi acuză Moscova că blochează orice încercare a Kievului de a trimite ajutoare umanitare în zonă. Primarul Mariupolului, Vadim Boicenko, a estimat că, de la începutul invaziei ruse, şi-au pierdut viaţa circa 20.000 de civili în acest oraş.

Putin deranjat de "ambițiile imperiale" ale NATO(sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia vrea să "otrăvească" zonele cucerite din Ucraina

Rusia vrea să "otrăvească" zonele cucerite din Ucraina. Președintele rus Vladimir Putin ar putea căuta să își consolideze ceea ce a reușit să cucerească în Ucraina și să se înfigă ca un "cancer" în interiorul țării, a declarat joi secretarul britanic al apărării Ben Wallace. Rusia vrea să "otrăvească" zonele cucerite din Ucraina "Cred că este cu siguranță cazul că Putin, după ce a eșuat în aproape toate obiectivele sale, ar putea căuta să consolideze ceea ce are, să se fortifice așa cum a făcut în 2014. Și doar să fie un fel de creștere canceroasă în interiorul țării Ucrainei și să facă foarte greu pentru oameni să îi mute din aceste poziții fortificate", a declarat el, potrivit CNN. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale Puteți vedea în declarațiile sale actuale că, aproape în disperare, încearcă să extindă acest lucru fie cu amenințări, fie, într-adevăr, cu potențiale atacuri sub steag fals", a adăugat el. Asaltul inițial al Rusiei, lansat pe 24 februarie, a fost un eșec masiv pentru Putin, deoarece armata ucraineană a ținut piept forțelor invadatoare în timp ce acestea avansau spre Kiev. Cea de-a doua fază a Moscovei pare să se concentreze pe consolidarea prezenței sale în regiunile estice Donețk și Luhansk, părți ale cărora separatiștii susținuți de Rusia le controlează din 2014, și pe crearea unui pod terestru care să lege regiunea rusă Rostov de Crimeea, pe care Rusia a confiscat-o de la Ucraina în urmă cu opt ani.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră