miercuri 26 martie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: procuror

18 articole
Eveniment

Procurorul și membrul CSM Horodniceanu, victima unui atac cibernetic

Procurorul Horodniceanu, victima unui atac cibernetic. Un scandal de securitate cibernetică a izbucnit în Iași, după ce mai mulți jurnaliști au primit mesaje suspecte atribuite procurorului Daniel Horodniceanu. Procurorul Horodniceanu, victima unui atac cibernetic Hackerii au folosit contul său de WhatsApp pentru a cere împrumuturi de 3.200 de lei, încercând să păcălească destinatarii. Citește și: Cristela Georgescu, în spatele contului de TikTok folosit pentru plăți în favoarea lui Călin Georgescu, arată interceptările din dosarul penal Jurnaliștii au realizat rapid că este vorba despre o fraudă, observând mesajele identice și improbabilitatea solicitării. Procurorul a confirmat ulterior că a fost victima unui atac cibernetic, avertizând asupra riscurilor de securitate online. Continuarea, în Ziarul de Iași

Procurorul Horodniceanu, victima unui atac cibernetic (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Procurorul Iacob tergiversează cazul Bălănescu-Sanador. În stânga imaginii, Laura Bălănescu (sursa: Inquam Photos/Mălina Norocea, Ocrav Ganea)
Investigații

EXCLUSIV După șase ani și jumătate, cazul unui copil mort pe masa de operație este încă în cercetare

Procurorul Iacob tergiversează cazul Bălănescu-Sanador. Procurorul Marius Iacob (Parchetul General) este acuzat de Andreea Duță, mama unui băiețel care a murit în urma unei operații făcute la Spitalul Sanador, că întârzie nejustificat ancheta privind uciderea din culpă a fiul ei. Citește și: EXCLUSIV Sanador a devenit parte "responsabilă civilmente" în cazul copilului despre care procurorii susțin că a fost ucis din cauza unei operații făcute prost Este vorba de un dosar deschis în urmă cu aproape șase ani și jumătate care nici până astăzi nu a fost finalizat, deși procurorul Marius Iacob a promis familiei îndoliate că va finaliza investigația în primăvara anului 2024. Dosarul urmează să se prescrie în octombrie 2026. DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că medicul Laura Bălănescu, cea care l-a operat pe băiețelul în vârsta de un an și zece luni, dar și alte cadre medicale de la Spitalul Sanador sunt cercetate pentru ucidere din culpă. Laura Bălănescu este soția lui Radu Bălănescu, fostul șef al masonilor din România, dar deține și importante funcții în sistemul medical din România (vezi CV-ul Laurei Bălănescu). Marius Iacob a devenit vedetă după ce a lucrat în celebrul caz "Elodia". În acest moment, Iacob îi investighează pe mercenarul Horațiu Potra și pe complicii acestuia. Procurorul Iacob tergiversează cazul Bălănescu-Sanador Andreea Duță, mama băiețelului care a murit în urma unei operații făcute de medicul Laura Bălănescu la Spitalul Sanador, trăiește o nouă dramă. Ea luptă cu justiția din România pentru ca dosarul deschis în urmă cu mai bine de șase ani să nu fie clasat pentru prescripția faptei de ucidere din culpă. Infracțiune care se prescrie în termen de opt ani. Termen care, în acest caz, se împlinește în octombrie 2026. De dosar se ocupă procurorul Marius Iacob, de la Parchetul General. Ultima sa invenție în materie de tergiversare a dosarului, potrivit Andreei Duță, constă în extinderea cercetării asupra a doi medici pediatri și a două asistente. Și, cum unul din cei doi medici nu își recunoaște semnătura aflată pe regulamentul de ordine interioară al spitalului Sanador, s-a cerut o expertiză grafologică.   "Mie mi se pare că se tergiversează acest dosar cu rea intenție. Cu rea intenție! Ca să meargă la prescriere. Se inventează tot felul de subiecte false ca să se prescrie. De exemplu, această expertiză grafologică. Este un subiect fals! Tu ai o expertiză medico-legală care spune clar că a fost omorât un copil, că putea fi salvat, că i s-a secționat vasul, că a sângerat. Această expertiză este foarte clară. Ai toate acestea și tu acuma vrei să vezi dacă o doctoriță a semnat sau nu un regulament de ordine interioară?", s-a declarat șocată Andreea Duță într-o discuție cu DeFapt.ro.   "Se încearcă o clasare elegantă a dosarului" Nemulțumită de felul în care s-a derulat ancheta până acum sub conducerea procurorului Marius Iacob, Andreea Duță l-a reclamat la Parchetul General, condus procurorul general Alex Florența. "Au trecut 6 ani, 4 luni și jumătate (2313 zile) de la decesul copilului meu, iar ancheta este în continuare într-un stadiu incert, fără un rechizitoriu întocmit și fără trimiterea în judecată a celor responsabili. Audieri repetate și inutile – în loc să finalizeze ancheta, procurorii au preferat să reaudieze martorii și inculpații de mai multe ori, fără a avansa către o soluționare clară a cazului. Există probe clare privind culpa medicală, conform raportului Institutului de Medicină Legală, care indică o hemoragie internă survenită în timpul operației. Cu toate acestea, dosarul este tergiversat nejustificat", se menționează în plângerea transmisă procurorului general al României. Procurorul general, tăcut ca un mort Andreea Duță reclamă și "posibile interese obscure și rea-voință – având în vedere durata excesivă a anchetei și faptul că inculpații fac parte din aceeași elită medicală și juridică, există suspiciunea că se încearcă o clasare elegantă a dosarului". Cum nici procurorul general al României, Alex Florența, nu i-a dat vreun răspuns, femeia a dat în judecată Parchetul General la Tribunalul București, în speranța că dosarul va fi finalizat înainte de prescrierea infracțiunii. Ironic, procesul aflat pe rol a început o amânare. "Acest dosar nu 100%, 300% se prescrie pe partea penală"  Infracțiune de ucidere din culpă are termen de prescriere opt ani de la data săvârșirii faptei. "Și noi avem șase ani jumate. În octombrie (2025 - n.r.), se fac șapte. Noi nu am ieșit cu dosarul ăsta din faza de urmărire penală. După aia, urmează camera de consiliu. Acolo mai durează un an de zile. Acest dosar nu 100%, 300% se prescrie pe partea penală. Nu am nici cea mai vagă idee pe cine protejează procurorul, dar este și o lipsă de asumare în general a tot ceea ce înseamnă procese penale. De ce să nu fie mai bine să se prescrie decât să ne mai batem capul cu o speță de genul acesta? În cazul nostru, gândindu-mă la ce persoane sunt implicate, cred că se încearcă tragerea de timp prin toate mijloacele specifice ca să se prescrie pe latură penală", a declarat Andreea Duță pentru DeFapt.ro. Într-un final, probabil, se vor plăti doar despăgubiri de către societățile de asigurări. Dacă așa vor sta lucrurile, Andreea Duță a spus că va da în judecată România la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru durata excesivă a anchetei. Cum s-a întâmplat tragedia de la Spitalul Sanador DeFapt.ro a dezvăluit că, în dimineața zilei de 20 octombrie 2018, Ștefan Duță, un băiețel de doar un an și zece luni, a fost operat de hernie inghinală de medicul Laura Bălănescu la Spitalul Sanador. Între orele 13.25 și 14.20, copilul a stat în secția de Terapie Intensivă, apoi a fost mutat în salonul Pediatrie. La ora 14.30, medicul Laura Bălănescu i-a făcut un nou consult, în urma căruia a concluzionat că starea pacientului era satisfăcătoare, cu tegumente palide și pansamente curate. Problemele au început să apară o jumătate de oră mai târziu, atunci când copilul a început să transpire și să vomite. Apoi, după încă o oră, a fost consultat de medicii Laura Vasile și Gabriel Drăgan. Dar și aceștia au concluzionat că Ștefan Duță avea o stare generală bună și era conștient. La ora 17.44, copilul a vărsat din nou și prezenta transpirații abundente în zona capului. Pacientul a fost văzut de mai mulți medici, inclusiv de medicul curant Laura Bălănescu, până la ora 22.47, atunci când s-a constatat că starea copilului este extrem de gravă. Șapte minute mai târziu, băiețelul a făcut stop cardiorespirator. Medicii au început manevrele de resuscitare. Decesul a fost declarat la 00.15.

România este mai degrabă „paradis al infractorilor”, spune procurorul Claudiu Sandu Foto: captură youtube
Justiție

Un înalt magistrat spune că România este mai degrabă „paradis al infractorilor” decât stat de drept

Un înalt magistrat, procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM, spune că România este mai degrabă „paradis al infractorilor” decât stat de drept. El a făcut această afirmație la ședința de bilanț a Parchetului General. Citește și: Omul lui Georgescu, Horațiu Potra, fotografiat când lua cărămizi de bani de la o rusoaică, la un hotel în Dubai România este mai degrabă „paradis al infractorilor” „Ridicarea Mecanismului de verificare şi control şi festivismul care a urmat acestui moment nu poate ascunde o realitate rece. Modificările legislative operate, unele decizii ale Curţii Constituţionale, unele decizii chiar ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, hărţuirea în decursul timpului a magistraţilor curajoşi, înlăturarea meritocraţiei ca principiu în promovarea în Justiţie au dus România, din punctul meu de vedere, în situaţia de a fi mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept. Aceasta este o realitate pe care noi, procurorii, o simţim în fiecare zi", a declarat Sandu, citată de Agerpres.Potrivit procurorului, sistemul judiciar a trecut în decursul ultimilor şapte-opt ani prin mai multe etape "experimentale", pornind de la anularea unor probe "legal administrate" până la modificări de practică care au "bulversat complet" munca procurorilor, ceea ce a dus la situaţia în care rechizitorii care erau "bune până mai deunăzi să fie anulabile". Sume mari de la buget ajung în paradisuri fiscale „Această bulversare a practicii judiciare are, însă, ca principală sursă, din punctul meu de vedere, o calitate destul de precară a legislaţiei, iar exemplul care este o realitate este exemplul evaziunii fiscale. Uitându-mă în raportul de bilanţ prezentat de Parchetul General, am observat o scădere destul de drastică a dosarelor finalizate în zona evaziunii fiscale şi nu este de mirare. Dacă ne uităm la pedepsele pe care evaziunea fiscală le are, am putea constata că legiuitorul a considerat că este o infracţiune foarte gravă, cu un pericol social ridicat. Cu toate acestea, a lăsat în mâna ANAF puterea de a sesiza organele judiciare, punând pe acelaşi nivel şi omul de afaceri corect şi evazionistul, ceea ce, din punctul meu de vedere, care am instrumentat câteva dosare la viaţa mea, nu este corect. Asemenea modificări considerate moderne la acel moment nu fac decât să creeze o pârghie prin care sume foarte mari de bani sunt sustrase de la bugetul de stat în paradisuri fiscale pe care cred că suntem cu toţii conştienţi că nu le vom recupera niciodată", a explicat vicepreşedintele CSM.  

Procuror care cerea poliției să-l păzească la tir cu arcul Foto: Bihoreanul
Justiție

Procuror care face tranzacții cu criptomonede și cerea poliției să-l păzească la tir cu arcul

Un procuror care face tranzacții cu criptomonede și cerea poliției să-l păzească la tir cu arcul, Ioan Bene, a fost trimis în judecată disciplinară de către Inspecția Judiciară. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american Potrivit declarației de avere, Bene a câștigat, în anul fiscal 2023, 28.784 de lei din vânzare de criptomonede. Salariul său, plus drepturile salariale obținute prin darea statului în judecată, a fost de 191.048 de lei, net, în 2023. Procuror care cerea poliției să-l păzească la tir cu arcul Bene a fost trimis în judecată disciplinară după ce, potrivit Inspecției Judiciare, „în zilele de 7 și 9.08.2024, uzând de calitatea de procuror, a ordonat organelor de poliție să-i asigure protecție în activitatea privată de antrenament la tir cu arcul, precum și în deplasarea la o acțiune imaginară, de pretinsă deținere fără drept a unei arme”.  „În același context, procurorul a apelat numărul de urgență 112, în calitate privată, ulterior dând indicații organelor de poliție privind maniera în care să desfășoare ancheta”, mai arată IJ, citată de LuJu.  Inspecția Judiciară mai arată că acesta își jignea colegii, în mesaje scrise. În 2024, acesta a contestat la Înalta Curte de Casație și Justiție suspendarea sa din funcția de șef al parchetului Salonta, iar în plângere arăta: „Din nefericire, pe fondul unor probleme de sănătate apărute și din cauza surmenajului generat pe linie profesională (fiind singur, o perioadă semnificativă de timp, la o unitate de parchet cu o situație operativă, mai ales prin prisma spețelor complexe, dificilă, în condițiile în care anterior erau 3 sau 4 procurori) din cele 8 luni și jumătate de mandat am lipsit circa 6 luni (fiind în concediu medical ori de odihnă pentru deplasări la 9 medici, din trei țări diferite, pentru salvarea rinichilor și recuperarea sănătății fizice, respectiv psihice”.  În 2024, la cererea CSM, el a fost verificat de o comisie de psihiatri, care însă l-a declarat apt să profeseze. 

Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan

Susținătorul de pe TikTok al lui Călin Georgescu, florin_cry, a fost săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Ilie Bolojan.  „Băi Bolojane, vă iau familia și o dau, uite așa, cu capul de bordură”, a anunțat, pe TikTok, un influencer pro-Georgescu, florin_cry, pe numele său real Tofan Andronel Florin. Acesta și-a repetat amenințarea de pe TikTok împotriva lui Bolojan de două ori. Tofan se află acum în fața unui procuror, afirmă surse judiciare. Citește și: Minciună a Ministerului de Externe, care a anunțat un „schimb de opinii concentrat” între Hurezeanu și ambasadorul Grenell Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție Nemulțumirea acestui influencer - mesajul său a avut peste 100.000 de vizualizări și peste 21.000 de like-uri - a plecat de la faptul că Ilie Bolojan l-a numit „celălalt candidat” pe Călin Georgescu. El a fost prins și dus la audieri de polițiști la trei zile după ce a postat amenințările pe TikTok. Fanul lui Georgescu ar urma să fie acuzat de instigare la violență, tulburarea ordinii și liniștii publice, dar și de instigare la ură și discriminare. „Vă pup românașii mei frumoși, și patrioți...și cei cu bună credință. Ceilalți, știți voi, ne p*ș*m pe ei! Băi Bolojane, băi f****i familia în gură! Băi, nu mă pot abține (...) Articolul 30 din Constituție mă lasă să îmi exprim gândurile (...) Deci, vă iau familia și v-o dau, uite așa, cu capul de bordură. Ca să înțelegeți ... Ce iubești tu pe lumea asta, să ți-o iau eu și toți câteva milioane de români. Să ți-i luăm și să-i dăm uite așa cu capul de bordură”, spunea floryn_cry în video-ul postat pe TikTok. De înjurăturile și amenințările „constituționale” ale lui „floryn_cry”,  Tofan Andronel Florin, nu a scăpat nici Marcel Ciolacu, prim-ministrul României: „Băi, următorul protest, următorul protest va fi unul mare. Băi, mare, foarte mare! Și dacă nu o să cazi și tu Bolojane, și tu Ciolacule, f****i rasa în gură. Care faci parte din Nordis, f****i morții **. I-ai dat pe ăia afară să nu…ca să nu ciripească (…) zdreanță ordinară”. 

Ponta, „paradit” de fostul procuror Negulescu Foto: Facebook
Politică

Ponta, „paradit” de fostul procuror Negulescu

Fostul premier Victor Ponta a fost „paradit” de fostul procuror Mircea Negulescu, zis „Portocală”: trebuie să plătească daune morale de 25.000 de lei pentru că l-a făcut „interlop”, printre altele. Fostul procuror Mircea Negulescu folosea expresia „paradit” când vorbnea despre cei pe care urma să-i ancheteze. Citește și: Apel DeFapt.ro către Radu Popa, directorul Complexului Sportiv Național „Arcul de Triumf”: Nu ne mai trimiteți bani, îi vom refuza de fiecare dată La 12 decembrie, Tribunalul București a decis că Victor Ponta va plăti daune morale, în timp ce Victor Ciutacu, moderatorul emisiunii în care fostul premier l-a insultat pe fostul procuror, a scăpat, el urmând să primească 357 de lei drept cheltuieli de judecată. Ponta, „paradit” de fostul procuror Negulescu „În privința expresiilor utilizate de pâratul Ponta Victor ('interlop', 'infractor', 'torționar'), reține că nu pot fi considerate ca justificate, ci acestea reprezenta insulte, care nu pot fi acceptate nici ca provocări admisibile, în contextul în care între cumnatul pâratului și reclamant nu a existat nicio legătură. Faptul că reclamantul este o persoană asupra căruia au planat suspiciuni cu privire la modul în care și-a exercitat funcția de procuror, care însă nu au fost confirmate, fiind așadar doar simple speculații propagate în spațiul public, nu înlătură dreptul acestuia la demnitate și reputație, care trebuie respectat. Așadar, în privința pâratului Ponta Victor se constată că prin afirmațiile și cuvintele jignitoare adresate reclamantului, a încălcat dreptul acestuia la demnitate și reputație – fapta ilicită care a creat un prejudiciu moral reclamantului ce se impune a fi reparat. Totodată, se constată că fapta ilicită a acestuia a fost săvârșită cu vinovăție, iar între fapta și prejudiciu există legătură de cauzalitate, fiind întrunite cerințele prev. de art. 1357 Cod civil. În aprecierea prejudiciului, tribunalul are în vedere că pârâtul a repetat acuzațiile mincinoase și expresiile jignitoare față de reclamant pe parcursul a 2 emisiuni la care a participat și care s-au desfășurat într-o perioadă de aproximativ 10 zile, astfel că suma de 25.000 lei este apreciată de tribunal ca fiind în măsură să asigure repararea prejudiciului produs reclamantului”, se arată în sentința tribunalului. Sentința nu este definitivă, poate fi atacatăîn apel.

Suma pe care Guvernul o scoate ca să plătească salariile unui procuror Foto: CSM
Eveniment

Suma Guvernul o scoate ca să plătească salariile unui procuror

Suma astronomică pe care Guvernul o scoate din rezerva bugetară ca să plătească salariile restante ale unui procuror care a fost suspendat din funcție: 3.136.000 lei, adică circa 627.000 de euro. Citește și: Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, care n-a fost aprobată nici azi. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023, aprobate Suma pe care Guvernul o scoate ca să plătească salariile unui procuror Potrivit notei de fundamentare, ar fi vorba de un procuror de la Parchetul Suceava, care a fost suspendat din funcție și acum contribuabilii trebuie să-i achite salariile restante, actualizate cu dobândă, din perioada 30 iunie 2014 - 25 aprilie 2023. În notă, nu se precizează numele procurorului și nici nu se explică clar cum s-a ajuns la această situație. Banii din fondul de rezervă ai Guvernului vor fi virați către Ministerul Public, care apoi îl va plăti pe acest magistrat. Proiectul de hotărâre de guvern a fost inițiat de ministrul Justiției, Alina Gorghiu, și urmează să fie aprobat în ședința de guvern de azi. Tot azi, Guvernul scoate din rezerva bugetară 842.000 de lei (aproape 164.000 de euro) pentru plata salariilor restante ale unui salariat „din categoria personalului auxiliar de specialitate repus în funcție la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași după suspendarea activității”. Acesta va prmi salariile restante pentru perioada 06.12.2010-31.08.2024, actualizate cu dobândă. „Menționăm că în bugetul Ministerului Public nu s-au identificat economii care să permită efectuarea de virări de credite de angajament și credite bugetare sau modificarea repartizării pe trimestre a sumelor aprobate în buget, conform art. XXXV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2024, cu modificările și completările ulterioare”, se arată în nota de fundamentare.

Procuror, criță la volan în oraș (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Procuror, criță la volan în oraș

Procuror, criță la volan în oraș. Valentin Iordan, fost procuror-șef al Parchetului de pe lângă Tribunal, a primit inițial o condamnare cu suspendare în dosarul de alcool la volan. Procuror, criță la volan în oraș Însă, în apel, foștii săi colegi au solicitat o pedeapsă cu executare. Magistrații Curții de Apel au fost aproape să pronunțe o astfel de decizie. Citește și: Ministerul Muncii a rămas deja fără bani de pensii, așa că scoate sute de milioane de euro din rezerva bugetară Incidentul s-a petrecut în august 2020, când autoturismul Audi A4 condus de Iordan a fost oprit de polițiști pe bulevardul Carol I, în dreptul bisericii Sf. Nicolae, deoarece vehiculul circula extrem de încet, blocând traficul. În acea zi, Valentin Iordan avusese o dispută tensionată cu partenera sa. Pentru a se calma, a plecat la cumpărături și s-a oprit ulterior la restaurantul „Vânătorul”. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ex-procuror beat la volan, judecători miloși (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Ex-procuror beat la volan, judecători miloși

Ex-procuror beat la volan, judecători miloși. Un cunoscut fost procuror ieșean a stabilit un adevărat record de alcoolemie la volan. Ex-procuror beat la volan, judecători miloși Probleme de familie l-au făcut să bea pentru a-și îneca amarul. A fost prins însă nu pentru că ar fi provocat vreun incident în trafic, ci pentru că conducea prea lent. Citește și: Cum fură RetuRO milioane de lei lunar din banii clienților pentru că automatele nu „citesc” unele etichete. Sumele nereturnate pe ambalaje lunar, amețitoare În seara zilei de 22 august 2020, un echipaj al Secției 2 Poliție Urbană a fost sesizat cu privire la un autoturism Audi A4 care urca încet Copoul, atât de încet, încât încurca traficul. Mașina a fost oprită în dreptul bisericii Sf. Nicolae, aproape de Rond Agronomie. Șoferul a fost identificat în persoana lui Valentin Iordan, fost procuror-șef al Parchetului de pe lângă Tribunal. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primărița PSD judecată pentru că a rupt în bătaie un fost procuror Foto: Facebook
Politică

Primărița PSD judecată pentru că a rupt în bătaie un fost procuror

Primărița PSD din Brusturi, Livia Bârlău, judecată pentru că a rupt în bătaie un fost procuror, a fost trimisă din nou în fața instanței, la 3 iunie: procurorii o acuză că a plătit un localnic să terorizeze un opozant. Citește și: VIDEO Șefa de promoție de la cel mai mare liceu din Arad, discurs dur: „Ce m-a învăţat şcoala? Să mă conformez, să mint…” Primărița PSD judecată pentru că a rupt în bătaie un fost procuror Potrivit ebihoreanul, Bârlău, care candidează pentru PSD pentru un nou mandat, a plătit 200 euro unui cetățean din comună și unui amic al acestuia ca să-l terorizeze pe liberalul Radu Gavra și familia sa, vandalizându-le mașina și casa. Inițial, dosarul fusese practic închis, fără depistarea autorilor, dar procurorii au descoperit o înregistrare, într-o altă anchetă, în care unul dintre cei care au vandalizat locuința lui Gavra își relata fapta: „Ți-am spus că am avut de primit niște bani de la ei... Îi primărița de la Brusturi, care l-o bătut pe procuroru ăla... Noi pentru ea am făcut fapta... pentru Ligia, Livia... și el (n.r. - Varga) vine să-mi dea 200 de euro că ne-am dus la ăla acasă, i-am spart geamurile, i-am tăiat cauciucurile la mașină, l-am p... mea, l-am terorizat...”. Primărița Livia Bârlău și soțui ei sunt judecați de Tribunalul Bihor și pentru tentativă de omor, după ce au rupt în bătaie un procuror. Acesta a încasat de la Petrică Bârlău opt lovituri cu pumnii, trei cu picioarele şi nu mai puţin de 35 cu un cleşte metalic uriaş, lung de 40 centimetri, iar Livia Bârlău a dat și ea 15 lovituri cu piciorul, dintre care 12 în regiunea capului, şi șase lovituri cu pumnii, din care patru spre capul victimei. Livia Bârlău mai este urmărită în cel puțin un alt dosar penal, fiind suspectată pentru falsuri într-un proiect cu fonduri de la Ministerul Dezvoltării pentru rețeaua de apă și canalizare a comunei Brusturi. De asemenea, Biroul Electoral de Circumscripție Brusturi a decis săptămâna trecută să sesizeze Parchetul Aleșd în legătură cu o posibilă infracțiune de mită electorală, primărița fiind reclamată că a împărțit lemne de foc persoanelor care i-au promis că o vor vota duminica aceasta, pe 9 iunie.

dosarul a fost clasat de procurorul Iulian Ispir de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași care a susținut că parțile vătămate au depus plângere prea târziu (după 6 luni) și nu a mai putut strânge probe suficiente pentru aflarea adevărului. Foto. Dezvaluirea
Justiție

Fost tablagiu, ajuns procuror, a violat o minoră

Un fost tablagiu din poliție, Constantin Bosînceanu, care a ajuns procuror, a fost trimis în judecată pentru că ani întregi a violat o minoră. Bosînceanu este procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Răducăneni, iar în perioada septembrie 2015 – iunie 2017 ar fi constrâns-o pe minoră să întrețină relații intime cu el într-un apartament din Iași sau pe bancheta din spate a mașinii. Citește și: Numărul omorurilor nerezolvate s-a dublat în 10 ani. România are una din cele mai mari rate ale morților violente din spațiul european În 2023, Bosînceanu era chiar prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Răducăneni, dar i-a expirat mandatul și a rămas simplu procuror. Fost tablagiu, ajuns procuror, a violat o minoră Cazul a fost inițial clasat de parchetul Curții de Apel Iași, dar a fost redeschis, după cinci ani, de de procurorul general al României, Alex Florența. „În perioada septembrie 2015 – iunie 2017, inculpatul a constrâns persoana vătămată prin violenţă fizică, constând în ţinerea, imobilizarea şi dezbrăcarea forţată, precum şi prin ameninţarea cu moartea, să întreţină raporturi sexuale într-un apartament din municipiul Iaşi. De asemenea, prin ameninţare, inculpatul a determinat persoana vătămată să întreţină raporturi sexuale pe bancheta din spate a autoturismului, pe care l-a condus în locuri izolate din oraş (...) Precizăm că dosarul a fost redeschis prin infirmarea de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la data de 30 august 2023, a soluției de clasare dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași”, se arată în comunicatul de presă al Parchetului General. Tablagiu, doctor, protejat de colegi Dosarul a fost clasat de procurorul Iulian Ispir de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași care a susținut că parțile vătămate au depus plângere prea târziu (după 6 luni) și nu a mai putut strânge probe suficiente pentru aflarea adevărului, scria dezvaluirea.ro în 2023. Potrivit unui CV publicat pe site-ul Academiei de Poliție, Bosînceanu a absolvit, în 1996, cursurile școlii militare de poliție din Cîmpina, unde erau pregătiți subofițerii. El a fost subofițer de poliție, așa numiții „tablagii”, până în 2002, când a devenit ofițer de poliție, iar din 2010 este procuror. Bosînceanu nu a trecut în CV anul nașterii, dar dacă a absolvit liceul în 1993, are probabil 48-49 de ani. El era, deci, cu peste 20 de ani mai în vârstă decât minora pe care este acuzat că a violat-o. În CV el scrie că ar fi absolvit, în 2021, cursurile școlii doctorale a academiei de poliție. În anul fiscal 2022, Bosinceanu a câștigat, în medie, circa 20.000 de lei pe lună, dar a dat statul în judecată și a primit salarii restante de 48.570 de lei.

Suspect de omor din culpă, oprit să devină procuror Foto: Facebook CSM
Justiție

Suspect de omor din culpă, oprit să devină procuror

Un suspect de omor din culpă a fost oprit în ultima clipă să devină procuror: CSM l-a suspendat cu cinci zile înainte de a-și începe activitatea. Nu este clar cum a fost primit acesta la Institutul Național al Magistraturii, deși la acel moment era inculpat. Citește și: Armata obligatorie în România, o măsură urgentă, a sugerat Klaus Iohannis: „Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar” Suspect de omor din culpă, oprit să devină procuror În prezent dosarul său a trecut de camera preliminară și urmează să se pronunțe sentința, scrie Lumea Justiției. Procurorul a fost suspendat la 26 martie de secția de procurori a CSM, iar el ar fi urmată să devină stagiar la 1 aprilie. CSM nu oferă numele acestuia și nici alte detalii. Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Pe de altă parte, procurorul a arătat că a trecut de etapa verificării condiției de bună reputație, atât la admiterea la INM, cât și la absolvirea INM, chiar dacă și în aceste momente avea aceeași calitate de inculpat: “S-a făcut precizarea că dumnealui a fost admis după efectuarea verificărilor privind buna reputație, atât cu ocazia admiterii la Institutul Național al Magistraturii, cât și cu ocazia absolvirii Institutului, deși avea calitatea de inculpat într-un dosar de ucidere din culpă“

Procurorul din Caracal care i-a ținut pe polițiști în fața porții ucigașului Alexandrei Măceșanu scapă cu o sancțiune ridicolă Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Procurorul ucigașului Alexandrei Măceșanu, sancțiune ridicolă

Procurorul din Caracal care i-a ținut pe polițiști în fața porții ucigașului Alexandrei Măceșanu, Cristian Ovidiu Popescu, scapă cu o sancțiune ridicolă: Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) i-a tăiat salariul cu 25% pe un an pentru exercitarea funcției cu gravă neglijență. El avea, în anul fiscal 2020, un salariu net de circa 11.250 de lei pe lună, dar a dat statul în judecată și, în 2021 și 2023, a câștigat sume imense. Inițial, CSM pur și simplu respinsese sancțiunile propuse de Inspcația Judiciară împotriva acestui procuror. Ucigașul Alexandrei Măceșanu, Gheorghe Dinică, a fost condamnat la 30 de ani de închisoare. Citește și: România va trimite în Ucraina soldați NATO din bazele aflate pe teritoriul său printr-o „coaliție de voință” dacă Rusia va încerca să ocupe Odesa, afirmă un apropiat al puterii de la București Procurorul ucigașului Alexandrei Măceșanu, sancțiune ridicolă Însă, la 18 martie, ICCJ a decis să-i taie salariul cu 25% pentru un an. „Admite recursul declarat de recurenta Inspecția Judiciară împotriva hotărârii nr. 3P din 17 mai 2023 pronunțate de Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători în materie disciplinară, în dosarul nr. 18/P/2019. Casează hotărârea atacată și, rejudecând, aplică pârâtului Popescu Cristian Ovidiu sancțiunea disciplinară constând în diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu 25% pe o perioada de un an pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) teza a ÎI-a din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Definitivă. Pronunțată în ședința publică, astăzi, 18 martie 2024”, se arată în minuta ICCJ. Însă procurorul Popescu câștigă sume uriașe de la statul român: În anul fiscal 2020, salariiile sale, nete, cumulate, au fost de 135.388 lei, plus 16.165 de lei „diferență VRS”, adică bani obținuți din darea statului în judecată pentru recalcularea salariului În 2021: 411.883 lei, salariu plus „diferențe salariale restante” În 2022: 215.970 de lei, salariu plus „diferențe salariale restante” Procurorul are trei mașini, din care un BMW X3, trei case a căror suprafață totalizează 500 mp, peste patru hectare de teren agricol, 1.500 mp de pădure sau 12.200 mp în intravilanul Caracalului. Cum și-a bătut joc de anchetă procurorul Popescu Ce constatase Inspecția Judiciară: „Inspectorii de caz au reținut că procurorul a nesocotit din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material care permiteau pătrunderea în imobilul numitului Dincă Gheorghe cu mandat de percheziție, anterior orei 6:00. S-a constatat că urmărirea penală s-a desfășurat fără coerentă, informațiile au fost colectate disparat, procurorul nu a impus comunicarea într-o singură direcție. Informațiile au fost disipate, iar necoroborarea lor a condus la pierderea consistenței fiecăreia întrucât existau mai multe indicii care doar cumulate puteau conduce la identificarea autorului și găsirea minorei. Lipsa de organizare și de coordonare a activităților a generat ignorarea stării de flagranță în care se află prezumtivul autor al infracțiunii continue, către care se îndreptau toate indiciile obținute în dată de 25 iulie 2019, respectiv: identificarea mărcii și ulterior a numărului de înmatriculare a mașinii în care a fost luată minoră, identitatea proprietarului mașinii, identitatea utilizatorului numărul de telefon, aspectele exterioare ale locuinței numitului Dincă Gheorghe, conținutul apelurilor la 112”.

Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Micsik)
Investigații

Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm

Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm. Gheorghe Muscalu, fostul procuror acuzat de mușamalizarea dosarului "Cocaină pentru VIP-uri", încasează de la stat o pensie specială de 390.000 lei anual, echivalentul a 78.000 de euro, după ce s-a pensionat la vârsta de 52 de ani, la finalul anului 2016. Din iulie 2022, Muscalu cumulează pensia specială cu indemnizația anuală de peste 9.000 de euro de la stat, bani pe care îi primește în calitate de membru în Consiliul de Administrație al Romarm, companie deținută de Ministerul Economiei. Citește și: Noul negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la universitatea Rutgers din SUA, unde a fost și lector. În România, ministrul Câciu are studii la o universitate privată În paralel, procurorul pensionar a mai avut cinci locuri de muncă, plus propria firmă de consultanță, de unde a încasat dividende de aproape 282.000 lei. "Cocaina pentru VIP-uri" ca Țiriac junior a dispărut Gheorghe Muscalu și-a început cariera de procuror în septembrie 1989 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina. În perioada 2002 – 2004, a fost procuror șef al Secției de Combatere a Criminalității și Antidrog, apoi a preluat funcția de procuror șef al DIICOT. În februarie 2005, ministrul Justiției de atunci, Monica Macovei, a cerut ca procurorul Muscalu să fie cecrcetat de Parchetul General pentru acuzațiile de favorizare a infractorului și mușamalizare a dosarului "Cocaină pentru VIP-uri", în care era cercetat fiul magnatului Ion Țiriac. Dosarul procurorului Gheorge Muscalu a fost închis rapid, după ce s-a decis neînceperea urmăririi penale. Ulterior, procurorul Gheorghe Muscalu a fost mutat pe funcția de șef al Serviciului de Prevenire și Combatere a Infracțiunilor de Terorism și a celor contra siguranței naționale. Apoi, Muscalu a ajuns vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Procurorul s-a pensionat după aproape 27 de ani de muncă, în anul 2016, la vârsta de 52 de ani. Angajat la Justiție de Ana Birchall În aprilie 2019, Gheorghe Muscalu a fost angajat pe funcția de consilier al ministrului Justiției Ana Birchall. Conform declarației de avere depusă în anul 2019 pentru anul 2018, Gheorghe Muscalu încasa o pensie specială de 423.348 lei anual. Adică 35.279 lei lunar, echivalentul a peste 7.000 de euro. Soția sa, fosta judecătoare Mădălina Muscalu, avea o pensie specială de "doar" 205.044. Pe lângă pensie, Gheorghe Muscalu mai era angajat ca director juridic la patru societăți comerciale, de unde încasa anual peste 156.000 lei. Totodată, în anul 2018 a mai primit peste 10.000 lei de la Institutul Național al Magistraturii (INM) și peste 37.000 lei de la Universitatea "Titu Mariorescu". De la cei șase angajatori, Muscalu a încasat în total puțin peste 203.000 lei, adică jumătate din pensia specială pe care o încasa de la stat. Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm De la ministrul Ana Birchall, procurorul pensionar a fost preluat de ministrul liberal Cătălin Predoiu, cel care l-a ținut consilier până în martie 2020. În august 2021, îl regăsim pe Gheorghe Muscalu în funcția de membru în Consiliul de Administrație al Romarm, compania de import-export muniție și armament a Ministerului Economiei. Numirea a fost făcută de ministrul Economiei Virgil Popescu. Atunci, Muscalu a depus o nouă declarație de avere. În aceasta, a menționat același cuantum al pensiei, două venituri a câte 1.750 lei fiecare, pentru funcție de director general la AIR SA, respectiv la Galeriile Victoria. În plus, a mai declarat veniturile încasate pentru postul de cadru didactic de la Universitatea "Titu Maiorescu", de aproape 37.000 lei, plus 2.800 lei de la INM și 43.104 lei de la Ministerul Justiției. Totodată, Gheorghe Muscalu și-a deschis propria firmă, Anasis Lex Consulting SRL, de unde a încasat dividende nete de 160.522 lei. Pensionar, consultant, director de firme, profesor, formator Declarația de avere din iulie 2022 arată că, în anul 2021, ex-procurorul a deținut trei funcții de director general la trei firme private, preda la Universitatea "Titu Mariorescu", era formator la INM, dar oferea consultanță și pe propria firmă. Datele de la Ministerul de Finanțe arată că firma de consultanță a fostului procuror nu avea nici un angajat, dar a încasat dividende nete de aproape 263.000 lei. Cuantumul pensiei sale speciale a rămas neschimbat, în timp ce pensia soției sale a crescut puțin, la 211.000 lei. În ultima declarație de avere, depusă în iunie 2023, fostul procuror Gheorghe Muscalu a menționat că pensia specială i-a scăzut la 390.000 lei. Adică primește "doar" 32.500 lei pe lună față de 35.279 lei, cât primea inițial. Totodată, a scăzut și pensia soției sale, la 198.000 lei. Dar, tot în anul 2022, Muscalu a obținut diferențe salariale de la CSM prin hotărâri judecătorești în valoare de 67.152 lei. De pe urma celor trei funcții de director general la firmele Aurelius Împăratul Romanilor SA, respectiv Galeriile Victoria și Cetatea Apuseni SA, procurorul pensionar a primit un salariu cumulat de peste 8.000 de lei anual. Aproximativ 55.000 de lei au venit de la Universitatea "Titu Maiorescu" și dividende au fost de peste 281.000 lei. Pentru funcția de membru în CA al Romarm, Muscalu a primit alți 45.300 lei în 2022, adică 3.775 lei pe lună.

Familia mămicii care a murit la spitalul Botoșani cere despăgubiri Foto: Vocea Botoșani
Eveniment

Familia mămicii murit spitalul Botoșani cere despăgubiri

Familia mămicii care a murit după ore de chinuri la spitalul din Botoșani cere despăgubiri uriașe de la această unitate medicală, subordonată Consiliului Județean. Astfel, potrivit Monitorului de Botoșani, familia solicită despăgubiri de 7,5 milioane de euro, adică bugetul spitalului pe cinci luni. Însă procurorii susțin solicitarea și consideră SJU Botoșani „parte responsabilă civilmente” în dosarul deschis. Citește și: Cine este șpăgarul care a ajuns șeful Spitalului Colentina, cu buget de peste 100 de milioane de euro și cu 933 de paturi: etern bugetar cu avere impresionantă, importat din fieful lui Mazăre Alexandra Ivanov, o tânără de 25 de ani, a murit pe 18 august, la aproape nouă ore după ce a fost internată în Maternitatea din Botoşani. Tânăra de 25 de ani nu a beneficiat, timp de aproape şapte ore, de îngrijiri medicale, se arată într-un raport preliminar întocmit de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Botoşani. Familia mămicii care a murit la spitalul Botoșani cere despăgubiri „În acest moment procesural, raportat la configurația de moment a ansamblului probator, există indicii cu privire la o acțiune culpabilă a suspectei (N.Red: doctorul Mariana Pitrop), având drept consecință rezultatul letal menționat și implicit prejudicierea petenților, rude apropiate ale victimei sau, după caz, persoane care au stabilit relații similare cu cele de rudenie cu victima (...) De asemenea, întrucât inacțiunea susmeționată a fost realizată de suspect în exercițiul atribuțiilor de serviciu ca medic în cadrul unității spitalicești, se apreciază că raporturile existente între suspectă și spital, ca persoană juridică angajatoare și furnizoare de servicii medicale publice, sunt apte să angajeze și răspunderea civilă a spitalului (...) în calitate de parte responsabilă civilmente”, arată procurorul de caz. În schimb, CNAS a aplicat o amendă ridicolă spitalului, de 42.272 lei, în urma decesului Alexandrei Ivanov la Maternitatea din localitate. Citește și: Corupție masivă în spitalele din Capitală: medici, manageri și directorul adjunct al ASSMB, cercetați pentru șpagă. ASSMB administrează 19 spitale și are un buget de 2,7 miliarde lei Cuantumul sancţiunii reprezintă 0,5% din suma contractată de SJU pentru serviciile medicale spitaliceşti, fiind aplicată „pentru nerespectarea obligaţiei contractuale prevăzute la art.7, lit.d din Contractul de furnizare servicii medicale spitaliceşti”, legat de fişa de observaţie a pacientei Alexandra Ivanov. Citește și: GALERIE FOTO Cine este Dăncilă de Botoșani, protectoarea lui Budăi și a lăcătușului – manager de spital: Doina Fedorovici, CV secret, a vorbit 3 minute în 8 ani în Senat, top-model pe Facebook „Această sancţiune nu ştiu dacă este chiar justificată, dar e dreptul celor de la Casa de Asigurări să ne sancţioneze, iar noi să contestăm. Dacă vom avea dreptate, vom câştiga. Dacă nu, vom pierde şi vom plăti această amendă, de 0,5% din contract. În urma discuţiilor cu juriştii spitalului, considerăm că această decizie poate fi contestată. Instanţa ne va spune dacă avem dreptate sau nu”, a declarat, într-o conferinţă de presă, Monica Adăscăliţei, managerul interimar al SJU Botoșani.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră