sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: proces

194 articole
Politică

Ministerul de Finante vrea majoreze cu 50% salariile unor angajati

Ministerul de Finante vrea să majoreze cu 50% salariile unor angajati de la Directia Juridică şi să angajeze avocati care să reprezinte România în procesul intentat de Pfizer/BioNTech, se arată într-un proiect de ordonanță pus în dezbatere pe site-ul acestui minister. Citește și: Veniturile legendare ale liderului sindical Sanitas Bărăscu, cel care cere o majorare cu 20% a salariilor în sistemul de sănătate. Soția sa, operatoare RMN, plătită cu o sumă uriașă Ministerul de Finante vrea să majoreze cu 50% salariile unor angajati Pfizer/BioNTech cer obligarea României la executarea contractului de achiziție prin plata prețului pentru cele 28.940.613 doze rămase pe care le-a achiziționat în valoare de 564.341.953,5 euro, respectiv plata către Pfizer România a sumei de 2.780.851.410,07 lei, sub rezerva majorării pe parcursul procedurii, plus dobânda la rata de refinanțare a BCE plus 5 puncte. Procesul va începe la 20 februarie, în fața primei camere a Tribunalului de Primă Instanță francofon din Bruxelles. Acum, Finanțele vor ca zece experți în chestiuni de drept internațional, angajați ai ministerului, să poată primi salarii majorate cu 50%. În plus, acest minister va putea selecta avocații care să reprezinte statul, din țară sau din străinătate. În nota de fundamentare, ministerul condus de Marcel Boloș arată că, în trecut, în astfel de situații, au fost demnitari români care fie refuzau să semneze acte, fie nu se prezentau la întâlnirile cu avocații. Bugetarii refuzau să discute cu avocații sau să semneze acte În consecință, se propune: instituirea obligației persoanelor care au îndeplinit sau îndeplinesc anumite atribuții în cadrul instituţiilor și autorităţilor publice care au gestionat problematica ce face obiectul litigiilor internaționale vizate de actul normativ, inclusiv demnitarii, să participe la întâlnirile solicitate de avocații care asigură reprezentarea juridică în respectivele litigii persoanele respective nu pot refuza să semneze declarațiile de martori, să participe la audierile orale programate și să semneze orice alte documente procedurale specifice fiecărui litigiu internațional, dacă se apreciază de către avocații care asigură reprezentarea juridică că informațiile sau documentele deținute de acestea sunt utile pentru sprijinirea apărărilor României sau a ministerelor. De altfel, în proiectul de ordonanță se prevede că „în termen de maxim 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Sănătății transmite Ministerului Finanțelor toate documentele pe care le deține în legătură cu problematica ce face obiectul dosarului nr.F5331-23 aflat pe rolul Tribunalului de Primă Instanță francofon din Bruxelles”. Nota de fundamentare nu precizează costurile bugetare ale acestor măsuri.

Ministerul de Finante vrea să majoreze cu 50% salariile unor angajati Foto: Facebook
Proces scump pentru 55 de bani (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Proces scump pentru 55 de bani

Proces scump pentru 55 de bani. Pe rolul instanţelor ieşene a ajuns un proces cu o miză de-a dreptul ridicolă. Proces scump pentru 55 de bani ApaVital şi Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad, ambele fiind societăţi ieşene de stat, se înfruntă pentru doar 55 de bani. Citește și: Cum au ajutat Ponta și Șova Roșia Montană Gold Corporation să dea în judecată statul român. Explicațiile lui Predoiu, în 2013: „Ponta şi Şova acţionează ca nişte avocaţi ai RMGC” Suma reprezintă penalităţile aferente unei deversări de ape insuficient tratate, pe care ApaVital nu o recunoaşte. Doar taxa de timbru pe care a trebuit să o achite furnizorul de servicii de apă-canal este de 100 de ori mai mare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România ar putea plăti miliarde de dolari dacă pierde procesul cu Roșia Montana Foto: Economica.net
Eveniment

România putea plăti miliarde dolari pierde procesul Roșia Montana

Panică la ministerul de Finanțe: România ar putea plăti între unu și șase miliarde de dolari dacă pierde procesul cu Gabriel Resources, care deține Roșia Montana Gold Corporation (RMGC). Procesul a fost deschis acum nouă ani la Tribunalul de Arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID). Citește și: Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale: Geoană este la aproape 10 procente în fața lui Ciolacu, iar Ciucă este sub Șoșoacă. Drulă, inexistent Potrivit unor surse politice, oficialii statului au început să lucreze deja la scenarii pentru plata acestor despăgubiri, ceea ce ar da o lovitură dură bugetului de stat. Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari, deoarece Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană în urma protestelor de stradă. Foto: Scena9 Termenul limită al sentinței: 13 martie Procedurile din cadrul procesului au fost încheiate la 13 septembrie 2023, deci sentința ar putea fi anunțată aproape oricând, cel târziu până la începutul primăverii. „Gabriel Resources anunță că tribunalul de arbitraj din cadrul Băncii Mondiale (ICSID) a declarat procedura închisă în conformitate cu regula 38(1) din Regulile de arbitraj ICSID la 14 septembrie 2023. Compania a inițiat arbitrajul în fața ICSID în iulie 2015, în temeiul tratatelor bilaterale de investiții Canada-România și Regatul Unit-România, ca urmare a refuzului ilegal al României de a autoriza proiectul minier de la Roșia Montană din România. În conformitate cu articolul 46 din Regulamentul de arbitraj ICSID, tribunalul trebuie să emită o decizie finală către părți în termen de 120 de zile de la închiderea procedurii. Cu toate acestea, tribunalului i se permite să ia un termen suplimentar de 60 de zile dacă nu poate redacta hotărârea în acest interval de timp”, se arată într-un comunicat al Gabriel Resources din 14 septembrie. România ar putea plăti miliarde de dolari dacă pierde procesul cu Roșia Montana Potrivit unor surse oficiale, suma minimă de plată ar fi de un miliard de dolari, dar s-ar putea ajunge la șase miliarde USD, cu penalități și dobânzi. Pentru comparație, bugetul ministerului Sănătății este de circa 4,2 miliarde USD. Gabriel Resources, care deține licența pentru a exploata aurul de la Roșia Montană, cere despăgubiri de 4,8 miliarde de dolari. Aceste surse susțin că principaul argument susținut de avocații RMGC a fost că Ministerul Culturii a trimis pe 4 ianuarie 2017 la UNESCO dosarul „Peisajul Cultural Minier Roșia Montană”, ceea ce ar fi constituit o probă a rea-credinței statului român. „Depunerea dosarului pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial a fost făcută cu asumarea Ministrului Culturii Corina Șuteu, după informarea și consultarea Prim-Ministrului Dacian Cioloș și cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe”, se arată pe site-ul ministerului Culturii. În 2018, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocat arbitrajul internaţional în curs. În iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a confirmat recomandarea Consiliului Internațional al Monumentelor și Siturilor ca Roșia Montană să fie înscrisă în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol. Gabriel Resources a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur Roşia Montan. Durata licenței era până în 2019, potrivit unor declarații făcute de Victor Ponta pe vremea când era premier. „Ca deputat voi vota împotriva proiectului Roşia Montană, dar ca prim-ministru trebuie să atrag investiţii”, spune Ponta, în iunie 2013. Ponta: România trebuie să se prezinte la instanțe internaționale „Licenţa de exploatare emisă de către Guvernul României, în 1999 şi transferată în 2000 către Roşia Montană Gold Corporation, sub semnătura miniştrilor aflaţi atunci în cadrul Guvernului, are gradul de secretizare confidenţial şi, în baza deciziilor instanţelor de judecată, s-a respins în mod irevocabil cererea de furnizare a licenţelor miniere, însă eu consider, şi îmi asum acest lucru, consider că anumite aspecte de interes public pot să le fac publice, fără a încălca caracterul confidenţial şi decizia instanţelor judecătoreşti, şi anume, conform Articolului 4.1, durata licenţei este de 20 de ani, din 1999 până în 2019. Conform Articolului 10, titularul plăteşte către bugetul statului o redevenţă de 2% din valoarea producţiei miniere la momentul renegocierii, şi a ajuns la 6% - o redevenţă de 6% se poate face doar prin lege. Şi atunci v-am răspuns la întrebarea tehnică de ce trebuie proiect de lege. În al treilea rând, conform Articolului 18, litigiile rezultate din prezenta licenţă vor fi soluţionate de către Centrul Internaţional de Arbitraj al Camerei Economice Federale a Austriei din Viena, potrivit regulamentului de arbitraj al acesteia. În mod clar, România a aderat la toate acordurile de protejare a investiţiilor şi, în măsura în care este chemată în baza acestei licenţe, la Camera Economică Federală a Austriei din Viena, sau la alte instanţe internaţionale, trebuie să se prezinte. Şi, în al patrulea rând, Articolul 20, dacă nu există alte specificaţii în prezenta licenţă, informaţiile vor fi menţinute confidenţiale şi nu vor fi divulgate fără consimţământul scris prealabil al celeilalte părţi”, explica Ponta, în septembrie 2013.

Judecătorii evită să-l judece pe Chirica (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Judecătorii evită să-l judece pe Chirica

Judecătorii evită să-l judece pe Chirica. Magistrații ieşeni nu se înghesuie să-l aibă în faţă pe primarul de Iași. Judecătorii evită să-l judece pe Chirica În cele două dosare ajunse până acum în instanţă cu primarul ca inculpat, şase magistraţi au fost contestaţi din motive de incompatibilitate. Citește și: Viaţa de student pakistanez venit în România cu 50 de euro în buzunar: „Tot ce e normal pentru voi, aici, pentru noi e doar vis acolo” Ori au cerut ei înşişi să fie degrevaţi de sarcina de a-l judeca pe primar. Culmea a fost atinsă în aceste zile. Când aceeaşi judecătoare a depus două cereri de abţinere una după alta, obţinând în cele din urmă să fie scoasă din dosarul "Flux". Continuarea, în Ziarul de Iași.

Omul lui Ponta la Iași, stresat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Omul lui Ponta la Iași, stresat

Omul lui Ponta la Iași, stresat. Fostul subprefect Bogdan Abalaşi cere despăgubiri de la Ministerul Sănătăţii. Omul lui Ponta la Iași, stresat Abalaşi a fost angajat pe un post de consilier în cadrul departamentului de monitorizare a proiectelor spitalelor regionale de urgenţe în noiembrie 2018. Citește și: VIDEO Șoc la Antena 3: un telespectator i-a spus, în direct, lui Gâdea că vinovate de dezastrul din România sunt televiziunile care primesc bani de la partide Un an mai târziu, ministerul a încercat fără succes să scape de el. Stresul provocat de această acţiune a fost evaluat de Abalaşi la 100.000 de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Wizz Air, obligată să plătească despăgubiri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Wizz Air, obligată să plătească despăgubiri

Wizz Air, obligată să plătească despăgubiri. Compania a fost condamnată la plata a 400 de euro pentru anularea zborului pentru care un ieșean cumpărase bilet. Wizz Air, obligată să plătească despăgubiri Argumentele companiei, care a invocat forța majoră, au fost respinse pe rând de judecători. Citește și: VIDEO Un preot creștin ortodox s-a întins pe jos în fața porții de acces a unui cimitir din Suceava pentru a bloca o înmormântare penticostală. Are dosar penal Cu creionul în mână, ei au calculat timpul pe care îl avusese la dispoziție compania, dacă ar fi vrut într-adevăr să rezolve problema. Ieșeanul cumpărase bilet pentru zborul Wizz Air din 20 decembrie 2021, de pe ruta Dortmund-Iași. Zborul a fost anulat, iar pasagerul a cerut despăgubiri. Acestea i-au fost acordate de AirAdvisor International Inc., care a cerut apoi banii de la Wizz în instanță. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune. Grosu (stânga) versus Stoica (sursa: Libertatea, Inquam Photos/Alex Nicodim)
Investigații

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune. 120.000 de euro a plătit până acum Autoritatea Aeronautică Civilă Română pentru o decizie a directorului Nicolae Stoica: cea de concediere a șefului Direcției Securitate Aeronautică și Cibernetică, generalul SRI în rezervă Ion Grosu. Decizie care s-a dovedit ilegală. Consiliul de Administrație al AACR, condus de președintele Eduard Mike, trebuie să sesizeze Curtea de Conturi pentru ca prejudiciul adus statului român să fie imputat celui care a emis decizia ilegală, directorul Nicolae Stoica. Citește și: Fosta ostatică Mia Schem își relatează experiența: „Nu există civili inocenți în Gaza”. Ținută în captivitate la o familie cu copii, ea relatează cum era înfometată și umilită În cazul în care Autoritatea îl va da în judecată pentru recuperarea pagubei, Nicolae Stoica ar putea fi revocat din funcția de director, conform contractului de mandat. Anterior demiterii de către Stoica, generalul Grosu fusese implicat într-un alt proces, care dusese la o primă demitere a lui din funcția de la AACR. Securitatea cibernetică, inutilă Nicolae Stoica, directorul general al Autorității Aeronautice Civile Române, a decis în februarie 2021 să reorganizeze instituția. Atunci, a desființat inclusiv compartimentul de securitate cibernetică în cadrul căruia lucrau trei specialiști recunoscuți la nivel internațional. Chipurile, Autoritatea nu avea atribuții în domeniu securității cibernetice în domeniul aviației civile iar prin concedierea celor trei angajați s-ar fi făcut o economie anuală de 507.000 lei. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile, Nicolae Stoica, confirmă dezvăluirile Defapt.ro: i-a cerut mii de euro unui subordonat detașat în străinătate În urma acestei decizii controversate, Stoica a lăsat vulnerabilă aviația civilă în fața posibilelor atacuri cibernetice. Nu i-a păsat că președintele Klaus Iohannis, Serviciul Român de Informații, Ministerul Transporturilor și Directoratul Național de Securitate au spus, la unison, că AACR are atribuții în domeniul securității cibernetice. Generalul (r) SRI Ion Grosu, dat afară Mai mult, Corpul de Control al prim-ministrului a constatat că "AACR, în calitate de autoritate competentă în domeniul securității aviației civile, are atribuții/competențe în domeniul securității cibernetice, ca parte integrantă a securității aviației civile, așa după cum rezultă din cadrul legal european și național". Totodată, Corpul de Control a mai constatat că restructurarea din anul 2021 făcută de Nicolae Stoica "s-a realizat fără a avea la bază o analiză a activității desfășurată în concret de către compartimentele din cadrul Autorității, ci, practic, au fost invocate doar argumente de natură economică". Printre cei pe care i-a dat afară directorul Nicolae Stoica se afla și generalul SRI Ion Grosu, care ocupa funcția de șef al Direcției Securitate Aeronautică și Cibernetică. Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune Conform deciziei 238 din 7 aprilie 2021, generalului Ion Grosu i s-a propus atunci să fie retrogradat pe funcția de referent de specialitate în cadrul Direcției de Securitate Aeronautică. În replică, Grosu a decis să conteste în instanță decizia semnată de directorul Nicolae Stoica. După aproape trei ani de procese, Ion Grosu a câștigat procesul cu Autoritatea Aeronautică Civilă Română, ocazie cu care Nicolae Stoica a fost obligat să reînființeze postul de pe care generalul fusese concediat. Mai mult, judecătorii au decis că Ion Grosu este îndreptățit să își primească retroactiv toate salariile și drepturile cuvenite de la data la care a fost concediat până în decembrie 2023. Conform documentelor obținute de către DeFapt.ro, Autoritatea Aeronautică Civilă Română i-a plătit deja aproximativ 600.000 lei, echivalentul a peste 120.000 de euro. Pe lângă acești bani, AACR urmează să îi mai plătească generalului în jur de 20.000 de euro pentru sporuri și cheltuieli de judecată. Proces câștigat, funcție pierdută din nou Generalul Ion Grosu a fost reangajat în decembrie 2023 pe funcția de director al Direcției Securitate Aeronautică. Dar, la scurt timp, Nicolae Stoica a decis să reorganizeze din nou AACR. De data aceasta, cu acordul Consiliului de Administrație. În urma acestei noi reorganizări, Direcția Securitate Aeronautică a fost transformată în Serviciul de Securitate Aeronautică. La fel ca în 2021, directorul Nicolae Stoica a decis ca Ion Grosu să fie retrogradat. De data aceasta, pe funcția de referent de specialitate la Navigabilitate, în loc să îl numească pe funcția de șef serviciu Securitate Aeronautică, așa cum prevede Legea 296/2023. Generalul Ion Grosu l-a notificat pe directorul Nicolae Stoica că nu este de acord cu ocuparea funcției de referent. Mai mult, i-a cerut să respecte legislația și să îl încadreze pe funcția de șef serviciu Securitate Aeronautică. La fel a procedat și Sindicatul Personalului de Specialitate din Autoritatea Aeronautică Civilă Română, condus de Elena Tănase, care a cerut directorului Nicolae Stoica să respecte legea.

Metodele perverse prin care statul pierde procesul cu șeful Guvernului Foto Inquam/George Calin
Politică

Metodele perverse statul pierde procesul cu șeful Guvernului

Demnitarul dat afară de Ciolacu fiindcă l-a lăsat fără certificat de revoluționar, fostul secretar de stat Mihai Dodu, explică metodele perverse prin care statul român va pierde procesul cu șeful Guvernului: „În mod concret, nu o oprească dosarul, ci mai degrabă să facă șicane Serviciului Juridic al SSR, să nu se prezinte în instanță”, a spus el într-un interviu pentru Preshub. Citește și: Ciolacu se răzbună: miercuri noaptea, l-a dat afară pe secretarul de stat care l-a lăsat fără diploma de revoluționar. În locul său, un ex-prefect PSD din regimul Dragnea Miercuri noaptea, premierul Ciolacu l-a dat afară pe secretarul de stat care l-a lăsat fără diploma de revoluționar, Mihai Dodu, susținut de PNL. În locul său, șeful Guvernului a impus un ex-prefect PSD din regimul Dragnea, Sever Romulus Stana. Până la această oră, Executivul nu a explicat această decizie. Metodele perverse prin care statul pierde procesul cu șeful Guvernului Întrebat ce va putea face Ciolacu pentru a câștiga procesul care se desfășoară la Buzău, prin care liderul PSD contestă decizia de retragere a certificatului, Dodu a spus: „În mod concret, nu o oprească dosarul, ci mai degrabă să facă șicane Serviciului Juridic al SSR, să nu se prezinte în instanță (...) De exemplu, să nu semneze delegații de plecare la Buzău pentru juristul instituției. Șicane din interior, astfel încât să nu știe presa, dar de fapt să câștige în instanță Marcel Ciolacu. Și să se spele situația”, a spus fostul secretar de stat. Citește și: Șeful Protecției Consumatorului, pesedistul Horia Constantinescu, laude deșănțate pentru Ferma Dacilor: „Sunt prieten cu proprietarul de aproape 31 de ani”. Proprietarul, un interlop El a mai arătat că „măcar 1.500 de certificare de revoluționari urmau să fie anulate”.

Procesul de spionaj care zguduie Germania Foto: Instagram
Internațional

Procesul de spionaj care zguduie Germania

Procesul de spionaj care zguduie Germania: un colonel din serviciul de informații externe, Carsten Linke, fost antrenor de fotbal, a primit sute de mii de euro de la ruși ca să-și trădeze țara. Poliția germană a luat măsuri excepționale de securitate la acest proces, pentru a-l împiedica pe acuzat să comunice cu exteriorul și pentru ca informațiile din dosar să nu devină publice. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion Instanța unde se judecă procesul este înconjurată cu bariere, iar observatorilor li se interzice să introducă orice obiect metalic, inclusiv propriile instrumente de scris, de teama unor dispozitive de înregistrare ascunse. Dovezile au fost transferate pe hârtie și sunt ținute 3,5 metri liniari de arhivă, astfel încât nicio informație despre acest caz să nu poată fi furată cu mijloace electronice. Procesul de spionaj care zguduie Germania Potrivit actului de acuzare, citit de procurorul Lars Malskies, contactul inițial al colonelului Carsten Linke, din BND - spionajul german, cu FSB (spionajul rusesc) a avut loc în luna mai 2022. Contactul a fost intermediat de Arthur Eller, un negustor de diamante în vârstă de 32 de ani, și Vita Mizayev, un antreprenor rus care pretindea că dorea să obțină un permis pentru a face afaceri în Germania. Trei luni mai târziu, Eller ar fi abordat subiectul cu Linke în barul din Weilheim, un sat din apropierea filialei bavareze a Serviciului Federal de Informații (BND), unde lucra colonelul Linke. În septembrie 2022, Linke a obținut documente clasificate din sistemul informatic intern al sediului BND din Berlin, le-a tipărit pe computerul din biroul său și le-a dus într-un plic, pe un teren de sport din apropiere, a explicat procurorul german. Acolo, Eller ar fi fotografiat paginile cu smartphone-ul său și ar fi dus imaginile la supraveghetorul său de la hotelul Marriott din Moscova. FSB a trimis două smartphone-uri pentru Eller și Linke. Eller le-ar fi introdus ilegal în Germania prin aeroportul din Munchen, ocolind controalele vamale cu ajutorul unui membru neștiutor al personalului BND, care a acționat la ordinul lui Linke. La o altă întâlnire la Moscova, în luna următoare, Mizayev i-a înmânat lui Eller o listă cu 12 întrebări din partea FSB referitoare la subiecte precum detaliile sistemelor de armament furnizate de Occident în Ucraina și măsura în care BND a fost capabil să monitorizeze comunicațiile rusești, a explicat procurorul. Se presupune că FSB le-a plătit lui Linke și Eller cel puțin 400.000 de euro, de persoană, pentru serviciile lor. Salariu bun, o făcea din ură față de guvern Spionul german care lucra pentru Rusia ar fi avut un salariu de circa 7.600 de euro, iar motivul trădării sale ar fi fost ura față de politica guvernului de la Berlin în domeniul azilanților, scrie Der Bild. Ce secrete a transmis Linke rușilor va rămâne secret, întrucât BND apreciază că ar putea periclita operațiuni viitoare. Citește și: Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri. Spitalul, controlat de PSD, prin consiliul județean Însă, potrivit revistei "Der Spiegel", Carsten Linke ar fi făcut capturi de ecran după discuțiile dintr-un grup de chat secret rusesc între mercenarii Wagner: operațiuni secrete, desfășurări de trupe, cifre privind victimele. El a transmis capturile de ecran către serviciul secret rus FSB, așa că rușii au aflat că grupul denumit „Kod” era piratat.

Dreptul la tăcere, salvarea unei şoferiţe (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Dreptul la tăcere, salvarea unei şoferiţe

Dreptul la tăcere, salvarea unei şoferiţe. Aceasta a fost achitată de acuzaţia de conducerea unui autovehicul sub influenţa alcoolului pentru că judecătorii au considerat că ea se autoincriminase. Dreptul la tăcere, salvarea unei şoferiţe Dreptul de a nu spune nimic este întâlnit mai mult în filmele poliţiste decât în instanţele de judecată. Citește și: Europa, panicată de scăderea generală la testele PISA: Franța și Germania au anunțat modificări în sistemul de învățământ, Bulgaria și Grecia cer ajutor. România, penultima în UE, e veselă Magistraţii Judecătoriei au apelat însă în raţionamentul lor la hotărâri ale CEDO, obligatorii şi în dreptul românesc. Mihaela D. a fost trimisă în judecată pentru conducerea unui autovehicul sub influenţa alcoolului, dar în instanţă lucrurile au luat altă întorsătură decât cea prevăzută de procurori. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Unchiul "revoluționar" al primarului vrea hectarul (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Unchiul "revoluționar" al primarului vrea hectarul

Unchiul "revoluționar" al primarului vrea hectarul. Vasile Chirica nu a reuşit să convingă nici Tribunalul de meritele sale de „revoluţionar cu rol determinant” în evenimentele de la 1989. Unchiul "revoluționar" al primarului vrea hectarul Cererea sa de a primi un hectar de teren intravilan în municipiu fusese respinsă în primăvara anului trecut de Judecătorie. Citește și: Edi Iordănescu voia să demisioneze de la națională în septembrie, indiferent de soarta calificării. Ce va face acum antrenorul Acum, a fost respinsă şi de Tribunal. Vasile Chirica mai are, totuşi, şansa recursului. Conform legii 341/2004, „a recunoştinţei”, luptătorii cu rol determinant au dreptul la o recompensă sub forma unui teren extravilan, dacă nu deţin deja o proprietate funciară. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Vodafone România amenință DeFapt.ro cu procese (sursa: Facebook/Vodafone Romania)
Economie

Vodafone România amenință DeFapt.ro cu procese

Vodafone România amenință DeFapt.ro cu procese. Vodafone România SA a trimis o notificare prin intermediul unei case de avocați prin care cere retragerea "de urgență" a unui articol despre companie publicat de către DeFapt.ro. Vodafone România amenință DeFapt.ro cu procese Mesajul electronic a fost trimis pe adresa redacției joi seara la ora 19.40 prin intermediul unei mari case de avocatură din București. Citește și: Vodafone România, în colaps: a concediat un sfert din angajați, are pierderi anuale de sute de milioane de lei și datorii de aproape patru miliarde de lei, cam cât cifra de afaceri "În calitate de reprezentanți convenționali ai Vodafone Romania S.A., vă comunicăm notificarea atașată, cu solicitarea retragerii de urgență a articolului publicat pe www.defapt.ro sub titlul .". Citește și: Strategia Vodafone: apelul *555 de 1,29 euro, la care clienții ajung pentru că, la toate numerele de contact cu tarif normal, operatorii sunt „ocupați” Notificarea menționată conține patru pagini și se încheie cu următorul paragraf: "În situaţia în care nu veţi da curs solicitării noastre, vă informăm că Vodafone îşi rezervă dreptul de a se adresa organelor competente în vederea sancţionării persoanelor răspunzătoare pentru afectarea reputației, dar și pentru orice alte prejudicii. În acest sens, ne vom adresa instanței de judecată în vederea obligării persoanelor vinovate la repararea prejudiciului adus Vodafone, dar și Clubului Român de Presă și altor organisme jurisdicționale din domeniul presei. Vă asigurăm că orice demers legal necesar va fi întreprins pentru protejarea imaginii companiei și asigurarea unei informări corecte a publicului.". DeFapt.ro nu poate publica documentul integral, întrucât casa de avocatură menționează în cuprinsul acestuia că "este confidențial".

Gravida aruncată pe fereastră, misterul apartamentului (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Gravida aruncată pe fereastră, misterul apartamentului

Gravida aruncată pe fereastră, misterul apartamentului. Procesul avocatului acuzat de uciderea iubitei sale a intrat în faza contrelor. Gravida aruncată pe fereastră, misterul apartamentului Magistrații Curții de Apel au aprobat, în august, solicitarea lui Sebastian Felecanu de realizare a unei noi analize a modului în care Monica Cioată s-a prăbușit de la etaj. Citește și: Salariul uriaș al judecătoarei care nu a motivat sau nu a închis sute de cauze, lăsând părțile să aștepte în zadar. CSM încearcă pentru a doua oară să o dea afară din magistratură Iar expertul propus de avocatul acuzat de omor a cerut suplimentarea cercetărilor cu încă nouă detalii. Elementele solicitate ar urma să stabilească dacă prăbușirea a fost accidentală, caz în care Felecanu ar fi absolvit de acuzația de omor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Juriștii Operei au falsat la Tribunal (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Juriștii Operei au falsat la Tribunal

Juriștii Operei au falsat la Tribunal. O ieşeancă a obţinut din partea judecătorilor angajarea pe perioadă nedeterminată. Juriștii Operei au falsat la Tribunal Timp de peste doi ani, ea fusese angajată pe perioadă determinată, contractul fiindu-i prelungit succesiv. Citește și: Un site apropiat Antenei 3 începe spălarea lui Iorgulescu Jr: victima, acuzată că făcea parte dintr-un clan al vrăjitoarelor. Președintele CSM a dat recent un interviu acestui site Argumentul decisiv în faţa magistraţilor a fost că, atunci când postul a fost în cele din urmă scos la concurs, nu ar fi avut nicio şansă: sora unei contracandidate făcea parte din comisie. În cererea adresată magistraţilor Tribunalului, Oana Todică a arătat că fusese angajată în septembrie 2019 în cadrul orchestrei Operei ieşene, ca instrumentist - violă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Becali nu pupă trofeul Cupei Campionilor (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Becali nu pupă trofeul Cupei Campionilor

Becali nu pupă trofeul Cupei Campionilor. Curtea de Apel a dat decizia în cazul procesului dintre CSA Steaua și FCSB privind palmaresul. Palmaresul 1998-2003, în aer În urma deciziei de la Curtea de Apel, CSA Steaua rămâne cu palmaresul din perioada 1947-1998. Intervalul 1998-2003, cel pe care clubul Armatei vrea să îl obțină, rămâne în aer: nici al CSA, nici al FCSB. Citește și: Șeful CCR, Marian Enache, moșier la marginea Bucureștiului: mii de metri pătrați de teren în comune de lux, lângă pădure. Enache câștigă 15.000 de euro lunar din salariu și pensii speciale Cele două părți pot depune recurs în 30 de zile de la comunicarea deciziei, care se va depune la Curtea de Apel București - Secția a III-a Civilă. "Admite apelul formulat de apelanta-pârâtă SC Fotbal Club FCSB (fostă Fotbal Club Steaua București). Anulează în parte sentința apelată și rejudecând: Admite excepția lipsei calității procesuale a reclamantului CSA în privința cererii având ca obiect dreptul la palmares pentru perioada 1998-2003 și respinge cerere în consecință. Becali nu pupă trofeul Cupei Campionilor Respinge cererea conexă privind constatarea dreptului de a utiliza, în perioada 2003-2017, palmaresul fostei echipe de fotbal profesionist „Steaua București” ca neîntemeiată. Menține dispozițiile sentinței referitoare la soluția în privința constatării că palmaresul echipei de fotbal Club Sportiv al Armatei „Steaua București” din 1947 și până în 1998 aparține reclamantului CSA și referitoare la soluția dată cererii conexe vizând perioada 1947-2003. Respinge cererea conexă privind constatarea dreptului de a utiliza, în perioada 2003-2017, palmaresul fostei echipe de fotbal profesionist , ca neîntemeiată.", se arată în minuta deciziei Curții de Apel.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră