Un nou eșec pentru statul român în cazul prințului Paul de România: Franța respinge extrădarea
Justiția franceză refuză extrădarea prințului Paul. Curtea de Apel din Paris a respins miercuri solicitarea autorităților române privind extrădarea prințului Paul de România, condamnat la închisoare în România pentru trafic de influență. Decizia vizează un dosar cu implicații în conflictul privind succesiunea regală. Paul de România: „Cred în justiția franceză” În urma deliberării, Paul-Philippe de România, în vârstă de 76 de ani, a declarat: Citește și: Dobânzile cu care statul român s-a împrumutat, la cel mai mic nivel din 2025 „Am spus întotdeauna că eu cred în justiția franceză”. Avocata sa, Miriame Laichi, a salutat decizia instanței, considerând că aceasta „pune capăt unei hărțuiri procedurale inacceptabile” și reafirmă atașamentul față de statul de drept. Justiția franceză refuză extrădarea prințului Paul Deși autoritățile române au avut temei legal pentru emiterea unui nou mandat de arestare, judecătorii francezi au considerat că acesta are „un caracter disproporționat”. Președintele Camerei pentru extrădări a subliniat că s-a pronunțat doar asupra admisibilității mandatului, nu și asupra fondului dosarului. Dosar penal legat de revendicările moștenirii regale Paul de România, descendent al regelui Carol al II-lea, este acuzat că a colaborat, începând din 2006, cu o rețea de escroci pentru a recupera proprietăți pe care le revendica în calitate de moștenitor. Familia regală a fost exilată în 1947, iar bunurile acesteia au fost confiscate de regimul comunist. Condamnare definitivă și prejudiciu uriaș În decembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat pe Paul de România la 3 ani și 4 luni de închisoare pentru trafic de influență și complicitate. În același dosar au fost condamnate 18 persoane, iar prejudiciul estimat pentru statul român depășește 145 de milioane de euro. După pronunțarea sentinței, România a emis un prim mandat de arestare. Prima cerere de extrădare, respinsă în 2023 În noiembrie 2023, Curtea de Apel din Paris a respins prima solicitare de extrădare, invocând nerespectarea dreptului la un proces echitabil. Instanța a remarcat neregularități în depunerea jurământului de către doi dintre cei trei judecători care l-au condamnat pe prințul Paul. A doua cerere, susținută de o decizie CJUE Pentru a formula o nouă cerere, România s-a bazat pe o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), pronunțată pe 29 iulie 2024. CJUE a apreciat că refuzul anterior al Parisului contravine „principiului încrederii reciproce” între statele membre și reprezintă „un control excesiv” asupra sistemului judiciar românesc. Avocații invocă un scandal politic de proporții În timpul audierii din 11 iunie, avocatul general a pledat pentru predarea lui Paul de România, invocând „prevalența justiției europene asupra dreptului național”. În replică, avocata Miriame Laichi a denunțat ceea ce consideră a fi „cel mai mare scandal politic care a implicat vreodată o familie regală”, legat de litigiul privind succesiunea în familia regală a României. Context istoric: legătura cu regele Carol al II-lea Prințul Paul este fiul lui Carol Mircea Grigore, născut în 1920, unul dintre copiii regelui Carol al II-lea, monarh al României între 1930 și 1940. Conflictele legate de moștenirea regală continuă să alimenteze controverse juridice și politice, atât în România, cât și la nivel internațional.