Potrivit CSM, judecătorii consideră că Parlamentul, procurorii și CCR sunt vinovați de prescrieri
Peste 98% dintre judecătorii care au răspuns unui chestionar privind problemele de actualitate din sistemul judiciar afirmă că, în ultimul an, au resimțit existența unei campanii publice îndreptate împotriva justiției. Datele preliminare au fost făcute publice de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), prin Secția pentru judecători. Chestionarul a fost completat de aproximativ 2.600 de judecători, reprezentând 56,5% din totalul magistraților aflați în funcție. Chestionar cu 20 de întrebări: date preliminare, analize în curs Instrumentul de consultare a inclus 20 de întrebări, dintre care 17 cu răspunsuri standardizate și trei cu răspuns liber. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Completarea nu a fost obligatorie pentru toate întrebările, întrucât unele situații nu erau aplicabile tuturor judecătorilor, în funcție de specializare sau de experiența profesională. Potrivit CSM, datele publicate sunt preliminare, urmând ca într-o etapă ulterioară să fie realizată o analiză detaliată și o clasificare extinsă a răspunsurilor deschise, pentru a surprinde nuanțele semnalate de magistrați. 98,1% dintre judecători: există o campanie publică împotriva justiției În ceea ce privește percepția asupra climatului public și a reacțiilor instituționale, 98,1% dintre judecătorii chestionați au declarat că au resimțit, în ultimul an, o campanie publică împotriva justiției. Referitor la reacțiile publice ale CSM în acest context: 67% dintre respondenți și-au exprimat acordul, 25% au adoptat o poziție neutră, 8% au declarat că nu sunt de acord. CSM subliniază că reacțiile instituționale au beneficiat de un nivel ridicat de susținere în rândul judecătorilor, dezacordul fiind marginal. Înlocuirea judecătorilor în complet: cazuri izolate, nu o problemă sistemică În capitolul dedicat continuității completului de judecată, 8,4% dintre respondenți (192 de judecători) au declarat că au fost înlocuiți din complet, în timp ce 91,6% nu au trecut printr-o astfel de situație. Dintre cei înlocuiți: 139 au indicat că măsura a fost dispusă cu acordul lor, 31 au afirmat că înlocuirea s-a făcut fără consimțământ, 169 au apreciat motivele ca fiind legitime, doar 16 au considerat contrariul. Un singur judecător a apreciat că schimbarea completului a avut drept scop intervenirea prescripției răspunderii penale. CSM concluzionează că aceste situații sunt punctuale și nu pot fi generalizate sau considerate o problemă de natură sistemică. Prescripția penală, pusă pe seama pasivității Parlamentului Potrivit percepției majorității judecătorilor, principala cauză care a dus la situații de prescripție a răspunderii penale este pasivitatea Parlamentul României. Respondenții au evaluat mai multe cauze posibile, pe o scară de la 1 (impact inexistent) la 5 (impact foarte ridicat). Analiza datelor arată că, pe lângă pasivitatea legislativului, judecătorii au indicat ca factori cu impact ridicat: durata excesivă a urmăririi penale, deciziile pronunțate de Curtea Constituțională a României. Pe ultimul loc au fost plasate modificările nelegitime ale componenței completului de judecată. CSM subliniază că prescripția nu poate fi imputată judecătorilor, ci în principal legislativului, iar percepțiile contrare contribuie la decredibilizarea justiției. Supraîncărcarea instanțelor și lipsa personalului, probleme majore Într-o proporție covârșitoare, judecătorii apreciază că volumul ridicat de activitate și lipsa normării muncii afectează direct calitatea actului de justiție. Peste 50% dintre respondenți indică drept probleme majore: practicile administrative ale unor autorități publice care generează inflație de cauze, neimplementarea unor soluții de eficientizare, precum dosarul exclusiv electronic pentru cererile de executare silită. De asemenea, majoritatea judecătorilor semnalează schemele insuficiente de judecători și grefieri, raportate la numărul mare de dosare. Blocarea recrutărilor și infrastructura deficitară agravează situația Judecătorii avertizează că blocarea concursurilor de recrutare în justiție pentru perioada 2025–2026, inclusiv admiterea în magistratură și în profesia de grefier, agravează semnificativ problemele existente. Totodată, peste 60% dintre respondenți reclamă: lipsa asistenților judecătorilor, sedii necorespunzătoare, infrastructură logistică deficitară, săli de judecată insuficiente. Decredibilizarea profesiei scade atractivitatea magistraturii În ceea ce privește climatul organizațional, judecătorii semnalează că rediscutarea constantă a statutului lor și discursul public de denigrare a profesiei afectează atractivitatea carierei. CSM atrage atenția asupra scăderii constante a interesului pentru profesia de judecător, fenomen reflectat în statisticile concursurilor de admitere la Institutul Național al Magistraturii. Pe termen lung, această tendință riscă să afecteze calitatea actului de justiție, în condițiile în care absolvenții de top ai facultăților de drept aleg alte cariere juridice.
