sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: poluare

40 articole
Mediu

Turismul contribuie major la emisiile globale

Turismul contribuie major la emisiile globale. Un studiu publicat de Nature Communications relevă că emisiile de gaze cu efect de seră asociate turismului au reprezentat 8,8% din emisiile globale în 2019. Între 2009 și 2019, emisiile din acest sector au crescut cu 3,5% pe an, un ritm de două ori mai rapid decât cel al economiei globale, care a înregistrat o creștere de 1,5% anual. Turismul contribuie major la emisiile globale Veniturile globale din turism aproape s-au dublat într-un deceniu, crescând de la 3.500 miliarde de dolari în 2009 la 6.000 miliarde de dolari în 2019, cu o rată anuală de creștere de 5,5%. Citește și: PSD începe să înțeleagă că Ciolacu este deja mort politic, partidul ia în calcul ca acesta să nu fie nici propunere de premier, nici candidat la prezidențiale Această creștere economică semnificativă este însă însoțită de o amprentă de carbon de 5,2 gigatone (Gt) echivalent CO2 în 2019. Repartizarea emisiilor Emisii directe: 1,8 Gt (52% din aviație, 18% din transportul rutier). Emisii indirecte: 2,5 Gt (34% din servicii, 14% din producția de petrol). Vehicule private: 0,9 Gt. Turismul și încălzirea globală Turismul global a fost responsabil în 2019 pentru 8,8% din încălzirea globală antropică. Emisiile din acest sector au crescut cu 1,5 Gt între 2009 și 2019, echivalentul emisiilor anuale produse de întreaga Americă Latină și Caraibe. În 2019, turiștii din câteva țări au generat o mare parte din emisiile globale din turism: Statele Unite, 19%, China, 15%, India, 6%. Reducerea emisiilor Pentru a atinge obiectivul Acordului de la Paris de limitare a încălzirii globale la +1,5°C, emisiile din turism ar trebui reduse cu mai mult de 10% pe an până în 2050. Cu toate acestea, soluțiile propuse nu sunt lipsite de provocări. O reducere generalizată a cererii turistice (de exemplu, scăderea cu 5% a volumului turismului în toate țările) nu este considerată „corectă și echitabilă”, deoarece impactul economic diferă în funcție de țară. Aviația, principala provocare Deși electrificarea transporturilor și avansul tehnologic promit soluții viitoare, aviația rămâne un călcâi al lui Ahile pentru reducerea emisiilor. Zborurile internaționale pe distanțe lungi sunt un factor major de poluare. Limitarea creșterii cererii pentru transportul aerian ar putea avea un impact semnificativ atât climatic, cât și social, sugerează autorii studiului. O tranziție necesară Pentru a reduce impactul asupra climei, este necesară o abordare globală, echilibrată și bazată pe inovație. Intensificarea eforturilor în electrificarea transporturilor și gestionarea cererii pentru transportul aerian sunt pași esențiali pentru atingerea obiectivelor climatice și menținerea sustenabilității economice a turismului.

Turismul contribuie major la emisiile globale (sursa: Pexels/Connor Danylenko)
Poluarea din New Delhi închide școlile (sursa: X/Shekhar Yadav)
Mediu

Poluarea din New Delhi închide școlile

Poluarea din New Delhi închide școlile. Poluarea atmosferică din New Delhi a depășit luni de peste 60 de ori pragul maxim recomandat de Organizația Mondială a Sănătății. Școlile au fost închise. Nivelurile critice ale poluării Măsurătorile realizate de compania IQAir au arătat concentrații de microparticule PM2.5 de 907 micrograme pe metru cub în anumite zone ale metropolei cu 30 de milioane de locuitori. Citește și: Raport Finanțe: Guvernul trebuia să încaseze, în 2024, 2,5 miliarde euro din fondurile structurale și de coeziune, dar a încasat zero în nouă luni Aceste particule, fiind extrem de fine, pot pătrunde direct în sânge, provocând probleme grave de sănătate. În fiecare iarnă, New Delhi se confruntă cu vârfuri severe de poluare. Cauzele principale includ fumul toxic provenit de la fabrici, traficul intens și arderile agricole sezoniere, care contribuie semnificativ la calitatea scăzută a aerului. Poluarea din New Delhi închide școlile Autoritățile locale au activat nivelul 4 al planului de alertă pentru a preveni o deteriorare suplimentară a calității aerului. Luni, majoritatea școlilor au rămas închise, restricțiile de circulație au fost intensificate, iar telemunca a fost puternic recomandată până la noi dispoziții. Impactul asupra sănătății Conform OMS, expunerea la poluarea atmosferică poate duce la boli cardiovasculare, afecțiuni respiratorii și cancer pulmonar. Un studiu publicat în iunie a evidențiat că poluarea aerului este responsabilă pentru 11,5% din mortalitatea din New Delhi, echivalentul a aproximativ 12.000 de decese pe an. Criza poluării din New Delhi subliniază necesitatea unor soluții pe termen lung pentru a combate sursele principale de poluare și a proteja sănătatea locuitorilor.

Iarna, marile orașe sunt poluate sever (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Iarna, marile orașe sunt poluate sever

Iarna, marile orașe sunt poluate sever. Calitatea aerului din Iași a variat între "rău" și "foarte rău" săptămâna aceasta, conform avertismentului emis de Agenția de Protecția Mediului (APM) miercuri, 7 noiembrie. Iarna, marile orașe sunt poluate sever Deși avertismentul a fost considerat întârziat de unii, experții subliniază că, pe timpul sezonului rece, astfel de episoade de poluare severă pot deveni frecvente. Citește și: VIDEO „Golanii” Nordis: un antreprenor a luat mai multe apartamente dotate impecabil. Ce a găsit la preluarea efectivă APM atrage atenția că grupurile cele mai expuse sunt copiii, vârstnicii și persoanele care suferă de afecțiuni respiratorii sau alergii. Acestor categorii le este recomandat să limiteze expunerea prelungită în aer liber în perioadele cu poluare ridicată. Pentru a fi informați în timp real despre nivelul de poluare, APM indică platforma online www.calitateaer.ro, unde poate fi verificată starea aerului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Gunoaiele Bucureștiului, depozitate ilegal în Argeș (sursa: Facebook/Salvati Comuna Oarja)
Mediu

Gunoaiele Bucureștiului, depozitate ilegal în Argeș

Gunoaiele Bucureștiului, depozitate ilegal în Argeș: grămezi de deșeuri de peste zece metri înălțime, neacoperite, peste care plouă, poluează solul și câmpurile agricole din comuna Oarja. Control de la Mediu "Controlul demarat încă de săptămâna trecută se află în desfășurare. Înțeleg că acolo există o extindere a activității autorizate și controlul vizează verificarea legalității desfășurării activității, verificarea autorizației de mediu, a aspectelor care ne-au fost semnalate prin sesizările transmise, luarea măsurilor care se impun. Citește și: Trei întrebări care nu i s-au pus lui Ciolacu la dezbaterea Antena 3. Soți ai unor candidați PSD s-au prefăcut că-l critică pe premier În trecut, această societate a mai fost sancționată de către Garda de Mediu și a fost propusă atunci suspendarea autorizației. Din documentele pe care le-au transmis la acea dată, acum doi ani, reiese că acele măsuri au fost îndeplinite. Acum, sunt în control colegi, atât din cadrul Comisariatului General de la București, cât și din cadrul Comisariatului Județean. Se va verifica pe fond toată activitatea de acolo și în particular aspectele sesizate și dacă se dovedește că orice factor de mediu este afectat, cu siguranță colegii mei vor lua toate măsurile care se impun astfel încât să asigurăm un mediu curat în zonă”, a afirmat șeful Gărzii de Mediu în cadrul emisiunii Puterea Știrilor de la PS News. Gunoaiele Bucureștiului, depozitate ilegal în Argeș În 2023, deținătorul unui incinerator achiziționat ca fier vechi de la o rafinărie și al unui punct de lucru în Oarja a încheiat cu ADI București (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Municipale în București) un contract pentru tratarea mecano-biologică a deșeurilor menajere din Capitală. Ilegal, fără a avea autorizația necesară și dotările corespunzătoare. Consecințele acestui contract au inclus poluarea și contaminarea perimetrului Oarja și a pânzei freatice, afectând culturile agricole cu substanțe toxice scurse din deșeuri pe parcursul anului. La Oarja, munți de gunoaie îmbibate cu lichide toxice au depășit zece metri înălțime, iar ploile au dus periodic la scurgerea apei contaminate pe câmpurile din jur. Mii de petiții de la cetățeni În zonele din vecinătatea incineratorului Repsan Energy din comuna Oarja, unde se cultivă intensiv cereale, aceste culturi riscă să fie contaminate cu substanțele toxice provenite din deșeuri, putând ajunge ca produse derivate, precum făina, pâinea sau produsele de patiserie, în întreaga țară și să expună consumatorii la boli grave. Mii de petiții de la cetățenii afectați de poluare și contaminare au fost trimise către diverse autorități din Argeș, dar fără răspuns până recent. Miercuri, 23.10.2024, autoritățile de mediu și sanitare au organizat o descindere de amploare la punctul de lucru al Repsan Energy în urma poluării și contaminării cauzate de această "bombă" ecologică din județul Argeș, potrivit Monitorului de București.

Porumbeii și ciorile, mâncați de poluare în orașe (sursa: ziaruldeiasi.ro))
Eveniment

Porumbeii și ciorile, "mâncați" de poluare

Porumbeii și ciorile, "mâncați" de poluare. Cercetătorii ieșeni au descoperit în țesuturile porumbeilor și ciorilor prezența unor metale grele precum cadmiul, cobaltul, cromul, cuprul, nichelul și plumbul. Porumbeii și ciorile, "mâncați" de poluare Ciorile au prezentat niveluri mai mari de metale grele comparativ cu porumbeii, cu o excepție notabilă – cobaltul, care a fost găsit în concentrații mai ridicate în rinichii și inima porumbeilor. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează Pe scurt, cuprul, plumbul și nichelul au fost metalele cele mai întâlnite, iar analiza a dezvăluit corelații între nivelurile acestor metale în aer și cele din țesuturile păsărilor. Mesajul pe care cercetarea îl transmite e și acela că nu doar păsările acumulează aceste metale grele, ci și oamenii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Normele UE anti-poluare afectează industria auto (sursa: autotrade.ie)
Eveniment

Normele UE anti-poluare afectează industria auto

Normele UE anti-poluare afectează industria auto. Industria auto din Europa s-ar putea confrunta cu amenzi de 15 miliarde de euro pentru emisiile de carbon, în urma încetinirii cererii pentru vehiculele electrice (EV), a avertizat directorul general al Renault, Luca de Meo. Normele UE anti-poluare afectează industria auto În 2025, producătorii auto se vor confrunta în UE cu obiective mai dure privind emisiile de CO2 deoarece plafonul pentru emisiile medii rezultate în urma vânzărilor de vehicule noi scade la 94 grame/km, de la 116 grame/km în 2024, a declarat şeful grupului auto francez la postul de radio France Inter. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor "Ritmul majorării cererii pentru vehiculele electrice este la jumătate faţă de ceea ce avem nevoie pentru îndeplinirea obiectivelor care să ne permită să nu plătim amenzi în sectorul auto", a afirmat Luca de Meo, care este şi preşedintele Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). Depăşirea limitelor de CO2 ar putea duce la amenzi în valoare de 95 de euro pentru fiecare CO2 gram/km în plus înmulţit cu numărul de vehicule vândute. În aceste condiţii, marii producători auto s-ar putea confrunta cu amenzi de sute de milioane de euro. "Toţi vorbesc despre 2035, în zece ani, dar ar trebui să discutăm despre 2025, deoarece ne confruntăm deja cu dificultăţi. Trebuie să ni se acorde puţină flexibilitate. Este extrem de periculos să stabilim termene limită şi amenzi fără a putea să le facem mai flexibile", a explicat şeful Renault. Şi în iulie Luca De Meo şi-a exprimat unele îndoieli cu privire la intervalul de timp pentru tranziţia la vehiculele electrice în Europa, adăugând că producătorul auto trebuie să diminueze costurile dacă vrea să îşi atingă obiectivele în domeniul EV. Tranziția la vehicule electrice Tranziţia la vehiculele electrice joacă un rol crucial în reducerea emisiilor globale de carbon, iar ritmul în care va avea loc această tranziţie va restructura industria auto. Cu prilejul recentelor alegeri europene, care au avut loc într-un moment de cerere slabă pentru vehiculele electrice, au fost lansate din ce în ce mai multe apeluri pentru a renunţa la decizia UE de a interzice vânzările de automobile cu motoare pe combustie din 2035, decizie care urmează să fie revizuită în 2026. "Avem nevoie de puţin mai multă flexibilitate cu privire la calendar. Cu toate acestea, ar fi o eroare strategică să abandonăm pur şi simplu obiectivul din cauza actualei încetiniri a pieţei", declara în iulie Luca de Meo. Întrebat despre ambiţia Renault de a trece 100% din producţia sa europeană la automobile la vehicule electrice, în contextul pieţei interne slabe, oficialul a spus: "Adevărul este că nu suntem încă pe traiectoria adecvată pentru a ajunge la 100% automobile electrice în 2035. Acesta este adevărul. Dacă clienţii nu ne urmează, suntem cu toţii responsabili. Trebuie să reducem costurile". Sectorul auto s-a confruntat cu diferite provocări, precum incertitudinea cadrului de reglementare şi concurenţa venită din China, care se adaugă crizei costului vieţii pe pieţele interne, ceea ce a avut un impact în tranziţia la vehiculele electrice.

India, lider la poluarea cu plastic (sursa: uts.edu.au)
Mediu

India, lider la poluarea cu plastic

India, lider la poluarea cu plastic. India este cel mai mare poluator cu plastic din lume, conform unui inventar la nivel mondial dedicat acestei probleme, publicat miercuri de o echipă de cercetători, care evidenţiază pericolele recurgerii frecvente la incinerarea necontrolată a acestor deşeuri. India, lider la poluarea cu plastic Autorii studiului publicat în jurnalul ştiinţific Nature, cercetători de la Universitatea din Leeds, Anglia, au calculat că 52,1 milioane de tone de plastic au fost aruncate în mediul înconjurător în 2020. Citește și: EXCLUSIV Ciolacu a cerut și obținut ilegal un duplicat al diplomei de bacalaureat în septembrie 2003: a declarat abia după cinci luni în „Monitorul Oficial” că și-a pierdut diploma India este cel mai mare poluator, cu 9,3 milioane de tone de plastic, aproape o cincime din totalul la nivel mondial, ceea ce reflectă populaţia sa mare, dar şi faptul că majoritatea deşeurilor nu sunt colectate. Aceste deşeuri necolectate sunt, de asemenea, principala sursă de poluare cu plastic în ţările din sud, potrivit studiului. India este urmată de Nigeria (3,5 milioane de tone) şi Indonezia (3,4 milioane de tone). China, locul patru China (2,8 milioane de tone), considerată cel mai mare poluator în cadrul evaluărilor anterioare, ocupă locul patru în acest studiu. Acest lucru "reflectă utilizarea de către noi a datelor care sunt mai bine actualizate şi care arată progrese substanţiale în adoptarea incinerării deşeurilor şi a îngropării lor controlate", au salutat autorii studiului referindu-se la China. Cercetătorii au utilizat instrumente de inteligenţă artificială pentru a modela managementul deşeurilor în peste 50.000 de municipalităţi. Combaterea poluării cu plastic Ei speră că aceste concluzii - care completează alte evaluări uneori contradictorii din partea Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) sau a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) - vor alimenta discuţiile liderilor de la Busan (Coreea de Sud) la sfârşitul anului, cu scopul de a pune bazele unui prim tratat global pentru combaterea poluării cu plastic. "În trecut, factorii de decizie politică au întâmpinat dificultăţi în abordarea acestei probleme, în parte din cauza lipsei de date de bună calitate", a declarat Ed Cook, unul dintre autorii studiului. El şi-a exprimat speranţa că acest studiu le va permite "să aloce resurse, care sunt rare, pentru a aborda eficient poluarea cu plastic". Potrivit cercetătorilor, aproximativ 30 de milioane de tone de plastic (57% din totalul aruncat în mediul înconjurător) au fost arse necontrolat în 2020. Astfel de incinerări necontrolate - în gospodării, pe spaţiul public sau în gropile de gunoi ilegale - pot avea consecinţe periculoase. "A da foc plasticului poate da impresia că acesta 'dispare', însă arderea lui în aer liber poate provoca daune substanţiale sănătăţii umane - inclusiv anomalii congenitale, de neurodezvoltare sau de reproducere - şi o dispersie mult mai mare a poluării mediului", a subliniat Costas Velis, autorul principal al studiului.

Teii lui Eminescu sunt uciși încet (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Teii lui Eminescu sunt uciși încet

Teii lui Eminescu sunt uciși încet. Chiar dacă suntem abia în luna iulie, foarte mulţi copaci, în special tei, care străjuiesc arterele principale ale Iaşiului au început deja să dea semne că a venit toamna. Teii lui Eminescu sunt uciși încet Fie că vorbim de cartierul Cantemir, de Păcurari sau alte zone din oraș, cei mai mulți arbori mai au doar câteva frunze, şi acelea maronii, iar alţii arată de parcă s-ar fi uscat de tot. Citește și: FOTO Ciolacu și Geoană, la aceeași masă, cu Ponta alături. Cei trei par să se simtă foarte bine împreună. Șeful PSD și secretarul general adjunct NATO pot fi adversari la prezidențiale În urmă cu mai mulți ani, frunzele teilor cădeau cel mai devreme în a doua parte a lunii august. Totuși, care sunt motivele acestui fenomen? Au legătură cu clorura de sodiu sau sarea ce ajung la rădăcina lor iarna, odată cu zăpada de pe străzi aruncată acolo? Dar cu poluarea? Sau lipsa apei? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Marele monstru fonic din pădurea Breazu (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Marele monstru fonic din pădurea Breazu

Marele monstru fonic din pădurea Breazu: weekend de weekend, într-o parte a codrului e mare bucurie, iar în cealaltă, mare supărare. Marele monstru fonic din pădurea Breazu În timp ce la restaurantele din dealul Copoului tinerii fac nunți și petreceri încununate cu focuri de artificii, în comuna Rediu localnicii se perpelesc. Citește și: EXCLUSIV Miracolul Geoană: după ce a fost numit la NATO, prietenul său Dima Șamata a dat lovitura – contract de 89 de milioane de lei cu Armata. Anterior, Șamata nu avusese contracte cu MApN "Bubuiturile focurilor de artificii sperie animalele, câinii latră, se iscă larmă-n pădure, e un zgomot și un freamăt tulburător. Cu geamurile închise nu se poate dormi din cauza căldurii, cu ele deschise nu se poate dormi din cauza zgomotului", spune unul dintre localnici, suficient de deranjat de coșmarul de care zice că are parte în fiecare vară din ultimii trei ani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Coldplay, parteneriate cu poluatori pentru ecologie (sursa: Facebook/Coldplay)
Eveniment

Coldplay, parteneriate cu poluatori pentru ecologie

Coldplay, parteneriate cu poluatori pentru ecologie. Formația britanică Coldplay se implică în diverse cauze activiste. Însă joacă niște jocuri fără a cunoaște regulile. Apărători ai corectitudinii politice, au fost ei înșiși acuzați de apropriere culturală. Citește și: Și eu l-aș fi huiduit pe Babasha: m-am săturat de agresivitatea maneliștilor, neamuri proaste cu boxele în stradă. M-am săturat de manelizarea țării Fac politică, neluând în calcul implicațiile. Militând pentru ecologie, s-au trezit etichetați "idioți utili" ai companiilor care i-au folosit pentru "greenwhashing" (înșelarea publicului cu privire la proiecte ecologice). I-au supărat pe indieni cu clișee despre India Deși în cântece precum "Guns" sau "Trouble in Town", trupa face declarații de conștientizare socială, marșând pe curentul Black Lives Matter ("Ei l-au spânzurat pe fratele meu maro"), în 2016, Coldplay irita comunitatea indienilor din Marea Britanie. Videoclipul "Hymn for the Weekend", filmat în India, a provocat dezbateri ample în presa britanică. Acuzele nu au vizat hainele, bijuteriile sau vopseaua cu henna, ci distorsionarea realității sociale. India, au susținut criticii, apare în videoclip cu toate clișeele lumii vestice: un tărîm luxuriant, locuit de oameni care se joacă împrăștiind pulberi colorate. Or, această Indie idealizată ascunde realitățile unei națiuni complexe, plină de probleme, nu o "construcție mioapă" realizată de Coldplay. Și cu Palestina, și cu LGBTQ Coldplay și-a exprimat de multă vreme sprijinul pentru Palestina. În 2011, Coldplay a postat pe pagina de Facebook un link către melodia "Freedom for Palestine". Melodia, compusă la inițiativa organizației non-profit One World, este un manifest, cântată în grup, pe tiparul "We are the World". Refrenul a enervat fanii evrei: "Suntem poporul și acesta este timpul nostru, ridicați-vă, cântați pentru Palestina". După ce au apărut amenințări cu boicotul, linkul către videoclip a fost retras de pe Facebook. Motivul invocat: multele injurii primite. Solidaritatea Coldplay cu Palestina (discursuri publice și colaborarea cu artiști palestinieni) a rămas, însă, un subiect sensibil. În 2019, au apărut chiar câteva videoclipuri în care formația intonează imnul național al Israelului. Clipurile s-au dovedit a fi false și au fost șterse. În ciuda simpatiilor pro-Palestina, în 2023, Partidul Islamic din Malaezia a încercat să le anuleze concertul programat pe Stadionul Național Bukit Jalil. Motivul: Coldplay susține LGBTQ și promovează homosexualitatea. Prim-ministrul Anwar Ibrahim a justificat însă permisiunea concertului. "Coldplay susține, totuși, Palestina", a declarat acesta. Coldplay, parteneriate cu poluatori pentru ecologie În 2019, Coldplay a decis să nu mai plece în turneu până când concertele lor nu vor deveni mai sustenabile. Fondul Mondial pentru Natură (WWF) a salutat cu entuziasm decizia, anunțată în timp ce trupa sărbătorea lansarea noului album cu două concerte, susținute în capitala Iordaniei, Amman. În 2022, Coldplay organizează un tur mondial, pentru promovarea albumului "Music Of The Spheres". Turneul a fost realizat în colaborarea cu BMW. Coldplay a susținut că BMW le-a oferit soluţia ecologică necesară: baterii cu energie regenerabilă. Critici pentru parteneriatul cu BMW Colaborarea cu compania germană a fost însă aspru criticată. Potrivit unui raport al "Influence Map", BMW este un lobbyist influent pentru industria auto germană. "Coldplay au fost înșelați", a declarat Eoin Dubsky, manager senior de campanie pentru grupul de susținere a consumatorilor "Sum Of Us". Potrivit lui Dubsky, "BMW s-a angajat să împiedice UE să stabilească un termen limită în 2035 pentru vehiculele cu emisii zero și au profitat de Coldplay pentru greenwashing". Confruntați cu acuzele, Coldplay au declarat: "Nu avem nici o legătură sau influență asupra politicilor lor corporative". Reduc emisiile luând bani de la petroliștii Neste Coldplay au fost etichetați drept "idioți utili", după ce a anunțat un parteneriat cu compania petrolieră finlandeză Neste. Colaborarea avea drept scop reducerea la jumătate a emisiilor de CO2 din turneele viitoare. După anunț, au apărut informații cu privire la cât de sustenabilă este compania cu adevărat. Neste este o rafinărie de petrol care s-a confruntat cu o serie de scandaluri și acuzații de defrișare masivă pentru producția uleiului de palmier. Potrivit unui studiu realizat de Friends of the Earth, furnizorii de ulei de palmier ai companiei au defrișat cel puțin 10.000 de hectare de pădure în țări precum Indonezia și Malaezia între 2019 și 2020. Compania însăși a admis că nu folosește doar uleiuri durabile. Carlos Calvo Ambel, director senior al organizației europene "Transport and Environment" a declarat: "Angajamentul Coldplay de a-și reduce emisiile este fără îndoială bine intenționat. Dar colaborarea cu o companie legată de defrișări îi transformă în idioți utili pentru greenwashing". Ambel a făcut un apel la Coldplay să renunțe la acest parteneriat. Formația a refuzat, susținând că fac și ei "ce pot" pentru a a-și continua turneul "în cel mai sustenabil mod posibil".

Șantierul Spitalului Regional produce primii pacienți (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șantierul Spitalului Regional produce primii pacienți

Șantierul Spitalului Regional produce primii pacienți. Într-un film western, dintr-un nor de praf e așteptat să apară în goana calului un șerif care se va răfui cu bandiții care terorizează orașul. Șantierul Spitalului Regional produce primii pacienți Locuitorii din complexul rezidențial "Roua" din Moara de Vânt de lângă Iași văd zilnic norii de praf, dar șeriful nu apare. Citește și: EXCLUSIV PSD șantajează PNL: dacă liberalii nu acceptă candidat comun pentru prezidențiale numit de PSD, social-democrații îl vor susține pe Geoană pentru Cotroceni, cu Ciolacu premier Din vălătucii de praf încins apar unul după altul camioanele încărcate care se îndreaptă spre șantierul Spitalului Regional de Urgență. Camioane trec în viteză pe lângă blocurile de locuințe date în folosință în urmă cu cinci ani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Invazia cancerului de război în Marea Neagră (sursa: INCDM "Grigore Antipa")
Investigații

Invazia cancerului de război în Marea Neagră

Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Poluarea sectorului românesc al Mării Negre cauzată de războiul care a urmat invaziei rusești în Ucraina este un subiect aproape neatins de către oamenii de știință. Și nu este vorba doar de cei de la București, ci de toți specialiștii în domeniu din țările riverane Mării Negre, după cum au constatat jurnaliști de investigație din șase țări (Georgia, Ucraina, Moldova, România, Bulgaria, Turcia). Citește și: Marea Neagră, afectată brutal de războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Efectele, resimțite de toate țările riverane Tentative multiple ale echipe noastre de a intervieva specialiști în ecologie marină și costieră s-au lovit de refuzuri, lipsa oricărui răspuns sau informații cu totul generale. "Nu există studii" Printre puținii care au răspuns solicitărilor noastre, profesorul Constantin Cazacu de la Universitatea București, directorul Departamentului de Ecologie și Sustenabilitate a Sistemelor de la Facultatea de Biologie, a fost foarte direct. "Nu există studii referitoare la acest tip de poluare", a spus profesorul Cazacu. Din punctul său de vedere, o analiză comparată ar putea avea în vedere monitorizările anumitor parametri de calitate a apei făcute de diverse instituții naționale de la București. "Însă aceste monitorizări au în vedere anumiți parametri care nu au legătură directă cu poluarea cauzată de război", a mai spus profesorul Cazacu. Cu alte cuvinte, în lipsa unei cercetări care să vizeze, în mod specific, posibili poluanți rezultați din operațiuni militare, studiile deja disponibile nu ar oferi o imagine relevantă pe acest subiect. Tot ce se întâmplă la Odesa vine pe mare la Constanța Profesorul de Geografie fizică și specialist în cercetări costale Alfred Vespremeanu de la Universitatea București s-a arătat disponibil să comenteze pe marginea subiectului, însă a precizat că nu este specializat nici în ecologie, nici în calitatea apei marine. Totuși, profesorul Vespremeanu a explicat în ce fel posibilii poluanți de război din sectorul ucrainean al Mării Negre influențează calitatea apei din sectorul românesc al Mării Negre. "În Marea Neagră există așa-numitul curent de bordură costier, care vine dinspre golful Odesei spre apele teritoriale ale României și care, deci, transportă dinspre țărmul ucrainean spre cel românesc tot ce se află în apă. Coasta Mării Negre se mai epurează până ajunge pe țărmul Istanbulului", a arătat profesorul Vespremeanu. Din punctul său de vedere, ar exista trei surse semnificative de poluare, toate indirecte, ale Mării Negre din cauza războiului declanșat de Rusia. Navele maritime, principalul poluator "În primul rând, traficul naval a crescut foarte mult pe canalul Sulina după ce porturile ucrainene din zona Odesei nu au mai putut fi folosite. S-au format șiruri de nave care așteaptă atât pe canalul Sulina, cât și pe mare, în așteptarea intrării pe canal. Evident, avem de-a face cu o creștere a poluării cu hidrocarburi. Din punctul meu de vedere, este o creștere între trei și zece ori a poluării în această zonă a Mării Negre", a spus profesorul Vespremeanu. "În al doilea rând, distrugerea barajului ucrainean Nova Kahovka a produs o undă de viitură excepțională care a transportat în Marea Neagră foarte multe resturi culese în drumul spre vărsare", a adăugat profesorul Universității București. "În al treilea rând, este vorba despre poluarea cu produse de război", a încheiat Vespremeanu, care a adăugat că este nevoie de o analiză țintită de monitorizare a substanțelor conținute de aceste produse de război pentru a realiza un studiu relevant. Efectul Nova Kahovka Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța realizează anual rapoarte despre starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre. Laura Boicenco, director științific al Institutului, a arătat, însă, că aceste rapoarte nu au luat în calcul, după declanșarea invaziei rusești în Ucraina, monitorizarea unor parametri suplimentari, specifici unei posibile poluări militare. Boicenco a vorbit, totuși, despre posibilele efecte ale viiturii declanșate de explozia barajului de la Nova Kahovka. "Cea mai importantă sursă de poluare din cauza acestei viituri ar putea fi creșterea turbidității apei, adică diminuarea transparenței apei Mării Negre pe anumite suprafețe", a spus Boicenco. Astfel, este afectată fotosinteza, așadar fitoplanctonul. Totuși, date despre acest indicator ar putea fi disponibile în a doua jumătate a anului 2024, când Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" va face public raportul despre starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre pe 2023 (barajul de la Nova Kahovka a fost aruncat în aer în iunie 2023). Două rapoarte: 2021 vs 2022 Echipa noastră a reușit, totuși, să obțină date colectate științific despre calitatea apei din sectorul românesc al Mării Negre. Aceste date se regăsesc în rapoartele despre starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre pentru anii 2021 și 2022 (anul invaziei rusești în Ucraina), întocmite de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța. Analiza comparată a celor două rapoarte arată diferențe extraordinare ale unor parametri. Diferențe atât de mari încât acestea nu pot fi explicate decât printr-un eveniment excepțional care a afectat calitatea apei Mării Negre. Iar războiul declanșat de Rusia în Ucraine este acel eveniment excepțional. Hidrocarburile petroliere, creștere accelerată Astfel, potrivit analizei comparate a celor două rapoarte menționate, cantitatea maximă de hidrocarburi petroliere totale din apele teritoriale românești ale Mării Negre, în sediment uscat, a crescut cu peste 60%. În 2021, hidrocarburi petroliere totale din apele teritoriale românești ale Mării Negre, în sediment uscat au avut valori între 0,48 de micrograme pe gram și 329,97 de micrograme pe gram de sediment uscat. În 2022, însă, valoarea minimă a acestor hidrocarburi petroliere a fost între un minim de 7,12 de micrograme pe gram și un maxim de 539,24 micrograme pe gram de sediment uscat. Așadar, valoarea minimă a crescut de aproape 15 ori (de la 0,48 de micrograme, la 7,12 micrograme) iar cea maximă, cu 60% (de la 329,97, la 539,24 micrograme). Relevant este și locul în care s-a înregistrat valoarea maximă pentru hidrocarburi petroliere totale: în zona Gurii Portița a țărmului românesc al Mării Negre, adică la sud de canalul Sulina. Explicația: curentul de bordură costier al Mării Negre, care a transportat poluarea navelor de pe canalul Sulina spre sud. Reziduurile arderii de combustibil Îngrijorătoare sunt și valorile comparate ale hidrocarburilor aromatice polinucleare, substanțe cancerigene și potențial cancerigene rezultate din arderile de combustibil. În 2021, potrivit măsurătorilor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța, au fost înregistrate depășiri ale limitei maxime admise pentru aceste substanțe în cazul a 1,3% din probele colectate. În 2022, însă, depășiri ale limitei maxime admise s-au înregistrat în cazul a 14,2% din probe. Așadar, în primul an de război din Ucraina, poluarea cu hidrocarburi aromatice polinucleare în apele teritoriale românești ale Mării Negre a crescut de 11 ori. Iar valorile maxime ale acestor substanțe au fost înregistrare în zona nordică a coastei românești, la Sulina, Sf. Gheorghe și Gura Portiței, adică în zona de intrare a navelor pe canalul Sulina. Fenantrenul și explozibilii Una din hidrocarburi aromatice polinucleare cu creșteri mari în 2022 față de 2021 a fost fenantrenul. La această substanță s-au constatat depășiri ale valorilor admisibile în cazul a 27% din probe în 2021. Dar, în 2022, depășiri ale valorilor admisibile la fenantren s-au înregistrat în cazul a 48,5% din probele colectate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța. În context, nu este lipsită de relevanță precizarea că fenantrenul nu este doar un rezultat al arderilor de combustibil, ci se găsește și în explozibili, ceea ce ar putea explica creșterea cu 80% a probelor care depășesc limita admisă în 2022 față de 2021. Invazia cancerului de război în Marea Neagră Grav este și că, la analiza acestor substanțe cancerigene pe moluște, în țesut umed, s-a constatat o creștere de trei ori în 2022 față de 2021. Astfel, în 2021, hidrocarburi aromatice polinucleare au fost identificate în țesut umed de moluște într-o cantitate maximă de 1,1 micrograme pe gram de țesut umed. În 2022, cantitatea maximă a ajuns la 3,5 micrograme pe gram. Cele mai afectate moluște au fost cele din specia Mytilus galloprovincialis, în largul punctului costier Sf. Gheorghe (adică tot în zona în care se află navele care așteaptă să intre pe canalul Sulina). Toxicitate cronică Printre hidrocarburi aromatice polinucleare identificate în țesut umed de moluște se mai numără, în afară de fenantren, pirenul, antracenul, fluorantenul și benz(a)antracenul. Este cunoscut la nivel științific că pirenul afectează funcții vitale ale peștilor și algelor. Efectul toxic al antracenului, în medii acvatice, este agravat de lumina solară, potrivit studiilor. Toxicitatea acută și cronică a fluorantenului a fost determinată pentru un grup divers de specii de apă dulce și de apă sărată, atât în condiții standard de laborator cu lumină fluorescentă, cât și în condiții de testare cu lumină ultravioletă (UV), potrivit Institutului Național de Sănătate din SUA. Rechinii, șprotul și rapanele, scăderi masive de stocuri Analiza comparată a stocurilor marine de pești arată scăderi excepționale în 2022. De exemplu, cercetătorii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța au estimat stocul de șprot din apele teritoriale românești ale Mării Negre în 2021 la o cantitate de 93.677 tone. În 2022, estimarea pentru aceeași specie a fost de numai 20.347 de tone, de aproape cinci ori mai puțin. La rechin: 4.135 de tone în 2021, doar 631 de tone în 2022, deci o scădere de aproape șapte ori. Rapana: 8.007 tone în 2021, 3.611 tone în 2022, așadar o scădere la mai puțin de jumătate. Delfinii, măcelăriți Când vine vorba de mamifere marine, datele sunt tragice. Astfel, din specia Delphinus delphis ssp. ponticus ("foarte sensibil la poluările chimice și acustice") au fost observate 324 de exemplare în 2021, dar numai 49 în 2022 – o scădere de peste șase ori. Alte 24 de exemplare au fost descoperite moarte, eșuate pe țărmul românesc. În 2021, au fost observate 70 de exemplare din specia Phocoena phocoena ssp. relicta, dar numai 48 în 2022. Tot în 2022, trei exemplare au fost descoperite moarte, eșuate pe țărm. Scăderea cea mai mare a fost la exemplarele din specia Tursiops truncatus ssp. ponticus: 410 exemplare observate în 2021, numai 32 în 2022, adică de peste 12 ori mai puțin. Raportul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța pe 2022 precizează că în acel an au mai fost descoperite alte 17 mamifere marine eșuate pe țărmul românesc, însă nu au putut fi identificate din cauza stării avansate de putrefacție. ____________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

Marea Neagră, afectată brutal de război (sursa: Forțele Navale Române)
Eveniment

Marea Neagră, afectată brutal de război

Nino Ramishvili (Georgia, Studio Monitor), Atanas Tchobanov (Bulgaria, BIRD), Oleg Oganov (Ucraina, Nikcenter), Olesia Boreiko (Ucraina, Nikcenter), Sukru Oktay Kilic (Turcia, Fayn Studio), Vitalie Călugăreanu (Moldova), Cătălin Prisacariu (România), Investigative Media Lab ENGLISH VERSION În noaptea de 6 iunie 2023, armata rusă a aruncat în aer barajul hidrocentralei Nova Kahovka din Ucraina, într-un act grotesc de disperare militară. Actul clasificat drept un "ecocid" a împins limitele rezistenței ecologice a regiunii. Valul de apă toxică ce a rezultat a declanșat o catastrofă ecologică în Marea Neagră, deja sufocată de operațiunile de război. În cadrul unei colaborări extraordinare, jurnaliști de investigație din șase țări de la Marea Neagră - Ucraina, Georgia, Turcia, România, Moldova și Bulgaria - s-au reunit pentru a măsura impactul războiului asupra ecosistemului deja fragil al Mării Negre și pentru a examina modul în care guvernele răspund la această nouă provocare regională. Unda de șoc a Nova Kahovka La scurt timp după explozia barajului de la Nova Kahovka, Ucraina a găzduit o conferință la care au aprticipat oameni de știință locali și internaționali pentru a discuta impactul actului eco-terorist asupra ecologiei și economiei din nordul regiunii Mării Negre. Experții au fost de acord asupra unui lucru: efectul a fost devastator. "Schimbările climatice din zona afectată au fost provocate de creșterea suprafețelor de teren deschis și a scăderii suprafeței de apă", spune Marina Zaharova, cercetător la Institutul de Știința Solului și Agrochimie (Ucraina). Membrii unui grup internațional de lucru privind consecințele de mediu ale războiului au vizitat, de asemenea, Ucraina după explozie. "Invazia Rusiei în Ucraina a demonstrat gravitatea crimelor împotriva mediului pe tot parcursul războiului", a declarat vicepreședintele Parlamentului European, Heidi Gautala. Potrivit lui Alfred Vespremeanu, profesor doctor de geografie fizică și specialist în cercetări de coastă de la Universitatea din București, distrugerea barajului ucrainean Nova Kahovka a produs un val de inundație excepțional, "care a antrenat o mulțime de resturi adunate în drumul său spre Marea Neagră". Situația dificilă a pescarilor Aceeași poveste iese la suprafață din satele de pescari strâns legate între ele din Turcia până la porturile afectate din Ucraina: marea care odinioară promitea prosperitate acum abundă în pericole. Minele în derivă mutilează navele și mijloacele de trai, transformând zonele de pescuit într-o loterie mortală. "Totul este minat", spune Oleksandr Hromovyi, pentru care pescuitul a fost singura sursă de venit. De la 24 februarie 2022, familia lui Oleksandr, ca multe altele din țările de la Marea Neagră, a rămas fără nici o sursă de trai. În martie 2022, la doar o lună după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, autoritățile turce au emis o interdicție privind toate activitățile de pescuit în orașul de coastă Igneada din Kirklareli, situat la doar cinci kilometri sud de râul Mutludere, care formează granița Turciei cu Bulgaria. Interdicția a durat o lună și jumătate. "Interdicția a fost ridicată, dar încă ne este teamă să ieșim pe mare pe întuneric, pentru că în niciun caz navele noastre nu pot supraviețui dacă sunt lovite de o mină în derivă", spune Ibrahim Metin, fostul șef al cooperativei de pescuit din Igneada. Acest lucru s-a întâmplat de două ori în Turcia. Prima dată, pe 9 noiembrie 2022, când o navă de pescuit a lovit o mină în largul coastei Igneada, în apropiere de Bulgaria. Avariile au fost minore, totuși, și nici un membru al echipajului nu a fost rănit. A doua oară, pe 5 octombrie 2023, când o navă de transport de mărfuri generale sub pavilion turcesc a lovit o mină în largul coastelor României. Aceasta a suferit, de asemenea, avarii minore, fără ca echipajul să fie rănit. Dispariția delfinilor În urma războiului, mii de delfini au murit în Marea Neagră, deoarece delfinii sunt "sensibili la poluarea chimică și fonică", potrivit specialiștilor. Potrivit șefului Departamentului științific al Parcului Natural al Estuarelor Tuzly (Ucraina), chiar și cu două săptămâni înainte de invazia pe scară largă a Rusiei, existau deja o mulțime de submarine și nave rusești în acea parte a Mării Negre. "S-au apropiat foarte mult pe timp de noapte, folosind sisteme sonar pe submarine și nave de război care au lovit delfinii", spune Rusev. Potrivit ecologiștilor, ostilitățile active cauzează cele mai mari daune organismelor marine și mării în general. Fără date, fără studii Poluarea Mării Negre cauzată de războiul Rusiei în Ucraina este un subiect pe care oamenii de știință din regiune abia l-au abordat. În ciuda numeroaselor încercări ale jurnaliștilor din cele șase țări, aceștia nu au putut găsi niciun studiu sau date extrem de semnificative care să demonstreze efectul războiului asupra întregii regiuni. Cu toate acestea, jurnaliștii din echipa românească a proiectului a obținut date colectate științific privind calitatea apei din sectorul românesc al Mării Negre. Aceste date se regăsesc în rapoartele privind starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre pentru anii 2021 și 2022, întocmite de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" din Constanța. Analiza comparativă a celor două rapoarte relevă diferențe extraordinare la unii parametri. Diferențele sunt atât de semnificative încât nu pot fi explicate decât printr-un eveniment excepțional care a afectat calitatea apei din Marea Neagră. Iar războiul Rusiei din Ucraina este, cel mai probabil, acel eveniment excepțional. Indiferența guvernelor și cooperarea regională inexistentă "Nu există o voință politică puternică de a proteja Marea Neagră", așa a răspuns Nesrin Algan, profesor de științe politice specializat în urbanism, mediu și administrație locală, la întrebarea adresată de jurnaliștii turci care au colaborat în acest proiect. În concluzie, ipoteza de lucru a proiectului a fost confirmată - politicile de mediu ale statelor din regiunea Mării Negre au fost, în general, slabe și lipsite de obiective clare, ceea ce a contribuit la fragilitatea ecosistemului Mării Negre, iar cooperarea regională în abordarea provocărilor de mediu, cum ar fi poluarea, a fost inadecvată din cauza absenței unui cadru sistemic și a eforturilor coordonate. Catastrofa ecologică descrisă mai sus necesită o coordonare regională comună. Cu toate acestea, astfel de măsuri încă nu au fost luate. În 1992, Turcia, România, Ucraina, Georgia și Federația Rusă au semnat Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării. Documentul a fost ratificat în 1994. Obiectivul Comisiei Mării Negre este de a preveni, reduce și controla poluarea în Marea Neagră pentru a proteja și conserva mediul marin și de a oferi un cadru juridic pentru cooperare și acțiuni concertate în vederea îndeplinirii acestei obligații. Însă această convenție nu este pusă în aplicare. Doar trei persoane lucrează la secretariatul cu sediul în Istanbul. Nici măcar războiul din Marea Neagră nu a putut convinge guvernele din Georgia, România, Moldova, Turcia și Bulgaria să ia măsuri suplimentare. ____________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

"Iadul alb" este real: poluarea crește (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

"Iadul alb" este real: poluarea crește

"Iadul alb" este real: poluarea crește. Pentru prima dată în ultimele zece zile, calitatea aerului din Iași a fost apreciată ca moderată. "Iadul alb" este real: poluarea crește Asta, după ce, pe 10 ianuarie, Agenția pentru Protecția Mediului a emis un comunicat în care atrăgea atenția asupra nivelului "extrem de rău" de poluare. Citește și: EXCLUSIV Sabotaj: deși aflată în criză de pulberi pentru muniție, Romarm vrea să vândă 400 de tone de pulberi, primite de la Rezerva de Stat, unei companii bulgare de armament "Urgia albă", ignorată de autorități, nu a produs doar blocaje în trafic, dar a avut drept consecință și niveluri de poluare foarte mari. Condițiile de iarnă accentuată duc la creșterea concentrațiilor de particule în suspensie PM10 și PM2,5 rezultate din sursele de poluare existente în mun. Iași și împrejurimi: arderi de combustibili în centralele termice din locuințele populației, ale operatorilor economici și instituțiilor din mun. Iași, producerea de căldură și apă caldă în sistem centralizat, traficul rutier îngreunat de căderile mari de zăpadă de la începutul săptămânii, activitățile industriale, incendii locale, arderea deșeurilor etc, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a Agenției pentru protecția Mediului Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Canalul Bîstroe, deschis traficului maritim greu (sursa: Petru Zoltan)
Investigații

Canalul Bîstroe, deschis traficului maritim greu

Cătălin Prisacariu, Oleg Oganov, Petru Zoltan ENGLISH version Canalul Bîstroe, deschis traficului maritim greu, în ciuda unui dosar în lucru referitor la impactul de mediu asupra Deltei Dunării. Comitetul ONU care analiza respectarea condițiilor de mediu a suspendat discuțiile inițiate de România pe dosar. Motivul: invazia rusă în Ucraina. Schimbarea la apă a Chiliei E o sâmbătă dimineață rece de noiembrie pe malul românesc al brațului Chilia. Până la începutul acestui an, pe apele Chiliei puteai vedea doar nave fluviale, în special barje care transportau mărfurile între porturile dunărene ale Ucrainei. Dar acum, brațul cel mai nordic al Dunării este împânzit de nave maritime. Peste apă de localitatea românească Pătlăgeanca, unde Dunărea formează brațul Sfântul Gheorghe, se află staționate șase nave maritime. Spre ele se îndreaptă în viteză o barcă militară rapidă în care sunt cinci militari. Din Pătlăgeanca până în localitatea românească Periprava, de-a lungul Chiliei, plutesc tăcut zeci de nave maritime și barje care așteaptă să intre în porturile dunărene ale Ucrainei. Din când în când, nave militare ucrainene se apropie și câteva uniforme urcă la bord pentru verificări: de la invazia rusească, malul ucrainean al Dunării este zonă militarizată. Român, străin pe Dunărea românească De la Periprava, ultima localitate românească aflată pe brațul Chilia, până la punctul în care canalul Bîstroe se desprinde din Dunăre se poate ajunge doar cu bărcile cu motor ale localnicilor. Există și o procedură neoficială de bifat înainte de a băga barca în apă: te înregistrezi, pe malul românesc, la postul românesc al Poliției de Frontieră, pentru a naviga în ape românești. Motivul: o precauție pentru o posibilă întâlnire cu grănicerii ucraineni pe Dunăre. Dacă se întâmplă asta, ca să nu riști să fii considerat spion, te prezinți și le recomanzi să ia legătura cu colegii români la care tocmai te-ai înregistrat ca turist în apele propriei tale țări. E război, nici un risc nu merită. După 20 de minute de tăiat apa cu barca cu motor, ajungem în jur de 09.30 chiar la locul în care o gură enormă se cască în malul ucrainean. În acest loc, canalul Bîstroe se desprinde de brațul Stambulul Vechi al brațului Chilia (sursa: Petru Zoltan) De acolo începe să curgă apa Dunării prin canalul Bîstroe spre Marea Neagră. Canalul Bîstroe, deschis traficului maritim greu Pe lângă noi trece nava cargo Iskander, aflată sub pavilion tunisian, care tocmai a ieșit de pe canalul Bîstroe. Cargo-ul Iskander tocmai a ieșit de pe Bîstroe și a intrat pe brațul Stambulul Vechi al brațului Chilia (sursa: Petru Zoltan) Datele site-ului Marine Traffic, consultate ulterior, au arătat că nava Iskander plecase din portul grecesc Vrisakia la data de 20 octombrie 2023 spre portul ucrainean Izmail, acolo unde a ajuns în data de 4 noiembrie, chiar în ziua în care am văzut-o noi intrând pe Chilia. După alte câteva minute, de pe canalul Bîstroe intră pe Chilia tancul petrolier Panjali Teymurov, aflat sub pavilion liberian. Petrolierul Panjali Teymurov tocmai a ieșit de pe Bîstroe și a intrat pe brațul Stambulul Vechi al brațului Chilia (sursa: Petru Zoltan) Tancul petrolier a ieșit de pe canalul Bîstroe aproape de malul românesc al brațului Chilia, apoi a continuat să meargă spre localitatea ucraineană Vâlcov, aflată vizavi de Periprava. Periprava: 80 de oameni și niște vaci libere Periprava mai are în jur de 80 de localnici, majoritatea lipoveni, care își câștigă existența din pescuit, creșterea animalelor și puțin turism. Vacile de lapte sunt lăsate să pască nestingherite pe pășunile din Delta Dunării tot timpul anului, alături de caii semisălbatici din Pădurea Letea. Atunci când vacile se reîntorc acasă, localnicii știu că se apropie iarna. În biserica ortodoxă de rit vechi, vopsită în albastru cu turle aurii, ține slujba un fost polițist de frontieră. La câțiva pași de aceasta se află singurul magazin din localitate. Aici, produsele alimentare și nealimentare se vând mult mai scump decât la oraș: sunt aduse cu barca pe Dunăre de la Tulcea, aflată la aproape 100 de kilometri distanță. Între orele 12.00 și 17.00, magazinul este închis, dar oamenii satului se întâlnesc pe terasa amenajată în fața acestuia. Pe unul dintre stâlpi clădirii care adăpostește magazinul local tronează o reclamă din tablă de pe vremea regimului comunist pe care scrie „Aici se vinde loz în plic”. Sub reclamă se află o masă din fier, vopsită în verde, în jurul căreia stau doi localnici. Pescari. Ce altceva? Cei doi sunt Mihai Slatarov (43 de ani) și Dumitru Simionov (55 de ani), doi dintre cei mai tineri adulți din sat. Bîstroe adâncit aduce mai multă scrumbie Cei doi localnici susțin la unison că lucrările de adâncire făcute de ucraineni la canalul Bîstroe au o parte bună și una proastă. Partea bună e că pe canalul adâncit a început să urce mai multă scrumbie pe Dunăre. Partea proastă e că, o dată cu peștele, vin și navele maritime din cauza cărora nu pot pescui ziua. Atunci când navele se apropie de malul românesc al Dunării, acestea taie plasele de pescuit ale localnicilor, susțin ei. Doar noaptea pot pescui pentru că atunci navele maritime nu mai circulă pe Dunăre din cauza războiului. „Bîstroe nu ne afectează deloc. De când a început, e mai multă scrumbie. Te uiți pe aplicație și vezi că trei vapoare urcă și patru coboară. Taie plasele. Anul trecut nu ne-au lăsat să pescuim seara, ne-a afectat foarte mult”, spune Mihai Slatarov. "Noi protejăm peștele pentru ucraineni" „Anul ăsta a dat drumul noaptea la pescuit. Noi trebuie să respectăm UE, avem prohibiție, e interzis să pescuiești dacă scade Dunărea sub 50 cm. Te uiți la ucrainean și vezi că ăla poate pescui și tu stai și te uiți pentru că nu poți. Ăla nu respectă nici o regulă. Noi protejăm peștele pentru ei”, îl completează Dumitru Simionov. „Pe mine mă prinde cu doi carași și îmi face dosar penal. Poliția de Frontieră face dosare penale dacă pescuiești când e Dunărea sub 50 cm”, a declarat Slatarov. Dumitru Simionov este pescar de pe vremea regimului comunist: „Fiecare cargo care vine pe Bîstroe ajunge pe malul nostru și ne taie plasele. Până dai comandă și își aduce plase de la Tulcea durează două-trei zile, timp în care nu poți pescui dar ești obligat să îți faci cota. Precum câinii suntem văzuți aici. Șurubul se strânge și ești obligat să pleci din Periprava. Înainte erau 27 de bărci de pescuit și acum mai sunt șase, poate șapte.”. Cum ajunge Dunărea în Marea Neagră Fluviul Dunărea este unul din cele mai importante căi europene de transport: nu doar că traversează zece țări, dar face legătura cu Marea Neagră. Anual, peste 20 de milioane de tone de mărfuri ajung pe nave maritime prin intermediul Dunării, potrivit datelor Comisiei Dunării. Legătura dintre Dunăre și Marea Neagră se face pe două căi: canalul Dunăre – Marea Neagră și canalul Sulina. Canalul Dunăre – Marea Neagră a fost inaugurat în 1984, este un canal artificial care a necesitat câteva decenii pentru a fi finalizat și se află pe teritoriul României. Canalul Dunăre - Marea Neagră, insuficient de adânc Anual, peste zece milioane de tone de mărfuri internaționale sunt transportate pe acest canal. Alte aproape șase milioane de tone de mărfuri transportate pe acest canal sunt românești. Avantajul canalului Dunăre – Marea Neagră, prin comparație cu canalul Sulina, este că face legătura dintre Dunăre și Marea Neagră mai scurtă cu cel puțin 300 de kilometri. Dezavantajul, însă, este că are o adâncime de doar șapte metri, ceea ce face ca pescajul maxim admis al navelor să fie de doar 5,5 metri. Cu alte cuvinte, pe canalul Dunăre – Marea Neagră pot naviga doar nave fluviale și nave maritime mici. Canalul Sulina, unicul navigabil din Deltă Canalul Sulina, pe de altă parte, este unul din cele trei brațe naturale principale ale Dunării și traversează, în drumul spre Marea Neagră, Delta Dunării. Sulina, însă, a fost amenajat încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea ca unic canal navigabil al Dunării, prin decizie a tuturor statelor implicate în proiect în cadrul Comisiei Europene a Dunării. Avantajul canalului Sulina, prin comparație cu canalul Dunăre – Marea Neagră, este că permite un pescaj al navelor de șapte metri. Cu alte cuvinte, vase maritime de mari dimensiuni pot naviga pe Sulina. Un aspect crucial pentru porturi ucrainene ca Reni și Ismail, aflate pe brațul dunărean Chilia, aflat la nord de canalul Sulina. Brațul Chilia este și granița naturală dintre România și Ucraina. Cu alte cuvinte, vasele maritime din Marea Neagră cu destinația Ucraina pot ajunge la porturi ca Reni sau Ismail doar intrând pe canalul Sulina și navigând în amonte, inclusiv prin intrarea pe Dunăre, până la Reni, sau în amonte pe Sulina până la confluența cu brațul Chilia, apoi navigând în aval pe acest braț, până la Ismail. Intră în scenă Bîstroe Iar o problemă majoră care a apărut după invadarea Ucrainei de către Rusia este că porturile Odesei nu mai pot fi folosite. Astfel, tot traficul maritim din Marea Neagră spre Ucraina a fost preluat de canalul românesc Sulina. Efectul principal – aglomerația: zeci de vase așteaptă zile, chiar săptămâni întregi să ajungă la Reni sau Ismail. Astfel, resuscitarea canalului Bîstroe a devenit vitală pentru Kiev. Bîstroe este un braț natural al Chiliei, unul din cele trei brațe principale ale Dunării. Bîstroe, de la desprinderea de Chilia, are 11 kilometri până la Marea Neagră. Acest braț are multe avantaje naturale: este un curs de apă rapid, ceea ce înseamnă că aluviunile nu se depun masiv; este lat de până la 200 de metri; nu este „parazitat” de insule și meandre. Și, poate chiar mai important, Bîstroe se află în integralitate pe teritoriul ucrainean, ceea ce permite Kievului administrarea directă a acestei căi navale. Reactivat după 65 de ani Traficul naval pe Bîstroe nu este o idee nouă. Potrivit unui raport al Institutului Științific și de Cercetări în Probleme de Mediu din Ucraina, „Navigația de-a lungul brațului Chilia și a brațelor deltei Chilia din regiunea Dunării a fost una dintre principalele activități tradiționale încă de la mijlocul secolului al XIX-lea. Porturile maritime Izmail, Reni și Chilia, situate pe brațul Chilia, au o vechime de 180, 160 și, respectiv, 120 de ani. Brațul Bîstroe a fost folosit pentru transport maritim până în 1958, după care a fost păstrat pentru uz militar. Din 1957 până în 1994, canalul Prorva a fost folosit pentru trecerea navelor cu un pescaj de 3,5-4,0 m în brațele Ochakov și Chilia, care au încetat să mai funcționeze din cauza sedimentării permanente.”. Convenție ONU imposibil de aplicat După zece ani, însă, în 2004, Ucraina a reluat proiectul activării canalului Bîstroe drept cale navigabilă. De data aceasta, însă, mai apăruse o variabilă în ecuație, în afară de provocările evidente de ordin logistic: statul vecin, România. Potrivit Convenției Espoo a ONU (adoptate în 1991 și intrate în vigoare în 1997), orice stat care are în vedere realizarea unui proiect major cu impact negativ semnificativ asupra mediului la nivel transfrontalier este obligat nu doar să evalueze impactul de mediu al activităților din proiect, ci și să notifice statele care ar putea fi afectate și să se consulte cu acestea în privința respectivului proiect. După cum arată zecile de documente schimbate vreme de aproape 20 de ani între România, Ucraina și UNECE (Comisia Economică pentru Europa a ONU, care urmărește respectarea prevederilor Convenției Espoo în Europa), cazul Bîstroe s-a dovedit imposibil de aliniat cerințelor Convenției Espoo. Ucraina și-a urmat planul Motivul principal: inexistența unor reglementări interne ucrainene care să transpună prevederile Convenției Espoo în legislație națională. În lipsa acestei legislații în vigoare, a arătat în numeroase rânduri UNECE, documentele furnizate de Ucraina în cazul Bîstroe nu respectau cerințele prevăzute de ONU și, prin urmare, nu puteau fi acceptate. Abia în decembrie 2020, UNECE a constatat că „Ucraina a adoptat și legislația secundară pentru a-și alinia reglementările interne cu prevederile Convenției Espoo”. În același document, însă, UNECE arăta că „își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că, din 2008, s-au înregistrat doar progrese limitate de către guvernul Ucrainei în ceea ce privește aducerea proiectului canalului Bîstroe în deplină conformitate cu Convenția și că foaia de parcurs nu a fost pusă în aplicare pe deplin”. Mai mult, UNECE menționa că „reiterează faptul că continuarea activităților de dragare constituie o nouă încălcare a Convenției”. Invazia rusă a oprit discuțiile despre mediu În martie 2022, însă, Comitetul de Implementare al Convenției Espoo, întrunit la Geneva, a decis stoparea oricărei activități în cazul Bîstroe. „Având în vedere invazia Ucrainei de către Federația Rusă, Comitetul a convenit să amâne pentru sesiunile sale ulterioare examinarea tuturor aspectelor legate de conformitate referitoare la Ucraina”, se arată în raportul întâlnirii. Proiect în trei faze Dar corespondența dintre Ucraina și România a continuat. Cele două părți au continuat să se contrazică pe tema schimbărilor de mediu determinate de lucrările atât la gura de vărsare a canalului Bîstroe în Marea Neagră, cât și pe brațul Chilia de pe granița româno-ucraineană, fără a se ajunge la un acord. Despre ce lucrări este vorba? Potrivit unui raport non-tehnic trimis autorităților române de către cele ucrainene, „Lucrări se execută în zona de ramificare a brațelor Stambulul Vechi și Bîstroe, precum și în bara maritimă a brațului Bîstroe. (...) În prima fază, se prevede reconstrucția unui baraj de închidere pe partea nordică a canalului de acces la mare, cu o lungime de 1.670 m, amenajarea unor gropi de gunoi de coastă și construirea unui baraj de dirijare a fluxului cu fortificații de mal pe 11 km de cale de navigație. În a doua fază, are loc reconstrucția traseului șenalului navigabil cu o creștere a adâncimii la7,68 m pentru trecerea navelor cu următorii parametri: lungime 125,0 m, lățimea 17,0 m și pescajul 5,0 m și construirea unui baraj de închidere pe partea sudică a canalului de acces la mare cu o lungime de 2.970 m. În a treia fază, are loc reconstrucția traseului șenalului navigabil cu o creștere a adâncimii la10,0 m pentru a asigura trecerea navelor cu un pescaj de până la 7,2 m și extinderea barajelor construite în cadrul primei și celei de-a doua faze cu 1.570 m, cu acces la mare la adâncimea de >10,0 m). Depozitarea solurilor de dragare este prevăzută în gropile de gunoi de coastă de pe malul stâng al brațului Chilia și în groapa de gunoi de mare existentă, situată la o distanță de peste 8 km de linia de coastă, la est de gura brațului Bîstroe.”. Kievul spune că dragări se fac și în delta românească Care și cât din aceste faze s-a realizat până în acest moment este neclar. Cel mai probabil, așa cum rezultă și din imaginile satelitare, dar și din imagini puse la dispoziție de partea ucraineană, faza întâi a fost realizată integral. Sunt toate aceste lucrări de pe Bîstroe, Stambulul Vechi și Chilia periculoase pentru mediu? Din punct de vedere al Convenției Espoo a ONU, verdictul a fost amânat nedefinit din cauza războiului de pe teritoriul Ucrainei. Din punctul de vedere al Ucrainei, nu există nici un pericol ecologic. În cel mai recent document oficial trimis de Kiev, în august 2023, ca răspuns la un set de observații și comentarii ale României, se arată că „Volumul activităților de dragare în timpul perioadei de funcționare a șenalului navigabil este comparabil cu activități similare din delta Dunării, în special dacă se iau în considerare activitățile de dragare din partea română; efectul cumulativ al acestor activități este relativ minor datorită separării lor în spațiu și timp și poate fi redus și mai mult prin coordonarea între agenții și transfrontalieră a acestor activități.”. Mai mult, potrivit aceluiași document, „Fauna din Delta Dunării s-a adaptat din punct de vedere istoric la schimbările naturale constante ale habitatului său, inclusiv la schimbările sezoniere ale conținutului de apă și ale parametrilor hidrobiotici hidroclimatici, astfel încât impactul activităților planificate asupra acesteia poate fi considerat minim.”. Oamenii de știință ucraineni nu au acces la Bîstroe De asemenea, „Activitatea planificată nu va avea ca rezultat tipuri suplimentare de impact antropic asupra speciilor și habitatelor din ariile protejate, dar activitatea planificată va crește intensitatea traficului naval. În același timp, impactul activității planificate asupra speciilor și habitatelor din aceste zone poate fi considerat minim.”, se mai arată în documentul citat. Pentru Administrația Rezervației Biosferei Deltei Dunării a Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, însă, un verdict local este imposibil de dat. Potrivit unui răspuns al acestei instituții la solicitarea noastră, „Încă din primele zile ale războiului, accesul la zonele din aval de orașul Vylkove, inclusiv la gura de vărsare a Bîstroe, a fost strict interzis nu numai localnicilor, ci și serviciului de securitate de stat, administrației și tuturor angajații rezervației.”. Administrația Deltei ucrainene a Dunării, însă, a mai arătat, în ciuda evidențelor: „În același timp, știm din surse de încredere că nu a avut loc nicio dragare la gura de vărsare a Bîstroe, și, prin urmare, nu putem vorbi despre un impact, este pur și simplu imposibil.”. Grindeanu a cerut MAE să interpreteze măsurători Până în prezent, România a evitat o evaluare tranșantă. Toate documentele trimise de București Kievului insistă pe respectarea condițiilor cerute de Convenția Espoo și cer o analiză detaliată de impact ecologic. Totuși, un episod care a ieșit din normele diplomatice a avut loc în februarie 2023, când ministrul român al Transporturilor, Sorin Grindeanu, a afirmat public că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bîstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”. A urmat o inflamare a mai multor politicieni de la București, apoi Grindeanu a anunțat că vor urma măsurători pe Bîstroe și Chilia făcute în comun de specialiști români și ucraineni. În ciuda faptului că măsurătorile au fost realizate, ministrul Grindeanu nu a reluat subiectul pentru a prezenta concluziile. La solicitarea noastră de a prezenta măsurătorile comune, Ministerul Transporturilor a răspuns că „au fost identificate zone în care au fost efectuate lucrări de dragaj de investiție pe canalul Bîstroe (...) prin care s-a realizat adâncirea șenalului navigabil (lățime 50 metri) de la 5,85 metri (...) la 7-8 metri, situație constatată la momentul efectuării măsurătorilor. Lucrările efectuate permit navigația navelor maritime cu un pescaj cuprins între 6,3 și 6,5 metri. Menționăm că nu au fost identificate zone în care să fi fost efectuate lucrări de dragaj pe brațul Chilia.”. Mai mult, „Ministerul Transporturilor și Infrastructurii s-a adresat Ministerului Afacerilor Externe, solicitând punctul de vedere al MAE în ceea ce privește respectarea de către partea ucraineană a convențiilor, tratatelor și acordurilor incidente, precum și măsurile care se impun”, se mai arată în răspunsul instituției. MAE a răspuns: Nu e treaba noastră Cartoful fierbinte, însă, a fost pasat de MAE înapoi la Transporturi, așa cum reiese dintr-un răspuns al Ministerului Afacerilor Externe la solicitarea noastră: „În răspunsul transmis la solicitarea la care vă referiți, Ministerul Afacerilor Externe a învederat faptul că autoritățile competente să evalueze impactul lucrărilor efectuate de Ucraina pe brațul Chilia și pe canalul Bâstroe raportat la cadrul juridic bilateral și multilateral în vigoare, inclusiv prin interpretarea rezultatelor măsurătorilor tehnice efectuate, sunt Ministerul Transporturilor și Ministerul Mediului.”. Noi solicitări din partea noastră adresate Ministerului Transportului și Ministerului Muncii au rămas fără răspuns. UE trimite la ONU, care a luat pauză Pentru Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării din România, impactul lucrărilor pe Bîstroe va fi unul de durată. „Pe termen lung, vor fi efecte cauzate de adâncirea canalului Bâstroe, deoarece apar diverse procese de deteriorare, iar modificările în timp pot fi surprinzătoare și greu previzibile la momentul acesta, fiind posibile consecințe precum o mai acută lipsă a apei în anumite zone limitrofe.”, arată instituția într-un comunicat. La solicitarea noastră, institutul de cercetări GeoEcoMar din România a răspuns subliniind influența antropică: „Deschiderea a încă unui braț către navigația maritimă (față de cel prezent actual – Sulina – n.r.) nu va face decât să producă presiuni antropice pe o suprafață mai mare a deltei, mai ales în condițiile în care brațul Sulina este parte a rețelei de transport european TEN-T și, în condiții de pace, poate deservi porturile dunărene din România, Moldova și Ucraina fără probleme. Dacă situația internațională specială datorată războiului poate justifica această extindere și intensificare temporară a traficului, altfel va trebui judecată problema după sfârșitul războiului.” Potrivit unui răspuns trimis la solicitarea noastră, Comisia Europeană a arătat că nu i s-a cerut nici un acord din partea Ucrainei pentru lucrările pe Bîstroe, că nu a finanțat acest proiect și că responsabilitatea evaluării impactului de mediu aparține autorităților naționale, în acord cu prevederile Convenției Espoo. ___________________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră