vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: polonia

153 articole
Internațional

Rusia, din ce în ce mai agresivă cu țările NATO: după Polonia și România, a venit rândul Estoniei

Rusia, incursiuni repetate în spațiul NATO. În ultimele săptămâni, Rusia a intensificat provocările aeriene împotriva țărilor NATO de pe flancul estic. După incidentele cu drone rusești intrate în spațiul României, al celor doborâte în Polonia, a venit rândul Estoniei să fie vizată. Rusia, incursiuni repetate în spațiul NATO Trei avioane de vânătoare MiG-31 au pătruns vineri în spațiul aerian estonian, zburând aproximativ 12 minute deasupra insulei Vaindloo, înainte de a fi interceptate de avioane F-35 din misiunea NATO de poliție aeriană. Citește și: ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu Prim-ministrul estonian Kristen Michal a catalogat incidentul drept „total inacceptabil” și a anunțat că Tallinn va solicita consultări în cadrul NATO prin activarea articolului 4 al Tratatului Atlantic. Această prevedere obligă aliații să se consulte atunci când un stat membru consideră că securitatea sa este amenințată. Reacția NATO Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a salutat reacția rapidă a Alianței. Rutte a subliniat că răspunsul a fost „decisiv”, demonstrând solidaritatea statelor membre. Strategia hibridă a Kremlinului: drone și dezinformare Incursiunea din Estonia vine după un alt episod grav petrecut în Polonia, unde, în noaptea de 9 spre 10 septembrie, între 19 și 21 de drone rusești au încălcat spațiul aerian polonez. În paralel, Kremlinul a lansat o campanie masivă de dezinformare, menită să inducă neîncredere în instituțiile democratice și să alimenteze tensiuni anti-ucrainene. Potrivit oficialilor polonezi, volumul dezinformării online s-a triplat imediat după atac, iar conturile false și canalele de propagandă au răspândit narațiuni menite să submineze sprijinul pentru Kiev și pentru NATO. Ucraina denunță escaladarea Autoritățile de la Kiev au reacționat ferm, calificând incidentele drept „o nouă escaladare” din partea Moscovei. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, a avertizat că Rusia va deveni „și mai agresivă” dacă nu primește un răspuns puternic, în timp ce președintele Volodimir Zelenski a vorbit despre o „campanie sistematică a Rusiei împotriva Europei și a NATO”. Acesta a cerut „măsuri ferme” pentru a contracara amenințările și pentru a preveni destabilizarea regiunii. Moscova neagă, dar tensiunea crește Ministerul rus al Apărării a negat orice încălcare a spațiului aerian estonian, susținând că aeronavele sale au survolat „apele neutre” și au respectat regulile internaționale. Totuși, autoritățile estoniene și NATO au confirmat pătrunderea neautorizată, ceea ce amplifică tensiunile deja ridicate de pe flancul estic. În acest context, sprijinul pentru Ucraina, întărirea apărării NATO și combaterea dezinformării devin piloni esențiali pentru securitatea europeană.

Rusia, incursiuni repetate în spațiul NATO (sursa: kremlin.ru)
Serviciile poloneze de securitate au neutralizat o dronă aflată deasupra clădirilor guvernamentale Foto: Facebook Donald Tusk
Internațional

Serviciile poloneze de securitate au neutralizat o dronă aflată deasupra clădirilor guvernamentale

Serviciile poloneze de securitate au neutralizat o dronă aflată deasupra clădirilor guvernamentale din Varșovia, a anunțat, pe Twitter, premierul Donald Tusk. Drona era operată de doi cetățeni belaruși. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Moșteanu (Apărare), întâlnire privată cu un om de afaceri bine conectat la Ambasada Rusiei. „Strâng informații de peste tot”, spune afaceristul Serviciile poloneze de securitate au neutralizat o dronă aflată deasupra clădirilor guvernamentale „Chiar acum, Serviciul de Protecție al Statului a neutralizat o dronă care zbura deasupra clădirilor guvernamentale (Parkowa) și Belweder. Doi cetățeni belaruși au fost reținuți. Poliția investighează circumstanțele incidentului”, a scris Tusk.  Deocamdată nu se cunosc alte detalii ale incidentului.   Recent, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat lansarea operațiunii „Santinela Estică”, prin care aliații vor acționa integrat de la Baltică la Marea Neagră și Mediterană, cu obiectivul principal de a respinge atacurile aeriene, în special cele cu drone. Măsura a fost luată după ce 19 drone rusești au violat spațiul aerian al Poloniei iar aviația națională și NATO a doborât o parte din ele. Autorităţile poloneze au anunţat că, în noaptea de 11 spre 12 septembrie, Polonia a închis complet granița cu Republica Belarus, ca reacție la exercițiile militare comune ruso-belaruse „Zapad-2025”, considerate o amenințare directă la adresa securității europene şi poloneze. Închiderea frontierei presupune suspendarea traficului rutier și feroviar în ambele direcții, închiderea punctelor de trecere Terespol-Brest și Kukurîki–Kozlovici pentru autovehicule şi blocarea a trei rute feroviare pentru transportul de marfă.

Ungaria șantajează UE, acuză Radoslaw Sikorski (sursa: Facebook/Radosław Sikorski)
Internațional

Polonia, fără nuanțe: Ungaria șantajează UE în legătură cu aderarea Ucrainei

Ungaria șantajează UE, acuză Radoslaw Sikorski. Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a acuzat Ungaria că „șantajează” Uniunea Europeană prin blocarea candidaturii Ucrainei. Ungaria șantajează UE, acuză Radoslaw Sikorski Declarația a fost făcută la conferința anuală Yalta European Strategy de la Kiev. Citește și: Jurnalist, cu studii la Școala Felix Aderca, clientul PSD, administrator la o uzină de blindate „Puteți șantaja întreaga UE cu problemele voastre bilaterale, dar există limite. În opinia noastră, Ungaria a depășit ceea ce este rezonabil”, a afirmat Sikorski. Ungaria, obstacol major pentru Ucraina Ucraina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în februarie 2022, la câteva zile după invazia rusă. Procesul de negociere însă a stagnat, în principal din cauza vetourilor impuse de premierul ungar Viktor Orbán, cunoscut pentru relațiile sale apropiate cu Kremlinul. Relații tensionate între Kiev și Budapesta În ultimele luni, relațiile bilaterale au atins un nivel critic. Cele două state s-au acuzat reciproc de spionaj, au expulzat diplomați și Budapesta a interzis accesul pe teritoriul său unor oficiali ucraineni. Această atmosferă tensionată complică și mai mult drumul Ucrainei către UE, care necesită aprobarea unanimă a celor 27 de state membre. Kievul încearcă menținerea dialogului Vicepremierul pentru integrare europeană, Taras Kačika, a declarat că Ucraina nu va întrerupe dialogul cu Budapesta: „Nu îi ignorăm, în ciuda declarațiilor lor publice despre viitorul nostru în cadrul Uniunii Europene”. Vizita la Budapesta și opoziția Ungariei Săptămâna aceasta, Kačika a efectuat o vizită la Budapesta, unde s-a întâlnit cu ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó. În urma discuțiilor, partea ungară și-a menținut opoziția față de aderarea Ucrainei. Szijjártó a precizat că viitorul relațiilor dintre cele două țări depinde exclusiv de Kiev. Speranța Kievului: schimbarea abordării Ungariei În pofida opoziției ferme, Kačika rămâne optimist. „Sper că îi vom putea convinge nu să se schimbe, ci pur și simplu să își adapteze abordarea”, a spus oficialul ucrainean, exprimând încrederea într-o eventuală relaxare a poziției Budapestei.

Mark Rutte îl avertizează pe Putin (sursa: Facebook/MinPres Mark Rutte)
Internațional

Rutte, mesaj dur către Putin: încetați provocările, NATO va apăra fiecare centimetru de teritoriu

Mark Rutte îl avertizează pe Putin. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a condamnat miercuri „comportamentul periculos” al Rusiei, după ce drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei. El a subliniat că Alianța a răspuns „foarte eficient” și că o evaluare completă a incidentului este în curs. În același timp, șeful NATO l-a avertizat direct pe Vladimir Putin. Mark Rutte îl avertizează pe Putin „Indiferent dacă incursiunea a fost intenționată sau nu, este absolut iresponsabilă și periculoasă”, a declarat Rutte într-o conferință de presă. Citește și: EXCLUSIV Declarațiile lui Moșteanu referitoare la DGIA au stârnit îngrijorare la Ambasada SUA și temeri de periclitare a relației strategice Rutte a transmis un mesaj ferm Kremlinului: „Puneți capăt războiului din Ucraina, încetați să ne mai încălcați spațiul aerian și să știți că suntem vigilenți și vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”. Polonia și aliații: „o provocare” din partea Rusiei Varșovia și partenerii săi au calificat pătrunderea dronelor drept „o provocare” a Rusiei. Incidentul a avut loc în timpul unui atac nocturn asupra Ucrainei, mai multe drone fiind interceptate de forțele poloneze și de aliații NATO. Potrivit unui purtător de cuvânt al SHAPE (cartierul general al forțelor NATO în Europa), este „prima dată când avioane ale NATO s-au confruntat cu potențiale amenințări în spațiul aerian aliat”. În operațiune au fost implicate: avioane F-16 poloneze și F-35 olandeze, baterii germane Patriot, sisteme antiaeriene de fabricație americană, un avion italian de supraveghere aeriană. Incidentul, dovadă a eficienței apărării NATO Întrebat dacă pătrunderea dronelor a fost intenționată, Rutte a spus că este nevoie de o evaluare completă în colaborare cu autoritățile poloneze. Totodată, el a subliniat că incidentul demonstrează eficiența sistemelor de apărare ale NATO. Consultări în baza articolului 4 NATO Rutte a precizat că Consiliul Nord-Atlantic s-a reunit miercuri dimineață, la solicitarea Poloniei, pentru consultări în temeiul articolului 4 din Tratatul de la Washington. Aliații și-au exprimat solidaritatea cu Polonia și au condamnat comportamentul imprudent al Rusiei. Rutte a adăugat că incursiunea dronelor nu este un incident izolat, ci face parte dintr-un tipar de acțiuni agresive ale Moscovei.

Dronele rusești în Polonia, Kremlinul reacționează (sursa: rbc.ru)
Internațional

Dronele rusești doborâte în Polonia: Kremlinul aruncă pisica moartă în curtea Ministerului Apărării

Dronele rusești în Polonia, Kremlinul reacționează. Kremlinul a reacționat la acuzațiile Poloniei privind dronele care ar fi încălcat spațiul său aerian. Președinția nu vrea să fie asociată direct cu incidentul. Dronele rusești în Polonia, Kremlinul reacționează Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că Uniunea Europeană și NATO „acuză zilnic Rusia de provocări, de cele mai multe ori fără să prezinte argumente”. Citește și: Misterioasa bugetară cu Mercedes și vilă în Voluntari plasată în conducerea a trei companii de stat Oficialul rus a subliniat că subiectul dronelor nu ține de competența Kremlinului, ci de Ministerul Apărării. Varșovia susține că dronele erau rusești Premierul polonez Donald Tusk a anunțat pe 10 septembrie că armata a doborât drone care „reprezentau o amenințare directă”. El a calificat incidentul drept o provocare, precizând că aparatele erau rusești. În urma acestui episod, temporarul însărcinat cu afaceri al Rusiei la Varșovia, Andrei Ordaș, a fost convocat la Ministerul de Externe. Diplomatul rus a respins acuzațiile, afirmând că dronele au venit dinspre Ucraina. Zboruri detectate și intervenții ale apărării poloneze Pe fondul alertelor aeriene care au vizat toată Ucraina în noaptea incidentului, Polonia și-a ridicat avioanele de vânătoare și a activat sistemele de apărare antiaeriană.  Premierul polonez Donald Tusk a descris incidentul drept „o provocare la scară largă”, afirmând că situația reprezintă „cel mai aproape de un conflict deschis de după al Doilea Război Mondial”. Totuși, Tusk a subliniat că nu crede că Polonia sau NATO se află în pragul unui război direct cu Rusia. Reacții internaționale: Macron și Starmer acuză Rusia Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a pus la îndoială ipoteza că dronele au ajuns în Polonia „din greșeală”. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a catalogat incidentul drept o escaladare și a atribuit responsabilitatea Rusiei. Premierul Marii Britanii, Keir Starmer, a numit încălcarea spațiului aerian polonez „scandalos de iresponsabilă” și „fără precedent”, exprimând o profundă îngrijorare.

Dronă rusească lovește casă din Polonia (sursa: polsatnews.pl)
Internațional

BREAKING O dronă rusească a lovit o casă în regiunea poloneză Lublin

Dronă rusească lovește casă din Polonia. O dronă rusească a lovit un imobil din localitatea Wyryki, în regiunea Lublin, Polonia. Acoperișul casei și un autoturism din curte au fost avariate, dar autoritățile au confirmat că nu există victime. Dronă rusească lovește casă din Polonia Armata poloneză a confirmat că dronele considerate periculoase au fost doborâte, iar echipele de intervenție caută resturile aparatelor. Citește și: Șoc: cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR Premierul Donald Tusk a convocat o ședință de urgență a guvernului și a anunțat că este în contact direct cu președintele și cu ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz. Autoritățile poloneze colaborează strâns cu NATO. Măsuri de securitate și mobilizare națională Poliția, Paza de Frontieră și pompierii au fost mobilizați, iar unitățile din estul țării au intrat în stare de alertă. Locuitorii din regiunile Podlaskie, Mazowieckie și Lublin au fost îndemnați să rămână în locuințe și să nu atingă fragmentele de drone găsite, ci să anunțe imediat autoritățile. Spațiul aerian și aeroporturile, închise temporar Noaptea trecută, spațiul aerian deasupra a patru aeroporturi majore – Rzeszów, Lublin, Varșovia și Modlin – a fost închis din motive de securitate. Autoritățile aviatice au precizat că această măsură este o procedură standard în timpul operațiunilor militare intense din regiune. Escaladarea tensiunilor la granița estică a NATO Atacul are loc pe fondul intensificării operațiunilor rusești asupra Ucrainei și a multiplelor încălcări ale spațiului aerian polonez. Oficialii polonezi și NATO avertizează că situația reprezintă o amenințare directă pentru securitatea flancului estic al Alianței.

Polonia doboară drone rusești în premieră (sursa: Facebook/Siły Powietrzne/Polish Air Force)
Internațional

PREMIERĂ Polonia doboară drone rusești care au intrat în spațiul său aerian. România ridică avioane

olonia doboară drone rusești în premieră. Polonia și-a mobilizat miercuri propriile sisteme de apărare aeriană, alături de cele NATO, pentru a doborî drone care au pătruns în spațiul său aerian în timpul unui atac rusesc asupra Ucrainei. Polonia doboară drone rusești în premieră Varșovia a numit incidentul „un act de agresiune”, marcând o premieră în implicarea directă a implicării Poloniei în războiul din Ucraina. Citește și: Șoc: cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR Comandamentul operațional al armatei poloneze a confirmat că avioanele poloneze și aliate au fost desfășurate după „încălcări repetate” ale spațiului aerian. Potrivit oficialilor, unele drone au fost neutralizate, iar operațiunile de localizare a resturilor sunt în desfășurare. Ministrul Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat că avioanele „și-au folosit armele împotriva obiectelor ostile” și că se află în contact permanent cu comandamentul NATO. Zonele cu risc crescut Armata poloneză a avertizat populația din regiunile Podlaskie, Mazowieckie și Lublin să rămână în case, precizând că situația a creat „o amenințare reală la adresa securității cetățenilor”. Premierul Donald Tusk a informat secretarul general al NATO, Mark Rutte, despre situație și a convocat o reuniune de urgență a guvernului. Ministerul rus al Apărării nu a comentat incidentul. Impact asupra traficului aerian Aeroportul Chopin din Varșovia și alte aeroporturi, precum Lublin și Rzeszow, au fost temporar închise. Zborurile au fost redirecționate către alte orașe poloneze. Ulterior, spațiul aerian a fost redeschis, dar autoritățile avertizează că vor exista întârzieri pe parcursul zilei. Tensiuni sporite la granița cu Belarus Polonia a anunțat că își va închide granița cu Belarus, în contextul exercițiilor militare ruso-belaruse „Zapad”, care au generat îngrijorări de securitate și în Lituania și Letonia. În același timp, Rusia a lansat rachete și drone asupra mai multor regiuni din Ucraina, inclusiv asupra zonelor vestice apropiate de granița cu Polonia. Kievul a emis alerte de raid aerian la nivel național, iar autoritățile au avertizat populația cu privire la atacuri cu rachete și drone. Șeful administrației prezidențiale de la Kiev, Andrii Iermak, a subliniat că Rusia „testează Occidentul” și că este nevoie de decizia partenerilor NATO de a permite utilizarea apărării aeriene pentru interceptarea dronelor înainte ca acestea să atingă granițele Alianței. Reacția Statelor Unite și a liderilor occidentali Senatorul american Dick Durbin a declarat că aceste incursiuni „nu pot fi ignorate”, în timp ce congresmanul Joe Wilson a numit atacul „un act de război”. El a cerut președintelui Donald Trump să impună sancțiuni suplimentare care să „falimenteze mașinăria de război rusă”. Ben Hodges, fost comandant al forțelor americane în Europa, a afirmat că dronele rusești reprezintă „testări intenționate” ale apărării NATO și că răspunsurile trebuie să fie ferme și constante. Escaladare regională și riscul extinderii conflictului Incidentul vine după alte episoade în care drone sau rachete rusești au traversat spațiul aerian polonez. În 2022, două persoane au murit în satul Przewodow, după ce o rachetă ucraineană de apărare aeriană a căzut pe teritoriul Poloniei. Actuala situație indică o escaladare a tensiunilor și ridică întrebări legate de implicarea NATO în gestionarea directă a atacurilor care vizează Ucraina, dar afectează și teritoriul statelor membre. România ridică avioanele Ministerul Apărării Naționale a ridicat de urgență două aeronave F-16 după detectarea unor drone în apropierea graniței cu Ucraina. MapN a emis un comunicat: „În noaptea de 9 spre 10 septembrie, sistemele de supraveghere radar ale MApN au detectat un grup de drone aeriene, în zona localităţii ucrainene Vâlcov, la graniţa cu România. Două aeronave de luptă F-16 ale Forţelor Aeriene Române au decolat la ora 00.59 de la Baza 86 Aeriană din Feteşti pentru misiuni de cercetare. La ora 01.27 a fost transmis mesajul Ro-Alert pentru zona de nord a judeţului Tulcea. Nu au fost detectate pătrunderi ale unor vehicule aeriene în spaţiul aerian naţional. La ora 02.35 a fost transmis semnalul de încetare a alertei aeriene, iar aeronavele au revenit în baza de dislocare. Ministerul Apărării Naţionale menţine în permanenţă un nivel ridicat de vigilenţă şi asigură supravegherea strictă a spaţiului aerian, maritim şi terestru naţional. Suntem în contact permanent cu aliaţii noştri, schimbăm în timp real informaţii operative şi acţionăm ferm pentru garantarea securităţii României şi a flancului estic al NATO.”

Drone rusești, în spațiul aerian polonez (sursa: Facebook/Ministerstwo Obrony Narodowej)
Internațional

BREAKING Mai multe drone rusești au intrat adânc în Polonia. Patru aeroporturi au fost închise

Drone rusești, în spațiul aerian polonez: Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a anunțat că spațiul aerian al Poloniei a fost încălcat în mod repetat de drone, în timpul atacului masiv lansat de Rusia asupra Ucrainei, potrivit Fakt.  Drone rusești, în spațiul aerian polonez Unele dintre dronele care ar fi putut reprezenta o amenințare au fost doborâte de armata poloneză, a declarat ministrul apărării Władysław Kosiniak-Kamysz. Citește și: Șoc: cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR Incidentul a avut loc în dimineața zilei de 10 septembrie, fiind calificat drept o încălcare fără precedent a spațiului aerian. Potrivit DORSZ, „unele drone care au intrat pe teritoriul nostru au fost doborâte”, iar autoritățile caută zonele unde ar putea fi căzute fragmentele. Forțele poloneze și aliate sunt în stare de alertă maximă și pregătite pentru noi operațiuni. Avertizare pentru populație În jurul orei 4:00 dimineața, autoritățile au emis o avertizare pentru populație, cerând locuitorilor să rămână în case. Cele mai expuse zone sunt regiunile Podlaskie, Mazowieckie și Lublin. Premierul Donald Tusk a confirmat că armata a folosit armament împotriva dronelor și că este în contact permanent cu președintele și ministrul apărării. „Am primit un raport direct de la comandantul operațional”, a precizat Tusk. La rândul său, Władysław Kosiniak-Kamysz a îndemnat populația la calm, cerând ca oamenii să urmeze doar anunțurile oficiale ale armatei și poliției. „Dacă întâlniți fragmente ale acestor obiecte, nu le atingeți și anunțați imediat poliția”, a transmis ministrul apărării. El a confirmat, înainte de ora 6:00, că toate dronele care reprezentau o amenințare au fost doborâte, iar echipele militare continuă căutările pentru identificarea zonelor unde ar fi putut cădea resturi ale aparatelor.

Polonia cere din nou Germaniei despăgubiri (sursa: Facebook/Karol Nawrocki)
Internațional

Noul președinte polonez cere Germaniei despăgubiri pentru invazia începută pe 1 septembrie 1939

Polonia cere din nou Germaniei despăgubiri. Cu ocazia comemorării declanșării celui de-al Doilea Război Mondial, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a solicitat Germaniei plata unor despăgubiri pentru invazia nazistă din 1 septembrie 1939 și pentru ocupația ulterioară. Polonia cere din nou Germaniei despăgubiri La ceremonia organizată la Gdansk, șeful statului a subliniat că reglementarea acestei probleme este esențială pentru construirea unui parteneriat polono-german bazat pe adevăr și pe relații bilaterale stabile. Citește și: Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi angajat la CSM. El ceartă Guvernul pentru că taie pensiile magistraților „Ca țară din prima linie, cea mai importantă de pe flancul estic al NATO, Polonia are nevoie de dreptate, adevăr și relații clare cu Germania, dar are nevoie și de despăgubiri de la statul german”, a declarat Nawrocki la monumentul de la Westerplatte. PiS a susținut constant solicitarea de despăgubiri Partidul de opoziție Lege și Justiție (PiS), care l-a sprijinit politic pe Karol Nawrocki, a ridicat în repetate rânduri această revendicare față de Berlin. Conform agenției PAP, președintele a cerut guvernului condus de premierul de centru Donald Tusk să se alăture oficial solicitării. Germania consideră problema închisă În ultimii ani, despăgubirile de război au fost un subiect sensibil în relațiile polono-germane. Berlinul a reiterat constant că situația a fost rezolvată prin tratatele internaționale care au permis reunificarea Germaniei în 1990. Westerplatte, simbol al rezistenței poloneze Ceremonia a avut loc la monumentul de pe peninsula Westerplatte din Gdansk, locul unde o navă militară germană a tras primele focuri asupra unui avanpost polonez la 1 septembrie 1939. Apărătorii au rezistat timp de șapte zile în fața unui atac copleșitor al forțelor naziste, iar locul a rămas un simbol al rezistenței poloneze.

Polonia oprește finanțarea Starlink pentru Ucraina (sursa: Facebook/Karol Nawrocki)
Internațional

Noul președinte polonez, Karol Nawrocki, oprește plata Starlink pentru Ucraina

Polonia oprește finanțarea Starlink pentru Ucraina. Polonia nu va mai acoperi costurile abonamentului pentru rețeaua de sateliți Starlink utilizată de Ucraina, începând cu 1 octombrie. Polonia oprește finanțarea Starlink pentru Ucraina Decizia vine după ce președintele conservator Karol Nawrocki a blocat prin veto o lege care ar fi permis continuarea finanțării. Citește și: Primul atac major al lui Călin Georgescu împotriva lui Simion și a AUR Rețeaua de sateliți a miliardarului Elon Musk este considerată esențială pentru comunicațiile și operațiunile armatei ucrainene în războiul cu Rusia. Nu mai există bază legală pentru finanțare Un purtător de cuvânt al Ministerului polonez al Digitalizării a explicat că legea respinsă ar fi extins finanțarea din Fondul de Ajutor pentru Ucraina până în martie 2026. „Prin urmare, nu mai există bază legală pentru această finanțare începând cu 1 octombrie”, a declarat oficialul. Cancelaria prezidențială: „Veto-ul nu taie imediat Starlink” În replică, șeful cancelariei prezidențiale, Zbigniew Bogucki, a subliniat că actualele prevederi legale încă asigură finanțarea și că inițiativa depusă de președinte menține sprijinul. „Este suficient ca parlamentul să adopte proiectul în septembrie”, a declarat acesta. Bogucki l-a acuzat pe Gawkowski că alimentează propaganda rusă prin declarații alarmiste. Veto prezidențial și noi propuneri legislative Karol Nawrocki a respins actul normativ care prelungea și alte măsuri de sprijin social pentru refugiații ucraineni. În locul acestuia, șeful statului a propus un proiect de lege ce limitează accesul ucrainenilor la alocațiile pentru copii și la asistența medicală. Blocajul legislativ afectează indirect și plata abonamentului pentru Starlink. Un nou conflict între președinte și premierul Donald Tusk Decizia actualului președinte se înscrie în confruntarea politică dintre conservatori și guvernul condus de premierul liberal Donald Tusk. Karol Nawrocki, susținut de partidul eurosceptic Lege și Justiție (PiS), a câștigat la limită alegerile prezidențiale din 1 iunie, în fața primarului Varșoviei, Rafal Trzaskowski. Poziția lui Karol Nawrocki față de Ucraina În campania electorală, Nawrocki a promis că va continua ajutorul militar pentru Ucraina, dar a respins aderarea acesteia la NATO. De asemenea, a exclus trimiterea de trupe poloneze și a anunțat o atitudine „mai critică” față de Kiev, în comparație cu fostul președinte Andrzej Duda. Importanța rețelei Starlink pentru Ucraina De la începutul invaziei ruse din februarie 2022, Starlink a devenit vital pentru Ucraina. Terminalele SpaceX au asigurat internetul și comunicațiile după ce Rusia a distrus infrastructura digitală a țării. Armata ucraineană utilizează aceste sisteme atât pentru comunicațiile pe front, cât și pentru controlul unor drone. Rezistența la atacuri cibernetice și bruiaj Rețeaua Starlink s-a dovedit rezistentă în fața spionajului și a tentativelor de bruiaj ale Rusiei. Terminalele, de dimensiunea unei cutii de pizza, sunt portabile și ușor de folosit, conectându-se la miile de sateliți SpaceX aflați pe orbită. Până în aprilie 2025, Ucraina a primit peste 50.000 de terminale Starlink. Primele au fost furnizate direct de compania SpaceX, iar ulterior altele au fost donate cu sprijinul Poloniei, Statelor Unite și Germaniei.

Abonamentele Netflix scumpite ilegal în Polonia (sursa: Pexels/Kaboompics)
Eveniment

Netflix a crescut ilegal prețul abonamentelor, acuză Protecția Consumatorului din Polonia

Abonamentele Netflix scumpite ilegal în Polonia. Autoritatea pentru concurență din Polonia (UOKiK), responsabilă de protecția consumatorilor, a acuzat platforma Netflix că a majorat prețul abonamentelor fără consimțământul explicit al utilizatorilor. Abonamentele Netflix scumpite ilegal în Polonia În august 2024, Netflix ar fi crescut unilateral tarifele anumitor abonamente lunare cu până la șapte zloți (aproximativ 1,92 dolari). Citește și: Primul atac major al lui Călin Georgescu împotriva lui Simion și a AUR Potrivit legislației privind protecția consumatorilor, companiile nu au voie să modifice elemente esențiale ale contractelor, precum prețul, fără aprobarea clară a clienților. UOKiK a subliniat că simpla informare a utilizatorilor nu este suficientă pentru a valida o schimbare contractuală. Reacția oficială a companiei Netflix Într-un comunicat de presă, Netflix a transmis că respectarea legislației și transparența față de utilizatori sunt priorități pentru companie. Reprezentanții au precizat că vor colabora cu autoritatea poloneză pentru a clarifica situația. Posibile sancțiuni și precedentul Amazon Dacă acuzațiile se confirmă, Netflix ar putea fi sancționat cu o amendă de până la 10% din cifra de afaceri pentru fiecare clauză considerată incorectă și ar putea fi obligat să ramburseze utilizatorilor sumele încasate în plus. Cazul urmează unui precedent din același an, când UOKiK a intervenit împotriva Amazon, obligând compania să modifice termenii serviciilor Amazon Prime și Prime Video.

Noul președinte polonez, vizită la Washington (sursa: Facebook/Karol Nawrocki)
Internațional

Nawrocki, noul președinte polonez, întâlnire cu Donald Trump la Casa Albă pe 3 septembrie

Noul președinte polonez, vizită la Washington. Noul președinte polonez Karol Nawrocki, care a depus jurământul miercuri, va efectua la începutul lunii septembrie o vizită oficială în Statele Unite, potrivit anunțului făcut de șeful său de cabinet, Pawel Szefernaker. Noul președinte polonez, vizită la Washington În mesaj se precizează că, în ziua inaugurării, Nawrocki a primit o scrisoare de felicitare din partea președintelui SUA, Donald Trump, care l-a invitat la Casa Albă pe 3 septembrie 2025, pentru o întâlnire oficială de lucru. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Karol Nawrocki a subliniat în repetate rânduri importanța unei relații solide între Polonia și Statele Unite. În campania electorală, susținut de principalul partid naționalist de opoziție Lege și Justiție (PiS), el a evidențiat cooperarea strategică dintre cele două țări. Întâlnire cu Trump înainte de alegerile din Polonia Înainte de scrutinul prezidențial polonez din mai, Nawrocki a fost primit de Donald Trump în Biroul Oval, unde liderul american și-a exprimat sprijinul pentru candidatura sa. Această vizită a consolidat imaginea candidatului PiS ca un susținător al parteneriatului polono-american.

Polonia menține controalele temporare la frontiere (sursa: Facebook/Krajowa Administracja Skarbowa)
Internațional

Polonia prelungește controalele la granițele cu Germania și Lituania până în octombrie

Polonia menține controalele temporare la frontiere. Guvernul polonez a decis să mențină controalele temporare la frontierele cu Germania și Lituania până la data de 4 octombrie, prelungind astfel măsura inițială care urma să expire pe 5 august. Polonia menține controalele temporare la frontiere Potrivit ministrului de interne, Marcin Kierwiński, decizia a fost luată încă de vineri și a fost notificată Comisiei Europene, precum și statelor vecine afectate. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Kierwiński a subliniat că partenerii europeni au manifestat „înțelegere deplină” față de această măsură, în contextul presiunii continue exercitate de migrația ilegală și de activitățile serviciilor secrete din Belarus și Rusia. Control sporit: „98% acoperire a frontierei” Ministrul a declarat că introducerea controalelor în iulie a dus la o „densitate de control de 98%” la granițele Poloniei, ceea ce i-a determinat pe migranții ilegali și pe agenții ruși și belaruși să caute rute alternative. În luna septembrie, autoritățile poloneze urmează să evalueze din nou situația, pe baza datelor furnizate de poliție, armată și grăniceri. Răspuns la măsurile luate de Germania Polonia a introdus controalele la frontieră pe 7 iulie, ca reacție la decizia Germaniei de a intensifica verificările la graniță. Cancelarul Donald Tusk a condiționat oprirea acestor controale de deciziile guvernului federal german. Germania impune din octombrie 2023 controale selective la frontiera cu Polonia, în încercarea de a limita migrația ilegală. Situația de la frontieră în cifre Între 7 și 30 iulie, autoritățile poloneze au controlat 243.683 de persoane și 110.212 vehicule la granița cu Germania. În urma acestor verificări, 105 persoane au primit refuz de intrare în Polonia, iar 72 de persoane respinse de Germania au fost primite de partea poloneză. În două cazuri, Polonia a refuzat preluarea migranților, iar la rândul ei a returnat șase persoane autorităților germane. Presiuni interne: grupări radicale și acuzații reciproce În luna iulie, guvernul polonez a fost presat să acționeze și din cauza activităților unor grupuri de patrulare civile de extremă dreapta, care pretindeau că identifică migranți ilegali și criticau autoritățile pentru lipsa de acțiune. Aceste grupuri acuzau Germania că returnează migranți care nu au trecut anterior prin Polonia.

România va putea accesa fonduri europene de 60,2 miliarde de euro Foto: Administratia Prezidentială
Politică

România va putea accesa fonduri europene de 60,2 miliarde de euro în exercițiul financiar 2028-2034

România va putea accesa fonduri europene de 60,2 miliarde de euro în exercițiul financiar 2028-2034, arată un comunicat al Comisiei Europene. Acesta este însă un draft, o propunere, și, după negocieri, ar putea să existe modificări ale alocărilor către statele UE.  Citește și: Omul de afaceri Gruia Stoica taxează cu 300.000 de euro pe zi Bucureștiul ca să finanțeze Rusia România va putea accesa fonduri europene de 60,2 miliarde de euro Se preconizează că Polonia va primi peste 123 de miliarde euro în cadrul bugetului UE propus pentru perioada 2028-2034, adică circa 6% din alocări, fiind cel mai mare beneficiar dintre toate statele membre. Cu alocări de 60,2 miliarde euro, România este pe locul șase între statele UE.  Franța ar putea primi 90,1 miliarde de euro, Spania - 88,1 miliarde euro, Italia - 86,6 miliarde euro, iar Germania - 68,4 miliarde euro.  Așa-numita alocare generală pentru România va fi de 54,6 miliarde de euro, sumele pentru migraţie, securitate şi afaceri interne sunt de un miliard de euro, iar pentru Fondul social pentru climă (FSC) se vor oferi 4,6 miliarde de euro. Însă acesta este un proiect de buget, iar Germania, Olanda și Suedia au semnalat deja opoziția lor la acest proiect. Miercuri a fost propus un buget al Uniunii Europene de 2.000 de miliarde de euro pentru perioada respectivă, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Polonia a reinstaurat controale la granițe (sursa: Facebook/Tomasz Siemoniak)
Internațional

Polonia reintroduce controale la frontierele cu Germania și Lituania din cauza imigrației

Polonia a reinstaurat controale la granițe. Începând din noaptea de duminică, 7 iulie, Polonia a reinstaurat controale la granițele cu Germania și Lituania, într-o măsură destinată să limiteze imigrația ilegală. Polonia a reinstaurat controale la granițe Decizia vine în contextul intensificării dezbaterilor politice interne, dar și al tensiunilor cu Berlinul pe tema migranților respinși la frontieră. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Ministrul de interne al Poloniei, Tomasz Siemoniak, a anunțat că au fost instalate 52 de puncte de control la frontiera cu Germania și 13 la granița cu Lituania. Acestea vor funcționa inițial timp de 30 de zile, până pe 5 august, dar perioada ar putea fi extinsă. Controalele vor fi aleatorii și vizează în principal vehiculele cu mai mulți pasageri, potrivit autorităților de frontieră. Varșovia reacționează la respingerile făcute de Germania Premierul polonez Donald Tusk a justificat măsura prin schimbarea „practicii de la granița polono-germană” din ultima lună. Acesta a acuzat autoritățile germane că refuză migranților accesul pe teritoriul Germaniei, chiar și pentru solicitarea de azil. Tusk a descris situația drept una care generează „tensiuni și un sentiment justificat de asimetrie”. Presiuni de securitate la granița cu Lituania Controalele la frontiera cu Lituania sunt motivate de autoritățile poloneze prin necesitatea opririi migrației „orchestrate de Moscova și Minsk”. Potrivit Varșoviei, rutele migratorii dinspre Belarus, Letonia și Lituania spre Polonia s-au intensificat, alimentând temerile legate de manipularea geopolitică a crizei migranților. Controverse interne și opoziție naționalistă vocală Subiectul imigrației a fost central în campania electorală care l-a adus la președinție pe Karol Nawrocki, susținut de opoziția naționalist-populistă. Criticii guvernului Tusk, în special din rândul extremei drepte, îl acuză că a cedat în fața Berlinului, permițând „invazia” de migranți. La sfârșitul lunii iunie, grupuri de extremă dreaptă au organizat „patrule de cetățeni” la frontiere, demers condamnat de autorități ca fiind ilegal. Berlinul propune controale comune, Polonia refuză Pentru a evita un „ping-pong” de solicitări de azil între cele două țări, ministrul german de Interne a declarat că se află în contact cu partea poloneză și a propus realizarea de controale comune la frontieră. Varșovia a respins însă săptămâna trecută această idee, preferând menținerea controlului unilateral asupra granițelor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră