duminică 14 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: polonia

149 articole
Internațional

Dronele rusești doborâte în Polonia: Kremlinul aruncă pisica moartă în curtea Ministerului Apărării

Dronele rusești în Polonia, Kremlinul reacționează. Kremlinul a reacționat la acuzațiile Poloniei privind dronele care ar fi încălcat spațiul său aerian. Președinția nu vrea să fie asociată direct cu incidentul. Dronele rusești în Polonia, Kremlinul reacționează Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că Uniunea Europeană și NATO „acuză zilnic Rusia de provocări, de cele mai multe ori fără să prezinte argumente”. Citește și: Misterioasa bugetară cu Mercedes și vilă în Voluntari plasată în conducerea a trei companii de stat Oficialul rus a subliniat că subiectul dronelor nu ține de competența Kremlinului, ci de Ministerul Apărării. Varșovia susține că dronele erau rusești Premierul polonez Donald Tusk a anunțat pe 10 septembrie că armata a doborât drone care „reprezentau o amenințare directă”. El a calificat incidentul drept o provocare, precizând că aparatele erau rusești. În urma acestui episod, temporarul însărcinat cu afaceri al Rusiei la Varșovia, Andrei Ordaș, a fost convocat la Ministerul de Externe. Diplomatul rus a respins acuzațiile, afirmând că dronele au venit dinspre Ucraina. Zboruri detectate și intervenții ale apărării poloneze Pe fondul alertelor aeriene care au vizat toată Ucraina în noaptea incidentului, Polonia și-a ridicat avioanele de vânătoare și a activat sistemele de apărare antiaeriană.  Premierul polonez Donald Tusk a descris incidentul drept „o provocare la scară largă”, afirmând că situația reprezintă „cel mai aproape de un conflict deschis de după al Doilea Război Mondial”. Totuși, Tusk a subliniat că nu crede că Polonia sau NATO se află în pragul unui război direct cu Rusia. Reacții internaționale: Macron și Starmer acuză Rusia Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a pus la îndoială ipoteza că dronele au ajuns în Polonia „din greșeală”. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a catalogat incidentul drept o escaladare și a atribuit responsabilitatea Rusiei. Premierul Marii Britanii, Keir Starmer, a numit încălcarea spațiului aerian polonez „scandalos de iresponsabilă” și „fără precedent”, exprimând o profundă îngrijorare.

Dronele rusești în Polonia, Kremlinul reacționează (sursa: rbc.ru)
Dronă rusească lovește casă din Polonia (sursa: polsatnews.pl)
Internațional

BREAKING O dronă rusească a lovit o casă în regiunea poloneză Lublin

Dronă rusească lovește casă din Polonia. O dronă rusească a lovit un imobil din localitatea Wyryki, în regiunea Lublin, Polonia. Acoperișul casei și un autoturism din curte au fost avariate, dar autoritățile au confirmat că nu există victime. Dronă rusească lovește casă din Polonia Armata poloneză a confirmat că dronele considerate periculoase au fost doborâte, iar echipele de intervenție caută resturile aparatelor. Citește și: Șoc: cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR Premierul Donald Tusk a convocat o ședință de urgență a guvernului și a anunțat că este în contact direct cu președintele și cu ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz. Autoritățile poloneze colaborează strâns cu NATO. Măsuri de securitate și mobilizare națională Poliția, Paza de Frontieră și pompierii au fost mobilizați, iar unitățile din estul țării au intrat în stare de alertă. Locuitorii din regiunile Podlaskie, Mazowieckie și Lublin au fost îndemnați să rămână în locuințe și să nu atingă fragmentele de drone găsite, ci să anunțe imediat autoritățile. Spațiul aerian și aeroporturile, închise temporar Noaptea trecută, spațiul aerian deasupra a patru aeroporturi majore – Rzeszów, Lublin, Varșovia și Modlin – a fost închis din motive de securitate. Autoritățile aviatice au precizat că această măsură este o procedură standard în timpul operațiunilor militare intense din regiune. Escaladarea tensiunilor la granița estică a NATO Atacul are loc pe fondul intensificării operațiunilor rusești asupra Ucrainei și a multiplelor încălcări ale spațiului aerian polonez. Oficialii polonezi și NATO avertizează că situația reprezintă o amenințare directă pentru securitatea flancului estic al Alianței.

Polonia doboară drone rusești în premieră (sursa: Facebook/Siły Powietrzne/Polish Air Force)
Internațional

PREMIERĂ Polonia doboară drone rusești care au intrat în spațiul său aerian. România ridică avioane

olonia doboară drone rusești în premieră. Polonia și-a mobilizat miercuri propriile sisteme de apărare aeriană, alături de cele NATO, pentru a doborî drone care au pătruns în spațiul său aerian în timpul unui atac rusesc asupra Ucrainei. Polonia doboară drone rusești în premieră Varșovia a numit incidentul „un act de agresiune”, marcând o premieră în implicarea directă a implicării Poloniei în războiul din Ucraina. Citește și: Șoc: cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR Comandamentul operațional al armatei poloneze a confirmat că avioanele poloneze și aliate au fost desfășurate după „încălcări repetate” ale spațiului aerian. Potrivit oficialilor, unele drone au fost neutralizate, iar operațiunile de localizare a resturilor sunt în desfășurare. Ministrul Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat că avioanele „și-au folosit armele împotriva obiectelor ostile” și că se află în contact permanent cu comandamentul NATO. Zonele cu risc crescut Armata poloneză a avertizat populația din regiunile Podlaskie, Mazowieckie și Lublin să rămână în case, precizând că situația a creat „o amenințare reală la adresa securității cetățenilor”. Premierul Donald Tusk a informat secretarul general al NATO, Mark Rutte, despre situație și a convocat o reuniune de urgență a guvernului. Ministerul rus al Apărării nu a comentat incidentul. Impact asupra traficului aerian Aeroportul Chopin din Varșovia și alte aeroporturi, precum Lublin și Rzeszow, au fost temporar închise. Zborurile au fost redirecționate către alte orașe poloneze. Ulterior, spațiul aerian a fost redeschis, dar autoritățile avertizează că vor exista întârzieri pe parcursul zilei. Tensiuni sporite la granița cu Belarus Polonia a anunțat că își va închide granița cu Belarus, în contextul exercițiilor militare ruso-belaruse „Zapad”, care au generat îngrijorări de securitate și în Lituania și Letonia. În același timp, Rusia a lansat rachete și drone asupra mai multor regiuni din Ucraina, inclusiv asupra zonelor vestice apropiate de granița cu Polonia. Kievul a emis alerte de raid aerian la nivel național, iar autoritățile au avertizat populația cu privire la atacuri cu rachete și drone. Șeful administrației prezidențiale de la Kiev, Andrii Iermak, a subliniat că Rusia „testează Occidentul” și că este nevoie de decizia partenerilor NATO de a permite utilizarea apărării aeriene pentru interceptarea dronelor înainte ca acestea să atingă granițele Alianței. Reacția Statelor Unite și a liderilor occidentali Senatorul american Dick Durbin a declarat că aceste incursiuni „nu pot fi ignorate”, în timp ce congresmanul Joe Wilson a numit atacul „un act de război”. El a cerut președintelui Donald Trump să impună sancțiuni suplimentare care să „falimenteze mașinăria de război rusă”. Ben Hodges, fost comandant al forțelor americane în Europa, a afirmat că dronele rusești reprezintă „testări intenționate” ale apărării NATO și că răspunsurile trebuie să fie ferme și constante. Escaladare regională și riscul extinderii conflictului Incidentul vine după alte episoade în care drone sau rachete rusești au traversat spațiul aerian polonez. În 2022, două persoane au murit în satul Przewodow, după ce o rachetă ucraineană de apărare aeriană a căzut pe teritoriul Poloniei. Actuala situație indică o escaladare a tensiunilor și ridică întrebări legate de implicarea NATO în gestionarea directă a atacurilor care vizează Ucraina, dar afectează și teritoriul statelor membre. România ridică avioanele Ministerul Apărării Naționale a ridicat de urgență două aeronave F-16 după detectarea unor drone în apropierea graniței cu Ucraina. MapN a emis un comunicat: „În noaptea de 9 spre 10 septembrie, sistemele de supraveghere radar ale MApN au detectat un grup de drone aeriene, în zona localităţii ucrainene Vâlcov, la graniţa cu România. Două aeronave de luptă F-16 ale Forţelor Aeriene Române au decolat la ora 00.59 de la Baza 86 Aeriană din Feteşti pentru misiuni de cercetare. La ora 01.27 a fost transmis mesajul Ro-Alert pentru zona de nord a judeţului Tulcea. Nu au fost detectate pătrunderi ale unor vehicule aeriene în spaţiul aerian naţional. La ora 02.35 a fost transmis semnalul de încetare a alertei aeriene, iar aeronavele au revenit în baza de dislocare. Ministerul Apărării Naţionale menţine în permanenţă un nivel ridicat de vigilenţă şi asigură supravegherea strictă a spaţiului aerian, maritim şi terestru naţional. Suntem în contact permanent cu aliaţii noştri, schimbăm în timp real informaţii operative şi acţionăm ferm pentru garantarea securităţii României şi a flancului estic al NATO.”

Drone rusești, în spațiul aerian polonez (sursa: Facebook/Ministerstwo Obrony Narodowej)
Internațional

BREAKING Mai multe drone rusești au intrat adânc în Polonia. Patru aeroporturi au fost închise

Drone rusești, în spațiul aerian polonez: Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a anunțat că spațiul aerian al Poloniei a fost încălcat în mod repetat de drone, în timpul atacului masiv lansat de Rusia asupra Ucrainei, potrivit Fakt.  Drone rusești, în spațiul aerian polonez Unele dintre dronele care ar fi putut reprezenta o amenințare au fost doborâte de armata poloneză, a declarat ministrul apărării Władysław Kosiniak-Kamysz. Citește și: Șoc: cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR Incidentul a avut loc în dimineața zilei de 10 septembrie, fiind calificat drept o încălcare fără precedent a spațiului aerian. Potrivit DORSZ, „unele drone care au intrat pe teritoriul nostru au fost doborâte”, iar autoritățile caută zonele unde ar putea fi căzute fragmentele. Forțele poloneze și aliate sunt în stare de alertă maximă și pregătite pentru noi operațiuni. Avertizare pentru populație În jurul orei 4:00 dimineața, autoritățile au emis o avertizare pentru populație, cerând locuitorilor să rămână în case. Cele mai expuse zone sunt regiunile Podlaskie, Mazowieckie și Lublin. Premierul Donald Tusk a confirmat că armata a folosit armament împotriva dronelor și că este în contact permanent cu președintele și ministrul apărării. „Am primit un raport direct de la comandantul operațional”, a precizat Tusk. La rândul său, Władysław Kosiniak-Kamysz a îndemnat populația la calm, cerând ca oamenii să urmeze doar anunțurile oficiale ale armatei și poliției. „Dacă întâlniți fragmente ale acestor obiecte, nu le atingeți și anunțați imediat poliția”, a transmis ministrul apărării. El a confirmat, înainte de ora 6:00, că toate dronele care reprezentau o amenințare au fost doborâte, iar echipele militare continuă căutările pentru identificarea zonelor unde ar fi putut cădea resturi ale aparatelor.

Polonia cere din nou Germaniei despăgubiri (sursa: Facebook/Karol Nawrocki)
Internațional

Noul președinte polonez cere Germaniei despăgubiri pentru invazia începută pe 1 septembrie 1939

Polonia cere din nou Germaniei despăgubiri. Cu ocazia comemorării declanșării celui de-al Doilea Război Mondial, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a solicitat Germaniei plata unor despăgubiri pentru invazia nazistă din 1 septembrie 1939 și pentru ocupația ulterioară. Polonia cere din nou Germaniei despăgubiri La ceremonia organizată la Gdansk, șeful statului a subliniat că reglementarea acestei probleme este esențială pentru construirea unui parteneriat polono-german bazat pe adevăr și pe relații bilaterale stabile. Citește și: Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi angajat la CSM. El ceartă Guvernul pentru că taie pensiile magistraților „Ca țară din prima linie, cea mai importantă de pe flancul estic al NATO, Polonia are nevoie de dreptate, adevăr și relații clare cu Germania, dar are nevoie și de despăgubiri de la statul german”, a declarat Nawrocki la monumentul de la Westerplatte. PiS a susținut constant solicitarea de despăgubiri Partidul de opoziție Lege și Justiție (PiS), care l-a sprijinit politic pe Karol Nawrocki, a ridicat în repetate rânduri această revendicare față de Berlin. Conform agenției PAP, președintele a cerut guvernului condus de premierul de centru Donald Tusk să se alăture oficial solicitării. Germania consideră problema închisă În ultimii ani, despăgubirile de război au fost un subiect sensibil în relațiile polono-germane. Berlinul a reiterat constant că situația a fost rezolvată prin tratatele internaționale care au permis reunificarea Germaniei în 1990. Westerplatte, simbol al rezistenței poloneze Ceremonia a avut loc la monumentul de pe peninsula Westerplatte din Gdansk, locul unde o navă militară germană a tras primele focuri asupra unui avanpost polonez la 1 septembrie 1939. Apărătorii au rezistat timp de șapte zile în fața unui atac copleșitor al forțelor naziste, iar locul a rămas un simbol al rezistenței poloneze.

Polonia oprește finanțarea Starlink pentru Ucraina (sursa: Facebook/Karol Nawrocki)
Internațional

Noul președinte polonez, Karol Nawrocki, oprește plata Starlink pentru Ucraina

Polonia oprește finanțarea Starlink pentru Ucraina. Polonia nu va mai acoperi costurile abonamentului pentru rețeaua de sateliți Starlink utilizată de Ucraina, începând cu 1 octombrie. Polonia oprește finanțarea Starlink pentru Ucraina Decizia vine după ce președintele conservator Karol Nawrocki a blocat prin veto o lege care ar fi permis continuarea finanțării. Citește și: Primul atac major al lui Călin Georgescu împotriva lui Simion și a AUR Rețeaua de sateliți a miliardarului Elon Musk este considerată esențială pentru comunicațiile și operațiunile armatei ucrainene în războiul cu Rusia. Nu mai există bază legală pentru finanțare Un purtător de cuvânt al Ministerului polonez al Digitalizării a explicat că legea respinsă ar fi extins finanțarea din Fondul de Ajutor pentru Ucraina până în martie 2026. „Prin urmare, nu mai există bază legală pentru această finanțare începând cu 1 octombrie”, a declarat oficialul. Cancelaria prezidențială: „Veto-ul nu taie imediat Starlink” În replică, șeful cancelariei prezidențiale, Zbigniew Bogucki, a subliniat că actualele prevederi legale încă asigură finanțarea și că inițiativa depusă de președinte menține sprijinul. „Este suficient ca parlamentul să adopte proiectul în septembrie”, a declarat acesta. Bogucki l-a acuzat pe Gawkowski că alimentează propaganda rusă prin declarații alarmiste. Veto prezidențial și noi propuneri legislative Karol Nawrocki a respins actul normativ care prelungea și alte măsuri de sprijin social pentru refugiații ucraineni. În locul acestuia, șeful statului a propus un proiect de lege ce limitează accesul ucrainenilor la alocațiile pentru copii și la asistența medicală. Blocajul legislativ afectează indirect și plata abonamentului pentru Starlink. Un nou conflict între președinte și premierul Donald Tusk Decizia actualului președinte se înscrie în confruntarea politică dintre conservatori și guvernul condus de premierul liberal Donald Tusk. Karol Nawrocki, susținut de partidul eurosceptic Lege și Justiție (PiS), a câștigat la limită alegerile prezidențiale din 1 iunie, în fața primarului Varșoviei, Rafal Trzaskowski. Poziția lui Karol Nawrocki față de Ucraina În campania electorală, Nawrocki a promis că va continua ajutorul militar pentru Ucraina, dar a respins aderarea acesteia la NATO. De asemenea, a exclus trimiterea de trupe poloneze și a anunțat o atitudine „mai critică” față de Kiev, în comparație cu fostul președinte Andrzej Duda. Importanța rețelei Starlink pentru Ucraina De la începutul invaziei ruse din februarie 2022, Starlink a devenit vital pentru Ucraina. Terminalele SpaceX au asigurat internetul și comunicațiile după ce Rusia a distrus infrastructura digitală a țării. Armata ucraineană utilizează aceste sisteme atât pentru comunicațiile pe front, cât și pentru controlul unor drone. Rezistența la atacuri cibernetice și bruiaj Rețeaua Starlink s-a dovedit rezistentă în fața spionajului și a tentativelor de bruiaj ale Rusiei. Terminalele, de dimensiunea unei cutii de pizza, sunt portabile și ușor de folosit, conectându-se la miile de sateliți SpaceX aflați pe orbită. Până în aprilie 2025, Ucraina a primit peste 50.000 de terminale Starlink. Primele au fost furnizate direct de compania SpaceX, iar ulterior altele au fost donate cu sprijinul Poloniei, Statelor Unite și Germaniei.

Abonamentele Netflix scumpite ilegal în Polonia (sursa: Pexels/Kaboompics)
Eveniment

Netflix a crescut ilegal prețul abonamentelor, acuză Protecția Consumatorului din Polonia

Abonamentele Netflix scumpite ilegal în Polonia. Autoritatea pentru concurență din Polonia (UOKiK), responsabilă de protecția consumatorilor, a acuzat platforma Netflix că a majorat prețul abonamentelor fără consimțământul explicit al utilizatorilor. Abonamentele Netflix scumpite ilegal în Polonia În august 2024, Netflix ar fi crescut unilateral tarifele anumitor abonamente lunare cu până la șapte zloți (aproximativ 1,92 dolari). Citește și: Primul atac major al lui Călin Georgescu împotriva lui Simion și a AUR Potrivit legislației privind protecția consumatorilor, companiile nu au voie să modifice elemente esențiale ale contractelor, precum prețul, fără aprobarea clară a clienților. UOKiK a subliniat că simpla informare a utilizatorilor nu este suficientă pentru a valida o schimbare contractuală. Reacția oficială a companiei Netflix Într-un comunicat de presă, Netflix a transmis că respectarea legislației și transparența față de utilizatori sunt priorități pentru companie. Reprezentanții au precizat că vor colabora cu autoritatea poloneză pentru a clarifica situația. Posibile sancțiuni și precedentul Amazon Dacă acuzațiile se confirmă, Netflix ar putea fi sancționat cu o amendă de până la 10% din cifra de afaceri pentru fiecare clauză considerată incorectă și ar putea fi obligat să ramburseze utilizatorilor sumele încasate în plus. Cazul urmează unui precedent din același an, când UOKiK a intervenit împotriva Amazon, obligând compania să modifice termenii serviciilor Amazon Prime și Prime Video.

Noul președinte polonez, vizită la Washington (sursa: Facebook/Karol Nawrocki)
Internațional

Nawrocki, noul președinte polonez, întâlnire cu Donald Trump la Casa Albă pe 3 septembrie

Noul președinte polonez, vizită la Washington. Noul președinte polonez Karol Nawrocki, care a depus jurământul miercuri, va efectua la începutul lunii septembrie o vizită oficială în Statele Unite, potrivit anunțului făcut de șeful său de cabinet, Pawel Szefernaker. Noul președinte polonez, vizită la Washington În mesaj se precizează că, în ziua inaugurării, Nawrocki a primit o scrisoare de felicitare din partea președintelui SUA, Donald Trump, care l-a invitat la Casa Albă pe 3 septembrie 2025, pentru o întâlnire oficială de lucru. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Karol Nawrocki a subliniat în repetate rânduri importanța unei relații solide între Polonia și Statele Unite. În campania electorală, susținut de principalul partid naționalist de opoziție Lege și Justiție (PiS), el a evidențiat cooperarea strategică dintre cele două țări. Întâlnire cu Trump înainte de alegerile din Polonia Înainte de scrutinul prezidențial polonez din mai, Nawrocki a fost primit de Donald Trump în Biroul Oval, unde liderul american și-a exprimat sprijinul pentru candidatura sa. Această vizită a consolidat imaginea candidatului PiS ca un susținător al parteneriatului polono-american.

Polonia menține controalele temporare la frontiere (sursa: Facebook/Krajowa Administracja Skarbowa)
Internațional

Polonia prelungește controalele la granițele cu Germania și Lituania până în octombrie

Polonia menține controalele temporare la frontiere. Guvernul polonez a decis să mențină controalele temporare la frontierele cu Germania și Lituania până la data de 4 octombrie, prelungind astfel măsura inițială care urma să expire pe 5 august. Polonia menține controalele temporare la frontiere Potrivit ministrului de interne, Marcin Kierwiński, decizia a fost luată încă de vineri și a fost notificată Comisiei Europene, precum și statelor vecine afectate. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Kierwiński a subliniat că partenerii europeni au manifestat „înțelegere deplină” față de această măsură, în contextul presiunii continue exercitate de migrația ilegală și de activitățile serviciilor secrete din Belarus și Rusia. Control sporit: „98% acoperire a frontierei” Ministrul a declarat că introducerea controalelor în iulie a dus la o „densitate de control de 98%” la granițele Poloniei, ceea ce i-a determinat pe migranții ilegali și pe agenții ruși și belaruși să caute rute alternative. În luna septembrie, autoritățile poloneze urmează să evalueze din nou situația, pe baza datelor furnizate de poliție, armată și grăniceri. Răspuns la măsurile luate de Germania Polonia a introdus controalele la frontieră pe 7 iulie, ca reacție la decizia Germaniei de a intensifica verificările la graniță. Cancelarul Donald Tusk a condiționat oprirea acestor controale de deciziile guvernului federal german. Germania impune din octombrie 2023 controale selective la frontiera cu Polonia, în încercarea de a limita migrația ilegală. Situația de la frontieră în cifre Între 7 și 30 iulie, autoritățile poloneze au controlat 243.683 de persoane și 110.212 vehicule la granița cu Germania. În urma acestor verificări, 105 persoane au primit refuz de intrare în Polonia, iar 72 de persoane respinse de Germania au fost primite de partea poloneză. În două cazuri, Polonia a refuzat preluarea migranților, iar la rândul ei a returnat șase persoane autorităților germane. Presiuni interne: grupări radicale și acuzații reciproce În luna iulie, guvernul polonez a fost presat să acționeze și din cauza activităților unor grupuri de patrulare civile de extremă dreapta, care pretindeau că identifică migranți ilegali și criticau autoritățile pentru lipsa de acțiune. Aceste grupuri acuzau Germania că returnează migranți care nu au trecut anterior prin Polonia.

România va putea accesa fonduri europene de 60,2 miliarde de euro Foto: Administratia Prezidentială
Politică

România va putea accesa fonduri europene de 60,2 miliarde de euro în exercițiul financiar 2028-2034

România va putea accesa fonduri europene de 60,2 miliarde de euro în exercițiul financiar 2028-2034, arată un comunicat al Comisiei Europene. Acesta este însă un draft, o propunere, și, după negocieri, ar putea să existe modificări ale alocărilor către statele UE.  Citește și: Omul de afaceri Gruia Stoica taxează cu 300.000 de euro pe zi Bucureștiul ca să finanțeze Rusia România va putea accesa fonduri europene de 60,2 miliarde de euro Se preconizează că Polonia va primi peste 123 de miliarde euro în cadrul bugetului UE propus pentru perioada 2028-2034, adică circa 6% din alocări, fiind cel mai mare beneficiar dintre toate statele membre. Cu alocări de 60,2 miliarde euro, România este pe locul șase între statele UE.  Franța ar putea primi 90,1 miliarde de euro, Spania - 88,1 miliarde euro, Italia - 86,6 miliarde euro, iar Germania - 68,4 miliarde euro.  Așa-numita alocare generală pentru România va fi de 54,6 miliarde de euro, sumele pentru migraţie, securitate şi afaceri interne sunt de un miliard de euro, iar pentru Fondul social pentru climă (FSC) se vor oferi 4,6 miliarde de euro. Însă acesta este un proiect de buget, iar Germania, Olanda și Suedia au semnalat deja opoziția lor la acest proiect. Miercuri a fost propus un buget al Uniunii Europene de 2.000 de miliarde de euro pentru perioada respectivă, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Polonia a reinstaurat controale la granițe (sursa: Facebook/Tomasz Siemoniak)
Internațional

Polonia reintroduce controale la frontierele cu Germania și Lituania din cauza imigrației

Polonia a reinstaurat controale la granițe. Începând din noaptea de duminică, 7 iulie, Polonia a reinstaurat controale la granițele cu Germania și Lituania, într-o măsură destinată să limiteze imigrația ilegală. Polonia a reinstaurat controale la granițe Decizia vine în contextul intensificării dezbaterilor politice interne, dar și al tensiunilor cu Berlinul pe tema migranților respinși la frontieră. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Ministrul de interne al Poloniei, Tomasz Siemoniak, a anunțat că au fost instalate 52 de puncte de control la frontiera cu Germania și 13 la granița cu Lituania. Acestea vor funcționa inițial timp de 30 de zile, până pe 5 august, dar perioada ar putea fi extinsă. Controalele vor fi aleatorii și vizează în principal vehiculele cu mai mulți pasageri, potrivit autorităților de frontieră. Varșovia reacționează la respingerile făcute de Germania Premierul polonez Donald Tusk a justificat măsura prin schimbarea „practicii de la granița polono-germană” din ultima lună. Acesta a acuzat autoritățile germane că refuză migranților accesul pe teritoriul Germaniei, chiar și pentru solicitarea de azil. Tusk a descris situația drept una care generează „tensiuni și un sentiment justificat de asimetrie”. Presiuni de securitate la granița cu Lituania Controalele la frontiera cu Lituania sunt motivate de autoritățile poloneze prin necesitatea opririi migrației „orchestrate de Moscova și Minsk”. Potrivit Varșoviei, rutele migratorii dinspre Belarus, Letonia și Lituania spre Polonia s-au intensificat, alimentând temerile legate de manipularea geopolitică a crizei migranților. Controverse interne și opoziție naționalistă vocală Subiectul imigrației a fost central în campania electorală care l-a adus la președinție pe Karol Nawrocki, susținut de opoziția naționalist-populistă. Criticii guvernului Tusk, în special din rândul extremei drepte, îl acuză că a cedat în fața Berlinului, permițând „invazia” de migranți. La sfârșitul lunii iunie, grupuri de extremă dreaptă au organizat „patrule de cetățeni” la frontiere, demers condamnat de autorități ca fiind ilegal. Berlinul propune controale comune, Polonia refuză Pentru a evita un „ping-pong” de solicitări de azil între cele două țări, ministrul german de Interne a declarat că se află în contact cu partea poloneză și a propus realizarea de controale comune la frontieră. Varșovia a respins însă săptămâna trecută această idee, preferând menținerea controlului unilateral asupra granițelor.

Alegeri contestate în Polonia, posibile fraude (sursa: Facebook/Rafał Trzaskowski)
Internațional

Alegerile prezidențiale din Polonia, contestate de învins, care reclamă posibile fraude

Alegeri contestate în Polonia, posibile fraude. Echipa de campanie a liberalului Rafal Trzaskowski, candidatul Coaliției Civice (KO), a depus un protest oficial privind desfășurarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale din Polonia, desfășurat la 1 iunie. Alegeri contestate în Polonia, posibile fraude Potrivit presei poloneze, acesta este unul dintre cele aproximativ 3.000 de proteste deja înregistrate la Curtea Supremă a Poloniei. Citește și: EXCLUSIV Patronul Nuba, clubul unde Sorin Grindeanu se afișa cu Laura Vicol, împrumut la PSD de 1,6 milioane de lei printr-o firmă fără activitate Rafal Trzaskowski a fost învins la o diferență strânsă de Karol Nawrocki, candidatul sprijinit de partidul conservator Lege și Justiție (PiS). Nawrocki a obținut 50,89% din voturi, potrivit rezultatelor confirmate de Comisia Electorală poloneză. Renumărări în 13 circumscripții, fără impact major așteptat Deși presa poloneză a relatat despre posibile nereguli, iar Curtea Supremă a ordonat renumărarea voturilor în 13 circumscripții, analiștii consideră că această decizie nu va schimba rezultatul final. Wiola Paprocka, șefa echipei de campanie a lui Trzaskowski, a transmis pe rețeaua X că instituțiile statului au datoria de a asigura respectarea fiecărui vot în cadrul unui proces democratic. Ea a confirmat că protestul a fost trimis Curții Supreme, fără a oferi detalii despre conținutul acestuia. Suspiciuni privind buletine anulate și rezultate suspecte Cezary Tomczyk, viceministru al apărării și membru al echipei de campanie KO, a anunțat anterior intenția de a depune un protest individual. El a semnalat o creștere inexplicabilă a numărului de buletine anulate sau lăsate albe în zone favorabile lui Trzaskowski în primul tur, precum și nereguli în secțiile unde s-a ordonat renumărarea. Scoruri neobișnuit de mari pentru Nawrocki Potrivit lui Tomczyk, o analiză realizată de platforma UCE Research a indicat că în aproximativ 800 de secții de votare scorul obținut de Karol Nawrocki este „suspect de mare”, ridicând întrebări despre validitatea procesului electoral. Partidul Lege și Justiție a acuzat că susținătorii lui Trzaskowski încearcă să submineze încrederea în procesul democratic. În sprijinul acestei idei, președintele în funcție, Andrzej Duda, a declarat că „liberalii de stânga vor să ne ia libertatea de alegere”. Decizia, în seama instanței Termenul legal pentru depunerea contestațiilor a expirat luni, iar Curtea Supremă are acum la dispoziție două săptămâni pentru a organiza audieri și a analiza protestele înregistrate. Comisia Electorală poloneză a validat oficial rezultatul alegerilor, dar a recunoscut că în turul al doilea au avut loc incidente care „ar putea să fi afectat rezultatul votului”. Evaluarea impactului acestora revine însă exclusiv Curții Supreme.

Nawrocki, invitat de Trump în SUA (sursa: X/Karol Nawrocki)
Internațional

Președintele polonez a vorbit cu Trump la telefon. Nawrocki susține că a fost invitat la Casa Albă

Nawrocki, invitat de Trump în SUA. Președintele ales al Poloniei, Karol Nawrocki, a anunțat marți că a purtat o convorbire telefonică cu președintele american Donald Trump. Cei doi lideri au discutat despre relațiile bilaterale dintre Varșovia și Washington, potrivit unei postări pe platforma X, citată de Reuters. Nawrocki, invitat de Trump în SUA „L-am invitat pe președintele Trump în Polonia. Citește și: Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există, cu condiția să lucreze în clinici de stat De asemenea, am primit invitația pentru o întâlnire la Casa Albă”, a scris Nawrocki, semnalând astfel intenția de a consolida dialogul strategic între cele două state. Alegeri strânse: Nawrocki câștigă cu 50,89% Karol Nawrocki, candidatul susținut de partidul conservator Lege și Justiție (PiS), a obținut 50,89% din voturi în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 1 iunie. Contracandidatul său, Rafal Trzaskowski, susținut de opoziția pro-europeană, a fost votat de 49,11% dintre alegători. Polonia, profund divizată Rezultatul extrem de strâns al alegerilor confirmă polarizarea accentuată a societății poloneze, într-un context politic tensionat în interiorul Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice. Polonia rămâne un actor strategic în regiune, iar poziționarea sa geopolitică este urmărită cu interes la nivel internațional.  

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, apără creșterea fiscalității Foto: Facebook AmCham
Economie

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, apără creșterea fiscalității și taxa de solidaritate

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, apără creșterea fiscalității și taxa de solidaritate, despre care spune că esteb doar un alt nume al impozitului progresiv, care „există în cele mai liberale economii, inclusiv în Mare Britanie din 1842 și în SUA din 1862”. Născut în 1958, Lazea este economist șef al BNR din 2001.  Citește și: Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există, cu condiția să lucreze în clinici de stat Într-un articol pe blogul BNR el afirmă că „fiscalitatea din România este departe de a fi excesivă, la orice analiză obiectivă și nepartizană”. Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, apără creșterea fiscalității El face o comparație cu Polonia, unde TVA-ul este de 23%, față de 19% în România. Lazea afirmă că taxa de solidaritate „nu este altceva decât impozitul progresiv, cu un alt nume”. „Dacă pentru urechile românilor taxa de solidaritate sună mai bine decât impozitul progresiv, este în regulă. Să ne amintim că, într-o formă sau alta, el există în cele mai liberale economii, inclusiv în Mare Britanie din 1842 și în SUA din 1862”, scrie Lazea. „În căutarea de noi surse de venituri la buget, responsabilii politici au propus impozite nestandard precum taxa de solidaritate sau taxa pe tranzacții financiar-bancare, acestea alăturându-se altor găselnițe deja în vigoare, precum taxa pe stâlp. Astfel de invenții, cu randament incert, nu fac decât să enerveze sectoarele și grupurile sociale cărora li se aplică.  Un alt aspect demn de menționat este că, pe lângă faptul că se inventează noi impozite, modificările fiscale sunt foarte dese. Astfel, conform studiului «Modificările noului Cod fiscal: inventar și impact (2015-2023)», elaborat de The Tax Institute, în perioada menționată au fost introduse în fiscalitate 554 de modificări prin 107 acte normative (Legi, OG, OUG). Mult mai simplu ar fi de replicat sistemul fiscal din alte state în tranziție, care au înregistrat succese în stabilizarea macroeconomică. Un astfel  de stat ar fi Polonia, care nu este foarte diferită de România în ceea ce privește tabloul macroeconomic”, arată el.  Lazea afirmă că cetățenii polonezi „sunt de acord să plătească sume mai mari către buget din veniturile proprii, conștienți fiind că și statul va furniza servicii sociale mai multe și mai de calitate”. „Dar aceasta ține de educația de bază, primită din familie și din școală, a tuturor celor implicați”, crede el. 

Noul președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, spune că va ajuta Ucraina Foto: Facebook
Internațional

Noul președinte al Poloniei spune că Putin este un criminal de război, iar țara sa va ajuta Ucraina

Noul președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, spune că Putin este un criminal de război, iar țara sa va ajuta Ucraina în continuare. El a făcut aceste afirmații într-un interviu pentru o publicație din Ungaria, Mandiner. Citește și: Simion acuză presa că este „plătită”, dar AUR a cheltuit, din subvenția contribuabililor, o sumă astronomică pe propagandă Nawrocki își va prelua mandatul în august. Noul președinte al Poloniei spune că va ajuta Ucraina „Pe de o parte, trebuie să sprijinim Ucraina în conflictul său cu Federația Rusă, dar Ucraina trebuie să înțeleagă că și alte țări, inclusiv Polonia, Ungaria și alte țări europene, au propriile lor interese", a spus el. Nawrocki a menționat „concurența neloială” cu agricultura poloneză sau cu sectorul logistic. „Trebuie să găsim un compromis, un consens cu privire la acestea”, a spus el. Nawrocki i-a afirmat pentru publicația Mandiner că Rusia și politica sa agresivă sunt cel mai important inamic din est. „Este un stat neo-comunist post-imperialist condus de Vladimir Putin. El este un criminal de război, iar eu sunt foarte critic la adresa Federației Ruse", a spus el. Nawrocki a amintitt că activitatea sa ca șef al Institutului Național al Memoriei din Polonia l-a pus în conflict direct cu statul rus. „De aceea consider că Ucraina a fost foarte curajoasă în apărarea sa împotriva Federației Ruse, dar trebuie să respecte și interesele altor țări care sprijină Ucraina”, a spus el. Viitorul președinte al Poloniei a mai spus că dorește să stabilească legături mai strânse cu Grupul celor nouă de la București (B9), Polonia, România, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia și Ungaria. „Putem continua nu numai cooperarea noastră militară în cadrul celor Nouă de la București, ci și să construim relații sociale, economice și culturale în cadrul Grupului de la Visegrád”, a explicat Nawrocki.         

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră