BREAKING S&P nu a băgat România în junk, ratingul BBB-/A-3 reconfirmat, perspectivă negativă
Agenția de rating S&P nu a trimis România la categoria junk: în seara aceasta, a anunțat că „ratingurile României „BBB-/A-3” au fost confirmate; perspectiva este negativă”. „În ciuda lipsei unui acord privind formarea unui nou guvern de la dizolvarea din luna mai, procesul de consolidare fiscală a României pentru 2026 se desfășoară conform planului, iar peste 90 % din alocările din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (PNRR) au fost asigurate până în septembrie prin măsuri legislative ad-hoc”, explică S&P decizia luată. Citește și: Primarul Clujului, Emil Boc, spune că muncitorii „non-UE” devin o problemă pentru oraș: „Nu înțeleg nimic despre cultura noastră” „Am putea reduce ratingurile României dacă...” Însă agenția prezintă multiple scenarii în care ar putea reduce ratingul României. Citește și: VIDEO Pe date macro, România nu ar trebui să intre în junk, spune profesorul de economie Christian Năsulea, la podcastul „Cum e, de fapt?” „Perspectiva negativă reflectă opinia noastră conform căreia riscurile legate de punerea în aplicare a măsurilor de consolidare a finanțelor publice ale României și de reducere a deficitului său extern rămân ridicate. Perspectiva reflectă, de asemenea, vulnerabilitatea României la fluctuațiile încrederii investitorilor, ca urmare a nevoilor considerabile de finanțare externă și a ponderii ridicate a deținerilor de datorie publică de către nerezidenți. Am putea reduce ratingurile României dacă procesul prelungit de formare a guvernului, în urma destrămării coaliției din mai 2026, ar putea împiedica reducerea deficitului bugetar în 2027 și 2028. Considerăm că există riscul ca eșecul punerii în aplicare a unei traiectorii credibile în materie de politică fiscală și monetară nu numai să pună în pericol consolidarea bugetară, ci și să amplifice riscuri mai ample, precum deteriorarea încrederii investitorilor, creșterea costurilor de finanțare și intensificarea presiunilor asupra balanței de plăți. Am putea lua în considerare, de asemenea, o retrogradare a ratingului în cazul în care presiunile externe se intensifică — de exemplu, dacă perturbările de pe piața energiei ar devia de la traiectoria așteptărilor privind inflația pe termen mediu ale României, slăbind în același timp în mod semnificativ creșterea economică, balanța de plăți și rezultatele fiscale”, se arată în comunicatul S&P. Care este scenariul optimist: „Am putea revizui perspectiva la «stabil» dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce, stopând deteriorarea bilanțurilor publice și a balanței de plăți. Acest scenariu ar fi susținut de un plan de politici credibil pe termen mediu — eventual ancorat într-un consens politic larg —, alături de o redresare a creșterii economice”. De ce S&P a menținut ratingul României: „Confirmarea ratingului reflectă așteptările noastre de bază pe termen scurt, conform cărora România va reuși să formeze un guvern care va adopta un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028” „Pe parcursul verii, factorii de decizie din România au promovat cu succes măsuri legislative menite să deblocheze majoritatea fondurilor din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (PNRR). Acest lucru a determinat atingerea unui nivel maxim al fluxurilor de fonduri din UE în acest an, susținând un buget de investiții publice excepțional de ridicat, de 8,5% din PIB, cu rate de absorbție din PNRR care depășesc 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi”. Cel mai mare risc identificat de S&P par a fi salariile bugetarilor. Agenția de rating puncttează faptul că România a pierdut 750 milioane de euro urmare a neadoptării legii salarizării. În plus, ea arată: „În absența unui cadru durabil de gestionare a cheltuielilor salariale din sectorul public (care au reprezentat aproape 25% din cheltuieli în 2025), perspectivele fiscale rămân umbrite de declarațiile contradictorii ale partidelor principale. Lipsa de vizibilitate cu privire la majorările salariale din sectorul public reprezintă un risc pe măsură ce se apropie alegerile din 2028, întrucât fragmentarea politică accentuată ar putea duce la abateri fiscale legate de alegeri – istoric, de aproximativ 1,3 % din PIB – care ar submina credibilitatea traiectoriei de reducere a deficitului”. Un element pozitiv pentru 2027 este începerea extragerii gazelor din offshore: „Ne așteptăm ca zăcământul de gaze Neptun Deep să consolideze profilul macroeconomic al României, deși efectele pozitive se vor manifesta pe parcursul câtorva ani. Programat să intre în exploatare în primul trimestru al anului 2027, proiectul în valoare de 4 miliarde de euro – o asociere în participațiune între entități private și compania de stat Romgaz – ar putea poziționa România ca unul dintre principalii producători de gaze din UE. Pe lângă consolidarea securității energetice naționale și reducerea dependenței de importuri, considerăm că proiectul va susține creșterea economică prin intensificarea activității industriale”.
