vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: perspectiva negativa

3 articole
Eveniment

Corupția, coaliția eterogenă, Fiscul incapabil determină Moody's să mențină perspectiva negativă

Corupția, coaliția eterogenă, Fiscul incapabil determină Moody's să mențină perspectiva negativă: „Afirmarea ratingurilor Baa3 ale României este susținută de potențialul solid de creștere economică, precum și de nivelurile relativ ridicate de bogăție, care stau la baza puterii economice a României. În contrast cu aceste puncte forte, provocările din anumite domenii, precum controlul corupției și eficacitatea politicii fiscale, fac ca puterea instituțiilor și guvernanței României să fie ceva mai slabă decât cea a țărilor cu ratinguri similare”, scrie această agenție. Citește și: Incredibila sinecură oferită electricianului PSD Dumitru Chiriță, cel mai controversat șef al ANRE După ce Fitch și Standard and Poor's (S&P) au menținut România în categoria investițională, chiar dacă la un pas de junk, a venit rândul Moody's, ultima componentă a tripletei de agenții de rating din top, să ia aceeași decizie. Corupția, coaliția eterogenă, Fiscul incapabil determină Moody's să mențină perspectiva negativă Moody's insistă însă pe problema corupției, arătând: „Scorul de impact al creditelor ESG al României, de 3, reflectă expunerea redusă la riscurile de mediu, precum și riscurile sociale moderate și provocările de guvernanță în domenii precum controlul corupției și gestionarea politicii fiscale, care au contribuit la slăbirea rapidă a indicatorilor fiscali ai guvernului. România este expusă unor factori demografici nefavorabili din cauza îmbătrânirii populației și a emigrației nete, precum și a accesului mai slab la serviciile de bază decât multe alte țări din regiune”.  „Observăm riscuri semnificative pentru implementarea cu succes a planului de consolidare fiscală, care, dacă se vor materializa, ar conduce la rezultate fiscale mai slabe decât cele preconizate și care ne determină să menținem perspectiva negativă. În primul rând, nu este sigur dacă coaliția de patru partide (formată din partidele liberale PNL și USR, social-democratul PSD și UDMR, reprezentând minoritatea maghiară) care a fost formată în iunie anul acesta va putea să rămână unită și să mențină sprijinul politic pentru consolidarea fiscală în fața opoziției populare și politice. Succesul consolidării fiscale va depinde, de asemenea, de prezentarea de către guvern, la momentul oportun, a unui plan detaliat pentru reducerea continuă a deficitului și în 2027 și după această dată. În al doilea rând, efortul semnificativ de consolidare ar putea afecta creșterea economică chiar mai mult decât estimăm în prezent, subminând potențial efortul de reducere a deficitului. În al treilea rând, istoricul slab al României în materie de gestionare a politicii fiscale ar putea determina guvernul să întâmpine dificultăți în îndeplinirea obiectivelor de cheltuieli și de creștere a veniturilor incluse în plan”, mai scrie Moody's. 

Corupția, coaliția eterogenă, Fiscul incapabil determină Moody's să mențină perspectiva negativă Foto: Facebook
De ce a retrogradat România la perspectiva negativă: lipsa de reforme Foto: Facebook
Economie

De ce a retrogradat România la perspectiva negativă: reformele, amânate de alegeri

De ce Moody's a retrogradat România la perspectiva negativă: reformele au fost amânate de noile alegeri pentru funcția de președinte. În consecință, agenția de rating apreciază că deficitul bugetar va fi de 7,7% din PIB, mult peste cel prognozat de guvernul Ciolacu II, iar datoria publică va ajunge la finalul acestui an la 59,3% din PIB. Mai mult, agenția este sceptică în legătură cu reformele care vor fi făcute după alegerile prezidențiale.  Citește și: Publicație conservatoare din SUA cere retragerea trupelor de la baza Kogălniceanu: „Este timpul să renunțăm la România” Decizia Moody's de a retrograda România va duce, foarte probabil, la creșterea dobânzilor cu care guvernul se împrumută. De ce a retrogradat Moody's România la perspectiva negativă Moody's a păstrat vineri ratingul României la nivelul „Baa3", dar a schimbat perspectiva de la „stabilă" la „negativă". De ce crede Moody's că perspectiva României este negativă: deficitul bugetar va rămâne ridicat - la 7,7% din PIB în 2025, ducând datoria guvernamentală la 68,5% din PIB până în 2028. Creșterea cerințelor de împrumut și a costurilor cu dobânzile vor conduce, de asemenea, la o slăbire semnificativă a indicatorului de accesibilitate a datoriei guvernamentale în anii următori, raportul dintre plățile dobânzilor și veniturile guvernamentale crescând de la 5,7% în 2023 la peste 9% până în 2029.  „Reforma (N.red: fiscală) este deja amânată semnificativ și nu ne așteptăm ca detalii despre amploarea și componența măsurilor de creștere a veniturilor pe care o astfel de reformă le-ar putea include să fie anunțate decât după alegerile prezidențiale din mai 2025” „Mediul politic după alegerile parlamentare și alegerile prezidențiale anulate de la sfârșitul anului 2024 ar putea, de asemenea, să devină mai dificil pentru guvern să avanseze cu o reformă fiscală ambițioasă și cu programul său de reducere a deficitului în general, chiar și după reluarea alegerilor prezidențiale, din mai” Moody's era ultima dintre cele trei mari agenţii de rating cu perspectivă „stabilă" pentru România. Fitch şi S&P au deja perspectivă „negativă", plasând ţara aproape de categoria „nerecomandat pentru investiţii".  

Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România

Campania electorală a lui Marcel Ciolacu și deficitul lăsat în urmă de guvernul său îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Aceasta va duce la o creștere a costurilor la care țara se împrumută, în condițiile în care anul acesta vom plăti peste 50 de miliarde de lei pe dobânzi, iar anul viitor - 60 de miliarde de lei. Citește și: Relatare ceaușistă la Realitatea TV a vizitei de lucru a lui Călin Georgescu și a mult iubitei sale soții în Parcul Tineretului din București Dacă guvernul Ciolacu II nu va lua măsuri să redreseze situația finanțelor publice, țara va trece la categoria „Junk”, nerecomandată investitorilor. Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România „Perspectiva negativă reflectă opinia noastră privind riscurile crescânde pentru finanţele publice ale României în următorii câţiva ani. Aceasta urmează unor deficite medii de 7,6% din PIB începând din 2020, în timp ce raportul datorie-PIB a crescut cu peste 15%”, arată S&P. S&P arată că vina o poartă „cheltuielile pre-electorale”: „Mediul politic fragmentat şi incert al României va întârzia probabil agenda de consolidare fiscală a noului guvern. Cheltuielile ridicate pre-electorale au împins deficitele fiscale la aproape 8,7% din PIB în 2024 - mult peste aşteptările noastre, ceea ce semnalează şi provocări în limitarea costurilor în contextul unei economii în încetinire. Politicile fiscale relaxate vor menţine deficitele de cont curent (CAD) la un nivel ridicat şi finanţate din ce în ce mai mult prin fluxuri generatoare de datorii, expunând potenţial România la şocuri de încredere ale investitorilor străini. Prin urmare, am revizuit perspectiva noastră la negativă de la stabilă şi am confirmat ratingurile noastre de credit suveran 'BBB-/A-3' pentru România. Perspectiva negativă reflectă opinia noastră privind riscurile crescânde pentru finanţele publice ale României în următorii câţiva ani. Aceasta urmează unor deficite medii de 7,6% din PIB începând din 2020, în timp ce raportul datorie-PIB a crescut cu peste 15%. Scenariu negativ Am putea reduce ratingurile dacă politicile guvernamentale, alături de o creştere economică moderată, ar duce la deficite fiscale mai mari decât cele aşteptate pe termen mediu. În opinia noastră, acest lucru ar duce la o creştere mai abruptă a datoriei publice şi a poverii dobânzilor, afectând în acelaşi timp deficitele de cont curent substanţiale ale României. Scenariu pozitiv Am putea reveni la o perspectivă stabilă dacă deficitele externe şi fiscale ale României s-ar reduce substanţial”. Agenția estimează că datoria publică, netă de activele lichide ale guvernului, va depăşi 60% din PIB până în 2027, iar factura dobânzilor guvernului se va stabiliza probabil în jurul unui nivel ridicat de 8% din venituri pe termen mediu. Corupţia şi eficacitatea guvernamentală rămân în mod specific puncte slabe Potrivit S&P, România are unul dintre cele mai ridicate deficite de cont curent din rândul pieţelor emergente la nivel global. „România are unii dintre cei mai scăzuţi indicatori de guvernanţă din UE, iar corupţia şi eficacitatea guvernamentală rămân în mod specific puncte slabe. În timp ce multe reforme politice din cadrul Strategiei de Redresare şi Rezilienţă vor fi în mare parte necontroversate, credem că cele privind sistemul de pensii, întreprinderile de stat şi măsurile anticorupţie vor fi mai greu de implementat”, mai apreciază agenția. S&P mai arată că salariile bugetarilor și pensiilor au generat deficitul uriaș: „Depăşirile de cheltuieli s-au datorat în mare parte unei creşteri salariale în sectorul public de 20%, costând aproximativ 18 miliarde de lei româneşti (RON) (aproximativ 1% din PIB); creşterii transferurilor sociale, inclusiv o majorare a pensiilor, costând combinat 14 miliarde RON, sau 0,8% din PIB; cheltuielilor militare crescând la aproape 2,5% din PIB în acest an; şi investiţiilor publice suplimentare de aproximativ 24 miliarde RON, 1,4% din PIB”. În sfârșit, agenția nu crede că deficitul va ajunge la 7% în 2025, ci la 7,5%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră