sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: perchezitii

26 articole
Eveniment

Percheziții la mercenarul lui Călin Georgescu, Horațiu Potra, pentru evaziune fiscală și spălare de

Horațiu Potra, dosar de evaziune fiscală. Potrivit comunicatului parchetului, procurorii Parchetului General au efectuat 13 percheziții domiciliare miercuri, în București și județele Sibiu și Mureș, într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani. Ancheta îl vizează pe Horațiu Potra, un apropiat al lui Călin Georgescu și lider al unei grupări de mercenari activi în Africa, dar și pe fratele său, Daniel Simion Potra. Horațiu Potra, dosar de evaziune fiscală Potrivit procurorilor, între 2022 și 2024, suspecții ar fi creat circuite financiare complexe, folosind conturile unor firme pentru transferul ilegal de sume uriașe. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan În total, o companie controlată de Potra ar fi primit aproximativ 7,2 milioane de dolari de la societăți comerciale din Africa, sume care nu apar în declarațiile fiscale. Schema de spălare a banilor După primirea banilor, aceștia ar fi fost transferați către o firmă din Marea Britanie, deținută de unul dintre suspecți. O parte din fonduri a fost retrasă în numerar, fără justificare, ceea ce ridică suspiciuni de fraudă. Potra, cercetat și pentru infracțiuni cu arme și muniții În afară de acest dosar, Horațiu Potra este investigat și într-o altă cauză penală, fiind acuzat de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, operațiuni ilegale cu articole pirotehnice și instigare publică. Anchetatorii urmăresc să stabilească dimensiunea exactă a rețelei și implicarea altor persoane în activitățile infracționale.

Horațiu Potra, dosar de evaziune fiscală (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Percheziții la apropiații lui Călin Georgescu (sursa: Facebook/Pally-Brojban Crenguta)
Eveniment

Percheziții la apropiații lui Călin Georgescu

Percheziții la apropiații lui Călin Georgescu. Marți, anchetatorii au efectuat percheziții la persoane din anturajul lui Călin Georgescu, inclusiv la domiciliul șefului său de campanie, Radu Pally. Conform surselor judiciare, acțiunea are legătură cu un dosar penal deschis de Parchetul General în decembrie 2024, care vizează posibile nereguli în campania electorală a fostului candidat la prezidențiale. Partidul POT a reacționat, solicitând explicații ministrului Predoiu. Percheziții la apropiații lui Călin Georgescu Fostul candidat la președinție a confirmat descinderile printr-un mesaj publicat pe Facebook, în care acuză autoritățile de abuz. Citește și: Cel mai dezastruos sistem IT al statului, cel gestionat de CNAS, a costat un miliard de lei. IT-iștii nu vor să lucreze la CNAS nici pentru 3.900 de euro pe lună "Milițianul Predoiu și niște procurori au trimis în această dimineață mascații acasă la șeful meu de campanie, Radu Pally. Solicit imperativ oprirea acestui abuz - nu ne puteți intimida - nu putem fi îngenunchiați! Actualizare: Noi vrem Binele și ei ne vor Răul. Același lucru s-a întâmplat și la sediul Asociației 'Pământul Strămoșesc', tot în această dimineață." Georgescu a menționat că printre locațiile percheziționate se numără și sediul Asociației „Pământul Strămoșesc”, organizație în care este membru fondator. Investigație privind campania electorală Potrivit surselor judiciare, ancheta se concentrează pe potențiale încălcări ale legislației electorale, survenite în timpul campaniei lui Călin Georgescu. În acest context, au fost vizați mai mulți colaboratori ai săi, inclusiv lideri ai echipei de campanie. În urma declarațiilor făcute de Georgescu, Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) a emis un comunicat oficial în care dezminte orice ingerință politică în acțiunile anchetatorilor. "Respingem și dezavuăm orice acuzație nefondată de politizare a actului profesional polițienesc. Activitățile sunt derulate în cadrul unui dosar penal, sub coordonarea unității de Parchet competente și cu respectarea cadrului legal în vigoare. Toate activitățile instituției noastre, în cadrul tuturor dosarelor penale, se efectuează sub coordonarea unităților de parchet și sub autoritatea procurorilor de caz, având drept scop aflarea adevărului." De asemenea, Parchetul General a transmis, la solicitarea HotNews: „În cauza la care face referire fostul candidat la alegerile prezidențiale se fac cercetări și nu putem oferi alte informații suplimentare la acest moment”. Partidul Oamenilor Tineri (POT) reacționează În urma descinderilor Poliției, Partidul Oamenilor Tineri (POT) l-a convoacat pe ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în Parlament pentru a oferi explicații. Lidera POT, Anamaria Gavrilă, a transmis marți un comunicat în care susține că ministrul Predoiu folosește metode abuzive pentru a intimida adversarii politici. „Este halucinant cum vechii politicieni calcă în picioare democrația și drepturile românilor. Astăzi, ministrul PNL Predoiu a acționat întocmai ca un securist și a trimis mascații acasă peste șeful de campanie al lui Călin Georgescu. Nu au avut niciun motiv legitim pentru această acțiune", a declarat Gavrilă. Anamaria Gavrilă a solicitat ministrului Afacerilor Interne să clarifice public motivele care au stat la baza mandatelor de percheziție. „Jandarmeria nu este un instrument politic, domnule Predoiu", a adăugat lidera POT, subliniind că formațiunea sa condamnă orice abuz de putere asupra cetățenilor.

Percheziții DIICOT în cazul anchetei Nordis (sursa: Facebook/Laura Vicol)
Eveniment

Percheziții DIICOT în cazul anchetei Nordis

Percheziții DIICOT în cazul anchetei Nordis. Pe 3 februarie 2025, procurorii DIICOT, în colaborare cu Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, desfășoară 65 de percheziții domiciliare în România și Principatul Monaco. Potrivit unui comunicat de presă, perchezițiile vizează un grup infracțional organizat implicat în delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală și înșelăciune cu consecințe grave, în domeniul imobiliar. Percheziții DIICOT în cazul anchetei Nordis DIICOT a transmis punerea în aplicare a 65 de mandate de percheziție. Citește și: ANALIZĂ Călin Georgescu, legături strânse cu membri ai rețelei Caraman de spionaj ceaușist anti-NATO. SIE continuă să păstreze tăcerea pe acest subiect „Astăzi, 3 februarie 2025, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală împreună cu ofiţeri din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, pun în aplicare 65 de mandate de percheziţie domiciliară pe teritoriul României şi a Principatului Monaco ( 63 pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Ilfov, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Bistriţa Năsăud şi Prahova), într-un dosar penal privind săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.” Suspecți vizați Potrivit comunicatului sunt vizați 72 de suspecți. "Cercetările efectuate până la această dată, vizând un număr de 72 de suspecţi ( 40 de persoane fizice şi 32 de persoane juridice) au relevat că, începând cu anul 2018, trei dintre suspecţi au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput şi pus în aplicare un mecanism infracţional complex, constând în promovarea şi dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăţi comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienţi (cumpărători), delapidarea fondurilor societăţilor, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor şi contractelor de vânzare-cumpărare, evidenţierea de operaţiuni fictive în contabilitatea societăţilor controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat şi stabilirea cu rea-credinţă a taxelor (T.V.A.), având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general cauzându-se prejudicii societăţilor comerciale, clienţilor cumpărători şi bugetului de stat. Fondurile financiare ilicite astfel obţinute au fost supuse procesului de spălarea banilor." Rezultatele investigațiilor Primele rezultate ale investigațiilor au arătat cum funcționa această grupare criminală. "Din investigaţiile efectuate a rezultat că eşalonul secund al grupării de criminalitate organizată a fost format din persoane apropiate liderilor ( aflate în relaţie de rudenie sau prietenie), care au aderat la grupare şi au sprijinit-o activ, prin diverse modalităţi, sub controlul şi îndrumarea acestora, iar ultimul palier a sprijinit grupul infracţional organizat, pe anumite componente sau în anumite perioade, având atribuţii de a întocmi documentaţia aferentă operaţiunilor de vânzare a imobilelor, apartamentare, intabulare sau consultanţă juridică (notari şi avocaţi) şi de a încasa sume de bani provenite din săvârşirea infracţiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative." Actele de urmărire penală În comunicatul DIICOT se mai specifică: "Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019-2024 liderii grupului infracţional organizat, prin intermediul a 5 societăţi comerciale, au încasat de la clienţi persoane fizice sau juridice cu titlu de avans în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări şi mobilier), suma de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro). Fondurile astfel constituite au fost delapidate, de regulă într-un interval scurt de timp, prin transferuri către persoane fizice, membri ai grupului infracţional organizat, transferuri către persoane juridice, societăţi afiliate structurii criminale, plata de salarii, dar şi diverse cheltuieli voluptorii, în suma de aproximativ 346.000.000 lei şi 2.400.000 euro." Externalizarea fondurilor Potrivit DIICOT, schema privea externalizarea fondurilor. "În primele două situaţii, în majoritatea cazurilor, externalizarea fondurilor a avut la bază pretinse documente justificative, care să dea aparenţa legalităţii operaţiunilor prin care sumele de bani au ieşit din patrimoniul societăţilor (avans, dividende, restituire împrumut, cesiune părţi sociale, respectiv înfiinţarea şi/sau preluarea a zeci de societăţi pentru a simula operaţiuni economice, astfel încât fonduri consistente având ca provenienţă avansurile achitate de către clienţi să poate fi externalizate sub aparenţa unor contracte de prestări servicii sau achiziţii de bunuri). Indiferent de traseul parcurs, sumele de bani au urmat aceeaşi destinaţie, conturile membrilor grupării şi retragerea în numerar. În acelaşi interval de timp, suspecţii au indus în eroare, cu ocazia executării unor promisiuni de vânzare-cumpărare, acte adiţionale şi contracte de vânzare cumpărare având ca obiect imobile (apartamente) în cadrul unor ansambluri rezidenţiale, mai multe persoane fizice şi juridice, în mod direct sau indirect, prin intermediul angajaţilor societăţilor cu atribuţii în vânzări, prin prezentarea ca adevărată a unor fapte mincinoase constând în finalizarea unor etape ale proiectelor, predarea apartamentelor către un număr mare de clienţi, afirmarea unor procente mari de vânzări, respectiv epuizarea acestora, amânarea nejustificată şi repetată a semnării contractelor prin prezentarea deformată a realităţii obiective şi prin presarea clienţilor cumpărători să accepte alte termene şi condiţii dezavantajoase, invocarea unor impedimente inexistente la semnarea contractelor (neplata taxelor şi impozitelor, argumente false privind întârzierea lucrărilor - vreme nefavorabilă, pandemie sau conflictul armat de la graniţa cu Ucraina)." Manopere frauduloase DIICOT exemplifică cum au fost manevrate manoperele frauduloase: "Manoperele frauduloase folosite de membrii grupării de criminalitate organizată în raport cu clienţii au constat şi în vânzarea imobilelor către alte persoane, condiţionarea semnării contractelor de vânzare-cumpărare de asumarea unor noi obligaţii neinserate iniţial în promisiunea de vânzare, cum ar fi cedarea folosinţei locuinţelor pe o perioadă lungă de timp, intenţia de a folosi apartamentele edificate în interes propriu - pentru funcţionarea hotelului, grevarea imobilelor de sarcini în favoarea unor terţe persoane sau membri ai grupării fără notificarea clientului , interdicţia notării la cartea funciară a promisiunilor de vânzare-cumpărare, asumarea în scris a obligaţiei de a nu face aprecieri publice asupra oricărui aspect al relaţiilor contractuale sub sancţiunea plăţii unor daune de valori mari care descuraja orice demers judiciar al clienţilor. Suspecţii au recurs, de asemenea, la recompartimentări ale imobilelor pentru a îngreuna identificarea apartamentelor care au făcut obiectul promisiunilor de vânzare, obstrucţionarea accesului clienţilor în şantiere pentru a verifica stadiul lucrărilor, vânzarea în bloc a unui număr mare de apartamente către propriile societăţi urmată la scurt timp de rezoluţiunea vânzării, în scopul needificării şi/sau nepunerii la dispoziţia clienţilor a imobilelor contractate. Astfel, membrii grupării de criminalitate organizată au produs pagube materiale substanţiale clienţilor, corelativ cu obţinerea de către ei a unor foloase patrimoniale injuste . În baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mod repetat şi la intervale diferite de timp, liderii grupului infracţional au dispus efectuarea în documentele contabile ale firmelor (persoane juridice cu calitatea procesuală de suspect) de operaţiuni fictive de achiziţii, în scopul diminuării bazei impozabile şi deducerii ilegale a taxei pe valoare adăugată." Suportul jandarmeriei Potrivit DIICOT, acţiunea este realizată cu suportul jandarmilor Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. "Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie", se arată în comunicatul DIICOT.

Perchezițiile demarate, după comemorarea lui Zelea-Codreanu (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Perchezițiile demarate, după comemorarea lui Zelea-Codreanu

Perchezițiile demarate, după comemorarea lui Zelea-Codreanu. Autoritățile au efectuat nouă percheziții domiciliare în București și în județele Ilfov, Timiș, Maramureș, Sălaj și Neamț, în urma unui eveniment controversat organizat pe 30 noiembrie 2024, la Tâncăbești. Comemorarea a marcat 86 de ani de la moartea liderului Mișcării Legionare, Corneliu Zelea-Codreanu, și a atras aproximativ 100-150 de participanți. Perchezițiile demarate, după comemorarea lui Zelea-Codreanu Conform Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov, cercetările vizează infracțiuni privind utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Citește și: Avalanșă de meme-uri după decizia CCR de a anula alegerile prezidențiale: de la Georgescu anunțând „Vând cal” la Iohannis cerând soției să despacheteze Într-un comunicat emis sâmbătă, Parchetul a precizat: „Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov a efectuat 9 percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Ilfov, Timiş, Maramureş, Sălaj şi Neamţ, într-o cauză în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracţiunii de utilizare în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, constând în aceea că, în data de 30.11.2024, în localitatea Tâncăbești, județul Ilfov, a fost organizată o comemorare a 86 de ani de la moartea liderului Mișcării Legionare, Corneliu Zelea-Codreanu și a altor 13 membri ai Mișcării, la care au participat aproximativ 100-150 de persoane.” Simboluri interzise la comemorare Persoanele vizate de anchetă, alături de alte persoane încă neidentificate, au fost surprinse folosind steaguri cu simboluri ale Mișcării Legionare, uniforme legionare, salutul specific Mișcării Legionare. Aceste elemente au fost documentate de autorități și constituie obiectul principal al investigațiilor. Distribuirea imaginilor pe rețele sociale După eveniment, mai multe videoclipuri care prezentau aspecte de la comemorarea de la Tâncăbești au fost distribuite pe TikTok. Aceste materiale au atras atenția autorităților și au amplificat dezbaterea publică legată de utilizarea simbolurilor interzise. Implicațiile legale și sociale Ancheta pune în evidență problema perpetuării simbolurilor extremiste în spațiul public. Legea română interzice utilizarea și promovarea acestor simboluri, iar astfel de acțiuni riscă să alimenteze tensiuni sociale și să reînvie ideologii extremiste. Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili identitatea tuturor participanților și pentru a documenta elementele care pot constitui dovezi ale încălcării legii.

Finanțatorul lui Georgescu, vizat de percheziții (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Finanțatorul lui Georgescu, vizat de percheziții

Finanțatorul lui Georgescu, vizat de percheziții. Procurorii Parchetului General, împreună cu ofițerii Direcției de Investigare a Criminalității Economice și Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, au efectuat trei percheziții domiciliare, sâmbătă dimineață, în Brașov. Vizat este Bogdan Peșchir, suspectat că ar fi finanțat campania lui Călin Georgescu pe TikTok cu suma de un milion de euro, potrivit surselor judiciare. Finanțatorul lui Georgescu, vizat de percheziții Ancheta vizează mai multe acuzații grave, inclusiv, coruperea alegătorilor; spălarea banilor; fals informatic; încălcarea art. 5 din OUG nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob. Citește și: Avalanșă de meme-uri după decizia CCR de a anula alegerile prezidențiale: de la Georgescu anunțând „Vând cal” la Iohannis cerând soției să despacheteze Conform comunicatului Parchetului, perchezițiile urmăresc implicarea lui Bogdan Peșchir în finanțarea nelegală a campaniei unui candidat la Președinția României. Sumele suspecte ar proveni din activități ilegale și ar fi fost introduse ulterior într-un proces de spălare a banilor. Rolul contului „bogpr” în finanțarea campaniei Potrivit documentelor prezentate de SRI în cadrul CSAT, Bogdan Peșchir a utilizat contul TikTok „bogpr” pentru a efectua donații de peste un milion de euro, direcționate către promovarea candidaturii lui Călin Georgescu. Reprezentanții TikTok au confirmat implicarea lui „bogpr” și au precizat că, între 24 octombrie și 24 noiembrie 2024, acesta a efectuat plăți în valoare de 381.000 de dolari către utilizatorii implicați în promovarea campaniei, inclusiv după încheierea oficială a acesteia. Finanțarea influencerilor prin platforma FameUp Ancheta a dezvăluit că susținerea campaniei a fost realizată prin intermediul platformei FameUp, care facilitează monetizarea activităților de promovare online. Printre metodele utilizate s-au numărat: Contactarea influencerilor prin e-mail, de o firmă cu origini sud-africane; Oferirea a 1.000 de euro per videoclip, în schimbul distribuirii de materiale de promovare. Aceste tactici au atras numeroși creatori de conținut în campania lui Călin Georgescu, contribuind la amplificarea mesajelor acestuia pe TikTok. Suspiciuni de influență străină Această investigație are loc pe fondul unei dezbateri intense privind influențele străine în campania electorală. Autoritățile au declasificat documente care sugerează o posibilă implicare a Rusiei în promovarea unui candidat prin TikTok. Aceste acuzații au fost susținute și de președintele Klaus Iohannis, care a criticat gravitatea situației. „Campania sa, între altele, a fost susținută de un stat străin. Acestea sunt chestiuni grave”, a declarat președintele Iohannis. Transparența finanțării Ancheta deschide un nou capitol în ceea ce privește transparența finanțării campaniilor electorale, mai ales în mediul digital. Autoritățile urmăresc să stabilească sursa fondurilor și impactul acestora asupra integrității procesului electoral. Cazul subliniază nevoia de reglementări clare și stricte pentru activitățile de promovare politică pe platformele de social media, în contextul în care astfel de campanii devin din ce în ce mai influente. Ancheta continuă, iar publicul așteaptă răspunsuri cu privire la implicațiile acestei situații asupra democrației românești.

Moldova, noi percheziții înaintea alegerilor prezidențiale (sursa: Facebook/Centrul Naţional Anticorupţie)
Internațional

Moldova, noi percheziții înaintea alegerilor prezidențiale

Moldova, noi percheziții înaintea alegerilor prezidențiale. Sâmbătă, polițiștii și procurorii din Republica Moldova au efectuat noi percheziții în orașul Rîșcani și în Chișinău, ca parte a investigațiilor privind finanțarea ilegală și coruperea electorală. Acțiunile au fost anunțate într-un comunicat oficial emis de Poliția Republicii Moldova. Moldova, noi percheziții înaintea alegerilor prezidențiale Aceste percheziții vin chiar înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, în care se confruntă candidata pro-europeană Maia Sandu și socialistul Alexandr Stoianoglo. Citește și: BLAT AUR-PSD Sora uneia dintre cele mai bogate șefe ale unei companii de stat, prima pe lista lui Simion la Senat, în Bacău Poliția a identificat implicarea organizației criminale „Șor” în încercări de influențare a votului, oferind sume de bani pentru a determina alegătorii să voteze împotriva unui anumit candidat. Probele Ridicate în Timpul Perchezițiilor În cadrul acțiunilor de urmărire penală, autoritățile au ridicat numeroase probe, printre care: - Mii de ziare cu inscripția „Șor”; - Telefoane mobile cu aplicații bancare instalate; - Contracte de muncă pentru Federația Rusă; - Caiete și liste conținând date personale și contacte telefonice; - Liste cu numere de înmatriculare ale autovehiculelor; - Copii ale buletinelor de identitate ale persoanelor plătite; - Documente, ciorne și articole specifice organizației criminale; - Carduri bancare, cartele SIM și sume mari de bani. Analiza probelor Probele vor fi analizate pentru a se stabili dacă se confirmă acuzațiile de corupere electorală și finanțare ilegală. Comunicatul Poliției nu a oferit detalii suplimentare privind numărul perchezițiilor efectuate sâmbătă.

Republica Moldova, cazuri de corupție electorală (sursa: Facebook/Centrul Naţional Anticorupţie)
Internațional

Republica Moldova, cazuri de corupție electorală

Republica Moldova, cazuri de corupție electorală. Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) și procurorii Procuraturii Anticorupție a municipiului Chișinău au efectuat vineri, percheziții în mai multe localități din raioanele Ștefan Vodă, Anenii Noi, Chișinău, Rezina și Orhei. Scopul acțiunilor este legat de investigarea unor cazuri de corupție electorală, conform unui comunicat de presă al CNA. Republica Moldova, cazuri de corupție electorală Potrivit informațiilor oferite de autorități, persoanele vizate de aceste percheziții sunt membri ai unui partid politic. Citește și: EXCLUSIV Dosarul Nordis (Ciorbă/Vicol), ținut la sertar de DIICOT pentru a nu-i afecta imaginea lui Ciolacu în campania electorală. Primele audieri trebuia să aibă loc acum două săptămâni Aceștia sunt cercetați pentru "oferirea sau darea de bani, bunuri, servicii ori alte foloase" în scopul influențării drepturilor electorale ale alegătorilor, fie pentru a-i determina să își exercite votul într-un anumit fel, fie pentru a-i descuraja să participe la vot în cadrul alegerilor parlamentare, prezidențiale, locale sau referendumurilor. 12 persoane suspecte de mită electorală Materialele probatorii arată că 12 reprezentanți ai partidului respectiv sunt bănuiți că ar fi oferit bani alegătorilor pentru a-i convinge să voteze în favoarea unui anumit candidat la alegerile prezidențiale. Toți cei implicați vor fi duși la sediul CNA pentru audieri. 20 de percheziții pentru finanțare ilegală Tot vineri, Poliția Republicii Moldova a informat că alte 20 de percheziții au avut loc în municipiul Chișinău și în raioanele Ocnița, Strășeni, Ialoveni, Florești, Sîngerei și Ștefan Vodă. Acestea se desfășoară în cadrul unor dosare penale ce vizează finanțarea ilegală și coruperea electorală. Sancțiuni pentru corupția electorală Conform Codului Penal al Republicii Moldova, oferirea de bani pentru influențarea rezultatelor unui scrutin se pedepsește cu închisoare de la unu la cinci ani și o amendă de peste 50.000 de lei. În plus, finanțarea ilegală a partidelor politice din surse interzise poate aduce pedepse de până la șase ani de închisoare și o amendă de peste 67.000 de lei.

Percheziții la Casa de Comerț Unirea (sursa: Facebook/Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale)
Eveniment

Percheziții la Casa de Comerț Unirea

Percheziții la Casa de Comerț Unirea. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au desfășurat miercuri mai multe percheziții în Capitală și în diverse județe din țară, în cadrul unei investigații legate de activitatea Casei de Comerț Unirea, instituție aflată sub autoritatea Ministerului Agriculturii. Informațiile au fost furnizate de surse judiciare. Percheziții la Casa de Comerț Unirea Conform surselor citate, DNA a efectuat 60 de percheziții la adrese din București și din județele Ilfov, Ialomița, Prahova, Giurgiu, Constanța, Iași, Timiș, Caraș-Severin, Cluj, Bihor, Maramureș și Arad. Citește și: Actorul Mihai Bobonete, afaceri de milioane de lei pe an. Numai profitul, aproape două milioane de lei net. Despărțirea de „Celentano” nu i-a priit Ancheta vizează infracțiuni de abuz în serviciu comise în perioada 2023 - 2024. Sursele judiciare estimează că prejudiciul în acest caz se ridică la suma de 40 de milioane de lei.

Conflictul din Pantelimon, zece persoane audiate (sursa: Facebook/Direcția Generală de Poliție Locală a Municipiului București)
Eveniment

Conflictul din Pantelimon, zece persoane audiate

Conflictul din Pantelimon, zece persoane audiate. Zece persoane au fost duse la audieri marţi, în urma percheziţiilor desfăşurate în Bucureşti şi judeţul Ilfov în cazul conflictului care a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute în oraşul Pantelimon. Conflictul din Pantelimon, zece persoane audiate "În urma percheziţiilor domiciliare puse în executare de poliţiştii Capitalei, în această dimineaţă, 10 persoane au fost conduse la audieri, la sediul subunităţii de poliţie, faţă de acestea urmând a fi dispuse măsurile legale care se impun", a informat DGPMB. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Marţi dimineaţa, poliţişti din Capitală au pus în executare 11 mandate de percheziţie domiciliară, în Bucureşti şi în judeţul Ilfov, într-un dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tulburare a ordinii şi liniştii publice şi loviri sau alte violenţe. Este vorba despre incidentul violent care a avut loc sâmbătă între două familii, izbucnit iniţial în oraşul Pantelimon şi continuat la camera de gardă a unui spital din Sectorul 2, unde ar fi venit şi alte persoane, care aveau mai multe obiecte contondente. Perchezițiile poliției Percheziţiile de marţi au fost efectuate de poliţişti ai Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti - Poliţia Sectorului 2, cu sprijinul poliţiştilor din cadrul Serviciului Grupuri Infracţionale Violente, Poliţiei Sectorului 3, Serviciului Acţiuni Speciale, Poliţiei Canine, împreună cu Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti. Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcţia Operaţiuni Speciale din cadrul IGPR. Sâmbătă, în conflictul din oraşul Pantelimon mai multe persoane au fost rănite. Ulterior, persoanele vătămate au ajuns la un spital din Sectorul 2 al Capitalei. Aici au ajuns şi alte persoane, care aveau mai multe obiecte contondente. "În urma altercaţiei ar fi fost distrus un monitor de la camera de gardă. La momentul sosirii echipajelor de Poliţie, persoanele bănuite de comiterea faptei părăsiseră unitatea medicală", preciza sâmbătă Poliţia.

Fiul interlopului Austrianu, vizat de poliție (sursa: Facebook/Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti)
Eveniment

Fiul interlopului Austrianu, vizat de poliție

Fiul interlopului Austrianu, vizat de poliție. Poliţiştii din Ploieşti au efectuat, marţi dimineaţă, patru percheziţii la persoane bănuite de camătă, înşelăciune şi conducerea unui vehicul de către o persoană a cărei exercitare a dreptului de a conduce i-a fost suspendată, în acest dosar fiind vizat, printre alţii, fiul cunoscutului interlop ploieştean Austrianu. Fiul interlopului Austrianu, vizat de poliție "În fapt, în perioada decembrie 2023- septembrie 2024, doi dintre bănuiţi ar fi oferit bani cu dobândă mai multor persoane din municipiul Ploieşti, fără a fi autorizaţi în acest sens, ajutaţi fiind de alte două persoane, fiind creat astfel un prejudiciu de aproximativ 30.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul De asemenea, unul dintre bănuiţi, ar fi condus, în cursul anului 2024, un autoturism pe drumurile publice din municipiul Ploieşti, având dreptul de a conduce suspendat. Totodată, o altă persoană implicată ar fi comis infracţiuni de înşelăciune prin modul de operare ghicitul", informează Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova. Surse judiciare au precizat că cei bănuiţi de camătă sunt Sandu Cosmin, fiul cunoscutului interlop ploieştean Austrianu, şi concubina acestuia. La sediul unităţii de poliţie au fost duse cinci persoane, în vederea audierii. Suportul de specialitate a fost asigurat de Direcţia Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române. Activitatea a beneficiat de sprijinul jandarmilor din cadrul Grupării Mobile de Jandarmi Matei Basarab Ploieşti.

Percheziții la Cămătari, Luptători, Giuleșteni, Vasiloi (sursa: Inquam Photos/Cornel Putan)
Eveniment

Percheziții la Cămătari, Luptători, Giuleșteni, Vasiloi

Percheziții la Cămătari, Luptători, Giuleșteni, Vasiloi. Procurorii Parchetului General au efectuat, miercuri dimineaţă, 13 percheziţii domiciliare în Bucureşti, dar şi în satele Dragomireşti Deal, Roşu, Dârvari, Domneşti din judeţul Ilfov şi în satul Cosoba din judeţul Giurgiu. Percheziții la Cămătari, Luptători, Giuleșteni, Vasiloi Potrivit Parchetului General, investigaţiile vizează săvârşirea mai multor infracţiuni de şantaj de către patru persoane fizice, cunoscute ca aparţinând sau fiind apropiate ale unor clanuri interlope. Acestea au identificat, exploatat şi întreţinut anumite vulnerabilităţi (jocuri de noroc, consum de droguri) ale persoanelor vătămate, cărora le-au oferit diverse sume de bani cu titlu de împrumut. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Ulterior, în contextul nerestituirii sumelor de bani de către acestea, folosindu-se de notorietatea lor de persoane violente, cei vizaţi au exercitat acte de şantaj în vederea recuperării atât a împrumuturilor, cât şi a dobânzilor aferente acestora. Un agent de pază BGS, în grup Conform unor surse judiciare, sunt vizaţi membri ai clanurilor interlope Luptătorii, Cămătarii, Giuleştenii şi Vasiloi: * Ion -Valentin Constantin zis "Vali Nebunu" face parte atât din anturajul restrâns al lui Marian Sîrbu zis "Box", membru marcant al clanului "Cămătarii", cât şi din anturajul lui Andrei-Cristian Bădulă zis "Moş Ene", individ extrem de violent, fost membru al clanului "Luptătorilor"; * Ionuţ-Laurenţiu Mihai a avut până în anul 2018 preocupări pe linia comercializării de ţigări netimbrate pe raza sectorului 6 Bucureşti, activitate din care a obţinut sume importante de bani. Acesta este cunoscut pe raza municipiului Bucureşti ca "Laur al lui Expres", dată fiind apropierea acestuia de Marian Gheorghe zis "Expres Negru", personaj cu o reputaţie deosebită în lumea interlopă şi membru al temutei grupări infracţionale Clanul "Giuleştenilor", grupare specializată în tâlhării şi furturi cu mod cu operare deosebit. * Ionuţ-Laurenţiu Mihai zis "Laur al lui Expres" face parte din cercul intim de prieteni al lui Vasile-Mitică Dincă zis "Miki al lui Vasiloi", personaj deosebit de influent, unul din liderii grupării "Vasiloi", dar şi din anturajul lui Marius Costea zis "Ţâru", fost membru al grupării "Luptătorilor"; * Marius Costea zis "Ţâru", fost membru al grupării "Luptătorilor"; * Vasile Adrian este de profesie agent de pază, figurând ca angajat al BGS Monitorizare şi Intervenţie SRL şi al BGS Divizia de Securitate SRL.

Procurorii efectuează percheziții la sediul SNSPA (sursa: Facebook/SNSPA)
Eveniment

Procurorii efectuează percheziții la sediul SNSPA

Procurorii efectuează percheziții la sediul SNSPA. Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 efectuează, marţi, percheziţii la sediul SNSPA, în dosarul în care mai multe studente îl acuză pe profesorul Alfred Bulai de hărţuire sexuală, au precizat surse judiciare. Procurorii efectuează percheziții la sediul SNSPA Poliţia şi Parchetul au deschis un dosar penal in rem, care vizează folosirea funcţiei în scop sexual în cazul profesorului Alfred Bulai. Citește și: Statul păgubește peste un milion de pensionari: aceștia nu pot obține adeverințe de vechime de la Arhivele Naționale, documentele sunt prea scumpe Potrivit unei investigaţii jurnalistice realizate de site-ul Snoop, Alfred Bulai, profesor la SNSPA, ar fi hărţuit sexual mai multe studente. Potrivit Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, percheziţiile domiciliare au fost făcute la sediul SNSPA, situat în Bucureşti, sector 1, bd. Expoziţiei, nr. 30A; la sediul SNSPA, situat în Bucureşti, sector 6, str. Povernei, nr. 6 şi la Centrul Internaţional de Conferinţe Batiştei (CIC) - "Hotel SNSPA" situat în Bucureşti, sector 2, str. Emanoil Bacaloglu nr. 2. "Având în vedere sesizarea din oficiu întocmită la nivelul Secţiei 2 Poliţie, în care procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual şi agresiune sexuală, fapte care ar fi fost comise de către un bărbat, în vârstă de 61 de ani, cadru didactic al unei universităţi din Capitală, în această dimineaţă sunt puse în executare trei mandate de percheziţie, la trei adrese din Municipiul Bucureşti", informează un comunicat al DGPMB

Cine este Doina Federovici, șefa organizației PSD și a Consiliului Județean Botoșani Foto: Facebook
Politică

Cine este Doina Federovici

Perecheziții DNA la șefa CJ Botoșani și la sediul județean al PSD: cine este Doina Federovici, personaj cu studii misterioase care controlează polul sărăciei din nordul României. Fedorovici este președintele Consiliului Județean și al organizației județene a PSD. Citește și: Familia mămicii care a murit după ore de chinuri la spitalul din Botoșani cere despăgubiri uriașe. Procurorii o susțin și consideră SJU Botoșani „parte responsabilă civilmente” DNA verifică angajările pe șpagă la spitalul controlat de Fedorovici Procurorii DNA efectuează, azi, 92 de percheziții în Iași și Botoșani. Procurorii DNA au descins la spitalul Județean din Botoșani, la Consiliul Județean, acolo unde au verificat și biroul președintelui Doina Federovici. De asemenea, sunt percheziții și la sediul PSD Botoșani. Potrivit unor surse din Justiție, procurorii investighează angajările pe șpagă la spitalul județean, unde se plătea între 200 de euro și 15.000 de euro. Spitalul este subordonat, legal, Consiliului Județean și, de facto, este controlat de Fedorovici. Ea este cea care l-a propulsat pe Marius Budăi în funcția de ministru al Muncii și l-a numit pe finul ei, Angel Călin, fost lăcătuș mecanic, la conducerea spitalului județean Botoșani. „Nimeni nu obține o funcție în Botoșani dacă nu face parte din Clanul Federovici”, scria jurnalistul Gabriel Gachi în august 2023. Polul sărăciei din nordul Moldovei În schimb, Botoșani este polul sărăciei din nordul României: Județul are circa 360.000 de locuitori, dintre care doar 35% din populație are loc de muncă. Restul sunt pensionari, elevi, persoane cu dizabilități, asistați social, șomeri și peste 40.000 de oameni care nu muncesc și nu se află în nicio evidență. Un botoșănean câștigă un salariu mediu net între 2.500 și 3.500 de lei pe lună - date din 2023. Pensia medie a pensionarilor de asigurări sociale de stat din judeţul Botoşani, în trimestrul 1 2023, a fost de 1.588 lei, fiind mai mică decât cea înregistrată la nivelul ţării, în acelaşi trimestru, cu 415 lei (-20,7%). Cel mai mare angajator din județ este statul. 90 la sută dintre gospodării nu sunt racordate la rețeaua de gaz, iar la canalizare și apă au acces doar jumătate dintre locuitori (Pro TV). Județul are cea mai proastă infrastructură rutieră din țară, cu mai puțin de jumătate dintre drumurile județene modernizate. Cine este Doina Federovici Șefa CJ Botoșani, Doina Federovici, nu și-a publicat vreun CV. Potrivit unor relatări din presă ea ar fi urmat cursurile unei facultăți din Târgoviște. Ea a fost senator între 2012 și 2020. În legislatura 2016-2020, a luat cuvântul o singură dată, 53 de secunde, la depunerea jurământului. În legislatura 2012-2016 a vorbit un minut și 52 de secunde, prezentând rapoartele comisiilor pentru drepturile omului asupra activității CNCD. Federovici este extrem de activă pe Facebook, unde se remarcă prin toaletele schimbate frecvent și mesaje profunde precum: „ Frumos în suflet să vă fie!”. Sau: „Desaga cu bucurii este în inima fiecăruia. Frumos și bucurie în suflet să aveți!”. Într-un alt panseu de pe Facebook ea scria: „Grâul simbolizează răbdarea, atenția și încrederea în puterea miraculoasă de regenerare a vieții. Fiecare dintre noi are această vitalitate interioară care stă la baza bucuriei și fericirii necondiționate”. Despre Eminescu, Federovici scria: „Capodoperele sale poetice sunt creații nemuritoare, pentru că exprimă cel mai bine trăirile pe care le încercăm cu toții: iubirea, dragostea de neam și patrie, frustrarea și chiar furia față de nedreptățile vieții”.

DNA s-a dus peste președintele PSD al Consiliului Județean Botoșani, Doina Fedorovici Foto: Facebook
Politică

DNA peste președintele Consiliului Județean Botoșani, Federovici

DNA s-a dus peste președintele PSD al Consiliului Județean Botoșani, Doina Federovici, și peste spitalul gestionat de aceasta, unde o gravidă a murit în chinuri, acum câteva luni. Citește și: Averea uriașă a unui banal consilier APIA și a unei polițiste: două apartamente, trei case, Mercedes, vacanțe în străinătate și peste 150.000 de lei în conturi Monitorul de Botoșani a anunțat că mai multe percheziţii de amploare au loc, miercuri dimineaţă, în județul Botoșani, inclusiv la președintele CJ: „Descinderi au loc și la președintele Consiliului Județean Botoșani. Este vizată o perioadă de achiziții din trecut de la spital”. Spitalul Județean este controlat de Consiliul Județean și, implicit, de Fedorivici. DNA s-a dus peste președintele PSD al Consiliului Județean Botoșani, Doina Federovici „Nu mai puțin de șase mașini cu anchetatori de la DNA au ajuns, încă de la primele ore ale dimineții, la cea mai mare unitate sanitară din județ. Oamenii legii au solicitat şi prezența managerului spitalului pentru a avea acces în clădirea administrativă a unității sanitare. Sunt vizate mai multe locații din Botoșani, atât la persoane fizice cat și spital. Câteva birouri din cadrul unității sanitare, inclusiv cel al secretarei managerului, au fost deja sigilate de către anchetatori, care acum răscolesc printre documentele din birourile administrative”, scrie Monitorul de Botoșani. Federovici, președintele CJ Botoșani, este protectoarea politică a lui Marius Budăi și a lăcătușului mecanic Angel Călin, pe care l-a pus manager al spitalului județean. Citește și: Pensionarul special Tudorel Toader, rector și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu. Plus: cum jumulește Toader propria universitate În august, la acest spital a murit Alexandra Ivanov, o tânără gravidă în vârstă de 25 de ani, după ce medicii nu i-au acordat ajutorul medical de urgență adecvat.

Șoferul ucigaș, droguri cu știința mamei (sursa: Realitatea TV)
Eveniment

Șoferul ucigaș, droguri cu știința mamei

Șoferul ucigaș, droguri cu știința mamei. Unsprezece percheziţii au loc joi dimineaţă în Bucureşti. Citește și: Părinții tânărului șofer drogat Vlad Pascu, aduși la DIICOT pentru audieri. Sunt suspectați că au șantajat martori din dosarul fiului lor Sunt vizaţi adolescenţi din familii bogate care au vândut droguri în Capitală, dar şi pe litoral. Șoferul ucigaș, droguri cu știința mamei Cei vizaţi ar avea legătură cu Vlad Pascu, tânărul care, aflat sub influenţa drogurilor, a intrat cu maşina într-un grup de tineri la 2 Mai, ucigând doi dintre ei şi rănind alţi trei, afirmă surse apropiate anchetei, potrivit HotNews.ro. Surse apropiate anchetei au spus că într-una dintre cauze sunt implicaţi apropiaţi ai lui Vlad Pascu cu vârste cuprinse între 18 şi 20 de ani, care ar fi fost cazaţi în același loc pe litoral, existând probabilitatea să fi consumat împreună substanţe stupefiante înaintea accidentului. Citește și: Mama tânărului drogat care a ucis alți doi tineri lovindu-i cu mașina la 2 Mai, poze pe Instagram cu fiul său în care acesta se uita în gol și fuma De asemenea, este implicat şi distribuitorul lor. Într-o a doua cauză, este vizată mama lui Vlad Pascu, acuzaţiile în acest caz fiind de săvârşirea de infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei. Potrivit surselor citate, mama șoferului drogat ucigaș ar fi încercat să şantajeze martori din cauza privind drogurile în care e implicat fiul său. Dosarul a fost preluat de la procurorii constănțeni de DIICOT - Structura Centrală. Citește și: EXCLUSIV Tatăl șoferului drogat de la 2 Mai, rudă cu profesorul universitar Ilie Pascu de la Academia de Poliție, care a predat la Școala de Ofițeri Activi de la Băneasa încă din 1973 Jurnalista Sonia Simionov susține, într-o postare pe Facebook, că "Femeia ar fi pus casa la dispoziția fiului (Vlad Pascu - n.r.) să se drogheze cu cine vrea el și apoi i-ar fi șantajat prietenii la fel de drogați să-și țină gura.".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră